ASPECTE RELEVANTE PSIHOSOCIALE ALE ACTIVITATILOR DE EDUCATIE IN AER LIBER IN PROCESUL EDUCATIONAL AL TINERILOR

Lector univ.dr. Elena MOLDOVAN Universitatea Transilvania"- Brasov

Cuvinte cheie: educatie in aer liber, aspecte psihosociale, proces educational

Keywords: outdoor education, psycho-social features, education process

Rezumat

Studiul de fata se concentreaza asupra aspectelor psihosociale ale activitatilor de educatie in aer liber, caracteristicilor si efectelor in planul rezultantelor educative ale activitatilor de outdoor, ca si asupra inerentelor provocari ale acestor activitati. Activitatile de educatie in aer liber au un important impact asupra personalitatii tinerilor. Prezentul studiu evalueaza impactul si eficienta activitatilor de educatie in aer liber derulate la Centrul specializat de la Sovata, asupra climatului social al unei grupei de studenti, fiind evaluate starea initiala si rezultatele finale ale coeziunii de grup. Rezultatele cercetarii arata ca aplicarea unor programe variate de educatie in aer liber, spre exemplu activitati de cooperare in grup care cultiva onestitatea, respectul pentru sentimentele si drepturile celorlalti membrii din grup, grija pentru ceilalti, autodisciplina, imbunatatirea climatului social reprezinta o importanta contributie la o noua calitate privind metodele si principiile din spatiul educational general.

Introducere

Una din preocuparile constante ale comunitatii umane din toate timpurile o constituie modelarea personalitatii si facilitarea adaptarii membrilor societatii, in special a generatiilor tinere. Formarea omului modern presupune dezvoltarea lui multilaterala din punct de vedere fizic, intelectual, etic, estetic, etc., in raport cu exigentele societatii contemporane, potrivit aptitudinilor reale, pe fondul carora se contureaza coordonatele personalitatii umane. Semnificativ si specific uman este faptul ca necesitatea interventiei sociale in evolutia individuala este constientizata la nivelul societatii, iar realizarea ei este organizata, controlata si institutionalizata in modalitati particulare, in functie de caracteristicile si gradul de emancipare a fiecarei societati.

O particularitate importanta a fenomenului educational, in etapa actuala, este caracterul permanent, prezenta lui in intreaga existenta umana. Obiectul educatiei permanente este integrarea noilor realitati sociale in fondul de cunostinte dobandit in anii de scoala. Cresterea considerabila a rolului educatiei in dezvoltarea tinerilor impune sporirea activitatilor prin care se poate realiza aceasta. Acest lucru impune specializarea continutului si metodologiei activitatilor in concordanta cu obiectivele propuse. Astfel se considera ca practicarea activitatilor de

educatie in aer liber poate fi o modalitate de educare a tinerilor, fiind elaborate in acest scop programe de instruire, spre exemplu prin activitati de cooperare in grup care cultiva onestitatea, respectul pentru sentimentele si drepturile celorlalti membri din grup, grija pentru ceilalti si autodisciplina.

Activitatile de educatie in aer liber sunt activitati interactive care simuleaza situatii reale si implica rezolvarea unor sarcini. "O metoda de invatare experientiala care implica folosirea tuturor simturilor. Are loc in general, dar nu exclusiv, prin expunerea la mediul natural" (Priest, 1990, pag. 22). Activitatile de educatie in aer liber au implicatii in: planul fizic, psihic si emotional. Ca urmare a implicarii in aceste tipuri de activitati, participantii isi insusesc o serie de abilitati si competente care contribuie la imbunatatirea performantelor personale, iar constientizarea de catre membrii echipei a piedicilor care ingreuneaza munca in echipa contribuie la imbunatatirea performantelor echipei, atat in cadrul exercitiului, cat si in "viata reala" (Sveen, R. 1993, pag.56).

Rezultante educationale garantate:

testarea rezistentei la efort fizic si mental a organismului; formarea unor deprinderi si tehnici de catarare si escaladare; dezvoltarea personalitatii si a increderii in sine; dezvoltarea creativitatii, a simtului de responsabilitate si a gandirii pozitive; dezvoltarea aptitudinilor de conducere; lucru in echipa si posibilitatea de a lega noi prietenii; dobandirea unor abilitati de leadership: capacitatea de a lua decizii potrivite, gestionarea prioritatilor; delegarea sarcinilor.

Realizarea acestui model educational necesita strategii specifice prin care tinerii sa invete comunicarea cu fiecare membru al grupului, sa-si asume si sa accepte compromisurile relatiilor in grup. Invatarea aptitudinilor cooperante se face ca si in cazul invatarii si dezvoltarii altor aptitudini (Festeu, D., 1999, pag. 11).

Cercetarea a pornit de la constatarea ca, in grupurile in care exista relatii pozitive (de simpatie, prietenie, colaborare, ajutor reciproc) activitatea este mai eficienta, climatul social, nivelul de socializare si relatiile interpersonale sunt direct determinate de activitatile pe care le deruleaza tinerii.

