editorial

ARMATA ROMÂNIEI.
STADIUL TRANSFORMĂRII ŞI PROGRESELE ÎNREGISTRATE

E
voluţia Armatei României după 1990 a fost influenţată de
o multitudine de evenimente și procese aparţinând atât
mediului intern, cât și celui extern.
Mediul extern s-a repercutat de o manieră decisivă asupra
transformării armatei, ultimul sfert de secol putând fi împărţit în
trei etape majore: orientarea euroatlantică, aderarea euroatlantică și
integrarea euroatlantică. Cele trei etape au fost marcate de trei direcţii
strategice majore: aderarea la NATO, aderarea la UE și dezvoltarea
parteneriatelor, direcţii care au marcat ireversibil securitatea și apărarea
României.

Etapele de pre-aderare, accedere și, ulterior, integrare în structurile euroatlantice au fost posibile
printr-un proces corespunzător de adaptare conceptuală și funcţională, care a vizat armonizarea legislativă,
reforma în domeniul resurselor umane, dinamica schimbului de informaţii, modernizarea logisticii
militare, acceptarea și implementarea standardelor aliate pentru realizarea interoperabilităţii doctrinare
și operaţionale.
Participarea, începând încă din 1991, cu peste 40.000 de militari în toate teatrele de operaţii, fie
ele NATO, UE și de tip coaliţie, la exerciţiile de evaluare/certificare a forţelor și la cele de management
al crizelor, sau reprezentarea militară la Cartierul General și la comandamentele de nivel strategic ale
NATO au dat substanţă contribuţiei României la eforturile Alianţei, constituind în același timp elemente
fundamentale ale procesului de transformare.

document 2016 1 (71) 1

editorial

Referitor la analiza mediului intern și la modul cum a influenţat acesta procesul de transformare,
trebuie subliniat faptul că Armata României a fost una dintre primele instituţii care a demarat procesele de
reformă și transformare, subsumate unei evoluţii de la o democraţie emergentă, la una recunoscută, cea consolidată.
În funcţie de etapă, transformarea Armatei României s-a realizat succesiv în cadrul Programului
Forţa Obiectiv 2007, Strategiei de Transformare, Programului Multianual de refacere a Capacităţii
Operaţionale și acum, în cadrul Programului Armata României 2027.
După accederea în NATO, procesul de transformare a Forţelor Armate Române a fost planificat
să se desfășoare în trei faze:
− faza restructurării de bază (2005 – 2007) – finalizată. Pe parcursul acestei faze au fost
restructurate și reorganizate structurile centrale, s-a renunţat la serviciul militar obligatoriu și s-a trecut
la cel bazat pe voluntariat, fiind formată, astfel, o forţă complet profesionalizată. A fost atins nivelul de
operaţionalizare a unităţilor puse la dispoziţie pentru misiuni externe și a fost reorganizat sistemul logistic;
− faza integrării operaţionale în NATO și UE (2008 – 2015) – încheiată anul trecut. Pe parcursul
acestei faze au fost atinse obiectivele pe termen mediu ale transformării și anume: continuarea operaţionalizării
forţelor destinate NATO și Uniunii Europene; finalizarea restructurării sistemului logistic de nivel strategic și
operativ; reorganizarea învăţământului militar; creșterea contribuţiei cu forţe la Forţa de Răspuns NATO și
pentru Uniunea Europeană; continuarea achiziţiilor de echipamente noi și a programelor majore de înzestrare,
conform cerinţelor Obiectivelor Forţei și a Concepţiei de înzestrare a Armatei României;
− faza integrării complete în NATO și UE (2016 – 2025). În acest sens, la nivelul Statului Major
General a fost elaborat Programul de transformare, dezvoltare și modernizare a Armatei României până
în anul 2027 și în perspectivă, supus actualizării și adaptării la cerinţele Alianţei și a mediului de securitate.
În cadrul acestui proces de transformare/adaptare, un rol esenţial îl are alocarea resurselor necesare
pentru apărare, respectiv resursa umană, materială și financiară.
În ce privește resursa umană, trebuie evidenţiată descreșterea semnificativă a efectivelor
structurii de forţe de la aproape 350.000 în 1989, la circa 90.000 de persoane în prezent, dintre care
75.000 militari.
Referitor la resursa financiară, trebuie menţionate două aspecte:
− scăderea constantă, după accederea în NATO, a resurselor destinate apărării;
− respectarea acordului politic naţional privind creșterea finanţării pentru apărare care prevede
creșterea graduală a bugetului, în vederea atingerii nivelului de 2 % din PIB în anul 2017 și menţinerea
acestui nivel în următorii 10 ani, cu alocarea a cel puţin 20% din bugetul apărării pentru achiziţii de tehnică
și echipamente de luptă moderne, potrivit angajamentului asumat la Summit-ul NATO din Ţara Galilor.
O radiografie a procesului de transformare a Armatei României la momentul actual arată sintetic
precum în tabelul de mai jos:
UNDE AM FOST INDICATORUL UNDE SUNTEM
Doctrine și concepte naţionale DOCTRINA (D) Doctrine și concepte Aliate
Armate, corpuri de armată,
ORGANIZARE (O) Divizii, brigăzi, structuri multinaţionale
brigăzi, regimente
Exerciţii după standarde NATO, în cadru
Resurse minime pentru instruire
multinaţional; misiuni și operaţii în afara
și participare masivă în economia INSTRUIRE (T)
teritoriului naţional; facilităţi de instruire/
naţională
simulare complexe
Tehnică preponderent de Tehnică modernă (fregate T22R, avion
ÎNZESTRARE (M)
provenienţă EST multirol, TBT, RAA, ISR)
Conducerea Armatei sub control
CONDUCERE (L) Control civil asupra instituţiei militare
politic
Armată de masă – serviciu Armata profesionistă – serviciu militar pe
RESURSE UMANE (P)
militar obligatoriu bază de voluntariat
Cazărmi cu facilităţi complete pentru asistenţă
INFRA-
Cazărmi și clădiri învechite socială, cazare, dispunerea echipamentelor
STRUCTURĂ (F)
militare și instrucţie

2 1 (71) 2016 document

 editorial

Odată cu intrarea în 2016, am declanșat etapa a treia a procesului de transformare – etapa

integrării depline în NATO și Uniunea Europeană (2016-2025) –, în cadrul căreia vor fi îndeplinite
obiectivele pe termen lung ale procesului de transformare:
− concentrarea eforturilor și resurselor financiare și umane în vederea realizării tuturor
capabilităţilor prevăzute în Obiectivele Forţei și îndeplinirii responsabilităţilor în cadrul NATO și
Uniunii Europene;
− continuarea modernizării înzestrării cu echipamente noi și realizarea interoperabilităţii și
interschimbabilităţii cu armatele ţărilor membre NATO și ale Uniunii Europene;
− crearea condiţiilor pentru dispunerea marilor unităţi și unităţi în cazărmi cu facilităţi complete
pentru asistenţă socială, cazare, dispunerea echipamentelor militare și instrucţie.
În acest sens, pentru îndeplinirea obiectivelor asumate vom întreprinde următoarele acţiuni:
− consolidarea forţelor destinate pentru îndeplinirea nivelului de ambiţie naţional, cu accent pe
forţele destinate reacţiei imediate și descurajare, și a acţiunii acestora în cadru inter-instituţional, asigurat
de Sistemul de apărare, ordine publică și siguranţă naţională/SAOPSN;
− asigurarea condiţiilor pentru îndeplinirea misiunilor specifice de către Comandamentul
multinaţional de divizie Sud-Est – Multinational Division South-East Headquarter/MND-SE HQ,
Unitatea de integrare a forţelor NATO – NATO Forces Integration Unit/NFIU și Modulul CIS
dislocabil – Deployable Communication Module/DCM-E;
− dezvoltarea unei forţe întrunite, aptă să răspundă atât ameninţărilor tradiţionale, cât și celor
neconvenţionale, inclusiv prin participarea la dezvoltarea de capabilităţi în cadru multinaţional;
− creșterea interoperabilităţii forţelor Armatei României prin exerciţii desfășurate în cadru
naţional și multinaţional, și asigurarea desfășurării, în condiţii optime, a angajamentelor asumate pe
plan internaţional.
Obiectivele pe termen lung ale transformării Armatei României sunt în strânsă corelaţie cu nivelul
militar de ambiţie pe care ni l-am asumat, astfel încât, prin efort propriu, să fim în măsură să desfășurăm
acţiunile pentru descurajarea unei potenţiale agresiuni, să planificăm și să conducem o operaţie de apărare
pe teritoriul naţional pentru contracararea acţiunilor agresive convenţionale, neconvenţionale și/sau
hibride, cu folosirea, în mod integrat, a tuturor instrumentelor naţionale de putere, până la intervenţia
forţelor principale Aliate, iar în cadrul efortului comun Aliat/Comunitar să fim în măsură să participăm,
conform angajamentelor asumate, la o operaţie majoră întrunită de apărare colectivă, de tip Art. 5, condusă
de NATO, sau la o operaţie de mare intensitate desfășurată de UE, pe baza clauzei de asistenţă reciprocă.
La întrebarea „Cum va arăta Armata României peste zece ani?”, răspunsul comportă două paliere:
cel al cadrului de ducere a acţiunilor militare și cel al mediilor/domeniilor de acţiune.
Cadrul de ducere a acţiunilor militare definește filosofia de planificare și conducere a operaţiilor,
care trebuie sa aibă un caracter întrunit, inter-instituţional și multinaţional, cerinţă obligatorie pentru
activităţile pe termen scurt și mediu, cu implicaţii majore în modul de gândire la nivelul liderilor militari, dar
și pentru cei ai instituţiilor/organizaţiilor civile care vor contribui la efortul naţional de securitate și apărare.
Referitor la mediile de acţine, arealul geografic al României are o complexitate manifestată
în domeniile terestru, aerian și maritim. De aceea, soluţiile de nivel strategic și operativ iau în
considerare trei domenii, cu o notă de complexitate specifică.
Pe lângă caracterul tradiţional al acestor trei medii, apar și câteva caracteristici legate de impactul
tehnologiei. Amintesc aici, în principal, apariţia și utilizarea, din ce în ce mai intensă, a platformelor fără
pilot cu capacităţi de cercetare-lovire. În același timp, pentru vehiculele blindate de luptă, se observă o
tendinţă către dotarea adecvată pentru un spectru cât mai larg de misiuni. O altă trăsătură importantă
o reprezintă robotizarea câmpului de luptă, vizibilă recent și în operaţiile în care au fost dislocaţi
militari români. Merită evidenţiată utilizarea roboţilor mobili destinaţi neutralizării dispozitivelor
explozive improvizate.
document 2016 1 (71) 3
editorial

Pentru o transformare durabilă a Armatei României, trebuie acţionat asupra celor opt elemente
care caracterizează o capabilitate: Doctrină, Organizare, Instruire, Echipamente, Comandă și
Leadership, Personal, Infrastructură și Interoperabilitate. Am stabilit direcţii de acţiune pentru fiecare
dintre acestea, în baza nivelului de ambiţie și a obiectivelor strategice asumate.
La nivel naţional, pentru perioada 2016-2019, obiectivul militar general în domeniul transformării
Armatei României este creșterea capacităţii de luptă a structurii de forţe, concomitent cu îndeplinirea,
la termenele planificate, a angajamentelor militare asumate pe plan internaţional, prin:
− implementarea unui proces de decizie care să răspundă provocărilor mediului de securitate,
actuale și de perspectivă, precum și dezvoltarea și consolidarea capabilităţilor Armatei României, pentru
a fi în măsură să îndeplinească nivelul de ambiţie militar naţional;
− gestionarea riscurilor și ameninţărilor din mediul de securitate, în special a celor
non-convenţionale, prin acordarea unei atenţii deosebite pentru dezvoltarea, la nivel naţional, a unei
abordări inter-instituţionale, în care să se regăsească efectele produse de toate componentele SAOPSN;
− asigurarea continuităţii și complementarităţii acţiunilor desfășurate de forţele naţionale cu
cele ale Alianţei Nord-Atlantice.
Starea finală dorită la finalul acestui ciclu este:
− asigurarea, graduală, a forţelor necesare pentru apărarea teritoriului naţional, împreună cu
forţele Alianţei cu termen foarte ridicat de reacţie – elemente de C2 operativ, VJTF, elemente de sprijin
aerian și de FOS ale acestuia –, până la intrarea în acţiune a forţelor principale ale NATO – minimum
30 de zile de la începerea unei eventuale agresiuni;
− operaţionalizarea elementelor C2 din structura de forţe NATO – MND-SE HQ și NDFIU –
constituite pe teritoriul naţional, nu doar din punctul de vedere al asigurării echipamentelor și resurselor
necesare, dar și prin prisma asigurării cadrului normativ și afilierii de forţe pentru instruire;
− perfecţionarea procesului de instrucţie, inclusiv prin dezvoltarea unor capabilităţi de instruire
prin simulare, beneficiind și de sprijinul partenerului american;
− creșterea vizibilităţii României prin continuarea participării la misiuni și operaţii conduse
de NATO, UE, ONU.
Documentul care va asigura coerenţă și continuitate pentru transformarea Armatei României pe
termen mediu și lung, este Programul de transformare, dezvoltare și înzestrare a Armatei României până
în anul 2027 și în perspectivă, construit pe baza pactului asumat de forţele politice de a asigura o alocare
de 2% din PIB pentru apărare pentru o perioadă de 10 ani, începând cu anul 2017.
Toate acţiunile pe care le avem în vedere pentru transformarea Armatei României, cu accent pe
dezvoltarea și consolidarea capabilităţilor necesare apărării naţionale, vor fi asigurate cu resurse potrivit
următoarelor priorităţi:
− sistemul de comandă și control;
− supravegherea și avertizarea timpurie;
− serviciul de luptă și de intervenţie la obiectivele militare, la criză teroristă și în situaţii de
urgenţă;
− reacţia imediată, descurajarea și demonstraţia de forţă;
− operaţionalizarea NFIU și MND-SE HQ;
− îndeplinirea angajamentelor militare asumate pe plan internaţional.
Pentru anul 2016, am stabilit următoarele priorităţi strategice la nivelul Ministerului Apărării
Naţionale/[Link].N., asumate și ca priorităţi ale Guvernului României:
− operaţionalizarea și asigurarea funcţionării optime a structurilor aliate de comandă și control
constituite pe teritoriul statului român;
− continuarea transformării Armatei României;
− achiziţionarea de echipamente și tehnică critice pentru înzestrarea structurii de forţe și
revitalizarea unor sisteme de echipamente și tehnică militară existente;
− creșterea calităţii vieţii personalului Armatei României.

4 1 (71) 2016 document

 editorial

Îndeplinirea acestor patru priorităţi strategice va fi rezultatul a 14 procese interne, în domeniul

operaţional, al resurselor umane și financiare și în cadrul proceselor legislative, conform diagramei de
mai jos.
Eforturile noastre trebuie susţinute de un proces de adaptare legislativă, care vor cuprinde:
– adaptarea structurală a Armatei României. Acest proces va avea în vedere:
– modificarea legii privind organizarea și funcţionarea MApN.
– asigurarea bazei legale necesare constituirii unor structuri de conducere și de forţe, care să fie
puse la dispoziţia NATO pentru îndeplinirea misiunilor specifice și posibilitatea ca Ministerul Apărării
Naţionale să asigure sprijin logistic pentru acestea și pentru forţele armate străine pe teritoriul României.
În principiu, este nevoie să se realizeze corelaţia între legea de organizare și funcţionare a MApN și Legea
privind intrarea, staţionarea, desfășurarea de operaţii sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul
României, în sensul stabilirii responsabilităţilor, atribuţiilor și competenţelor la nivelul MApN pentru
asigurarea sprijinului logistic și sprijinul naţiunii gazdă;

- adaptarea prevederilor legale privind gestionarea și utilizarea patrimoniului MApN (poligoane,

tabere de instruire etc.). În esenţă urmărim clarificarea modalităţilor prin care acest patrimoniu se poate
utiliza și de autorităţile civile;
- reglementarea condiţiilor de acordare a sprijinului autorităţilor civile locale și centrale în situaţii
de urgenţă și umanitare, precum și relaţionarea cu asociaţiile din sfera de activitate a ministerului (cadre
militare în rezervă, veterani etc.).

document 2016 1 (71) 5

editorial

- adoptarea Legii statutului cadrelor militare, gradaţilor și soldaţilor voluntari, astfel

încât să se dispună de un statut unitar pentru întregul personal militar al ministerului, pentru:
realizarea unui echilibru între categoriile de personal militar; corelarea prevederilor Statutului
cu exigenţele îndeplinirii misiunilor armatei; asigurarea mobilităţii pe funcţii a personalului
militar.
- modificarea Ghidului carierei militare, pentru: corelarea dezvoltării profesionale și a evoluţiei în
carieră cu nevoile și cerinţele operaţionale ale structurilor Armatei; conferirea unei mai mari stabilităţi pe
traseele de carieră distincte; reorganizarea nomenclatorului armelor, serviciilor și specialităţilor militare,
în acord cu standardele NATO.
- adoptarea unui act normativ pentru implementarea prevederilor Acordului suplimentar de
la Paris, necesară pentru armonizarea și asigurarea cadrului legislativ pentru personalul forţelor armate
care încadrează structurile multinaţionale de pe teritoriul României și reglementarea statutului bazelor
militare străine de pe teritoriul României.
În concluzie, apreciez că cele patru priorităţi strategice stabilite și implementarea celor 14 procese
interne și legislative, realizate, în mod echilibrat, cu resursele umane și financiare necesare, vor asigura
în cursul acestui an atât dezvoltarea capabilităţilor robuste de apărare, prin revitalizarea unor sisteme
de echipamente și tehnică militară existente, concomitent cu achiziţionarea de echipamente/tehnică
noi, pentru înzestrarea structurii de forţe, la consolidarea instituţională și structurală și realizarea
interoperabilităţii cu sistemele militare din statele aliate, cât și creșterea calităţii vieţii personalului și
revigorarea atractivităţii profesiei militare.
În urma analizei interne, apreciem că priorităţile și obiectivele stabilite pot fi implementate în
cursul acestui an, reprezentând, în același timp, o continuare a proceselor derulate până în prezent
la nivelul MApN și o bază solidă pentru procesele viitoare de modernizare a Armatei României
în vederea consolidării poziţiei României de aliat credibil, cu un important rol în securitatea
regională și europeană.

