Îmbunătățirea coeziunii în grupuri sportive

Coeziunea grupurilor devine din ce în ce mai importantă în performanța echipelor sportive din
zilele noastre. Antrenamentul sportiv modern se preocupă din ce în ce mai mult de partea
psihologică şi sociologică. Coeziunea grupurilor se reflectă în performanța echipei, deci
pornind de la presupunerea că daca vom avea un grup cu relații strânse, mai mult pozitive
decât negative, legături puternice între membrii grupului, un grad mare de coordonare a
membrilor grupului în atingerea unor obiective, performanța echipei va creşte. Studiul
analizează relațiile dintre membrele unei echipe de mini volei feminin, atracțiile şi
respingerile, liderul grupului dar şi problemele din interiorul grupului şi membrii care sunt
izolați. Folosind metoda testului sociometric pe echipa de volei, am încercat să descopăr cum
poate influenţa îmbunătățirea relațiilor din interiorul echipei performanțele grupului nostru.

Obiectivul studiului a fost să analizăm coeziunea grupului și să vedem dacă această

îmbunătăţire a coeziunii poate creşte performanțele echipei. La prima testare, coeziunea
grupului a fost 0,09 cu 4 respingeri reciproce şi 6 alegeri reciproce. După aplicarea
programelor speciale pentru dezvoltarea coeziunii echipei, grupul şi-a îmbunătățit coeficientul
de coeziune la 0,12 cu 2 respingeri reciproce și 8 alegeri reciproce. Performanța echipei de
volei în prima parte a campionatului a fost slabă, locul 4 în grupă din 5 echipe. După
îmbunătățirea coeziunii echipei, la sfârșitul campionatului, am reușit să ajungă pe locul 2 în
grupă și să trecă la următoarea fază a campionatului.

Metodele de cercetare pe care le-am folosit au fost: metoda observației şi metoda anchetei
sociometrice. Cercetarea noastră s-a desfăşurat cu echipa de volei feminin din cadrul Liceului
Pedagogic ”D.P.Perspessicius” din Brăila, cu 12 componente ale lotului, cu vârsta cuprinsă
între 10 şi 12 ani, din Noiembrie 2023 până în Ianuarie 2024.

Rezultatele ne-au arătat că îmbunătăţind coeziunea grupului putem mări performanțele

echipei, astfel după ce am reușit să construim relații pozitive între membrii şi am eliminat
respingerile din echipă, am avut rezultate mai bune.

Concluzii:Îmbunătățind coeziunea grupului, întărind legăturile dintre membrii grupului,

găsind liderul potrivit al grupului ne poate ajuta la creşterea performanțelor echipei.

Introducere

Coeziunea grupurilor sportive reprezintă un subiect important în sportul de performanță al

zilelor noastre, unitatea dintre membrii grupului poate fi un factor decisiv în evoluţia echipei
şi îndeplinirea obiectivelor grupului. Majoritatea cercetătorilor definesc coeziunea grupurilor
ca fiind puterea legăturilor dintre membrii grupului, unitatea grupului, sentimentul de
apartenenţă al membrilor la grup sau gradul de implicare al componenților grupului în
îndeplinirea unui obiectiv. Personal cred că definiția dată de cercetătorii Carron, Brawley şi
Widmeyer este cea mai aproape de realitate, astfel coeziunea grupului este un proces dinamic
care reflectă tendința unui grup sportiv de a rămâne împreună, de a fi unit în urmărirea
 obiectivelor sale şi în satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi" (Carron, Brawley &
Widmeyer, 1998). Coeziunea socială reprezintă măsura în care membrii unei echipe se
acceptă reciproc şi măsura în care își manifestă plăcerea de a evolua împreună în echipă (Cox,
2006).

Coeziunea grupurilor poate fi privită din două perspective: coeziune pentru îndeplinirea unui
obiectiv şi coeziunea socială. În cadrul primei, pentru îndeplinirea unui obiectiv, avem de-a
face cu un grup foarte bine organizat care urmărește să atingă un obiectiv exact dar în care
membrii nu sunt implicați social, afectiv ori emoțional. Din cealaltă perspectivă, a coeziunii
sociale, avem de-a face cu un grup în care comunicarea și procesul de socializare sunt foarte
bine dezvoltate iar membrii grupului colaborează chiar și în afara activității sportive,
dezvoltând relații foarte solide. Coziunea echipei există acolo unde componenții grupului sunt
uniți pentru îndeplinirea aceluiaşi obiectiv (Cashmore, 2002).