Cercetarea a avut ca obiectiv evaluarea dezvoltarii climatului social prin determinarea coeziunii de grup a studentilor care au derulat activitati de educatie in aer liber in cadrul lucrarilor practice ale cursului de educatie in aer liber.

Ipoteza cercetarii: s-a pornit de la presupunerea ca derularea activitatilor de educatie in aer liber, va influenta pozitiv coeziunea de grup in cadrul grupei de studenti aflata in studiu.

Scopul acestei cercetari a fost selectionarea celor mai eficiente forme de activitati de educatie in aer liber care sa determine:

mai mare incredere in sine, pe plan individual; toleranta sporita pentru alte pareri; constientizarea capacitatii de conducere si insusirea unor deprinderi noi; functionare mult mai eficienta a echipei; comunicare imbunatatita in cadrul echipei; atasare mai profunda de echipa si de scopul principal al activitatilor, cresterea coeficientului de

coeziune de grup.

Sarcini:

1. Crearea unui grup cu coeziune ridicata si climat social cald utilizand urmatoarele mijloace:

Transformarea grupului intr-o echipa. Incurajarea membrilor grupului de a se organiza singuri. Alegerea unor forme de activitati turistice care sa le ofere posibilitatea studentilor de a repurta

victorii in echipa si individual. 2. Elaborarea programului educativ conform obiectivelor educationale si implementarea activitatilor de educatie in aer liber in programul lucrarilor practice ale studentilor.

3. Argumentarea si verificarea experimentala a eficientei activitatilor de educatie in aer liber in dirijarea procesului educational care vizeaza in principal imbunatatirea coeziunii de grup. Cercetarea s-a desfasurat intr-o locatie specializata pentru astfel de activitati: Outward Bound Romania - Sovata pe un esantion de 15 studenti.

Activitatile de educatie in aer liber derulate de grupa de studenti au fost:

Activitati in gradina de corzi"; "grinzi paralele"; "scara gigantica"; "panoul de catarare"; Lacul acid; Transportul pe baza de incredere; Un pahar cu apa; Tiroliana; Orientare in teren cu sarcini precise

Pentru a evalua eficienta activitatilor educatie in aer liber " propuse au fost utilizate mai multe metode: observatia, (fise de observatie), observatia pe baza notelor de teren, chestionarul si tehnica sociometrica. Aceste metode au fost utilizate ca parte a unei proceduri menite sa asigure validitatea si obiectivitatea cercetarii.

Metoda sociometrica se bazeaza pe tehnica chestionarului (asa numitul test sociometric). Particularitatile acestei metode, prin care se deosebeste de celelalte metode de cercetare, constau in continutul intrebarilor, modul de administrare si modul de prelucrare a raspunsurilor. Principalul mijloc de dezvaluire a diferitelor caracteristici ale grupului este studiul relatiilor preferentiale dintre membrii acestuia, relatii care sunt spontane dar care in realitate sunt determinate, in afara factorilor individuali, de conditiile sociale ale dezvoltarii fiecarui component al grupului.

Elementul de baza al testului sociometric este preferinta sau alegerea pozitiva, negativa sau indiferenta, exprimata ca raspuns la intrebarile puse. Pentru a obtine elementele de baza al testului sociometric am cerut studentilor, inainte si dupa experiment, sa raspunda la un chestionar sociometric (Anexa 1) compus din 8 intrebari, cu specificul general al grupului si activitatii care il intereseaza. Pe baza raspunsurilor la chestionarul sociologic, s-a alcatuit matricea sociometrica care este un tabel cu dubla intrare, fiecare subiect fiind trecut in matrice pe baza unui cod stabilit si cuprinde rezultatul centralizat al numarului si a valorilor tuturor preferintelor si respingerilor obtinute. Apoi pe baza rezultatelor obtinute, s-au calculat indicii de coeziune de grup dupa formula C gr = La testarea initiala, indicele coeziunii de grup a avut valoarea de C.gr. = 0,06, iar la testarea finala valoarea indicelui de coeziune a fost C.gr. = 0,22 (Fig. 1). Conform tabelului lui Matei C., (1973, pag 78) (Anexa 2), grupa de studenti a progresat de la grup cu coeziune slaba la grup cu coeziune mica.