Șeful Statului Major General

General Nicolae-Ionel CIUCĂ

6 1 (71) 2016 document

 studii/documente

Corespondenţă inedită între generalul Platon Chirnoagă și mareșalul Erich von Manstein

„ARTILERIA ROMÂNĂ ŞI GENIUL NU AVEAU NIMIC DE ÎNVĂŢAT

DE LA SPECIALIŞTII GERMANI”
Lector univ. Dr. Florian BICHIR1

D
eși este folosită rareori, corespondenţa este Cu acribie însă, Securitatea –
utilizată în cercetarea știinţifică, mai ales cea și mai ales organele sale de
istorică. Răvașele dintre două persoane au dus informaţii externe – a reușit să
la clarificarea unor mari enigme ale istoriei. Resorturi intercepteze corespondenţa
aparent de nebănuit au schimbat soarta lumii. Din acest dintre cei doi. Aceasta este
motiv corespondenţele, jurnalele sau memoriile ocupă arhivată în dosarul S 180,
un loc de cinste în investigaţiile istorice. volumul II, aflat în custodia
Unul dintre cei mai mari strategi militari ai celui Consiliului Naţional
de-Al Doilea Război Mondial, mareșalul Erich von pentru Studierea Arhivelor
Manstein2 a publicat în timpul vieţii, un bestseller Securităţii (CNSAS).
Victorii pierdute  (Verlorene Siege3). Lucrarea apărută Considerăm că acest Generalul Platon Chirnoagă
în Germania Federală în 1955, iar în limba engleză document major – mai ales
în 1958 a suscitat un interes major al istoricilor care aprecierile reale și personale ale mareșalului german
nu s-au zgârcit cu laudele. privind Armata Română – trebuie cunoscut de istorici
Succesul, dar și câteva rânduri despre rolul Armatei și acest lucru nu putea fi făcut decât prin intermediul
Române în cea de-a doua conflagraţie mondială, l-au prestigioasei reviste „Document”. Precizăm că
determinat pe generalul Platon Chirnoagă4 aflat în exil să subtitlurile din corespondenţă aparţin autorului.
stabilească o corespondenţă cu celebrul mareșal german.
Ulterior corespondenţa a apărut, cu asentimentul
celor doi în Almanachul Pribegilor Români, anul 19605.
Această corespondenţă este publicată cu asentimentul d-lui Stimate Domnule Mareșal,
mareșal von Manstein, fiind socotită nu ca un document De câteva zile, am terminat de citit „Verlorene Siege”
privat, ci ca unul care tratează o problemă de interes general – în traducerea franceză „Victoires perdues” – și sunt încă
și naţional. Nimănui nu-i poate fi indiferent ceea ce se scrie sub adânca impresie provocată de excepţionala putere de
în lucrările de istorie militară despre felul cum s-au luptat evocare a acelor uriașe evenimente din anii celui de-al
ostașii ţării lui, în războiul de salvare a neamului pe care doilea război mondial.
l-am dus trei ani în Răsărit. De aceea, orice contribuţie Pentru cei care au luat parte la aceste evenimente,
care poate aduce o lămurire este bine venită, proiectând o pentru cei care au fost soldaţi și au luptat pe întinsele
lumină mai clară asupra unor evenimente de o importanţă câmpuri de luptă ale Rusiei meridionale, descrierea
capitală pentru neamul nostru. curajoasă, demnă și sinceră a acelor bătălii, constituie,
În cel de-al doilea război mondial au avut loc ridicări nu numai o împrospătare a amintirii lor, dar mai ales
și prăbușiri în acte de război, atât de disproporţionate, o punere în valoare reală a efortului lor supraomenesc
încât se impune o cunoaștere cât mai exactă și o expunere în cumplita încleștare din Răsărit, care trebuia să ducă
cât mai obiectivă a acestor acte pentru a nu li se da un la distrugerea puterii comuniste și la salvarea patriilor
înţeles greșit și a nu arunca o judecată falsă asupra noastre de regimul sclaviei. Căci ce-ar fi însemnat în
actorilor, adică asupra luptătorilor de toate gradele. Acesta ultimă instanţă o victorie totală a Germaniei naţional-
este și sensul corespondenţei de mai sus, scria Constantin socialiste și a aliaţilor ei asupra Rusiei Sovietice?
Arsene în publicaţia amintită.  Indiferent de ce alte scopuri va fi urmărit conducerea
Din nefericire această publicaţie a exilului este de atunci a Germaniei, un fapt de o extremă importanţă
de negăsit în România6 și de aceea este foarte greu ar fi fost sigur; întreaga omenire ar fi fost salvată de sub
accesibilă cercetătorilor. teroarea comunistă și formidabila putere a Rusiei ar

document 2016 1 (71) 7

studii/documente

fi fost distrusă. Din cauze multiple, nu numai că acest că trupele aliaţilor Germaniei
scop n-a fost atins, dar astăzi Uniunea Sovietică ţine nu erau însufleţite de niciun
sub stăpânire și în stare de sclavie mai bine de 100 de avânt, erau lipsite de dorinţa
milioane de locuitori din Europa Centrală și Orientală de a lupta și nu se gândeau
și ameninţă să cucerească și restul Europei. decât cum să părăsească mai
Mulţi din cei care au contribuit la victoria rusă își repede poziţiile. Dacă nu pot
dau seama astăzi că au greșit și de aceea cred că lucrarea aduce nicio mărturie asupra
Excelenţei Voastre va reuși să atragă o judecată mai trupelor italiene și ungare –
dreaptă pentru luptătorii care s-au sacrificat în războiul pentru că nu le-am cunoscut
împotriva Uniunii Sovietice. – pot în schimb să aduc o
Personal, am făcut războiul din răsărit din primul contribuţie reală și valabilă
ceas (iunie 1941) și până la capitularea României la asupra trupelor românești. Mareşalul Erich von Manstein
23 August 1944. La începutul războiului – în gradul de În capitolul „Campania
colonel – am îndeplinit funcţia de șef al Secţiei operaţii la din Crimeea” pentru a dovedi slăbiciunea armatei
comandamentul Armatei 3 (General Petre Dumitrescu) române faceţi aceste afirmaţii: „Instrucţia, în special
până în octombrie același an, când am trecut în funcţia antrenamentul la lupta individuală, fără a vorbi
de sub-șef de Stat-Major la același comandament. În de formarea subof iţerilor, lasă foarte mult de dorit.
primăvara anului 1942, am comandat 3 divizii de Ea cuprindea cetăţenii minoritari germani, dar
artilerie grea cu care am luat parte la cucerirea regiunii resentimentul naţional împiedica avansarea lor.
fortificate Sevastopol, sub ordinele directe ale Corpului Instituţii învechite, ca menţinerea pedepselor corporale,
Vânătorilor de Munte (General Avramescu) și în cadrul nu erau de natură să ridice valoarea trupei. Ele conduceau
operaţiilor conduse de Excelenţa Voastră. Ulterior am fost soldaţii de origine germană să încerce prin toate mijloacele
rechemat la comandamentul Armatei 3, care primise ordin să intre în Wehrmacht sau, cum aceasta nu se putea, din
să ia în primire un sector defensiv în Cotul Donului. Am ordin acceptau Waffen S.S. Inexistenţa unui corp de
rămas la acest comandament – tot ca sub șef de stat-major – subofiţeri, în sensul în care noi îl înţelegem, constituia
până la 1 ianuarie 1944, când am luat comanda Brigăzii 4 un dezavantaj decisiv pentru coeziunea trupei. De altfel,
Artilerie, cu care am luptat ca general de brigadă pe frontul o parte considerabilă dintre ofiţerii în gradele înalte și
din Moldova, până la 23 August 1944. mijlocii nu erau la înălţimea circumstanţelor. Asociaţia
După întoarcerea armelor de către Regele Mihai al strânsă între soldat și ofiţer, considerată la noi ca un lucru
României în contra Germaniei, am primit comanda natural, nu exista”.
Diviziei 4 Infanterie și la 20 octombrie 1944, fiind
încercuit pe Tisa, am fost făcut prizonier de armata „Ofiţerii și subofiţerii de artilerie români aveau
germană, împreună cu întreaga divizie. cunoștinţe mai temeinice în mânuirea focului
După o lună și jumătate am intrat în guvernul român și întrebuinţarea tactică a artileriei,
de la Viena ca ministru de Război și am organizat o decât artileriștii germani”
divizie românească, cu care intenţionam să ducem lupta
mai departe împotriva armatei rusești. Gestul era mai Asupra acestor aprecieri pot să comunic Excelenţei
mult simbolic, mai ales că sfârșitul războiului era de Voastre următoarele:
prevăzut, dar l-am făcut pentru a marca că inamicul În toamna anului 1940, comandamentul suprem
nostru adevărat era acela pe care l-am combătut 3 ani în german, la cererea Mareșalului Antonescu (atunci
Rusia și nu cel care ne fusese aliat în același timp. general) a trimis în România 3 divizii, precum și un grup
V-am făcut această scurtă biografie, fiind necesară selecţionat de ofiţeri superiori care, între alte însărcinări,
prezentarea mea înainte de a intra în acest subiect. De aici o aveau și pe aceea de a pune la punct instrucţia trupelor
puteţi aprecia dreptul și obligaţia mea de a vorbi în numele române, pe baza experienţelor făcute în Polonia și Franţa.
acelor soldaţi români care au luptat alături de trupele Din contactul zilnic dintre instructorii germani și
germane și în mare parte sub ordinele Excelenţei Voastre. trupele române a rezultat că artileria română și geniul
Dacă „Verlorene Siege” este în general o admirabilă nu aveau nimic de învăţat de la specialiștii germani.
mărturisire de credinţă pentru valoarea excepţională a Mai mult încă, ofiţerii și subofiţerii de artilerie români
soldatului german din cel de-al doilea război mondial, aveau cunoștinţe mai temeinice în mânuirea focului
pentru devotamentul și bravura lui, ea aduce în același timp și întrebuinţarea tactică a artileriei, decât artileriștii
o judecată cât se poate de dureroasă despre soldaţii aliaţi. germani. Fiind artilerist, problema aceasta a instrucţiei
Cineva care n-a făcut acest război și care ar citi cartea artileriei m-a interesat foarte de aproape. Trupele
Excelenţei Voastre, ar putea să-și facă [sic!] convingerea de infanterie – cum era și natural – aveau lipsuri de

8 1 (71) 2016 document

 studii/documente

instrucţie faţă de ultimele experienţe ale războiului, este altul. Între guvernul român și cel german a existat o
lipsuri care au fost completate într-un timp relativ convenţie pe baza căreia toţi ofiţerii, subofiţerii și trupa
scurt. Știu cu certitudine că instructorii germani erau de origine germană (sași și șvabi) din armata română,
uimiţi de repeziciunea cu care soldatul român asimila au avut dreptul să aleagă de bună voie armata în care
noile cunoștinţe atât în tactică, cât și în mânuirea doreau să servească. Conducerea Partidului Naţional-
armamentului nou (când a fost cazul). Singurele arme în Socialist German din România a făcut mari presiuni
care intervenţia instructorilor germani a fost hotărâtoare, asupra acestora, obligându-i să intre în Waffen S.S.
a fost carul de luptă și trupele motorizate. Din nefericire, În ceea ce privește lipsa unei asociaţii strânse între
n-am avut decât prea puţine care de luptă moderne; la soldaţi și ofiţeri, nici n-aș mai menţiona-o, dacă n-ar fi
fel și trupe motorizate. scrisă sub semnătura Excelenţei Voastre. Ofiţerii români,
Referitor la corpul subofiţerilor, nu știu ce se înţelegea în marea lor majoritate, erau proveniţi din popor.
în armata germană prin acest corp, dar pot să afirm că Nu exista o castă a ofiţerilor. În educaţia care se făcea
subofiţerii români erau tot atât de bine pregătiţi ca și cei tinerilor ofiţeri intra ca un element important realizarea
germani; ceea ce ne lipsea nouă era numărul. Am avut raporturilor de încredere și apropiere între soldaţi și
prea puţini ofiţeri activi faţă de necesităţile războiului. ofiţeri. De altfel, admiţând ca în timp de pace aceste
În cadrul corpului subofiţerilor nu s-a făcut niciodată raporturi au fost mai distanţate, în timpul războiului
vreo deosebire între cei de origine română și cei de origine viaţa în comun, oboselile, lipsurile și pericolele care sunt
germană. Aș putea tocmai din contra să afirm că atât aceleași pentru toţi, fac repede să dispară tot ceea ce
ofiţerii, cât și subofiţerii de origine germană se bucurau constituie o deosebire.
de un nume cât se poate de bun pentru simţul lor practic
în folosirea terenului. Este pentru prima oară când aflu „A lipsit apărarea anticar”
despre acest resentiment naţional aplicat subofiţerilor. O altă informaţie care nu corespunde de loc unei
Este adevărat că exista în România o mentalitate realităţi, este respectul extraordinar – cum scrieţi Excelenţa
antigermană, dar aceasta era numai într-o anumită Voastră – pe care trupele române îl aveau pentru soldatul
clasă, care a avut o influenţă hotărâtoare în 1944 asupra rus. Aceasta este foarte departe de adevăr. Nu numai
destinului poporului român, dar care nu avea nimic de-a că armata română nu avea niciun fel de „extraordinar
face cu masa poporului. Dacă Excelenţa Voastră n-a respect” faţă de soldatul rus, dar îl desconsidera din cauza
fost informată până acum, îmi fac o plăcere să vă spun cruzimii și a barbariei pe care le arăta ori de câte ori i se
că trupele germane venite în România în 1940 au fost oferea ocazia, lipsa de loialitate în luptă și a felului cum
primite cu multă simpatie. Contrar afirmaţiilor făcute înaintau la atac, în mase compacte împinși de la spate
în scop de propagandă, aceste trupe erau considerate ca de politruci. Dacă vreţi să vorbiţi despre vreun respect,
aliate și prezenţa lor a împiedicat Uniunea Sovietică de atunci se poate spune că armata română a avut respect
a ocupa și Moldova dintre Prut și Carpaţii Răsăriteni, faţă de mulţimea nesfârșită a acestor hoarde venite din
după ce ne-a răpit Basarabia și Bucovina de nord în vara Răsărit, care pur și simplu ne-au copleșit.
anului 1940. Această simpatie s-a prelungit peste toată Ceea ce a lipsit cu adevărat armatei române – și aici
perioada războiului și fricţiunile dintre armatele noastre observaţia Excelenţei Voastre este foarte justă – este
– inerente războiului – n-au avut nicio influenţă asupra apărarea anticar. N-am avut niciodată un armament
prieteniei cu care poporul român a privit întotdeauna anticar corespunzător carelor de luptă angajate în bătălie.
armata germană. Nu știu pentru care motiv Comandamentul german a
Poporul Român n-a avut niciun amestec în lovitura refuzat să ne doteze în mod organic cu acest armament,
de stat de la 23 august 1944, care a fost dată de Regele pe care, dacă l-am fi avut în Cotul Donului, rezultatul
Mihai și de câţiva generali și politicieni de la București bătăliei ar fi fost altul.
și care a provocat prăbușirea aripei de Sud a frontului Părerile expuse în cartea „Verlorene Siege” despre
de Est. Or, dacă aceasta era starea noastră de spirit, nu armata română au fost desigur culese de la unii din
era posibil ca subofiţerii de origine germană din armata șef ii detașamentelor de legătură germani pe lângă
română să fie nedreptăţiţi la avansare? comandamentele române. Tot de la ei vine probabil și
De asemenea, plecarea din armata română a soldaţilor părerea că Armata 3 română nu putea fi întrebuinţată
de origine germană – ca să scape de pedeapsa cu bătaia – ofensiv suferind pierderi grele, iar în defensivă să fie
constituie o informaţie tot atât de nedreaptă ca și cea de susţinută cu „balene de corset”.
mai sus. Este adevărat că pedeapsa cu bătaia se aplica în Despre valoarea ofensivă a Armatei 3 române de atunci
unele cazuri – destul de rare de altfel – deși regulamentele vă veţi putea face o idee mai justă din bătălia pentru
o interziceau, dar nu aceasta a fost cauza pentru care trecerea Nistrului. Prin respingerea trupelor ruse din
soldaţii germani au plecat din armata română. Adevărul Basarabia și Bucovina, am ajuns pe Nistru cu Armata 3
document 2016 1 (71) 9
studii/documente

română (General P. Dumitrescu) la aripa de Nord, Armata De altfel, este destul să reamintesc Excelenţei Voastre
11 germană (General von Schobert) la Centru și Armata 4 că în bătălia din Stepa Nogai, care a urmat imediat după
română (General Ciupercă) la Sud. În cadrul ofensivei la trecerea Niprului, cele 3 brigăzi de munte și 3 brigăzi de
Est de Nistru, Armata 11 germană trebuia să facă efortul cavalerie care compuneau Armata 3 română au rezistat
principal, având incontestabil mijloace mult mai puternice; timp de 8 zile atacurilor necontenite date de Armatele 9 și
Armata 3 trebuia s-o sprijine și să-i urmeze mișcarea după 18 ruse. Cu toate pătrunderile realizate de ruși, frontul a
trecere. Dincolo de Nistru, rușii apărau o poziţie fortificată rămas neclintit. Aceasta n-ar fi fost posibil dacă românii
pe trei rânduri de cazemate (Poziţia Stalin). n-ar fi dorit să meargă mai spre Est; ori tocmai această
În dimineaţa atacului, trupele de munte române care dorinţă i-a însufleţit și au făcut efortul maxim, acoperind
se găseau la stânga Armatei 11 germană, au reușit cele astfel spatele Armatei 11 germane condusă de Excelenţa
dintâi să treacă Nistrul și surprinzând inamicul, au făcut Voastră, în operaţia de rupere a frontului fortificat rus
un cap de pod. Ulterior au trecut și trupele germane și au de la Perekop.
făcut alt cap de pod, nu departe de cel român; înaintarea În Ordinul de Zi dat de Comandamentul Suprem
s-a desfășurat apoi conform programului operativ, German această bătălie a fost caracterizată „prima mare
bine înţeles cu respingerea a numeroase contraatacuri bătălie defensivă de pe frontul de Est” și ea a fost câștigată
violente rusești. Din această operaţie puteţi aprecia dacă de trupele române.
Armata 3 română era animată sau nu de spirit ofensiv.
În ceea ce privește „balenele de corset” în bătălia „Nu lipsa de bravură a ostașului român
defensivă din Stepa Nogai, acestea au fost necesare pentru sau nepriceperea comandanţilor mai mici sau mai
că lungimea prea mare a frontului în raport cu forţele mari au dus la dezastrul de la Stalingrad”
existente, n-au îngăduit armatei să aibă rezerve suficiente.
Îmi permit cu această ocazie să atrag atenţia Excelenţei În Capitolul XII. „Tragedia de la Stalingrad”, în
Voastre asupra felului subiectiv în care, câte odată, erau Subcap. „Drumul spre Stalingrad ” spuneţi că, orice
întocmite rapoartele informative ale detașamentelor de șef militar pentru a învinge trebuie să accepte riscuri,
legătură germane. La Comandamentul Armatei 3 era dar la Stalingrad Înaltul Comandament German nu
atunci șef al Detașamentului de Legătură colonelul von trebuia să ia riscul de a fixa forţele principale pentru un
Fersen, un ofiţer foarte politicos, dar bolnăvicios, pesimist timp considerabil, mulţumindu-se pe frontul Donului
și cu gândul întoarcerii în ţară (poate din cauza sănătăţii cu o perdea de protecţie prea ușor de rupt. „Poate se poate
șubrede); acest om vedea totul întunecat și nesigur. În invoca – scrie Excelenţa Voastră – pentru apărarea sa, că
timpul bătăliei din Stepa Nogai, venea zilnic la mine nu putea să prevadă o prăbușire așa de completă ca aceea
să-mi spună că nu vom mai putea rezista, că frontul se va care s-a produs printre armatele aliate Totuși, românii,
prăbuși și vom fi prizonieri la ruși. Este adevărat că a fost care erau cei mai buni, s-au comportat exact cum era de
o bătălie foarte grea, superioritatea numerică a inamicului așteptat după experienţa din Crimeea”.
fiind covârșitoare și înaintarea lui la atac fără niciun fel de Aș vrea să vă fac o scurtă descriere a situaţiei Armatei 3
grijă de pierderi; de asemenea, poziţia nu avea niciun punct române în bătălia din Cotul Donului. Această armată a
de sprijin solid în toată lungimea ei; numai stepă goală intrat pe poziţie la începutul lunii octombrie 1942.
fără obstacole și fără acoperiri. Dar iarăși este adevărat că La luarea în primire a frontului am găsit 3 capete de
armata română nu s-a gândit nicio clipă la o eventuală pod rusești. Unul mai mare în zona Dewpatkin și două
retragere. În această situaţie, îmi pot imagina cam în ce mai mici (Serafimovici și Kleskaia). Comandamentul
fel erau întocmite rapoartele colonelului von Fersen către armatei a cerut de la început ca, mai înainte de a lua în
Comandamentul Armatei 11 germană. primire toată poziţia, să i se permită să lichideze aceste
Mai departe, vorbind despre compunerea Armatei 3 capete de pod, bine înţeles punându-i-se la dispoziţie
române la luarea conducerii Armatei 11 germane, spuneţi și mijloacele necesare (M.U. blindate și aviaţie).
că aţi găsit această armată la Vest de Nipru „nedorind să se Comandamentul Suprem German nu numai că nu a
înfunde mai la Est”. Armata 3 română avusese misiunea permis aceste operaţii, dar ne-a interzis să folosim în
să asigure pe Nipru, la Nord de Berislav, trecerea acţiuni locale unităţi mai mari de un batalion, fără
Armatei 11 germane prin acel punct, spre Crimeea și Stepa aprobarea lui. Armata 3 a ocupat sectorul defensiv,
Nogai. Era deci natural să rămână ultima pentru trecerea punând toate diviziile în linie, fără să-și păstreze
Niprului. Nu aveam nicio limită în spaţiu de la guvernul nicio rezervă. Faţă de lungimea frontului și având în
român, misiunea noastră generală fiind să înaintăm cât mai vedere că diviziile românești aveau numai 7 batalioane,
departe spre Est, în colaborare cu trupele germane. Comandamentul Suprem German a ordonat acest
Dacă n-am trecut mai de vreme Niprul, a fost pentru că dispozitiv, luându-și angajamentul să trimită M.U.
nu primisem ordin și nu pentru că nu doream să-l trecem. germane ca rezerve, la dispoziţia armatei.