Patru factori pot afecta coeziunea: stabilirea locului și rolului bine definit al fiecărui membru
în cadrul grupului, disponibilitatea de a face sacrificii personale în favoarea echipei a fiecărui
membru, calitatea comunicării între membrii echipei, precum și obiectivele comune pe care le
are echipa (Jarvis 2006).

După unii cercetători pentru a avea coeziune în cadrul echipei trebuie să avem un climat
eficient în interiorul grupului. Acest climat reprezintă atmosfera, mediul și condițiile
percepute şi interdependențele dintre membrii echipei (Ashel, 2003).

Coeziunea grupului este ingredientul care modelează sau uneşte un număr de indivizi într-o
echipă (Cox, 2006). Coordonatele coeziunii echipei sunt formate din următorii factori: factorii
de mediu, factorii de echipă, factorii de conducere şi factorii personali (Eys et all., 2006).

Proximitatea fizică, sau apropierea fizică de alți membri, crează o mai mare tendință în a
forma legături interpersonale (Eys et all., 2006). De asemenea dacă dorim să avem o mai bună
coeziune a grupului trebuie să formăm un grup unic cu reguli specifice şi distinctive, tradiții şi
motto-uri, uniforme sau echipamente specifice.

Având o coeziune mare a grupului este considerat un important factor în obținerea

performanțelor. Relația dintre coeziunea grupului şi performanțele echipei a fost studiată de
mulți cercetători, mulți concluzionând că „,conexiunea dintre coeziune şi performanță este
reciprocă, coeziunea puternică sporeşte performanțele echipei pe când succesele echipei
măresc coeziunea grupului. (Carron et. All., 2002).

Ipoteză

Ideea pe care m-am axat în cercetare a fost interdependența dintre coeziunea grupului şi
performanța echipei. Astfel ipoteza cercetării a fost „,dacă dezvoltăm în cadrul grupului
relațiile interpersonale pozitive, eliminând sau reducând numărul relațiilor de respingere
reciprocă, descoperind liderul grupului şi îmbunătăţind comunicarea şi socializarea, într-un
cuvânt dezvoltând coeziunea grupului sportiv cu care lucrăm, poate modifica în sens pozitiv,
de creştere, performanțele echipei.
 Material şi metode

În prezentul studiu am utilizat ca şi metode de cercetare: metoda observației prin fişe de

observaţie în timpul antrenamentelor şi a meciurilor, metoda anchetei sociometrice prin testul
sociometric, metoda matematică şi metoda statistică. Cercetarea s-a axat în mod special pe
ancheta sociometrică, deoarece prin tehnicile specifice anchetei pot fi studiate și relatările
verbale ale subiecților, percepțiile, gândurile, intențiile, emoțiile, impresiile astfel putând fi
cunoscută atât măsura în care aceștia au recepționat indicațiile cât şi gradul de mobilizare din
timpul activităților. Tehnicile de anchetă sunt folosite în mod curent la cercetarea psihologică
pentru studiul personalității umane (temperament, caracter, aptitudini, interese, motivații şi
opinii). Metoda sociometrică este mult mai apropiată de metodele de anchetă, bazându-se pe
tehnica chestionarului, aşa numitul test sociometric. Testul sociometric este un instrument
care măsoară atracțiile, respingerile, indiferențele dintre indivizii unui grup.

Studiul grupurilor s-a dezvoltat foarte mult ca urmare a necesităților de cunoaștere a unor
aspecte psiho-sociologice importante ca: gradul de coeziune a grupului, relațiile reciproce
dintre membrii aceluiaşi colectiv, structura acestuia, ierarhizarea membrilor săi etc.
Principalul mijloc de descoperire a acestor caracteristici ale grupului este studiul relatiilor
preferențiale.

Protocolul cercetării

Perioada şi locul desfăşurării cercetării: cercetarea mea s-a desfăşurat în Liceului Pedagogic
”D.P.Perpessicius” la categoria mini volei 10-12 ani fete. Studiul s-a întins pe perioada a 3
luni între Noiembrie 2023 şi Ianuarie 2024.