Fig.1 Evolutia coeficientului de coeziune de grup exprimata

Compararea rezultatelor la testarile initiale si finale, a permis estimarea evolutiei grupului, indicele de coeziune marcheaza faza de imbunatatire a coeziunii de grup indicand un climat social mai bun in randul studentilor dupa cele 7 zile petrecute impreuna la toate activitatile de educatie in aer liber propuse, ceea ce confirma ipoteza cercetarii din acest studiu

Abstract

Our study is focusing to the outdoor activities and its important impact concerning the personality and the knowledge of faculty's students. The present research examine - by the way of investigations on the social interactions and psychological developments of the young people - the different benefits of outdoor activities. The research was made with the participation of one group of faculty students and consisted in the evaluation of the parameters of the social climate of group and of the interpersonal relations, to appreciate the intensity of the personality features during the outdoor program at Sovata outdoor Center. There were analyzed comparatively the initial and the final tests of goup cohesion, the socio-metric matrix and the intensity of the personality features of the students. The research's results show that to apply more the outdoor activities like sport and adventure tourism, is an important contribution to a new quality concerning the methods and the principles of the general education area.

Bibliografie

FESTEU, D., Educatie si aventura. Ed. Aldus, Brasov, 1999

MATEI, N.C., Psihologia relatiilor morale interpersonale. Ed. Scrisul Romanesc, Craiova, 1981

MOLDOVAN, E., Conceptele si practica formelor traditionale si moderne de turism activ. Ed. Transilvania, Brasov, 2007

PRIEST, S., DIXON, T., Safety practices in Adventure Programming. Boulder, Asociation for Experimential Education, 1990.

SVEEN, R., Traveling in the wilderness: experiential learning and youth at risk. Youth Studies Australia, 12, 1993

ANEXA 1

CHESTIONAR SOCIOMETRIC

Iti vor fi puse cateva intrebari la care esti rugat sa raspunzi cu toata sinceritatea. Noi, profesorii, suntem curiosi si dornici sa va cunoastem cat mai bine pentru a va putea intelege si eventual ajuta. Dorim sa stim pe cine apreciati in grupa voastra, cu cine v-ar placea si cu cine nu v- ar placea sa va petreceti timpul liber.

Te asigur ca raspunsurile tale nu vor fi aduse la cunostinta celorlalti colegi, vom pastra cu strictete confidentialitatea, asa ca nu trebuie sa ai nici o retinere in a-ti exprima deschis si sincer atat simpatiile, cat mai ales antipatiile. Iata deci, intrebarile:

1. Care sunt colegii de grupa cu care te intelegi cel mai bine? Numeste-i in ordinea preferintei.

1. ________________ 2.__________________ 3.___________________

2. Care sunt colegii tai cu care nu te intelegi de loc? Numeste-i in ordinea preferintei.

1. ________________ 2.__________________ 3.___________________

3.Pe cine ai invita la petrecere, de ziua ta de nastere, dintre colegii de grupa? Numeste-i pe primii 3 in ordinea preferintei.

1. ________________ 2.__________________ 3.___________________

4. Care sunt cei 3 colegi ai tai, din grupa pe care nu i-ai invita la petrecerea data de tine? Numeste-i incepand cu cea/cel pe care il/o preferi cel mai putin.

1. ________________ 2. __________________ 3. ___________________

5. Care sunt primii 3 colegi pe care ii consideri simpatici? Numeste-i in ordinea preferintei.

1._________________ 2.____________________ 3._________________

6.. Care sunt colegii cu care nu ai putea colabora ? Numeste-i in ordinea descrescatoare.

1. ________________ 2. __________________ 3. ___________________

7. Care sunt dupa parerea ta colegii cu care ai prefera sa desfasori activitati in aer liber ? Numeste-i in ordinea preferintei.

1._________________ 2.__________________ 3.___________________

8 .Care sunt colegii cu care nu ai prefera sa desfasori acctivitati in aer liber? Numeste-i in ordinea descrescatoare.

1._________________ 2.____________________ 3._________________

ANEXA 2

Prezentarea tabelului privind interpretarea indicilor de coeziune de grup ( C. Matei, 1973) De la 1.00 la 0.70 Grup disociat

De la 0,69 la 0,40

Grup cu relatii explozive (tensionat)

De la 0,39 la 0.20

Grup cu disensiuni

De la 0,19 la 0,01

Grup aflat la inceputul dezorganizarii

Grup cu forte contradictorii

De la 0.01 la 0.20

Grup cu coeziune slaba

De la 0.21 la 0.40

Grup cu coeziune mica

De la 0.41 la 0.60

Grup cu coeziune moderata (medie)

De la 0.61 la 0.80

Grup cu coeziune semnificativa

De la 0.81 la 1.00

Grup cu coeziune mare

06 Decembrie 2010

Autentificare

ine-m minte

Ai uitat parola? Ai uitat utilizatorul? Creai un cont

Informatia zilei
Karate-ul modern
Primele demonstratii de karate modern au fost facute in Japonia in 1922 de Gichin Funakoshi, fondatorul karateului modern. Istoria karate-ului, insa,...

08 Dec 2010 Hits:133

Chestionar A
Voteaza miss 2011

Draghici Diana Panzaru Dana Popescu Laura Chiriac Adelina Uta Iris Ilie Ioana Miliu Malina Radu Cristina Dabija Stefania Ivanov Andreea Mocanu Bianca Iordache Bianca

Chestionar B