10 1 (71) 2016 document

 studii/documente

De asemenea, armamentul nostru anticar era inexistent și nu peste tot aţi fost dezamăgit. În al doilea rând,
ca putere de foc; cel mai mare calibru fiind 4,7 mm, nu răspunderea adevărată cade asupra Comandamentului
avea niciun efect asupra carelor de luptă rusești din 1942. Suprem German care a interzis reducerea capetelor de
Infanteria română mai avea în dotare sticle și șomoioage pod și n-a dotat armata română cu armamentul anticar
de paie, care au fost foarte bune în 1941. Carele de luptă german sau dacă n-a făcut nici asta, trebuia să aibă
rusești de la începutul războiului se mișcau încet și se rezerve puternice în spate, cu care să limiteze pătrunderea
aprindeau repede cu benzină și paie. Cu aceste mijloace în inamicului și să închidă breșele.
bătălia defensivă din Stepa Nogai au fost distruse între Excelenţa Voastră, în Capitolul XI. „Hitler în
50-60 care de luptă care pătrunseseră în spatele brigăzilor exerciţiul comandamentului militar”, scrieţi: „Adversarul
de munte. Nu același lucru s-a putut face în 1942. dispunând de o enormă superioritate numerică avea
Către jumătatea lunii noiembrie, Armata 3 a primit în întotdeauna facultatea, masând forţele sale în faţa
rezervă Divizia 22 Blindată germană cu circa 45 de care punctelor particulare, să realizeze pătrunderi într-un
de luptă, cea mai mare parte ușoare, și Divizia 1 Blindată front ţinut în chip extrem de subţire, cu rezultatul că
română cu circa 40 de care de luptă vechi. Aceasta era situaţia unităţile germane nu mai puteau scăpa încercuirilor”.
la 19 noiembrie 1942 când, după o foarte puternică pregătire Dacă acest adevăr a fost valabil pentru trupele
de artilerie de mai multe ore, s-a dezlănţuit ofensiva rusă, germane, de ce el n-a putut fi valabil și pentru trupele
pornind din cele 3 capete de pod, cu o mare masă de blindate. românești din Cotul Donului? Aici au venit rușii cu o
Infanteria română a primit atacul rezistând pe poziţie, dar enormă superioritate numerică, iar frontul defensiv era
carele de luptă rusești au trecut peste gropile infanteriștilor ţinut de trupe al căror armament nu corespundea maselor
amestecându-i cu pământul. Bateriile anticar au tras cu de blindate atacatoare și care nu aveau nici rezerve
deznădejde până când carele de luptă au ajuns în poziţiile suficiente. Impresia atât de defavorabilă asupra lumii
lor și le-au turtit. Proiectilele de 3,7 și 4,7 mm se izbeau germane pe care a avut-o ruperea frontului român și
de cuirasa carelor de luptă fără niciun efect. Astfel, faţă de judecata atât de nedreaptă asupra valorii armatei române
cele 300-500 de care de luptă care au atacat în primul val, din Cotul Donului se datorează – după părerea mea –
infanteria română n-a avut niciun mijloc de apărare. În faptului că aici a fost prima mare bătălie care a întrerupt
plus, a mai fost și o ceaţă densă care a durat trei zile, și care a seria de victorii germane cu o grea înfrângere; dar nimeni
împiedecat complet orice intervenţie a aviaţiei. Contraatacul n-a vrut să ţină seama că tot aici a fost prima oară când
rezervelor blindate a fost respins cu pierderi mari de marea rușii au aruncat într-o bătălie ofensivă forţe formidabile,
masă a tancurilor ruse. cu o superioritate covârșitoare în oameni și material.
Prin atacurile concentrice din capetele de pod De aici înainte, armatele germane n-au mai putut
Dewpatkin și Serafimovici au fost încercuite 3 divizii opri avalanșa rusă, deși comandamentele erau tot atât
cu generalii Lascăr, Mazarini și Sion. După 3 zile s-a de valoroase și soldatul tot atât de brav ca și până în
făcut o încercare de ieșire din cerc care n-a reușit. Cu bătălia de la Stalingrad. Care este explicaţia acestei
acest prilej generalul Sion a căzut. Întregul grup a fost răsturnări totale de situaţie, dacă nu această superioritate
făcut prizonier. Generalul Lascăr, care a fost un foarte numerică colosală în oameni și armament? Datorită
capabil comandant de divizie, a trecut în prizonierat de acestei superiorităţi, rușii au luat iniţiativa operaţiilor
partea regimului comunist și după terminarea războiului prin ofensive continui și succesive, impunând voinţa lor
a fost ministrul Apărării Naţionale în primul guvern Comandamentului Suprem German.
comunist român. Generalul Mazarini a avut o purtare Acestea sunt observaţiile pe care am ţinut să le expun
foarte demnă, fiind un exemplu de mândrie ostășească Excelenţei Voastre, după ce am citit „Verlorene Siege”.
și de rezistenţă faţă de propaganda comunistă făcută de Vă rog să credeţi că nu e de loc ușor de suportat pentru
agenţi printre prizonieri. un ostaș care a făcut războiul și care a cunoscut sufletul
Așa dar, nu lipsa de bravură a ostașului român sau armatei din care a făcut parte, să constate că tocmai cel
nepriceperea comandanţilor mai mici sau mai mari au mai capabil și cel mai desăvârșit comandant german
dus la dezastrul de la Stalingrad. Cauzele au fost în aduce despre armata română care – după cum recunoașteţi
afară de puterea de luptă a luptătorului de pe front și personal – a fost cel mai bun dintre aliaţi, judecăţi care
în afară de capacitatea de conducere a comandamentelor nu corespund realităţii și care micșorează în faţa lumii
române. Astfel fiind, socotesc că este nedreaptă afirmaţia valoarea acestei armate.
că românii s-au comportat în Cotul Donului exact cum Înainte de a termina, doresc să menţionez aprecierile
era de așteptat după experienţa din Crimeea. Mai întâi, făcute de generalul Hans Doerr despre trupele române
în Crimeea aţi avut și bătălii unde trupele române v-au în lucrarea „Der Feldzug nach Stalingrad”, la pag. 60:
dat satisfacţie (bătălia din Kerci 8 mai 1942 și cucerirea „De la începutul războiului din Est, armata română a
regiunii Sevastopol, iunie același an); deci nu întotdeauna luat parte cu numeroase trupe la aceste operaţii. În cadrul

document 2016 1 (71) 11

studii/documente

unităţilor germane, au luptat vitejește și au îndeplinit și Bucovina de Nord în iunie 1940, fără ca vreuna din
misiunile primite. Că în vara și toamna anului 1942 Marile Puteri Occidentale să ne poată ajuta. În august-
s-au format două armate române, s-a făcut tocmai pentru septembrie același an, sub presiunea politică a guvernului
că trupele române aflate la diferite armate germane în german și sub ameninţarea unei invazii rusești, România
Podolia, bazinul Doneţului, în Crimeea, în Caucaz etc., a mai pierdut jumătate din Transilvania la unguri și o
s-au bătut în mod excepţional. Mareșalul Antonescu, parte din Dobrogea la bulgari. Astfel ciuntită în mod
comandanţii de armate Dumitrescu și Constantinescu, oribil, România trebuia să salveze ceea ce-i mai rămânea
cu comandanţii lor de trupe în subordine, au fost din teritoriul ei. Prinsă între două forţe uriașe, care
camarazi credincioși, făcând tot ce le-a stat în putinţă amândouă au lovit-o, avea de ales să meargă cu una sau
pentru fratele lor de luptă german, pentru o cât mai cu alta. România a ales alianţa cu Germania, cu ajutorul
bună colaborare cu conducerea germană. Modestul soldat căreia puteam spera o restabilire a vechilor frontiere și
român a luptat vitejește și 2 divizii românești au împărţit care deja își luase angajamentul asigurării frontierelor
soarta Armatei 6 la Stalingrad. Prăbușirea frontului rezultate după ciuntirea ei la Est, la Vest și la Sud. Din
român în Cotul Donului și în Stepa Kalmucă este vina partea Rusiei nu se putea aștepta decât ocupaţia militară,
conducerii supreme germane, care, în nemărginirea ei teroarea, deportări și sclavia. De aceea, când a izbucnit
îngâmfată, dădea aliaţilor misiuni la care nu puteau războiul dintre Germania și Uniunea Sovietică, tot
face faţă. Tot așa de puţin cât lua în considerare obiecţiile poporul român a mers deschis alături de Germania.
înalţilor comandanţi germani, Comandamentul Suprem Noi am dorit o victorie germană, tot atât cât și poporul
German nu lua în considerare nici obiecţiile aliaţilor german însuși. Armata era însufleţită de un mare avânt
săi. Nici singura personalitate a Puterilor Axei care și s-a bătut cu toată convingerea. Este adevărat că după
vorbea cu Hitler fără să ţină seama de nimic și nu se lăsa ajungerea trupelor pe Bug s-a născut în ţară un curent
respins, mareșalul Antonescu, nu a fost ascultat cu toate împotriva continuării mai departe a operaţiilor de către
prevenirile lui. Și el nu a lăsat pe Hitler în îndoială că armatele române, dar acel curent n-a avut nicio influenţă
Armatele 3 și 4 române, din cauza stării lor rezultate asupra moralului trupelor pe front. Acestea își dădeau
din luptă, a lipsei de material anticar (nu avea decât seama că numai o victorie definitivă asupra Rusiei, ne
tunuri anticar hipomobile 3,7 mm), de armament greu va putea scăpa de stăpânirea rusească.
(diviziile nu aveau artilerie grea) și a multor altor lipsuri
în echipament și îmbrăcăminte, nu vor fi în măsură să „Armata română a fost la înălţimea datoriei
ţină piept unui atac decisiv. Cu toate acestea, s-a dat care-i revenea”
diviziilor române sectoare de luptă a căror lungime a Astfel, se poate afirma fără nicio exagerare, că sufletește
fost după măsura germană. Trebuie remarcat că trupele armata română a fost la înălţimea datoriei care-i
române nu au fost instruite pentru lupta pe front larg revenea. Ceea ce i-a lipsit – o repet – a fost materialul
și metoda de luptă îndrăzneaţă germană, ci urmăreau modern de război și această lipsă a împiedecat-o să dea
după școala franceză o tactică care, cu coeficienţii ei de în luptă tot ceea ce era capabilă și dornică să dea.
siguranţă suficientă, corespundea caracterului poporului Mulţumesc Excelenţei Voastre pentru aprecierile juste
român. Fronturi de 20 km și mai mult pentru o divizie despre mareșalul Antonescu și generalul Petre Dumitrescu,
nu erau suportabile pentru trupele române. Consecinţa precum și pentru acelea referitoare la armata română, în
a fost că trupa se simţea nesigură și inferioară de la scrisoarea adresată mareșalului Antonescu după ruperea
început, fiindcă știa înainte de toate că, faţă de tancurile frontului în Cotul Donului.
atacatoare, era sacrificată. Asigurându-vă de înalta mea consideraţie, vă rog să
În asemenea împrejurări a fost chiar un act necavaleresc primiţi salutările mele cele mai distinse.
de a aștepta de la unităţile române rezultatele de luptă ale
General Platon CHIRNOAGĂ
unei divizii germane echipată cu material modern. Chiar
dacă aceste rezultate nu au fost cerute, ele se găseau chiar
în misiunea primită. Abuzul militar de care Germania
s-a făcut vinovată faţă de acest aliat, ar trebui să fie un 24.4.59
motiv de a se abţine de la orice apreciere dispreţuitoare”.
Pentru a se înţelege cât mai clar de care parte este
Domnule General,
adevărul, voi expune Excelenţei Voastre situaţia politică
a României în 1940-41. Îmi pare sincer rău că, din cauza mutării domiciliului
Pe baza înţelegerii Ribbentrop – Molotov din meu de la Münster Westf. aici, bolii și călătoriilor, pot să
23 august 1939, Uniunea Sovietică ne-a răpit Basarabia răspund atât de târziu scrisorii Dvs. din septembrie 1958.

12 1 (71) 2016 document

 studii/documente

„Trupele române și-au făcut datoria vizitat trupe române, am constatat că grija pentru om
în cadrul posibilităţilor lor” nu a fost tocmai atât de generalizată ca la noi. Aceasta
privea în special și chestiunea alimentării. În Crimeea am
Dacă credeţi, domnule general, că aș fi făcut nedreptate distribuit trupelor române marfă de cantină. Întotdeauna
soldaţilor români în judecata mea, acel motiv al părerilor mi-au parvenit plângeri că majoritatea acestor mărfuri
noastre divergente stă în aceea că noi considerăm această au rămas la popotele ofiţerilor și în foarte mică măsură
chestiune din diferite puncte de vedere. Dacă Dvs., din au fost distribuite trupei. Natural că mie nu mi-a fost
punctul Dvs. de vedere – cu dreptate – puneţi în relief faptele posibil să dau urmare acestor plângeri la o trupă aliată.
trupelor române, trebuie să înţelegeţi, pe de altă parte, că Dar faptul că aceste plângeri au existat a rămas.
eu am judecat din punctul de vedere al soldatului german.
Aș vrea să accentuez – înainte de a intra în câteva „La prăbușirea Armatelor 3 și 4 române
detalii – că am recunoscut la timpul lor faptele trupelor în Cotul Donului, vina principală a stat
române aflate sub ordinele mele. Chiar în cartea mea, la Comandamentul Suprem German”
m-am exprimat în mod categoric că trupele române
și-au făcut datoria în cadrul posibilităţilor lor. De În ceea ce privește aprecierea asupra acţiunilor trupelor
asemenea, m-am exprimat că [sic!] colaborarea cu ele a române, acestea nici într-un caz nu se bazează pe rapoartele
fost mult mai ușoară decât cu trupele altor aliaţi, fiindcă ofiţerilor de legătură germani, ci într-o largă măsură pe
[sic!] conducătorii români s-au subordonat necesităţilor impresiile mele personale, avute pe câmpul de luptă. A trebuit,
obiective, în contrast cu ceilalţi care puneau deasupra de exemplu, în lupta din Stepa Nogai, să intervin personal
chestiunile de prestigiu. la faţa locului de două ori, pentru a împiedica o retragere
Și acum, trecând la f iecare din punctele Dvs. de prematură a unei unităţi române. Cred că aprecierea făcută
observaţie, este fără nicio îndoială că pregătirea școlară asupra valorii de luptă de atunci a Armatei 3 române – care
în Germania a fost superioară celei din România. Din mi-a fost prezentată de Statul meu Major când am luat
aceasta s-a produs, fără îndoială, faptul că simplul soldat comanda Armatei 11 – a fost justă, adică, unităţile române
român ca luptător izolat și subofiţerul n-a putut să fie atât în urma pierderilor suferite până atunci nu mai erau capabile
de pregătit ca și camaradul său german. Situaţia tehnicii de o acţiune ofensivă. Aceasta este o apreciere care, după lupte
de tragere a artileriei române, pe care Dvs. o scoateţi în grele, a fost deseori făcută și pentru diviziile germane, asupra
evidenţă, o recunosc în mod absolut. Aceasta nu este spus capacităţii lor de luptă. Nu este vorba de valoarea morală
în contra soldatului în sine, ci numai vrea să arate că a trupei, ci despre redusa posibilitate de întrebuinţare din
tocmai în armata română greutăţile de formare a unui cauza forţei de luptă diminuate.
soldat independent în acţiune și gândire au fost mai mari. În ceea ce privește necesitatea în defensivă de a
În ceea ce privește chestiunea tratamentului și aprecierii introduce „balene de corset” germane, acest lucru a fost
soldaţilor de origine germană, trebuie să constat că într-adevăr necesar în luptele din Stepa Nogai și mai
întotdeauna am întâlnit dorinţa acestor soldaţi de a trece târziu, după debarcarea rușilor la Feodosia.
în armata germană, tocmai fiindcă se simţeau influenţaţi Dvs., Domnule General, aveţi absolută dreptate când
la înaintarea lor. Desigur aceasta a fost la diferite unităţi spuneţi că atribuiţi lipsei de material anticar, cauza
în măsuri diferite, faptul în sine rămâne însă stabilit. N-a principală pentru care trupele române, în unele cazuri, n-au
fost vorba numai de soldaţi și subofiţeri, ci și de ofiţeri. putut să-și menţină poziţiile. Aceasta și eu am pus-o clar în
Îmi amintesc de cazul unui ofiţer foarte capabil de origine evidenţă numai că nu pot să spun nimic dacă O.K.V.-ului
germană, care s-a plâns că a fost în poziţie inferioară faţă de i-ar fi fost posibil să doteze mai bine cu material anticar
camarazii români. În orice caz, soldaţi de origine germană diviziile românești sau dacă producţia germană a fost într-
s-au adresat nouă cu cerere urgentă de a fi primiţi în armata adevăr insuficientă. În orice caz am trăit și exemple când
germană. Din păcate n-au putut fi primiţi decât în S.S. trupele române au cedat fără să fi apărut tancuri rusești.
În ceea ce privește corpul subofiţerilor, a existat fără Este și părerea mea absolută că la prăbușirea Armatelor
îndoială o simţitoare diferenţă între trupele germane și 3 și 4 române în Cotul Donului vina principală a stat la
române. În România, compania a avut un număr destul Comandamentul Suprem German, adică la Hitler, din cauză
de redus de subofiţeri activi, pe când corpul subofiţerilor că a masat toate diviziile germane capabile pentru acţiuni
unei companii germane se număra la peste 20 de inși. Că ofensive la Stalingrad și asigurarea flancurilor pe Don și la
un sâmbure atât de puternic de subofiţeri însemna mult Sud de Stalingrad a lăsat-o armatelor aliate, ale căror fronturi
pentru atitudinea trupei, este incontestabil. au fost mult prea întinse, cărora le-au lipsit rezerve germane
În ceea ce privește legătura între ofiţer și soldat, aș și care, din cauza insuficientului armament anticar, cu greu
vrea să spun că din observaţiile făcute de noi, legătura era de crezut că vor putea face o rezistenţă serioasă, faţă de un
în armata germană era mai strânsă. Ori de câte ori am atac puternic al unităţilor de tancuri inamice.