Subiecţii şi loturile: grupul cercetării a fost format din 12 jucătoare de sex feminin cu vârsta
cuprinsă între 10 şi 12 ani, practicante a jocului de volei.

Teste aplicate: În cercetarea efectuată am folosit testul sociometric. Am aplicat metoda

sociometrică pe echipă încercând să respectăm condițiile corecte de administrare a testului
(Chelcea, 1975):

- primul pas a fost să ne asigurăm că membrii grupului se cunosc între ei foarte bine, astfel
încât să-şi poată exprima preferințele reale şi nu la întâmplare;

- le-am asigurat că răspunsurile lor care vor fi oneste nu vor fi dezvăluite colegelor;

- ne-am asigurat apoi că răspund și completează toate rubricile testului sociometric și îşi
exprimă atât alegerile cât şi respingerile.

Testul sociometric a cuprins două întrebări: la prima întrebare cele 12 jucătoare au fost
solicitate să răspundă: „,Cu cine cooperezi mai bine în timpul antrenamentelor şi a
meciurilor?” şi „Cu cine cooperezi mai puțin bine în timpul antrenamentelor şi a meciurilor?".
La ambele întrebări sportivele au fost rugate să precizeze 3 variante, astfel încât am avut din
partea fiecăreia 3 alegeri şi 3 respingeri.
După aplicarea testului și aflarea alegerilor şi respingerilor exprimate de către cele 12 sportive
am calculat următorii indici de coeziune a grupului (Chelcea, 1993).

Următorul pas după prelucrarea răspunsurilor la chestionarul sociometric am alcătuit matricea

sociometrică, adică tabelul centralizator. În acest tabel am trecuți subiecții, alegerile
exprimate şi ordinea de preferință a acestora precum şi punctele obținute și rangul de
clasificare.

Pe baza datelor din matricea sociometrică am calculat indicatorii statistici amintiți mai sus şi
am alcătuit sociograma. Aceasta ne-a oferit o privire globală asupra structurii grupului,
permițând intuirea directă a coeziunii grupului și a poziției fiecărui membru în cadrul
acestuia.

Sociograma am alcătuit-o plasând subiectul care întruneşte cel mai mare număr de puncte
(indicele cel mai ridicat al statutului social) în centrul unor cercuri concentrice, pe orbitele
 celorlalte cercuri urmând a fi plasați în ordinea punctajului ceilalți subiecți. Apoi am marcat
pe grafic preferințele (alegerile sau respingerile) unilaterale şi reciproce.

Tabel Nr. 1 .Rezultate:

Primul pas în analizarea rezultatelor testului sociometric aplicat asupra echipei de volei a fost
întocmirea tabelului alegerilor şi a respingerilor exprimate (Tabel nr. 1), în care am plasat
răspunsurile elevilor la întrebarile Cu cine cooperezi mai bine în timpul antrenamentelor şi a
meciurilor?" şi „,Cu cine cooperezi mai puțin bine în timpul antrenamentelor şi a
meciurilor?", din eșantion în funcție de opțiunile fiecăruia. Fiecare membru al grupului a avut
de ales, la prima întrebare, 3 coechipieri, în funcție de preferințe situântu-i pe una din cele trei
poziții +3, +2, +1 și la cea de-a doua întrebare au avut de desemnat pe cine cred ei că nu sunt
compatibili aşezându-i pe una din pozițiile -3, -2, -1.

Tabelul a fost împărţit în două părți, prima dintre ele reprezentând testarea numărul 1 (testare
inițială) din luna noiembrie 2023 care a fost efectuată înainte ca grupul experiment să lucreze
cu programe de instruire care au inclus prioritar sisteme de îmbunătăţire a coeziunii grupului.
În cea de-a doua parte a tabelului avem testarea numărul 2 (testarea finală) din luna ianuarie
2024 care a fost efectuată după un an de pregătiri.