document 2016 1 (71) 13

studii/documente

Fraza: „Ori și cum, unităţile române care au fost n-am putut să redau pe de o parte alte impresii decât
cele mai bune dintre aliaţii noștri, au luptat așa cum acelea pe care le-am câștigat din proprie experienţă. Pe de
era de așteptat după experienţele luptelor din Crimeea”, altă parte, această expunere în nici într-un caz nu este o
dovedește că acţiunile Dvs. au fost recunoscute însă, desconsiderare a faptelor de arme ale celui mai bun aliat
natural că nu se puteau pune pretenţii pe care, din cauza pe care l-am avut (atâta timp cât mareșalul Antonescu
gradului de instrucţie și înainte de toate, a lipsei de a ţinut cârma în mână), ci mai mult o explicaţie pentru
material anticar, nu ar fi putut să le îndeplinească. ce posibilităţii de acţiune a unităţilor române i-a fost
Dacă într-un loc am vorbit de respectul faţă de ruși, pusă o stavilă. Numai în acest sens vă rog să înţelegeţi
nu am vrut să exprim prin aceasta că soldatul român ar aprecierile mele critice.
fi privit pe soldatul rus ca pe un luptător superior, ci mai În orice caz, întotdeauna am să mă gândesc cu
mult a fost îngrijorarea cu privire la forţele inepuizabile recunoștinţă la conlucrarea cu aliatul nostru român și
și mijloacele Uniunii Sovietice și la numărul copleșitor la jertfele pe care le-a adus în lupta comună pentru un
pe câmpul de luptă. lucru comun, lupta contra bolșevismului. Cu această
ocazie, mă gândesc în special la atitudinea de aliat de
„Cel mai bun aliat pe care l-am avut” încredere a mareșalului Antonescu și a bunei colaborări cu
Eu cred mult, Domnule General, că atâta timp cât generalul de armată Dumitrescu, de al cărui Stat-Major
au stat trupele române sub ordinele mele, am recunoscut aţi aparţinut și Dumneavoastră.
întotdeauna realizările lor. Dacă în cartea mea am descris Cu asigurarea deosebitei mele stime și salut
impresia pe care am avut-o despre anumite slăbiciuni ale camaraderesc, sunt al Dvs.,
armatei Dvs. (aprecieri din punct de vedere german), Mareșal Erich von Manstein
Unpublished Correspondence between General Platon Chirnoagă and Marshal Erich von Manstein.
“Romanian artillery and engineer troops had nothing to learn from German specialists”
Assistant professor Florian Bichir, Ph.D.

Abstract: Between General Platon Chirnoagă and Marshal Erich von Manstein existed a correspondence
regarding the apparition in 1955 of “Verlorene Siege” in Federal Germany. There was mentioned the participation
of the Romanian Army in the Second World War. This special exchange of letters appeared with their approval in
“Solitary Romanians Almanac” in 1960 published by Constantin Arsene.
Keywords: General Platon Chirnoagă, Marshal Erich von Manstein, Second World War, unpublished
correspondence, “Solitary Romanians Almanac”

NOTE

1
Membru al Colegiului CNSAS, cadru didactic la Universitatea de Stat din 4
Născut la 24 octombrie 1894, în comuna Poduri, Moineşti, judeţul Bacău. Fiul lui
Piteşti. Gheorghe şi al Olimpiei. General, ofiţer de stat-major în perioada 1941-1944, cu ultimul
2
Erich von Manstein, pe numele său complet, dar mai puţin cunoscut, Fritz Erich domiciliu la Timişoara, str. Gheorghe Dima, nr. 5. A participat la campania din Răsărit
von Lewinski (n. 24 noiembrie 1887, Berlin – d. 10 iunie 1973, Irschenhausen- până pe aliniamentele de la Cotul Donului, fiind apoi angajat şi în campania din Vest.
Bavaria) a fost un militar profesionist care devenise unul din cei mai prominenţi Un document al Securităţii consemna: În anul 1944, fiind comandant al Diviziei a IV-a,
comandanţi a forţelor armate germane (Wehrmacht) în timpul celui de-Al Doilea a trădat patria, trecând cu aproape tot efectivul la nemţi. În realitate, în octombrie 1944,
Război Mondial. Erich von Manstein a atins toate gradele militare, până la rangul împinsă de sovietici într-o situaţie tactică deosebit de periculoasă, Divizia 4 Infanterie, la
de mareşal (în germană – Generalfeldmarschall) în 1942, cu toate că nu a fost comanda căreia se afla, a fost distrusă în totalitate de forţe blindate germane într-un cap
membru al Partidului Nazist. Von Manstein a dezvoltat o idee, care ulterior a fost de pod aflat la Sud de Szolnok. Însoţit de un grup restrâns din statul său major, Platon
acceptat ca Planul „Sichelschnitt” („Tăietura Secerei”) pentru invazia Franţei Chirnoagă a reuşit să scape din încercuire, agăţându-se de nişte buşteni cu care a plutit
care plănuia simultan şi un atac din Sud. Atacul din Sud urma să fie executat prin în aval pe Tisa, până când a fost capturat de trupele Wehrmacht-ului. Ulterior, a acceptat
pădurile din Ardeni cu tancuri, cu ocolirea „Liniei Maginot”. După trecerea râului să fie ministru de Război în guvernul fantomă înfiinţat de Horia Sima la Viena, fapt care
Meuse trupele germane trebuiau să se deplaseze rapid până la Canalul Mânecii se explică prin starea sa de spirit din acel moment. După capitularea celui de-Al Treilea
Reich, a fost internat într-un lagăr de prizonieri aliat şi s-a stabilit în cele din urmă în Franţa.
tăind astfel trupele franceze şi Corpul Expediţionar Britanic concentrate în Nord,
Între timp, la Bucureşti, la 21 februarie 1946, a fost condamnat la moarte în contumacie.
în Belgia şi Flandra, aşteptând un atac similar cu „Planul Schlieffen” şi deci o
La 24 iulie 1947 a fost semnalat de SSI ca membru al Comitetului de Rezistenţă Română
reeditare a Primului Război Mondial. În 1941 a primit controlul unor armate în
de la Paris. În 1950 a înfiinţat Asociaţia Foştilor Ofiţeri Combatanţi şi a făcut parte din
Crimeea şi Leningrad înainte de a deveni comandantul Grupului de Armate Sud.
comitetul de iniţiativă al Frontului Libertăţii, organizaţii net anticomuniste. De asemenea,
În această poziţie, Manstein a reuşit una din cele mai importante victorii moderne s-a străduit în van să transpună în practică o idee himerică a prinţului Nicolae privind
când, în pofida superiorităţii numerice şi materiale sovietice, el a reuşit să stopeze înfiinţarea unei armate naţionale în exil. În martie 1960 mai figura în evidenţele celor daţi
ofensiva Armatei Roşii, care continua să avanseze după victoria de la Stalingrad, în urmărire generală, sub consemnul: În caz de identificare, să fie reţinut. A polemizat
reuşind chiar să cucerească oraşul Harkov prin contraofensiva sa proprie. După cu Denise Basdevant în chestiuni referitoare la cauzele implicării României în cel
război, un tribunal militar britanic l-a condamnat la 18 ani de închisoare în de-Al Doilea Război Mondial. În 1965 a publicat la Editura Carpaţii de la Madrid sinteza
1949 pentru comiterea de crime de război, însă a fost eliberat după doar patru intitulată Istoria politică şi militară a războiului României contra Rusiei sovietice, cea mai
ani, oficial din cauza unor probleme medicale. Revenit în Germania, Erich von solidă lucrare de gen elaborată în mediile exilului românesc. A decedat în 1974 şi a fost
Manstein a lucrat în calitate de consilier militar al guvernului Germaniei de Vest înmormântat într-un cimitir din împrejurimile oraşului Stuttgart.
şi a participat esenţial la crearea noii armate federale „Bundeswehr”; a devenit 5
„Almanachul Pribegilor Români”, Anul 1960, alcătuit de Constantin Arsene,
comandantul onorific al noii armate federale germane, concepută primordial ca Editura „Curierul Românesc”, 6 RUE TROYON, PARIS (17-e) – Din campania
o armată de apărare. A publicat cartea de memorii „Victorii pierdute” şi „Soldat împotriva Uniunii Sovietice:o corespondenţă a d-lui General Platon Chirnoagă
în secolul 20”. cu Mareşalul Von Manstein.
3
Apărută şi în limba română în 2002 la Editura Elit, Bucureşti. 6
Unicul exemplar descoperit în România se află în posesia autorului.

14 1 (71) 2016 document

 studii/documente

FRONTUL SÂRBESC DIN 1914-1915

ÎN RAPOARTELE ATAŞATULUI MILITAR
MAIOR TOMA DUMITRESCU
Prof. Dr. Cornel MĂRCULESCU1

P
rimul Război Mondial a constituit apogeul neutralităţi din partea României6. La scurt timp după
unui întreg șir de crize și războaie care terminarea Consiliului de Coroană de la Sinaia, în
s-au desfășurat în Europa, dar și pe care s-a luat hotărârea de a se considera casus foederis
plan mondial, între anii 1904-1914. Marile puteri inexistent faţă de Puterile Centrale și, implicit,
europene au alimentat astfel starea de spirit generală declararea neutralităţii7, a fost convocat Consiliul
internaţională, cercurile conducătoare germane și de Miniștri, care, printr-un comunicat introdus în
austro-ungare transformând unele presă, redactat cu mare prudenţă, făcea
momente de tensiune în pretext pentru cunoscută poziţia oficială a României,
declanșarea conflictului. Așa cum se de a păzi fruntariile sale8.
cunoaște la 15/28 iunie 1914, în timp Anterior acestor evenimente, la data
ce efectua ultima zi a vizitei sale în de 1 aprilie 1914, în baza Înaltului
Bosnia, arhiducele Franz Ferdinand de Decret 1148/1914, Toma Dumitrescu
Habsburg, moștenitorul tronului austro- a fost avansat maior9, și, începând cu
ungar, împreună cu soţia sa, au fost 1 iulie 1914, apare în noua încadrare a
asasinaţi de un tânăr student bosniac, pe Marelui Stat Major condus de generalul
numele său Gavrillo Princip2. La sfârșitul de brigadă Constantin Christescu, pe
lunii iulie 1914, poziţia guvernului lista cu atașaţii militari în străinătate10,
român faţă de conflictul mondial, înclina ca delegat în Serbia la Belgrad, dar
Generalul Toma Dumitrescu
balanţa către neutralitate, deși regele cu reședinţa permanentă la Niș și
Carol ar fi preferat să onoreze angajamentele luate de Mitrovitza11. Se cuvine să facem precizarea că, maiorul
România faţă de Puterile Centrale, pe baza tratatului Toma Dumitrescu a preluat postul de atașat militar
din 18833. Schimbul de telegrame dintre Franz Iosif în Serbia de la locotenent-colonelul Henri Cihoski,
și Carol I, în care împăratul încerca să-i explice care, în perioada 1913-1914, fusese acreditat de statul
suveranului român necesitatea războiului împotriva român pe lângă Marele Cartier General al armatei
Serbiei, rămâne o dovadă că Puterile Centrale sperau sârbești12.
încă la o cooperare activă din partea României4. În această misiune din anul 1914 și până în aprilie
Împreună cu regele Carol I, șeful guvernului Ion 1916, maiorul Toma Dumitrescu s-a remarcat încă de
I.C. Brătianu, au hotărât pe baza consultărilor avute, la început prin rapoarte documentate asupra situaţiei
convocarea unui Consiliu de Coroană la 21 iulie/3 armatei sârbești, trimiţând documente precise asupra
august 1914, ora 17, în castelul Peleș de la Sinaia, evenimentelor din zonă, reușind cu succes să facă
unde România urma să-și precizeze poziţia oficială aprecieri judicioase și deducând cu logică mersul
faţă de evenimentele din Europa5. ulterior al operaţiilor militare13.
Carol I considera că este o chestiune de demnitate Este cunoscut faptul că, beneficiind atât de o
ca România să-și respecte angajamentele parafate experienţă de război acumulată în timpul războaielor
cu Puterile Centrale, neluând astfel în calcul faptul balcanice dintre anii 1912-1913, sârbii au reușit
că Austro-Ungaria fusese cea care declanșase o într-un timp imposibil de 4-6 zile, să mobilizeze
agresiune împotriva Serbiei. Cu toate insistenţele circa 300.000 oameni, cât și de o bună artilerie de
regelui pentru respectarea obligaţiilor care au implicat provenienţă franceză, reușind în acest context, să
semnarea tratatului cu Puterile Centrale, totuși, s-a anihileze cele trei ofensive dușmane din anul 1914.
refuzat categoric intrarea în război, adoptându-se În fruntea armatei sârbești se afla moștenitorul
contrar originii germane a regelui, poziţia unei stricte tronului, Alexandru Karageorge, secondat de șeful

document 2016 1 (71) 15

studii/documente

Statului Major, generalul-voievod Radomir Putnik, misiune de supraveghere18, bombardarea capitalei

și de locţiitorul acestuia, generalul Jivoin Misic. Cele Belgrad, precum și infiltrarea trupelor austriece peste
trei armate sârbești apărau în special graniţa nordică, frontiera sârbească unde au obţinut primele victorii19.
masate de fapt în zona Belgrad, Valievo, Dunăre și Detalii semnificative ale confruntărilor dintre
Morava Apuseană. trupele austriece și sârbe în zona Dunării și a Savei,
Aflat în mijlocul evenimentelor care se desfășurau încercările sârbești de contraatac, întărirea zonei
pe frontul sârbesc, maiorul Toma Dumitrescu dinspre graniţa cu Muntenegru cu efective militare,
transmitea la 23 iulie 1914, superiorilor săi din Marele bombardarea zilnică a Belgradului de către austriecii,
Stat Major, despre mobilizarea și compunerea armatei luptele violente între forţele combatante, pierderi de
sârbești: Armata sârbă continua transporturile de armament și echipament de partea ambelor forţe,
concentrare, trupele au fost îmbarcate la Nisch constituite luarea de prizonieri, dese poziţionări ale sârbilor și
din două baterii de artilerie, înjugate cu boi și ţevile austriecilor, lipsa medicamentelor ne sunt redate
lungi de doisprezece centimetri; rămân de transportat de același maior Toma Dumitrescu în rapoartele și
coloanele de muniţii și hrana; către douăzeci și opt iulie telegramele transmise Bucureștiului, pe parcursul
armata sârbă va fi concentrată și se vor începe mișcările lunii august 191420.
de ofensivă, probabil, în direcţia Drina și Sava din cauza De o importanţă deosebită sunt informaţiile
dificultăţii trecerii Dunării. Forţele reunite ale armatei privind componenţa efectivelor armatei sârbe și a
sârbe vor fi în jur de trei sute de mii de oameni, ofensiva armamentului disponibil dislocate în Macedonia și
sârbă va fi condusă cu două sute de mii de oameni, din la frontiera bulgară de la începutul lunii septembrie
care o sută șaptezeci de mii de puști și circa patru sute 1914, precum și descrierea forţelor austriece din
cincizeci de tunuri14. aceeași zonă. Astfel, în Macedonia sârbii dispuneau
Către 27 iulie 1914, concentrarea armatei sârbești de cele 17 regimente de infanterie dislocate acolo
era finalizată, fiind pregătită pentru a trece frontiera înainte de război, fiecare regiment având un cadru
austriacă, în timp ce în Macedonia, din cauza agitaţiilor activ al unui batalion, 12 companii a 100 de recruţi și
pe care bulgarii le provocau, au fost concentrate la Niș un număr variabil de comitagii, ceea ce putea ridica
două noi batalioane sârbești, în aceeași zi fiind decretată efectivul unui regiment la 2.000 de oameni, valoare
mobilizarea generală a armatei15. În ofensiva proiectată, a două batalioane, în total circa 34 de batalioane, la
sârbii căutau să găsească și să organizeze mijloacele de bază; un grup de artilerie de câmp cu foc rapid, cu
trecere a trupelor pe Dunăre și pe Sava, dar s-au lovit 3 baterii; 2 grupe de artilerie de câmp, cu foc accelerat,
de concentrarea armatei austriece în faţa localităţii cu 3 baterii, un grup de artilerie de munte cu 3 baterii,
Semendria. În alte zone ale Serbiei două regimente 3, 4 escadroane; regimentele 2 și 12 din a doua
sârbești au obţinut victorii în ciocnirile cu austriecii, iar recrutare, formaţiunea locală a diviziei din Kossovo
pe Dunăre și Sava începeau să se dea primele lupte16. și 5.000 de jandarmi; cu totul sârbii dispuneau în
Toma Dumitrescu s-a dovedit a fi un fin observator Macedonia de forţa a două divizii active. În plus,
a tot ceea ce se întâmpla pe frontul sârbesc pe tot pe vechea frontieră sârbo-bulgară Negotin – Egri
parcursul dramaticului an 1914. Rapoartele trimise de Palanca, sârbii aveau dislocate regimentele vecine
la Niș Ministerului Afacerilor Externe de la București din a treia încorporare, și anume: al 13-lea, al 14-lea,
redau diverse aspecte, mai ales de ordin militar din primul, al treilea, poate chiar și al 2-lea. Din aceste
zonele de conflict, relevând în special eroismul armatei regimente, într-un război eventual cu Bulgaria, al
sârbe în greaua lor încercare de a apăra teritoriul 13-lea urma a fi concentrat parţial spre Negotin, al
naţional. Astfel, începând cu luna iulie 1914, atașatul 14-lea spre Zaitchiar și primul, al treilea și poate al
militar Toma Dumitrescu observa reorganizarea doilea în regiunea Nisch Pirot. Fiecare regiment are
armatei sârbe sub conducerea generalului Putnik, 4 batalioane cu 1.000 de puști Berdan; câteva baterii
primirea de echipament, muniţii și armament din teritoriale și artileria fortăreţelor din Zaitchiar, Pirot,
Rusia pe Dunăre 17, organizarea serviciilor din Nisch; în total, sârbii puteau opune bulgarilor imediat
spatele liniilor frontului, în special a celui sanitar și aproximativ 60 de batalioane, 6 baterii cu foc rapid,
de aprovizionare cu alimente, semnalând totodată 8-12 baterii cu foc lent și cele câteva piese de calibru
și prezenţa unor detașamente ale trupelor austriece mare ale fortăreţelor mai sus numite, contabilizând
cantonate în apropierea frontierei cu România cu trei divizii.
16 1 (71) 2016 document
 studii/documente

Austriecii au împotriva sârbilor și a muntenegrenilor 10 decembrie 1914, care relata de fapt ceea ce
corpurile de armată al 4-lea, al 8-lea, al 13-lea, cu trei se întâmplase anterior în Serbia în perioada
divizii și al 15-lea și al 16-lea cu două divizii; cea mai 10-20 noiembrie 1914: Ca urmare a retragerii aripii
mare parte a acestor forţe luptă de la 1 septembrie pe drepte, sârbii au trebuit să evacueze Belgradul pe
malul drept al Drinei, pe frontul Lubovia – Krupani – 17 noiembrie; orașul a fost ocupat apoi, fără luptă, de
Loznica, cu armata sârbă care la 1 septembrie a reușit către austrieci. În timpul retragerii un început de mare
să oprească ofensiva austriacă și să respingă atacul, panică s-a propagat în armata sârbă; soldaţi și chiar ofiţeri
forţând trupele dușmane să se retragă21. refuzau să lupte, părăseau sau se predau dușmanului; mai
Atașatul militar continuă să transmită informaţii mulţi ofiţeri care voiau să oprească debandada au fost
relevante despre alte evenimente de pe frontul răniţi de propriii lor soldaţi. Arsenalul din Kragoujevatz
sârbesc în luna septembrie a aceluiași dramatic an: a fost evacuat, Guvernul se pregătea să părăsească Nisch
ciocniri violente între sârbi și austrieci, distrugeri și Însărcinatul cu Afaceri al Rusiei și-a trimis înapoi
ale căilor de comunicaţii, alte confruntări între familia; consternarea generală domnea în ţară. Pentru a
combatanţi, pregătirea și înarmarea altor contingente stabili ordinea Înaltul Comandament sârb a demonstrat o
sârbești, pierderile suferite de ambele părţi, diverse mare energie, a împușcat ofiţerii și soldaţii care nu executau
acţiuni militare ale sârbilor și austriecilor, apărarea ordinele. Regele a plecat pe front, a vorbit soldaţilor și a dat
Belgradului, noi lupte în zona Macedoniei22. un manifest armatei pentru a o încuraja; pe de altă parte,
În luna octombrie 1914, Toma Dumitrescu se afla fiindcă se primise muniţie de artilerie, a dat ordinul de a
în același post și descria în telegramele și rapoartele începe canonada de tunuri fără ţintă pentru a-i liniști
sale ceea ce se întâmpla în Serbia. Astfel, el relata pe soldaţi că muniţiile au sosit. Mulţi ofiţeri, generali și
despre situaţia spitalelor și îngrijirea a 22.000 de superiori au fost demiși din funcţie și înlocuiţi de alţii mai
răniţi și 3.000 de bolnavi, în afară de convalescenţi; energici. Prin toate aceste măsuri de curaj și printr-o fericită
o nouă recrutare a sârbilor în Macedonia pentru distribuire de paltoane, de haine de iarnă și de corturi
trupele auxiliare, fiind chemaţi la arme toţi bărbaţii pentru adăpost, sosite la timp, Marele Comandament
de la 26 la 38 de ani; scufundarea unor monitoare sârb a reușit să impună în mod înspăimântător ordinea
austriece pe Dunăre, aceleași confruntări dure între și a ordonat imediat la 21 noiembrie ofensiva generală.
sârbi și austrieci, noi bombardamente asupra orașului Cert este că, începând din 21 până pe 25 noiembrie 1914,
Belgrad, aprovizionarea armatei sârbe cu muniţii și sârbii au făcut 25.000 de prizonieri și au luat circa 70 de
echipament militar, armament și hrană din partea tunuri, 50 de mitraliere și un foarte numeros material de
Rusiei pe Dunăre, lipsa de combatanţi ai armatei război. Bătălia continuă cu înverșunare în special spre
sârbe, dar și a unor ofiţeri și subofiţeri, noi recrutări ale aripa dreaptă a sârbilor unde austriecii se află în forţă25.
celor scutiţi de serviciul militar și trimiterea în luptă Imediat după aceste evenimente, așa cum
a celor care nu aveau decât 50 de zile de instrucţie, transmitea și maiorul Toma Dumitrescu, sârbii
atacul general al austriecilor pe toată linia frontului, s-au regrupat și au declanșat o eroică ofensivă
înfrângerea sârbilor în anumite zone și lipsurile de generală pentru recucerirea Belgradului: Prin toate
muniţii și armament23. aceste măsuri de curaj și printr-o fericită distribuire de
Luna noiembrie a anului 1914 avea să complice tot paltoane, de haine de iarnă și de corturi pentru adăpost,
mai mult situaţia frontului din Serbia așa cum preciza sosite la timp, Marele Comandament sârb a reușit să
și Toma Dumitrescu în rapoartele și telegramele impună în mod înspăimântător ordinea și a ordonat
expediate la București. În acest sens arăta eforturile imediat, la 21 noiembrie, ofensiva generală. Se părea
de apărare a armatei sârbe și atacurile succesive ale că starea armatei austriece nu era la fel de bună, mai
austriecilor către Belgrad și în zona Macedoniei, ales elementul slav informat de invazia rusă în Austria
propunerile sârbilor de a repatria prizonierii de război a început să fugă chiar în timpul urmăririi victorioase
de naţionalitate română, evacuarea orașului Belgrad, la a austriecilor; ofensiva sârbă a surprins austriecii și a
17 noiembrie, de către sârbi și ocuparea sa fără luptă aruncat dezordinea în trupe, care s-au predat în masă.
de către trupele austriece, debandada creată în armata E adevărat că alcătuirea corpurilor de armată este mult
sârbă cu această ocazie24. slăbită de înlocuirea unităţilor cu „Surogat”-ul rezervei.
Informaţiile preţioase pe care ofiţerul român La Ministerul de Război mi s-a afirmat că prizonieri
acreditat în Serbia, continuă să le furnizeze cu cehi au atacat cu sârbii trupele austriece26.
minuţiozitate către Marele Stat Major, sunt bine Astfel, într-un alt raport al atașatului militar
sintetizate și în Raportul din 27 noiembrie/ Toma Dumitrescu, se preciza referitor la revenirea

document 2016 1 (71) 17

studii/documente

spectaculoasă a armatei sârbe și a comandanţilor disloca în Banat o serie de unităţi din Bosnia și Sirmia,
acesteia: Operaţiunile sârbilor de la 20 noiembrie/ iar arhiducele Eugeniu și-a strămutat cartierul de la
3 decembrie 1914, au fost conduse cu o adevărată Agram la Timișoara, cu scopul de a relua ofensiva
măiestrie de Marele Comandament și executate cu mare în Serbia. O altă ipoteză a regrupării armatelor
energie de trupe. Este o manevră pe linii interioare, de sârbești, au reprezentat-o operaţiunile aliaţilor contra
măreţia și frumuseţea manevrelor napoleoniene, manevră Dardanelelor, precum și teama sârbilor ca nu cumva
care a și dat sârbilor rezultatele voite, adică distrugerea forţele inamice ale germanilor să ocupe sectorul
adversarului și izgonirea lui din ţară27. Milanovatz – Cladovo – Prahovo, cu scopul de a
Ofensiva sârbă avea să continue cu succes, așa se pune în legătură cu forţele bulgare și să trimită
cum se preciza în Raportul din 29 noiembrie/ ajutoare pe această cale Turciei32.
12 decembrie 1914 al maiorului Toma Dumitrescu, Acest lucru a determinat Austro-Ungaria să-și
aceștia înaintând către capitală, obţinând mai multe retragă în lunile ianuarie și februarie 1915, o parte
victorii și luând o serie de prizonieri28. din trupele sale din Armata de Balcani pe frontul
Conform unui alt raport al atașatului militar rusesc, în Galiţia și Bucovina contra rușilor, în timp
român acreditat în Serbia, care telegrafia din Niș ce restul trupelor austro-ungare din Bosnia și Sirmia
la 25 februarie 1915, aflăm despre situaţia armatei au fost aduse în Banat. De asemenea, Serbia spera ca
sârbe, după regruparea acesteia. Astfel, descoperim că și România să intre în război de partea Antantei cât
după zdrobirea „Armatei de Balcani” austro-ungare, mai curând, pregătindu-se în acest sens, să acţioneze
armatele sârbești au adoptat o poziţie de expectativă, paralel cu ofensiva română. În acest sens, a fost
asemănătoare celei de la declanșarea conflictului construit un pod de pontoane de 1.000 m lungime
mondial: peste Dunăre, cu ajutorul pontonierilor ruși, cu scopul
– Armatele 1 și 4 ţin sub observaţie frontiera de a trece în Banat, urmând linia Vârșetz – Timișoara
Drinei și Savei până la Schabatz; și de a însoţi acţiunea română, dar mai ales de a
– Armatele 2 și 3, divizia de cavalerie și ocupa și menţine (ca Macedonia în 1913) districtele
detașamentele de la Obrenovatz și Belgrad, Torouthal și Timiș (inclusiv orașul Timișoara), asupra
dispuse în zona centrală a frontului, ocupau zona cărora sârbii manifestau pretenţii33. De altfel, din
Obrenovatz – Mladenovatz – Semendria – Belgrad, raportul maiorului Toma Dumitrescu reiese faptul
având ca misiune apărarea liniei Savei și Dunării cuprinsă că în presa sârbească apăreau diferite articole prin
între Obrenovatz și Semendria, sau de a interveni, după care se dorea să se provoace o chestiune românească,
împrejurări, fie spre Drina și Sava (ca în cazul bătăliei alături de cea bulgară și albaneză, elementele șoviniste
de la Jadar), fie spre Est, în sectorul Grădiște – Tekia, în sârbe revendicând voalat Banatul, în condiţiile în
funcţie de operaţiunile executate de inamic29. care armata sârbă beneficiase de aportul a 30.000 de
Ofensiva inamicului, care nu se mai putea hazarda români din Timok și Krajna34.
ca în 1914, a fost întârziată atât de eroismul ostașilor, În ceea ce privește situaţia sanitară a armatelor
obstacolele naturale ale Dunării, Savei, Drinei, sârbești, englezii, pentru combaterea febrei tifoide
drumurile rele ale Serbiei, cât și de terenul accidentat și a tifosului exantematic, au trimis 25 medici, fiind
din nord-estul Serbiei. În acest sens, linia ferată așteptaţi în acest sens și 100 francezi, iar la Belgrad,
dispusă paralel cu frontiera, dintre Mladenovatz – au fost luat măsuri privind mărirea creditului pentru
Valievo și Paraciu – Zajcear – Negotin, reprezenta o combaterea epidemiilor la 5 milioane dinari, precum
excelentă linie de manevră, care a contribuit decisiv și dezinfectarea vagoanelor afectate de tifos. Sprijinul
în succesul sârbilor de la Jadar30. militar al Franţei a fost concretizat prin sosirea a
După 25 februarie 1915, are loc o regrupare a 12 ofiţeri aviatori cu 10 aparate de zbor și 80 soldaţi,
armatelor sârbești, prin care Armata 3 întărită cu care să ajute poporul sârb greu încercat35.
Divizia Dunărea de la Armata 1, este dislocată în Meritele maiorului Toma Dumitrescu au fost cu
sectorul Grădiștea – Tekia – Prahovo, în timp ce atât mai mari, întrucât el se găsea în situaţia dificilă
Divizia de Cavalerie staţionează la Palanca, precum a atașatului militar al unui stat neutru care nu putea
și Armatele 1, 2 și 4 în poziţiile menţionate mai fi admis a urma de aproape operaţiile militare și nu
sus, Marele Cartier Sârb întărind astfel frontul de putea afla mai nimic din presă din cauza cenzurii
nord-est31. Neavând o certitudine vis-a-vis de poziţia severe ce domnea în Serbia. Cu toate aceste opreliști
României, statul-major austriac a luat decizia de a de natură politică și nu numai, Toma Dumitrescu

18 1 (71) 2016 document

 studii/documente

care fusese reconfirmat ca atașat militar în ordinea al Anuarului de Război, maiorul Toma Dumitrescu
de bătaie a Marelui Stat Major din 1 iulie 191536, a a desăvârșit ordinea de bătaie a micilor unităţi, în
rămas la postul său, și după începerea războiului, în acord cu șefii de stat major ai corpurilor de armată și
mijlocul exodului populaţiei ce fugea înaintea invaziei, diviziilor, drept care, secretarul general al Ministerului
urmând ulterior guvernul sârbesc în greaua retragere de Război, generalul Dumitru Iliescu, aprecia: În toate
din noiembrie 1915, prin Muntenegru și Albania. aceste însărcinări și lucrări, maiorul Toma Dumitrescu
În cursul retragerii și-a pierdut și avutul său, fiind de a dat probe că posedă toate cunoștinţele unui eminent
multe ori lipsit de cele necesare existenţei, și totuși ofiţer de trupă și de stat-major, care îi dau dreptul să
nu a încetat de a informa aproape zilnic Guvernul înainteze în mod excepţional până la cele mai înalte
României și Marele Stat Major asupra ultimelor comandamente42.
operaţii ale armatei sârbești37. Este cunoscut faptul că în seara zilei de 15 august
Ofiţerul Toma Dumitrescu a fost ulterior însărcinat 1916, era constituit Eșalonul I al Marelui Cartier
să cerceteze noi mijloace de transport pentru aducerea General al Armatei Române, acesta instalându-se
materialelor de război comandate în Franţa, cele mai la Periș, în localul Administraţiei Domeniilor
bune canale de legătură între Adriatica (Muntenegru) Coroanei43, iar ordinea de bătaie a Armatei Române,
și Dunăre (Prahova). A executat recunoașterea acestei era următoarea: șef al Marelui Stat Major, generalul
comunicaţii și a înaintat un raport asupra modului de divizie Vasile Zottu, subșefi: general de brigadă
practic de realizare a acestui plan, de o mare valoare Dumitru Iliescu, și general de brigadă Dumitru
documentară38. Strătilescu, comandant general al etapelor, generalul
Între perioada 1 mai-14 august 1916, maiorul de brigadă Ioan Popovici, iar ca ofiţeri de stat major,
Toma Dumitrescu a funcţionat ca ofiţer activ al maiorul Toma Dumitrescu și locotenent-colonelul
Marelui Stat Major39, fiind atașat la Secretariatul Grigore Sârbu44. De menţionat este că în fruntea
General al Ministerului de Război, unde i s-au Marelui Stat Major, a fost numit la scurt timp,
încredinţat misiuni grele și de mare încredere, între generalul Dumitru Iliescu, înlocuindu-l pe bătrânul
altele fiind aceea de a realiza legătura cu atașaţii Vasile Zottu, un general vădit nepotrivit pentru un loc de
militari, sarcini pe care le-a îndeplinit cu deosebită așa mare răspundere45, iar maiorul Toma Dumitrescu,
pricepere și tact40. la cererea expresă a generalului Iliescu, a fost chemat
De asemenea, a făcut recunoașteri asupra lucrărilor de la postul său de atașat militar acreditat în Serbia,
de fortificaţii ce se executau la Islaz și Giurgiu pentru a deveni șeful de cabinet al acestuia, începând
propunând modificări foarte judicioase41, iar ca șef cu 15 august 191646.

Serbian Front from 1914-1915 in the Reports of Military Attaché Toma Dumitrescu
Prof. Cornel Mărculescu, Ph.D.
Abstract: On July 1, 1914, Major Toma Dumitrescu became military attaché in Serbia, with
permanent residence at Niș and Mitrovitza. His activity was remarked due to the precise and
judicious dates regarding the military operations that took place in 1914 and 1915 by the Serbian
Army. On August 15, 1916, Major Toma Dumitrescu returned in Romania where he became
cabinet chief of General Dumitru Iliescu who was the under-chief of General Staff.
Keywords: Major Toma Dumitrescu, military attaché, Serbia, military operations, 1914-1915

NOTE

1
Şcoala Gimnazială „Dora Dalles”, Bucşani, judeţul Dâmboviţa. Ion Ionaşcu, Petre Bărbulescu, Gheorghe Gheorghe, Relaţiile internaţionale
2
Ion Rusu Abrudeanu, România şi războiul mondial, Bucureşti, Editura Librăriei ale României în documente (1368-1900), Bucureşti, Editura Politică, 1971,
Soccec&Co., 1921, pp. 29-34; Mircea N. Popa, Primul război mondial 1914- pp. 467-470; România în relaţiile internaţionale 1699-1939, coordonator Leonid
1918, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979, p. 152; Ion Bulei, Boicu, Vasile Cristian, Gheorghe Platon, Iaşi, Editura Junimea, 1980, p. 320;
Arcul Aşteptării 1914,1915,1916, Bucureşti, Editura Eminescu, 1981, p. 9; Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Diplomatic Român, Documente
Charles şi Barbara Jelavich, Formarea statelor naţionale balcanice (1804-1920), diplomatice române (în continuare, D.D.R.), Seria I, vol. XI (1883), volum
Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1999, pp. 305-306. realizat de Alin Ciupală, Rudolf Dinu, Antal Lukács, cuvânt înainte de
3
Vezi textul Tratatului de alianţă din 1883 la Alfred Francis Pribam, Mihai Răzvan Ungureanu, Bucureşti, Editura Academiei, 2006, doc. 444,
Austrian Foreign Policy 1908-1909, London, 1923, pp. 78-82; A. Slivăţ şi pp. 476-478; Nicolae Ciachir, Gheorghe Bercan, Diplomaţia europeană în epoca
M. Tudorică, în „Revista arhivelor”, Anul XXIX, nr. 2/1967, pp. 337-342; modernă, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984, pp. 408-409;