Pe prima coloană am aşezat fiecare elev în ordine alfabetică, punându-le doar inițialele
numelui şi le-am atribuit câte un număr în paranteze, în următoarele coloane am plasat
opțiunile elevilor în funcție de ordinea în care au fost aleşi sau respinşi (ordinea fiind de la +3
primul ales apoi +2, +1 urmând cei respinşi -3, -2, -1).
 Tabelul Nr. 2-Sociomatricea

După întocmirea tabelului alegerilor şi respingerilor (Tabel nr. 1) şi întocmirea sociomatricii

(Tabel 2) am realizat încă două tabele Tabelul nr. 3 cu testatea inițială și Tabelul nr. 4 - cu
testarea finală, în care am calculat Indicele de statut social (Iss), care ne arată poziţia fiecărui
elev în grup şi gradul de acceptabilitate în grup, şi Indicele de statut preferențial (I sp)
conform formulelor mai sus menționate.

În ceea ce privește Indicele de statut social (Iss) la prima testare (T1 - testarea inițială din
noiembrie) printre elevii preferați pentru colaborarea în timpul antrenamentelor şi a
meciurilor, lider detaşat a fost ales CI (2) cu un scor de 0,64 ales de 7 din cele 12 coechipiere,
secondat de GI (5) cu 0,45 şi DC (2), MB (6), MS (8) şi SG (11) cu 0,36. La polul opus în
ceea ce priveşte statutul social, nu au fost aleasă de nici o sportivă din colectiv sportiva PA
(9), scoruri slabe obținând şi BM (1), GA (4) şi VI (12).
 La cea de-a doua testare (T2 - testarea finală din ianuarie), în cazul Indicelui de statut social,
lider a rămas CI (2) cu un scor de 0,45 fiind cea mai aleasă de către colege pentru colaborarea
în timpul antrenamentelor şi a meciurilor, secondat de GI (5), MB (6) şi MS (8) cu 0,36. Cei
mai puțin preferaţi au fost BM (1) și PA (9) cu doar o singură alegere. Concluzionând putem
spune că liderii grupului au rămas în frunte iar cei care nu au fost foarte preferaţi şi-au
imbunătățit scorurile faţă de prima testare, şi au fost aleşi de către coechipieri.

În cazul Indicelui de statut prferențial, la prima testare (T1 - testarea inițială luna noiembrie
2023), am observat că subiectul GI (5) a obținut cele mai bune rezultate, cu un indice de statut
social de 0,36 fiind cel mai apreciat dintre colegi, de asemenea scoruri bune au obținut şi CI
(2) cu 0,27; DC (2), GA (4) şi SG (11) cu 0,18; astfel putem spune că dacă ar fi să colaboreze
în timpul antrenamentelor sau a meciurilor cel mai probabil majoritatea dintre colegi ar alege
pe cele cinci sportive. Pe de altă parte sportivele care rezultate mai slabe au fost PA (9), BM
(1), GA (4) şi MM (7), acest lucru neînsemnând că sunt respinși cât mai ales având un rol mai
puțin important în dezvoltarea grupului.

La cea de-a doua testare (T2 - testarea finală din ianuarie 2024), în cazul Indicelui de statut
preferențial, în frunte a rămas GI (5) dar a apărut un lider nou MB (6), ambele obținând un
statut social de 0,18 fiind preferate pentru colaborarea din timpul antrenamentelor sau a
jocurilor, de asemenea scoruri bune au obţinut şi CI (2) şi RI (10) cu 0,09. În schimb la
celălalt pol, coechipierii mai puţin doriți pentru colaborare, avem pe PA (9) cu -0,27 şi BM
(1), GA (4) şi MM (7) cu -0,09. Deci putem concluziona că activitățile desfăşurate cu
sportivele au fost benefice.

Astfel la testarea inițială din noiembrie, putem vedea că subiecții GI (5) şi CI (2) sunt în
centrul atenției fiind apreciați ca şi lideri, sportivele dorind să colaboreze cât mai mult în
timpul antrenamentelor şi a meciurilor, pe când izolați pe ultimele rânduri apar PA (9), BM
(1), RI (10) şi VI (12).
 La testarea finală din noiembrie după desfăşurarea programelor de instruire care au inclus
prioritar sisteme care să îmbunătățească coeziunea grupului, putem observa că numărul
alegerilor reciproce a crescut considerabil de la 6 la testarea inițială la 8 la testarea finală.
Liderii grupului au rămas GI (5) și CI (1) fiind situați în centrul „ţintei”, iar elevii mai puțin
doriți de grup au fost PA (9), BM (1), GA (4) şi MM (7), însă spre deosebire de prima testare,
la testarea finală, cei patru au reuşit să stabilească şi câteva relații de alegere cu alți colegi.