document 2016 1 (71) 19

studii/documente
Nicolae Ciachir, Istoria relaţiilor internaţionale de la pacea Westfalică (1648), 17
Ibidem, Raportul nr. 43 al ataşatului militar Toma Dumitrescu, expediat din
până în contemporaneitate (1947), Bucureşti, Editura Universităţii Dimitrie Niş la 29 iulie/11 august 1914, către Ministerul Afacerilor Externe, f. 112.
Cantemir, 1996, p. 98; Idem, Istoria politică a Europei de la Napoleon la 18
Ibidem, Raportul nr. 44 al ataşatului militar Toma Dumitrescu, expediat din
Stalin, Bucureşti, Editura Oscar Print, 1997, p. 167; Idem, Marile Puteri şi Niş la 30 iulie/12 august 1914, către Ministerul Afacerilor Externe, f. 113.
România (1856-1947), Bucureşti, Editura Oscar Print, 1996, p. 125; Istoria 19
Ibidem, Rapoartele nr. 45-46 ale ataşatului militar Toma Dumitrescu, expediate
politicii externe româneşti, coordonator Ion Calafeteanu, Bucureşti, Editura din Niş la 30-31 iulie/12-13 august 1914, către Ministerul Afacerilor Externe,
Enciclopedică, Fundaţia Europeană Titulescu, 2003, p. 191; Iulian Oncescu, ff. 114-115.
Texte şi documente privind istoria modernă a românilor (1774-1918, Ediţia 20
Ibidem, Rapoartele nr. 49-59 ale ataşatului militar Toma Dumitrescu,
a II-a, Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2011, pp. 507-508. expediate din Niş între 3/16 august-19august/1 septembrie 1914, către Ministerul
4
Anastasie Iordache, Reorientarea politică a României şi neutralitatea armată Afacerilor Externe, ff. 116-135.
1914-1916, Bucureşti, Editura Militară, 1979, p. 90. 21
Ibidem, Raportul nr. 66 al ataşatului militar Toma Dumitrescu, expediat din
5
Ema Nastovici, România şi Puterile Centrale 1914-1916, Bucureşti, Editura Niş la 7/20 septembrie 1914, către Ministerul Afacerilor Externe, ff. 137-138.
Politică, 1979, p. 62; Sorin Cristescu, Din culisele Consiliului de Coroană 22
Ibidem, Rapoartele nr. 67-73 ale ataşatului militar Toma Dumitrescu, expediate
de la Sinaia (21 iulie/3 august 1914), în Românii în istoria Europei, vol. I, din Niş între 3/16 septembrie-22 septembrie/5 oct. 1914, către Ministerul
coordonator Marusia Cârstea, Sorin Liviu Damean, Târgovişte, Editura Cetatea Afacerilor Externe, ff. 139-152.
de Scaun, 2013, pp. 264-284. 23
Ibidem, Rapoartele nr. 80-92 ale ataşatului militar Toma Dumitrescu, expediate
6
Viorica Moisuc, Istoria relaţiilor internaţionale (până la mijlocul secolului XX), din Niş între 7/20 octombrie-31 octombrie/13 noiembrie1914, către Ministerul
Bucureşti, Fundaţia România de Mâine, 2002, pp. 85-86; Istoria Românilor..., Afacerilor Externe, ff. 165-182.
vol. VII, pp. 397, 403-405; Politica externă a României, dicţionar cronologic – 24
Ibidem, Rapoartele nr. 95-104 ale ataşatului militar Toma Dumitrescu,
autori M. Babeş, I. Calafeteanu , Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, expediate din Niş între 1/14 noiembrie-27 noiembrie/10 decembrie 1914,
1986, p. 157; Ion Stanciu, Iulian Oncescu, Istoria modernă a Românilor, către Ministerul Afacerilor Externe, ff. 180-189. Acest ultim raport datat
vol. II, Târgovişte, Editura Macarie, 2002, pp. 230-231; Anastasie Iordache, 27 noiembrie/10 decembrie 1914, relata în fapt ceea ce se întâmplase anterior
Reorientarea politică a României şi neutralitatea armată..., pp. 98-109. în Serbia în perioada 10-20 noiembrie 1914.
7
Constantin Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea României 25
Ibidem, ff. 188-189.
1916-1919, Ediţia a II-a, vol. I, Bucureşti, Editura Casei Şcoalelor, Atelierele 26
Ibidem.
Cartea Românească, 1925, p. 125. 27
***România în anii primului război mondial, vol. I, coordonator Vasile Milea,
8
***România în primul război mondial, coordonatori: Victor Atanasiu, Ştefan Pascu, Ilie Ceauşescu, Nicolae Petreanu, Mircea Muşat, Ion Ardeleanu,
Anastasie Iordache, Mircea Iosa, Ion M. Oprea, Paul Oprescu, Bucureşti, Viorica Moisuc, Florin Constantiniu, Gheorghe Tudor, Mihail E. Ionescu, Ioan
Editura Militară, 1979, p. 41; Ion Mamina, Consilii de Coroană, Bucureşti, Talpeş, Bucureşti, Editura Militară, 1987, pp. 132-133.
Editura Enciclopedică, 1997, p. 50. 28
A.D.M.A.E., Loc. cit., Telegrama descifrată nr. 1203 din 29 noiembrie/
9
Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond Memorii. Generali 12 decembrie 1914 (raportul nr. 105) a ataşatului militar Toma Dumitrescu,
Bătrâni, dosar nr. crt. 12, General de Divizie Toma Dumitrescu, f. 3; Idem, Fond expediată din Niş către Ministerul Afacerilor Externe, f. 190.
Marele Stat Major – Serviciul Istoric, dosar nr. crt. 1054, ***Istoricul Marelui 29
Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale (în continuare D.A.N.I.C.),
Stat Major de la înfiinţare 1859 până la 1 ianuarie 1934, f. 220; ***Anuarul Fond Casa Regală, dosar nr. crt. 23/1915, Raportul nr. 147 al maiorului Toma
Armatei Române pe anul 1914 cuprinzând mutaţiile ofiţerilor până la 1 iulie Dumitrescu către Marele Stat Major. Noua grupare a armatelor sârbe după
1914 inclusiv, Bucureşti, Tipografia Curţii Regale F. Göbl Fii, 1914, p. 350. 25 februarie 1915, f. 1.
10
Misiunea ataşaţilor militari fusese reglementată printr-o instrucţiune a Marelui 30
Ibidem, f. 2.
Stat Major din 1896, în care se preciza că principala lor datorie este de a 31
Ibidem.
studia organizarea detaliată a armatei statului unde se află, a se ţine la curent 32
Ibidem, f. 3.
cu modificările şi perfecţionările ce i se aduc... În plus, ataşaţii militari, sau 33
Ibidem, f. 4.
reprezentanţii armatei române, cum mai erau ei numiţi, reprezentau armata de 34
Ibidem.
uscat, aceştia servindu-se la posturile acreditate, exclusiv de publicaţiunile oficiale 35
Ibidem, f. 5.
şi neoficiale, precum şi de ceea ce li se arăta, aşa cum reiese dintr-un Ordin Circular 36
A.M.R., Fond Marele Stat Major – Serviciul Istoric, dosar nr. crt. 1054,
din 1907 al ministrului de Război Alexandru Averescu. Vezi şi: Dumitru Preda, ***Istoricul Marelui Stat Major de la înfiinţare 1859 până la 1 ianuarie 1934,
Mihai Retegan, Lista ataşaţilor militari români (1877-1944), în ,,Revista Arhivelor”, f. 230.
nr. 4 (octombrie-noiembrie-decembrie), Anul LVIII, vol. XLIII, Bucureşti, 1981, 37
Cornel Mărculescu, Campania din 1916 oglindită în jurnalul generalului
p. 505. Instrucţiunile relative la atribuţiile şi drepturile ataşaţilor militari, aveau Toma Dumitrescu, în Gheorghe Buzatu. In memoriam, coordonatori: Marusia
să fie definitivate în 1911, acestea fiind aprobate de delegatul Marelui Stat Major Cârstea, Sorin Liviu Damean, Lucian Dindirică, Târgovişte, Editura Cetatea
al Armatei, D. A. Sturdza, de Ministrul de Război, Nicolae Filipescu şi Ministrul de Scaun, 2014, pp. 284-285.
Afacerilor Străine, Titu Maiorescu. Vezi: A.M.R., Fond Marele Stat Major – 38
A.M.R., Fond Memorii. Generali Bătrâni, dosar nr. crt. 12, General de Divizie
Serviciul Istoric, dosar nr. crt. 1773 (rola [Link]. 1.2169), ***Diplomaţia militară Toma Dumitrescu, ff. 44-45; Mircea Agapie, Dănuţ Mircea Chiriac, Ion Emil,
română între 1887-1920 şi ofiţeri în străinătate la şcoli, stagii şi diferite misiuni, Constantin Hlihor, De la Şcoala Superioară de Război la Academia de Înalte
Instrucţiuni relative la atribuţiile şi drepturile ataşaţilor militari, ff. 23-27. Studii Militare. Comandanţi, profesori, absolvenţi. (1889-1995), Editura
11
A.M.R., Fond Marele Stat Major, Serviciul Istoric, dosar nr. crt. 1773, (rola Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1995, p. 88; Teofil Oroian,
[Link]. 1.2169), ***Diplomaţia militară română între 1887-1920 şi ofiţeri în Militari de prestigiu, diplomaţi cu renume: Generalul Toma Dumitrescu, în
străinătate la şcoli, stagii şi diferite misiuni, f. 41; Idem, dosar nr. crt. 350, (rola „Revista de Istorie Militară” (în continuare R.I.M.), nr. 5-6 (63-64)/2000, p. 7.
[Link]. 1.482), Ataşaţi militari români în Serbia 1887-1920, f. 14; Idem, dosar 39
***Anuarul Armatei Române pe anul 1914 cuprinzând mutaţiile ofiţerilor
nr. crt. 1054, ***Istoricul Marelui Stat Major de la înfiinţare 1859 până la până la 1 iulie 1916 inclusiv, Bucureşti, Atelierele Grafice ,,Universala” I.
1 ianuarie 1934, f. 214; Dumitru Preda, Mihai Retegan, Lista ataşaţilor militari Ionescu, 1916, p. 451.
români (1877-1944)…, p. 510; Ion Giurcă, Maria Georgescu, Statul Major 40
Cornel Mărculescu, Campania din 1916 oglindită în jurnalul generalului
General Român (1859-1950). Organizare şi atribuţii funcţionale, Bucureşti, Toma Dumitrescu..., p. 285.
Editura Militară, 2012, pp. 106-107. 41
A.M.R., Fond Memorii. Generali Bătrâni, dosar nr. crt. 12, General de Divizie
12
Dumitru Preda, Mihai Retegan, Lista ataşaţilor militari români (1877- Toma Dumitrescu, f. 45 verso; Cornel Mărculescu, Un erou dâmboviţean uitat -
1944)..., p. 509. generalul Toma Dumitrescu..., p. 39.
13
Cornel Mărculescu, Un erou dâmboviţean uitat - generalul Toma Dumitrescu 42
Ibidem.
(1877-1936), în „Document. Buletinul Arhivelor Militare Române”, Anul XVI, 43
***Marele Cartier General al Armatei Române. Documente 1916-1920,
nr. 1 (59)/2013, p. 39. coordonator Dumitru Cioflină, documentul nr. 3, Editura Machiavelli, Bucureşti,
14
Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe (în continuare se 1996, p. 76.
va cita A.D.M.A.E.), Fond Primul Război Mondial, E 2, partea a II-a, 1914- 44
A.M.R., Fond Marele Stat Major – Serviciul Istoric, dosar nr. crt. 1054,
1918, Rapoarte de la Belgrad, Niş şi Bitolia, Telegrama descifrată nr. 680 din ***Istoricul Marelui Stat Major de la înfiinţare 1859 până la 1 ianuarie 1934,
23 iulie/5 august 1914, a ataşatului militar Toma Dumitrescu, expediată din Niş f. 241; G.A. Dabija, Armata română în războiul mondial 1916-1918, vol. I,
către Ministerul Afacerilor Externe, f. 109. prefaţă de Alexandru Averescu, Bucureşti, Editura I.G. Hertz, f.a., p. 154.
15
Ibidem, Raportul nr. 41 al ataşatului militar Toma Dumitrescu, expediat 45
I.G. Duca, Amintiri politice, vol. II, Războiul, Colecţia Memorii şi mărturii,
din Niş la 27 iulie/9 august 1914, către Ministerul Afacerilor Externe, f. 110. München, Editura Jon Dumitru-Verlag, 1981, p. 17.
16
Ibidem, Raportul nr. 42 al ataşatului militar Toma Dumitrescu, expediat din 46
A.M.R., Fond Marele Stat Major – Serviciul Istoric, dosar nr. crt. 1054,
Niş la 28 iulie/10 august 1914, către Ministerul Afacerilor Externe, f. 111. f. 238.

20 1 (71) 2016 document

 studii/documente

„ACEST RĂZBOI SE VA SFÂRŞI LA VERDUN!”

Lucian DRĂGHICI1

A
nul acesta se împlinesc 100 de ani 542 de tunuri și obuziere grele, dispuse pe un front
de la marea bătălie de la Verdun de aproape 13 km, au bombardat timp de 9 ore (de la
(21 februarie-19 decembrie 1916), una 7 dimineaţa la 4 după-amiaza) poziţiile franceze. La
dintre cele mai sângeroase înfruntări militare ale ora 4.45 trupele germane au trecut la atac2.
Primului Război Mondial. În cadrul Programului De ce a fost ales Verdunul ca loc de desfășurare a
naţional al manifestărilor prilejuite de aniversarea acestei bătălii?
Centenarului Primului Război Mondial, adoptat prin La începutul anului 1916, Înaltul Comandament
Hotărârea de Guvern nr. 821 din 30 septembrie 2015, Militar german (OHL) era încredinţat că numai pe
Serviciul Istoric al Armatei a fost desemnat printre Frontul de Vest se putea decide soarta războiului.
participanţii la Proiectul Verdun. Prin activităţile Bătăliile duse în anul 1915 în Artois și Champagne au
culturale dus la concluzia
( s e s i u n i că o victorie
știinţifice, printr-o bătălie
expoziţii, de ruptură nu
c rea rea u n u i este posibilă.
site specializat Germania
etc.) c are se nu dispunea
vor derula în de resursele
cadrul acest ui necesare pentru
proiect, menit a dobândi o
a se desfășura super ior itate
până la sfârșitul covârșitoare
anului 2016, în oameni
se dorește și material
strângerea într-un sector
mărturiilor a l Fr o n t u l u i
românești de Vest, care
despre bătălia de la Verdun, precum și reflectarea să poată determina o străpungere decisivă. Pe de
comemorării acestei bătălii de către mass-media altă parte, deși ofensiva condusă, în anul 1915, de
militară. feldmareșalul August von Mackensen pe Frontul de
Prezentăm cititorilor revistei ,,Document. Est a provocat retragerea armatelor ruse cu cca. 500
Buletinul Arhivelor Militare Române” o rememorare de km spre răsărit, pentru germani era clar că, din
a evenimentelor, precum și câteva percepţii românești cauza imensităţii spaţiului rusesc, Imperiul ţarist nu
din epocă referitoare la marea bătălie care s-a putea fi definitiv înfrânt, singura soluţie viabilă fiind
desfășurat acum un veac. o pace separată cu Petrogradul.
Astfel, pentru germani era clar că numai pe
Frontul de Vest se putea decide soarta războiului.
În zorii zilei de 21 februarie 1916, în zona Șeful Marelui Stat Major General german (Große
fortificaţiilor care înconjurau localitatea Verdun Generalstab), generalul Erich von Fakelnhayn, era
din nord-estul Franţei, Armata 5 germană, condusă convins că o victorie hotărâtoare pe Frontul de Vest
de principele-moștenitor Wilhelm, a declanșat putea fi obţinută numai printr-o bătălie de uzură
un bombardament de o intensitate nemaiîntâlnită într-un punct al frontului pe care francezii, din diverse
până atunci. 1.200 de piese de artilerie, dintre care motive, să nu îl poată abandona și pentru apărarea
document 2016 1 (71) 21
studii/documente

căruia să își angajeze Pe de altă parte, trebuie

toate rezervele și să își amintit faptul, subliniat
macine toate forţele – să de mareșalul Philippe
sângereze până la moarte, Pétain într-o lucrare
cum îi plăcea să spună memorialistică apărută
generalului german. în 1929, că Verdunul
C u n o s c â n d nu mai juca rolul unui
semnificaţia deosebită loc întărit. Fortificaţiile
pe care o avea Verdunul s a l e , î n c o r p o ra t e î n
pentru francezi, generalul sistemul defensiv general
von Falkenhayn a decis, al frontului, nu posedau
la sfârșitul anului 1915 armament și garnizoană
Generalul Erich von Falkenhayn, începerea unui război proprii și trebuiau Mareșalul Philippe Pétain,
șeful Marelui Stat Major General conducătorul apărării Verdunului
german în perioada bătăliei de la Verdun de măcinare la Verdun, apărate prin diligenţa
care, în plus, nu putea comandantului de sector, cu trupele de care acestea
fi aprovizionat decât printr-o singură cale ferată dispunea pentru luptă. Fortul Douaumont însuși, în
cu trafic redus. Odată Franţa epuizată și nevoită pofida importanţei sale primordiale, nu a făcut obiectul
să abandoneze lupta, Marea Britanie nu ar mai fi în timp util al vreunei măsuri speciale6.
avut cu cine să continue războiul pe continent – După distrugerea fortificaţiilor belgiene de la
Rusia nu mai reprezenta un pericol major după Liège și Naumur de către obuzierele grele germane,
înfrângerile suferite în 1915 – și astfel, concluziona Marele Cartier General francez nu mai credea în
von Falkenhayn, perfidul Albion ar fi fost obligat să importanţa defensivă a forturilor. Începând cu august
ajungă la o înţelegere cu Germania3. 1915 s-a dispus mutarea tunurilor de la Verdun în alte
Pentru francezi, Verdunul avea o însemnătate sectoare ale frontului, măsură care a dus la proteste și
deosebită. În timpul Revoluţiei Franceze, în anul 1792, la desfășurarea unei anchete parlamentare.
cetatea Verdunului s-a predat trupelor habsburgice după La începutul anului 1916, Verdunul era un punct
numai două zile de asediu. Știrea căderii Verdunului, vulnerabil al sistemului defensiv francez. Informaţiile
care deschidea inamicului drumul spre Paris, a produs despre pregătirea unei ofensive germane în acest loc,
panică în capitala Franţei și a dus la odioasele masacre au dus la luarea unor măsuri precipitate de întărire
din septembrie, când peste 1.000 de aristocraţi și clerici a frontului. Marele noroc al francezilor a fost că,
au fost asasinaţi în închisorile pariziene. din cauza vremii nefavorabile, ofensiva germană
În 1870, în timpul Războiului franco-prusac, de la Verdun, planificată pentru 12 februarie, a fost
Verdunul a capitulat după 6 săptămâni de asediu, amânată cu 10 zile, timp în care s-a reușit aducerea
rezistând mai mult decât Sedan, Metz sau Strasbourg4. unor întăriri. Dacă atacul german ar fi fost declanșat
Teama de o nouă invazie germană i-a determinat pe la termenul stabilit, soarta Verdunului și poate și a
diriguitorii celei de-a III-a Republici să iniţieze, încă Primului Război Mondial ar fi fost alta7.
de la mijlocul anilor 1870, dezvoltarea sistemului de Primele zile ale bătăliei de la Verdun s-au
fortificaţii de la Verdun. După edificarea în anii 1876- caracterizat prin bombardamentele masive ale
1878 a șapte forts de la panique, până la declanșarea artileriei germane, urmate de atacuri pe scară
Primului Război Mondial, se ajunsese la un număr largă ale infanteriei, ca și de rezistenţa îndârjită
de 19 forturi, care dispuneau de tunuri de 155 mm și a trupelor franceze. Figura emblematică a acestor
de 75 mm, precum și de mitraliere grele. Oglindind zile a fost locotenent-colonelul Èmile Driant,
percepţia opiniei publice, academicianul Maurice fost deputat de Nancy, care se înrolase voluntar
Barrés, unul dintre corifeii naţionalismului francez, în august 1914, deși vârsta (59 de ani) și calitatea
scria în primele zile ale Bătăliei de la Verdun în ziarul de parlamentar îl scuteau de obligaţiile militare.
,,Echo de Paris”, că la Verdun se află cheia Parisului și Conduse de el, Batalioanele 56 și 59 de Vânători
pilonul de rezistenţă al frontului occidental. Provincia au reușit să reziste asaltului a două divizii germane,
Argonne și Verdunul au întruchipat întotdeauna batalioanele fiind decimate în proporţie de 90%, iar
Termopilele Franţei5. locotenent-colonelul Driant căzând eroic la datorie

22 1 (71) 2016 document

 studii/documente

în după-amiaza zilei de La fiecare 15 zile se făcea aprovizionarea cu alimente

22 februarie 1916. și muniţii. Trebuiau stabilite consemne precise care
Sacrificiul lor, asemănător să precizeze că fortul nu va fi nici evacuat, nici predat,
c u c el a l s p a r ta nilor chiar în caz de încercuire completă. Forturile deveneau
lui Leonida, nu a fost astfel pilonii principali care formau osatura rezistenţei
zadarnic, rezistenţa lor trupelor franceze9.
asigurând timpul necesar La 2 martie francezii au respins, cu pierderi grele,
pentru întărirea cu oameni un atac german asupra fortului Vaux. Printre militarii
și material a poziţiilor francezi căzuţi prizonieri se număra și căpitanul
franceze8. Charles de Gaulle.
În ziua de 24 februarie Pe o puternică furtună de zăpadă, la 6 martie,
a fost declanșată o puter- germanii au declanșat o ofensivă de mari proporţii
nică ofensivă germană în asupra cotei Mort – Homme. În ziua de 9 martie, după
sectorul central al frontului. un atac în care au pierdut 60% din efective, germanii
Luptele au atins un au anunţat cucerirea fortului Vaux. Dezminţirea știrii
maximum de intensitate, a creat descurajare în rândurile germanilor, dar a
dar tr upele francez e, Locotenent-colonelul Èmile Driant generat euforie la Chantilly (sediul Marelui Cartier
în perioada în care era deputat de Nancy
sprijinite de artilerie, s-au
menţinut pe poziţii cu sacrificii uriașe, reușind
să evite o retragere care ar fi luat proporţiile unei
catastrofe.
În dimineaţa zilei de 25 februarie, fortul
Douaumont a fost ocupat printr-o neglijenţă a
militarilor francezi. Situaţia părea pierdută, dar
numirea generalului Philippe Pétain la comanda
Armatei II, în aceeași zi, a dus la stabilizarea
frontului. Pentru a nu se mai repeta astfel de
evenimente (cucerirea accidentală a unui fort),
comandanţii de sector au primit, în perioada
5-10 martie, ordine detaliate. Astfel, fìecare
fort trebuia să aibă un comandant propriu și
o garnizoană specială, cât mai repede posibil. Atac al infanteriei germane pe frontul de la Verdun la 15 martie 1916

General francez), unde, cum spunea Pétain: déja, on

chantait victoire. Comandantul-șef al armatei franceze,
generalul Joffre, venit la faţa locului, a adresat, la
11 martie, un ordin de zi cu accente napoleoniene: Veţi
fi dintre cei despre care se va spune: ei au barat germanilor
drumul spre Verdun!10.
La 1 aprilie 1916, kaiserul Wilhelm al II-lea
declara: Deznodământul războiului din 1870 s-a decis
la Paris. Acest război se va sfârși la Verdun!11. Totuși,
între 10 martie și 8 aprilie, ofensiva germană de-a
lungul întregului front a fost înlocuită de o succesiune
de atacuri pe scară redusă.
La 9 aprilie o ofensivă majoră a trupelor germane
este lansată la amiază după un scurt bombardament.
Atacul este respins cu succes de trupele franceze, prilej
cu care generalul Pétain emite un celebru ordin de zi
care se încheia cu cuvintele Courage, on les aura!, care
au devenit deviza eroicilor apărători ai Verdunului.

document 2016 1 (71) 23

studii/documente

În perioada următoare, francezii au desfășurat Pierderile umane înregistrate în bătălia de la

o serie de contraatacuri pentru recucerirea fortului Verdun au fost uriașe. În rândurile francezilor s-au
Douaumont, obiectiv realizat la 22 mai 1916. La înregistrat 61.000 de morţi, 100.000 de dispăruţi și
30 aprilie, generalul Robert Nivelle a preluat comanda 216.000 de răniţi, iar germanii au avut 142.000 de
14
Armatei II, Pétain fiind promovat la conducerea morţi și dispăruţi și 187.000 de răniţi .
Grupului de Armate Centru. În luna mai au loc atacurile
germane la cota Mort – Homme. La 9 iunie, germanii
În România anului 1916, eroicele lupte purtate
au cucerit fortul Vaux (prilej cu care s-au tras clopotele
de diviziile franceze la Verdun s-au aflat în atenţia
în bisericile din întreaga Germanie), iar până la sfârșitul factorilor de conducere politici și militari, precum și
lunii s-au desfășurat lupte în jurul redutei Thiaumont. a opiniei publice. O mărturie în acest sens o regăsim
Toate aceste acţiuni militare s-au dus cu preţul unor în memoriile lui I.G. Duca, care în anul 1916 era
enorme sacrificii umane în ambele tabere. De amintit și ministru în guvernul condus de Ion I.C. Brătianu:
imensul efort făcut de armata franceză pentru furnizarea Cu câteva zile înainte de moartea reginei Elisabeta
de efective proaspete, de armament, muniţie și echipament [2 martie 1916] a început vestita ofensivă de la Verdun.
pe frontul de la Verdun. Pe La Voie Sacrée – denumire Pe când o înmormântam, eram încă sub legitima emoţie a
inspirată dată de Maurice Barrés unicului drum de primelor succese germane. După liniștea iernii, războiul
aprovizionare pentru Verdun – circulau zilnic 6.000 de începea cu o furie deosebită. Toată lumea se întreba cine
camioane, care transportau în medie într-o săptămână va avea iniţiativa noilor atacuri și pe ce front se vor ivi
90.000 de oameni și 50.000 de tone de material12. ele. În cercurile Aliaţilor se susţinea că se pregătesc pentru
Declanșarea ofensivei rusești conduse de generalul primăvara 1916 mari operaţiuni militare, care vor sili
Alexei Brusilov, la 4 iunie 1916, pe un front de pe germani să se socotească înfrânţi. Îngrozitorul atac
350 de km, între mlaștinile Pripet și graniţa de nord de la Verdun a dovedit că tot de partea Germaniei era
a României a determinat Înaltul Comandament iniţiativa, că puterea ei militară e mai de temut ca oricând,
german să diminueze presiunea asupra Verdunului. că, prin urmare, nici vorbă să fie de sfârșitul apropiat al
La 24 iunie, von războiului. Pe de altă
Falkenhayn dispunea parte, părerea generală
era că dacă va ataca
realocarea unor mari
Germania, o va face tot
unităţi germane de
pe frontul rusesc, unde
la Verdun pe Frontul
în anul 1915 atacurile
de Răsărit. Practic, ei reușiseră atât de bine
strategia epuizării se și unde se reorganizaseră
prăbușea13. armatele ţarului, dar
Declanșarea de către valoarea lor rămânea
trupele britanice, la încă îndoielnică. Nu
1 iulie 1916, a bătăliei se credea că pe frontul
de pe Somme, a dus francez Germania va
la reducerea progresivă putea să facă altceva
a intensităţii luptelor decât să se menţină în
de la Verdun, de la defensivă prudentă.
Infanteriști francezi în ofensivă la Verdun
mijlocul lunii august Verdunul răsturna toate
instaurându-se o perioadă de relativă acalmie, care a aceste calcule și osândea Franţa să trăiască din nou
durat până la începutul lunii octombrie. ceasurile tragice de la Marna.
Luptele se intensifică din nou în perioada Totuși armatele franceze s-au arătat încă o dată de
octombrie-decembrie 1916, când trupele franceze, un eroism admirabil. Printr-o sforţare supraomenească,
reușesc să recâștige cea mai mare parte a teritoriului lovitura germanã asupra unui punct slab al frontului
pierdut după 21 februarie 1916, acesta fiind recuperat occidental a fost oprită în loc. Spărtura proiectată de
în totalitate abia la sfârșitul lui august 1918, după generalul Falkenhayn nu a reușit. Pentru a doua oară,
ofensiva franco-americană de la Saint Michel. marile planuri de distrugere a armatei franceze și de
24 1 (71) 2016 document
 studii/documente

ocupare a Parisului au dat greș. Comandamentul german Luptele de la Verdun erau urmărite cu atenţie de
se încăpăţână însă și toată primăvara anului 1916 nu conducerea Armatei Române. O mărturie în acest sens
a însemnat pentru acesta decât neîntrerupte sacrificii o regăsim tot în memoriile lui Constantin Argetoianu,
spre a străpunge linia de la Verdun, iar pentru francezi care redă o discuţie avută, la începutul lui iulie 1916,
concentrarea tuturor forţelor în vederea respingerii acestor cu generalul Constantin Christescu, pe atunci sub-șef
atacuri de o nemaipomenită violenţă, atât prin unităţile al Marelui Stat Major. Generalul Christescu considera
azvârlite fără milă în foc, cât și prin intensitatea fără că succesul Centralilor a mers crescând până la ofensiva
seamăn a bombardamentelor de artilerie15. împotriva Verdunului și că după insuccesul german de la
Verdun, situaţia strategică a Puterilor Centrale a intrat
pe o pantă descendentă, fapt care creat o conjunctură
favorabilă pentru intrarea României în război, alături de
Antantă. Această opinie [spunea generalul Christescu]
nu am ezitat să i-o comunic primului ministru17.
Preocuparea militarilor români pentru marea bătălie
se reflectă și în conţinutul „Buletinelor informative”
ale Marelui Stat Major. Acestea erau redactate de
Biroul 5 Informaţii al Secţiei III Operaţii a Marelui
Stat Major și, după cum se preciza chiar pe copertă,
conţinutul acestor buletine trebuie comunicat tuturor
ofiţerilor din corp, care erau obligaţi a păstra cuvenita
Memorialul Verdun de la Fleury
conf ìdenţialitate. Sursele de informare folosite, în
principal, erau comunicatele oficiale ale conducerii
Constantin Argetoianu consemna influenţa armatelor și extrase din presa din ţările beligerante și
evenimentelor de la Verdun asupra poziţiei României în neutre, transmise de atașaţii militari români.
vara anului 1916 și își exprima convingerea, la fel ca mulţi În paginile buletinului erau descrise în rubrici/
dintre contemporanii lui, că intrarea României în război secţiuni separate situaţia militară de pe teatrele de
ar fi salvat Verdunul: Atmosfera grea, foarte grea, în acea război de Vest și de Est, de pe fronturile austro-italian,
lună a lui iulie 1916. Toată lumea simţea că zarul era gata să balcanic, caucazian și din Orientul Mijlociu. Pe lângă
cadă, că se terminase cu vorbăria, că Aliaţii puseseră piciorul descrierea operaţiilor militare, buletinul mai conţinea
în prag. Îl puseseră mai ales din cauza situaţiei de la Verdun, și prezentări ale organizării armatelor combatante, ale
unde soarta Franţei și a lumii se juca. Nemţii pregătiseră luni noilor tipuri de armament și echipament introduse în
de zile un atac irezistibil împotriva Verdunului, hotărâţi lupte, articole pe teme militare din presa străină ș.a.
să pătrundă în citadela pe care o reprezenta Franţa prin Prima consemnare a luptelor de la Verdun a apărut
poarta ei cea mai bine apărată, fiindcă socotiseră lucrările în ,,Buletinul nr. 84 al evenimentelor politice și
de fortificaţii ridicate acolo ca învechite și relativ mai militare pe zilele de 7-12 februarie 1916”: În ziua de
ușor de răzbit pentru artileria modernă (subliniere în 9 crt., după o pregătire violentă cu artileria, germanii au
original). Primul șoc, cu toată nemaipomenita pregătire atacat la est de Meuse, poziţiile situate între Consenvoye
de artilerie, dăduse greș, dar nemţii nu se lăsau și reveneau și Azanne. Comunicatul oficial german arată că au
continuu la atac. Rezistenţa Verdunului a salvat Franţa reușit să pătrundă pe frontul francez pe o lăţime de
și lumea. [...] Desigur că francezii obţinuseră un mare 10 km și o adâncime de 3 km. În zilele următoare luptele
rezultat prin dârza lor rezistenţă la Verdun, dar asalturile au continuat în această parte cu o intensitate crescândă,
continuau cu aceeași intensitate, tunurile franţuzești se luând aproape proporţiile unei bătălii. În ziua de 10 și
roșiseră trăgând muniţiile, cu tot circuitul trenurilor și 11 crt., la nord de Verdun, atacurile germane s-au
automobilelor ce se stabilise, începeau să nu mai ajungă și reînnoit cu mai multă vigoare, la care francezii au
Comandamentul Francez voia totuși să evite cu orice preţ răspuns prin contraatacuri energice, susţinute de focurile
cucerirea Verdunului. Intrarea României în război a apărut artileriei de mare calibru, care ripostează bombardării
atunci Aliaţilor ca cea mai nimerită măsură pentru salvarea neîntrerupte pe care germanii o execută de câteva zile pe
nenorocitei cetăţi, căci prin această intrare, Statul Major o întindere de front de aproape 40 km, de la Malancourt
german ar fi fost nevoit să deplaseze peste Carpaţi 25-30 până la regiunea Etain, la ieșirea satului Haumont. Un
de divizii, pe care nu le puteau lua decât de la Verdun16. comunicat francez arată că, cu toate puternicele eforturi ce

document 2016 1 (71) 25

studii/documente

fac germanii, totuși nu au reușit a străbate poziţiile franceze, (20-26 martie 1916) era reprodusă o biografie a
mai ales în Bois de Caures, unde francezii stăpânesc cea mai generalului Pétain, apărută în ,,Journal des Débats”
mare parte și contraatacurile lor au zdrobit ofensiva germanã. sub titlul Apărătorul Verdunului. Începând cu Buletinul
La est de această pădure, germanii au putut pătrunde în nr. 92 (23-30 aprilie 1916), luptele de la Verdun sunt
pădurea Wavreville în urma unor atacuri sângeroase la nord prezentate în cadrul secţiunii Pe teatrul de operaţii din
de Ornes; în schimb atacurile germane asupra liniei franceze Vest, însoţite uneori de o hartă sau un crochiu. De
de la Herbebois au fost oprite de contraatacurile franceze. După menţionat faptul că în Buletinul nr. 96 (29 mai-4 iunie
cum se vede, germanii au pornit o ofensivã puternică asupra 1916) a fost reprodus un articol – Artileria franceză
părţii nordice a ieșindului pe care-l face poziţia franceză de la la Verdun – din revista „L’ Ilustration”.
Verdun la Saint Michel. Această ofensivă pare că are ca centru
Verdun, căutând a împinge frontul francez în această parte18.

22 septembrie 1984. Președintele Franţei, François Mitterand,

Cimitirul și osuarul de la Douaumont
și Cancelarul vest-german Helmuth Kohl îi omagiază pe cei căzuţi la Verdun
Am reprodus pe larg această primă consemnare
care reflectă faptul că ofiţerii români erau relativ bine Ecourile marii bătălii de la Verdun au rezonat
informaţi despre desfășurarea bătăliei de la Verdun. adânc și au potenţat în opinia publică românească
În ediţiile buletinului din perioada 13 februarie- sentimentele filofranceze, de admiraţie și afecţiune faţă
22 aprilie 1916 (Buletinele cu nr. 85-91), evenimentele de sora mai mare de gintă latină, sentimente prezente
de la Verdun au fost prezentate separat de ansamblul încă din primele decenii ale modernităţii românești.
operaţiilor militare de pe Frontul de Vest, într-o Așa cum spunea istoricul Mircea N. Popa, prin
secţiune specială intitulată Luptele de la Verdun. marea bătălie din anul 1916, Verdunul s-a transformat
Spaţiul alocat prezentării operaţiilor militare a variat într-un simbol al eroismului, dragostei de patrie, și geniului
între 5 și 10 pagini, media fiind de cca. 7 pagini pe francez. În același timp, bătălia a dovedit, fantasticele
număr, textele fiind însoţite de 1, 2 sau chiar 3 hărţi. posibilităţi de energie ale ambelor părţi, sălbateca hotărâre
Pe lângă descrierea luptelor, în Buletinul nr. 89 a francezilor de a rezista și a francezilor de a învinge19.

„This war will end at Verdun!” – Lucian Drăghici

Abstract: This year marks the 100th anniversary of the great battle of Verdun, one of the bloodiest battles of
World War. In this article, we presented a remembrance of the events as well as several contemporary Romanian
perceptions on the great battle that took place a century ago.
Keywords: Verdun, Philippe Pétain, Erich von Fakelnhayn, Douaumont, Mort-Homme, I.G. Duca, Constantin Argetoianu
NOTE
1
Serviciul Istoric al Armatei. 12
Ibidem, p. 235.
2
Martin Gilbert, The First World War. A complete history, London, Orion Books, p. 231. 13
Zorin Zamfir, Jean Banciu, Primul război mondial, Bucureşti, Editura Didactică şi
3
J.F.C. Fuller, The conduct of war 1789-1961, Da Capo Press, 1992, p. 167. Pedagogică, 1995, p. 135.
4
Martin Gilbert, Op. cit., p. 230. 14
William Martin, Op. cit., p. 84.
5
Maurice Barrés, L’ Ame Française et La Guerre, Vol. IX, Pendant la bataille de Verdun, 15
I.G. Duca, Memorii, Volumul II, Neutralitatea, Partea a II-a (1915-1916), Timişoara,
Paris, 1919, p. 3. Editura Helicon, 1993, pp. 109-110.
6
Maréchal Pétain, La bataille de Verdun, Paris, Payot, 1929, p. 48. 16
Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri. Volumul
7
William Martin, Verdun 1916. „They shall not pass!”, Osprey Publishing, 2001, p. 28. al II-lea, Partea a IV-a. 1913-1916, Bucureşti, Editura Humanitas, 1991, pp. 255-256.
8
Ibidem, p. 33. 17
Ibidem, p. 258.
9
Maréchal Pétain, Op. cit., p. 59. 18
Serviciul Istoric al Armatei, Fond Microfilme, rola F. II. 1.2462, c. 653.
10
Ibidem, p. 67. 19
Mircea N. Popa, Primul război mondial 1914-1918, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi
11
Martin Gilbert, Op. cit., p. 237. Enciclopedică, 1979, p. 220.

26 1 (71) 2016 document

 studii/documente

DE LA SPIONAJ LA DECIZII DIPLOMATICE.