Coeficientul de coeziune al grupului:

Am calculat mai apoi unul din cele mai importanți indici Indicele de coeziune şi Coeficientul
de coeziune care ne exprimă matematic cât de coeziv şi unit este grupul în privința criteriului
ales. Am stabilit numărul Alegerilor reciproce (A,) şi Respingeri reciporce (R,) la ambele
testări.

Putem afirma ca şi concluzii în urma analizei testului sociometric aplicat asupra eșantionului
nostru, faptul că efectivul de sportive, deşi având câteva divergențe și respingeri reciproce,
este un grup coeziv, unit deşi având numeroși indivizi izolați sau chiar respinși există și
destule relații de alegere reciprocă și colaborare. La prima vedere putem afirma că liderii
grupului GI (5), CI (2) și MB (6), reuşesc să strângă alături de ei majoritatea colegilor, având
multe alegeri reciproce, astfel putem spune că aleşi ca lideri formali aceşti elevi au o influență
mare asupra celorlalți membrii ai grupului, comunicarea şi socializarea se desfășioară în jurul
lor, în jurul lor sunt inițiate diferite activități și sunt solicitați în luarea deciziilor corecte în
ceea ce înseamnă colaborarea în timpul antrenamentelor şi a meciurilor.
 Concluzii

Metoda testului sociometric ne-a oferit posibilitatea analizei şi evaluării grupului nostru, astfel
am putut descoperi relațiile din interiorul grupului, atracțiile și respingerile unilaterale și
reciproce, ierarhia fiecărui membru al grupului şi rolul fiecăruia, liderii grupului cât mai ales
gradul de comunicare, socializare și coeziune al echipei. Am descoperit câteva probleme ale
grupului la prima testare pe care am reușit să le remediem, dar nu permanent și nu în
totalitate. La cea de-a doua testare am reușit să mărim numărul de alegeri reciproce și să
diminuăm pe cele de respingere reciprocă astfel gradul de coeziune al grupului a crescut
considerabil. De asemenea am reuşit să reintegrăm în colectiv unele din sportive prin
responsabilizarea și scoaterea în evidență a calităţilor acestora, punându-le în roluri de
conducere, de alegere a echipei sau în situații favorabile dezvoltării imaginii lor în faţa
colegelor.

Putem concluziona că în urmă programelor pentru îmbunătățirea colaborării, comunicării şi

socializării, avem un grup unit şi coeziv cu lideri puternici şi respectați de ceilalți colegi,
liderii grupului fiind GI (5), CI (2) şi MB (6), cu un puternic impact asupra colectivului şi cu
o mare dorință din partea acestora de a colabora în timpul antrenamentelor şi a jocurilor, dar
avem şi sportive care nu sunt apreciate atât de mult de colectiv şi care sunt marginalizate cum
ar fi: PA (9), BM (1), GA (4); cu care trebuie să mai lucrăm și să le reintegrăm în colectiv.

Acest studiu ne-a ajutat în întelegerea problemelor colectivului nostru, probleme de

comunicare, de relaționare, colaborare, arătându-ne care sunt liderii dar şi care sunt membrii
grupului care nu sunt acceptați în totalitate. După calcularea coeficientului de coeziune al
grupului, conform formulei (4), am putut descoperi că avem un grup coeziv și că am reușit să
creştem coeziunea grupului (C.) de la o testare la alta, 0,09 la prima testare față de 0,12 la
testarea finală. În cazul indicelui de coeziune (Ic), calculate conform formulei (5), am
înregistrat o creştere de la testarea inițială 0,03; la testarea finală 0,09; ceea ce ne arată că
numărul alegerilor reciproce (A,) a crescut de la 6 la prima testare la 8 la cea de-a doua, iar
numărul de respingeri reciproce (R.) a scăzut de la 4 la testarea inițială la 2 la testarea finală,
îmbunătăţind astfel coeziunea grupului.

Putem astfel spune că mărirea gradului de coeziune ne-a ajutat să obținem rezultate sportive
mai bune, putem afirma că performanța echipei este direct proporțională cu coeziunea
grupului şi că fără un grup unit rezultatele pe plan sportiv nu o să apară sau nu o să apără
întâmplător şi pe scurtă durată.