ROMÂNIA VERSUS IMPERIUL AUSTRO-UNGAR
(IANUARIE-IUNIE 1916)
Dr. Alin SPÂNU1

A
nul 1916 a început cu o serie de succese care puteau gestiona
militare ale Puterilor Centrale (Imperiul situaţia exc lusiv în
German, Imperiul Austro-Ungar, favoarea intereselor
Imperiul Otoman și Bulgaria), fapt care părea să naţionale.
încline balanţa victoriei către acest bloc politico- La 5 ianuarie
militar. La finalul lunii noiembrie 1915, armata sârbă 1916, von Cz ernin
nu a mai putut face faţă atacurilor combinate ale are o întrevedere cu
armatelor austro-ungară și bulgară și a fost evacuată l i d e r u l Pa r t i d u l u i
cu nave britanice și franceze. Ofensiva centralilor se Conservator, Alexandru
va dezvolta și contra Muntenegrului, care nu va rezista Marghiloman,
Veturia Triteanu
mult și în ianuarie 1916 a capitulat. Zeppelinele care îi vorbește de
germane bombardează pentru prima dată capitala condamnările de români din Ungaria. Între cei
Franţei (26 ianuarie 1916), ceea ce provoacă un impact condamnaţi se află și d-na Veturia Triteanu3, însă
deosebit în rândul populaţiei, chiar dacă pagubele ministrul austro-ungar consideră că acest caz „este un
materiale au fost reduse. În același timp, în cealaltă moft”4. În final regina Elisabeta i-a scris împăratului
parte a Europei, la Gallipoli, anglo-francezii suferă Franz Josef despre acest caz (cu autorizarea regelui
o usturătoare înfrângere din partea armatei otomane Ferdinand și avizul premierului Ion I.C. Brătianu), iar
susţinută logistic și informativ de o misiune militară urmarea a fost graţierea d-nei Triteanu. Diplomatul
germană. În februarie 1916 a început la Verdun bătălia austro-ungar se arată „furios pe contractul englezesc”5,
franco-germană care se va numi ulterior „Abatorul”, un schimb între Banca Naţională a României și
după numărul de morţi, răniţi și dispăruţi contabilizaţi Banca Angliei prin care 260 de milioane de lei erau
la finalul luptelor (iulie 1916). destinaţi agricultorilor români, dar și unor achiziţii
Pe acest trend militar ascendent reprezentanţii de echipamente din Marea Britanie. Teama lui von
Puterilor Centrale la București au profitat pentru a Czernin era ca nu cumva acest contract să ducă la
solicita regelui și guvernului o poziţie mai binevoitoare anularea celui încheiat între București și Viena de
faţă de alianţă. De asemenea, teama unei intervenţii vânzare a 50.000 de vagoane. Furios pe semnarea
ruse în spaţiul românesc, care se putea transforma contractului cu englezii vrea să meargă la premier
într-o ofensivă prin învăluire contra Imperiului pentru a-l atenţiona că „ar fi foarte grav”6 dacă s-ar
Austro-Ungar, este o temă constantă de discuţii anula contractul de vagoane. Are un discurs susţinut
între diplomaţi și oficialii de la București. Între cele în care afirmă că autorităţile administrative nu mai
două părţi exista, totuși, o diferenţă, una majoră trebuie să reînceapă „jocul lor de persecuţii”7 la adresa
și care oferea superioritatea unuia asupra celuilalt. cetăţenilor austro-ungari. Se laudă că ofensiva rusă
Din 1914 guvernul român se afla în posesia cifrului în Galiţia „s-a prăbușit”8, însă se teme ca armatele
diplomatic utilizat de ministrul plenipotenţiar al ţariste să nu treacă în Moldova și să atace Ungaria
Imperiului Austro-Ungar, contele Ottokar Theobald de pe teritoriul românesc.
Otto Maria Czernin von und zu Chudenitz, căruia îi O altă vizită a contelui austriac este la un alt
fusese sustras de către o echipă de agenţi din Direcţia conservator și filogerman, Titu Maiorescu, considerat
Poliţiei și Siguranţei Generale 2. Monitorizând o alternativă la funcţia de premier. În cursul discuţiei
fluxul de telegrame între Legaţia Austro-Ungară (19 ianuarie 1916) von Czernin spune că a fost la rege
din București și Ministerul de Externe din Viena și l-a găsit „cu mai puţină încredere pentru Brătianu,
(cunoscut sub denumirea de Ballplatz) decidenţii dar că nu vede cum să-l poată înlocui”9. Propune
români se aflau într-un net avantaj informativ prin bătrânului Maiorescu să meargă la rege și să promită

document 2016 1 (71) 27

studii/documente

formarea unui guvern care, evident, să-l detroneze pe discuţie cu Brătianu (3 martie
Brătianu. Spre lauda lui, Maiorescu a notat și propria 1916) și a obţinut de la acesta
sa părere despre această propunere: „Hotărârea mea concesii pentru militarii
este de a nu mă pune înainte, ci de a aștepta ca regele austro-ungari deţinuţi în
să ia iniţiativa de a mă chema cel puţin la o simplă România. Interlocutorul se
consultare. În orice caz, acţiunea mea nu poate și nu arată „dârz”19 și afirmă că
trebuie să fie determinată de sfaturile și trebuinţele între deţinuţi se află militari
miniștrilor străini”10. evadaţi din prizonieratul
Din nou la Marghiloman, la 20 ianuarie 1916, rus, care meritau un alt
unde se plânge că „răbdarea are și ea limite și am tratament. În contrapartidă,
ajuns la capăt!”11. Tocmai aflase că ministrul de externe diplomatul a luat măsura să Emanoil Porumbaru
român, Emanoil Porumbaru12, a declarat că „ochii nu mai permită curierilor
României întregi sunt îndreptaţi spre Transilvania diplomatici români un bagaj mai mare de 300 kg. Tot
și sper că atunci când va veni momentul Bulgaria ce va fi peste această cantitate va intra în controlul
va rămâne neutră”13. Îi spune interlocutorului că nu vameșilor austro-ungari. Von Czernin a afirmat
a informat Viena despre acest incident și afirmă că, că Porumbaru i-a cerut o ultimă concesie: trecerea
dacă nu mai cere cooperarea României, are totuși curierului care se afla la Predeal cu 1.000 kg de bagaje.
dreptul să pretindă neutralitatea „ca să fim fixaţi „Eu m-am arătat ireductibil”20 – a încheiat vanitos
în ceea ce o privește”14. Cu două zile înainte a fost contele.
în vizită la regele Ferdinand și a rămas cu impresia Regele Ferdinand îi acordă diplomatului imperial
că acesta „se crede la discreţia lui Brătianu”15, astfel o audienţă la 10 martie 1916, în care subiectul
că nu are curajul să ceară formarea unui alt guvern. principal este o posibilă incursiune ţaristă în nord-
A doua zi, 21 ianuarie 1916, von Czernin și von estul României. În opinia diplomatului în zonă se află
dem Busche, reprezentantul Imperiului German prea puţine trupe române care să apere graniţele de
la București, vin la liderul conservator pentru a-i un eventual atac. Emanoil Porumbaru este prezent
relata discuţia cu Brătianu. Ministrul plenipotenţiar la discuţie și intervine afirmând că în cazul unui atac
german a prezentat punctul de vedere al guvernului inopinat guvernul de la București nu este răspunzător.
de la Berlin care „va considera orice nouă dificultate Von Czernin reacţionează amintind că este a treia
ca o ruptură a neutralităţii”16. Premierul a ascultat cu oară când atrage atenţia asupra acestui pericol și
atenţie, iar la final a spus că „această ultimă frază ar fi nu s-a luat nicio măsură de întărire a graniţei. În
putut să-mi fie cruţată”17. Contele austriac a criticat raportul său către Viena el a expus temerea sa privind
tergiversările premierului în privinţa contractului România: „pericolul este în apatia lipsită de energie
pentru vagoane, mai ales după ce acesta a cerut tranzit și în reaua voinţă a dlui Brătianu de a lua măsuri
liber prin Imperiul Austro-Ungar pentru mărfurile preventive energice, precum și în starea anarhică în
achiziţionate din Elveţia pentru România. Se arată ţară și în armată”21.
debusolat, nu știe ce să raporteze baronului Burian, În dimineaţa zilei de 23 martie 1916, la locuinţa
ministrul de externe imperial, și nici delegaţilor veniţi lui Marghiloman, chiar la micul dejun, se prezintă
să discute și să semneze contractul. von Czernin care reia tezele privind poziţia Ungariei
Abia peste o lună von Czernin mai vine la faţă de România și atitudinea lui Brătianu. În opinia
Marghiloman și atunci cu o rugăminte punctuală. A sa „ungurii sunt foarte satisfăcuţi de dl Brătianu.
cerut să se facă demersuri pentru ca Take Ionescu, Ei nu cer decât un lucru: ca România să nu se
politician conservator-democrat de orientare antantistă, miște. Și Andrassy și Apponyi, ca și Tisza, nu sunt
să fie scos din Consiliul de Administraţie al Băncii mai exigenţi! […] Nu le convine ungurilor să fie
de Credit (cu capital austriac) „de care nu vrea să se o Românie mai mare. Este modul cel mai nimerit
dezlipească”18. Este drept, beneficiul lui Take Ionescu pentru a răpi un punct de sprijin românilor din
era de 24.000 de lei pe an, bani pe care îi utiliza pentru Ungaria. Ei vor să aibă o Bulgarie tare, având un
propaganda împotriva Puterilor Centrale. contact direct cu Austro-Ungaria. Și cum după
La începutul lunii martie 1916, șeful Partidului război se contează pe o înţelegere cu Rusia vom
Conservator îi arată lui von Czernin că a avut o avea o Românie lăsată deoparte, moralicește slăbită!
28 1 (71) 2016 document
 studii/documente

Ei se opun la orice presiune exercitată aici. Avem un alt fapt a reieșit din vorbele lui Brătianu: „lăsa să
tot ce cerem: grâu și restul”22. ghicesc că distrugerea monarhiei o socotește posibilă,
Același personaj intră în gura presei la jumătatea aceea a Rusiei însă nu, deci că posesiunea durabilă a
lunii aprilie 1916, după ce pe drumul de la Constanţa Transilvaniei este verosimilă, pe când a Basarabiei
la București, în tren, a oferit generalului Socec un loc nu”31. Răspunsul lui von Czernin a fost acela de a
în compartimentul său. Cum dispoziţiile impuneau ca combate din punct de vedere moral și raţional părerile
la trecerea podului Cernavodă să se tragă draperiile, expuse. În final a conchis că „un război fără rezultat
acest lucru nu s-a întâmplat în compartimentul cu este tot atât de exclus ca și o înfrângere a noastră și
pricina din cauza generalului român. Presa a fost posibilitatea unei cooperări cu noi după desăvârșirea
sesizată de diverși „binevoitori” și nu a ratat ocazia victoriei este o utopie”32.
să-l califice pe Socec „ca un trădător al patriei”23. Marghiloman îl invită pe von Czernin la 25 mai
La începutul lunii mai 1916, Brătianu a discutat 1916, înainte ca acesta să plece în concediu de odihnă
cu von Czernin și după ce i-a făcut un expozeu al și ia iniţiativa unei discuţii extrem de interesante.
situaţiei i-a dat de înţeles că el „era liber să meargă Atacă frontal și întreabă dacă în cazul unei schimbări
cu învingătorul”24. La rândul său, von dem Busche de guvern mai sunt valabile concesiile pe care
își exprima opinia că premierul român „se gândește Viena le-a avansat României în 1915. Răspunsul
la o neutralitate finală și definitivă”25, deoarece pacea diplomatului este personal și sec: „De la om la om
părea a fi destul de apropiată. cred că da, dar noi nu vom mai propune niciodată
O nouă discuţie între premier și diplomatul austro- nimic dlui Brătianu”33. Șeful legaţiei mai are timp să
ungar are loc la 12 mai 1916, iar ultimul raportează expedieze o telegramă la Viena (26 mai 1916) în care
conţinutul la Ballplatz. Brătianu a devoalat „cu totul prezintă punctul de vedere al regelui Ferdinand faţă de
spontan”26 părerile sale despre situaţia din Europa și problemele existente în relaţia cu monarhia dualistă.
atitudinea României. Situaţia de pe continent arăta Șeful statului român a vorbit „cu admiraţie”34 despre
tăria celor două blocuri politico-militare și finalul nu ofensiva imperială pe frontul italian, însă o cooperare
putea fi decât una din două variante: pacea pe baze activă cu Viena o considera „cu totul imposibilă”35.
de statu-quo sau una din grupări „va fi bătută până la Mulţumirea sa avea la bază calmarea opiniei publice
distrugere”27. În primul caz, în opinia lui Brătianu, el interne și acceptarea neutralităţii, precum și întărirea
ar fi „foarte vesel că n-a intrat în război, căci vechile legăturilor economice cu Puterile Centrale.
relaţii cu Viena și Berlin s-ar relua atunci automat”28. La 4 iunie 1916, armatele ţariste au declanșat o
De asemenea, prin încetarea conflictului nu va exista mare ofensivă denumită după numele iniţiatorului
o Bulgarie mare, o Serbie și o Belgie distruse, iar și conducătorului – general Alexei Brusilov – în
Imperiul Rus își va recăpăta teritoriile pierdute. sud-vestul Rusiei și în Galiţia, pe un front de aproape
Comentariul lui von Czernin atestă că Brătianu ar 500 de km. În colţul său sudic ofensiva a vizat
avea de gând să se ralieze în ultimul moment alianţei Bucovina și orașul Cernăuţi, care au devenit câmp
învingătoare. de luptă pentru beligeranţi. După patru zile de la
A doua zi (13 mai 1916) urmează un alt raport declanșarea ofensivei orașul Luţk a fost pierdut de
către Viena, mult mai detaliat, privind aceeași întâlnire austrieci, care au lăsat în mâinile adversarilor mult
(Anexa 1). A dezvoltat teza expusă de șeful guvernului echipament militar și 200.000 de prizonieri. În pofida
privind neutralitatea României, care ar putea dura eșecului suferit de generalul Alexei Evert în regiunea
ani, din cauză că „la niciuna dintre grupări nu se pot orașului Kovel și a lacului Naroch (18 iunie-24 iulie
constata simptoamele istovirii și deoarece România 1916), rușii au avansat până la Munţii Carpaţi, care a
nu poate suporta un război îndelungat, este clar că ea devenit noua linie a frontului (septembrie 1916). Până
trebuie «să aștepte»”29. În analiza diplomatului austro- atunci Puterile Centrale au pierdut 1,5 milioane de
ungar discursul interlocutorului a avut un mesaj militari, dintre care 400.000 prizonieri.
subliminal, mai exact un avertisment la adresa Vienei: În prima parte a lunii iunie 1916, von Czernin
„Pentru mine era nouă această francheţe nerușinată cu revine în România, dar se află mai mult la Sinaia,
care vorbea dl Brătianu și prin care el – aliatul – lăsa să în preajma regelui Ferdinand, astfel că întâlnirile
se înţeleagă că România va fi contra noastră când ne va cu Marghiloman sunt amânate. Acesta din urmă
socoti bătuţi”30. Mai mult, deși nu a fost expus direct, ia în calcul și varianta că după discuţiile cu oficialii
document 2016 1 (71) 29
studii/documente

de la Viena și Budapesta luat legătura cu generalul

contele „nu are nimic prea rus F.A. Keller, care s-a
conciliant”36 de oferit pentru arătat mirat că trupele
România. Abia la 10 iunie sale se află pe teritoriul
1916 cei doi se reîntâlnesc român, însă și-a retras
și prognoza „prinţului” imediat detașamentul. La
valah se adeverește. În urma presiunile diplomaţilor din
informaţiilor și analizelor statele Puterilor Centrale
baronul Burian a decis scurt premierul român a promis
că „orice concesie teritorială că „va întări imediat ” 45
exclusă!” 37, iar premierul trupele aflate pe malul
ungar Istvan Tisza nu s-a Prutului. De asemenea, a
arătat mai maleabil: „Nu se primit din partea rușilor
Trupe ruse în Cernăuţi
poate conceda nimic unei asigurarea că pătrunderea a
38
Românii ostile!” . Diplomatul a invocat greutatea fost accidentală și pe viitor se vor respecta graniţele
„de a sacrifica populaţii leale care s-au bătut atât de naţionale.
bine”39, dar și timpul de reacţie al guvernului român, Interesul Vienei este din ce în ce mai mare, iar
care ar aștepta finalul ofensivei ruse în Galiţia pentru pentru obţinerea de informaţii sunt utilizaţi toţi
un punct de vedere ferm. În contrapartidă Viena a diplomaţii din România. Consulul general Felner
propus un tratat de alianţă în privinţa Basarabiei, de la Galaţi a informat Ballplatz, la 12 iunie 1916,
prin care Puterile Centrale se angajau să o apere de că apariţia trupelor ruse în România a produs „o vie
armatele ţariste. Marghiloman nu se poate abţine să agitaţie”46 în rândul populaţiei urbane, însă românii
nu reacţioneze, însă o face elegant: „Dar aceasta a fost din mediul rural nu au manifestat nici teamă și nici
totdeauna înţeles așa”40. revoltă faţă de perspectiva unei ocupaţii ruse.
O discuţie cam pe același palier a purtat politicianul Pe acest fond von dem Busche îl vede pe
din Buzău cu von dem Busche în aceeași zi. Răspunsul Brătianu la 14 iunie 1916 și este încântat că a primit
diplomatului german privind un eventual sprijin „o declaraţie de neutralitate definitivă”47, dar care să
pentru un alt guvern și o altă poziţie politică a fost și rămână, deocamdată, confidenţială. Nici von Czernin
mai tranșant decât al lui von Czernin: „Nu! Cancelarul nu se lasă mai prejos și, la 17 iunie 1916, are o discuţie
a făcut-o o dată, s-a dus zadarnic la Viena, dar nu va cu regele Ferdinand și Brătianu (Anexa 2), iar imediat
mai reîncepe”41. Acest lucru era valabil atât pentru după încheiere transmite impresiile la Viena. Șeful
guvern, cât și pentru opoziţie. guvernului i-a cerut o expunere a situaţiei militare
Tot în data de 10 iunie 1916 Rudolf von Wodianer, de pe frontul de est și a declarat că „se bucură mult
locţiitorul contelui von Czernin la conducerea legaţiei, văzând că noi privim situaţia cu liniște absolută și
a raportat scurt la Viena că la București victoriile cu siguranţa nemijlocită a victoriei”48. O fi sesizat
militare ruse „se propagă zilnic prin ediţii speciale”42 diplomatul ironia politicianului? Discuţia alunecă
de presa opoziţiei. Urmările acestor știri intense au apoi spre incidentul cu detașamentul rus pătruns în
fost apariţia agitaţiilor proantantiste și demonstraţii România. Diplomatul se arată mulţumit că solicitarea
antihabsburgice. de a se întări nordul ţării cu unităţi de infanterie,
A doua zi, același diplomat este informat de cavalerie și artilerie a primit „promisiunea pozitivă”49
șeful de cabinet al premierului Brătianu că 40-50 de a interlocutorului. Regele Ferdinand i-a acordat o
cavaleriști ruși au trecut graniţa pe la Herţa și au fost audienţă particulară și a întărit promisiunea că o nouă
dezarmaţi de grănicerii români. Un alt detașament tentativă rusă va fi primită cu o rezistenţă armată
rus – „a cărui forţă este încă necunoscută”43 – a trecut fermă. Pe aceeași linie s-a arătat optimist privitor
Prutul și a intrat în Mamorniţa, unde se afla doar un la evoluţiile militare imperiale pe frontul de est, dar
pichet de 10 grăniceri români. Generalul Ion Pătrașcu, a menţionat că eventualele progrese ruse „ar face
comandantul Diviziei 8 Infanterie din Botoșani, a fost situaţia de aici să devină acută”50. La final von Czernin
trimis în zonă pentru a organiza „imediata evacuare considera că situaţia din România este stabilă și doar
a teritoriului român”44 de militarii ruși. Pătrașcu a înfrângerile militare puteau genera o schimbare a
30 1 (71) 2016 document
 studii/documente

situaţiei interne. Două zile după acest prim raport pe loc. Numai că monarhul român „era extrem de
ministrul plenipotenţiar a revenit cu unul mai amplu ambarasat”60 și a declarat că nu știe nimic despre
(Anexa 3), expediat de la Sinaia, în care analizează discuţiile purtate în interiorul guvernului. Da, discuţii
politica externă a României și a premierului Brătianu. probabil că au fost, însă decizii cu siguranţă nu s-au
În opinia sa șeful guvernului „se mișcă între două luat. Ferdinand s-a arătat interesat dacă habsburgii
roluri: pe de o parte să nu scape momentul de a vor fi în stare să oprească ofensiva rusă, iar diplomatul
participa încă la timp la victoria Înţelegerii; pe de se arată încrezător că după stoparea înaintării în zona
altă parte de a intra în acţiune contra noastră cât de nord va urma cu siguranţă și o contraofensivă în
mai târziu posibil, prin urmare cu cât mai puţin Bucovina. Contele conchide că știrea primită a fost
risc. Cu dibăcia proprie lui se zbuciumă dl Brătianu exagerată și, de fapt, guvernul „tratează intensiv”61
între aceste trei stânci – așteaptă, se teme și speră”51. cu Antanta. Totuși, în pofida ofensivei ruse care se
Contele a anticipat corect evoluţia politicii externe dezvoltă, „un atac românesc nu este iminent”62, crede
atât a României, cât și a altor state: „faptele produse von Czernin. Tenacitatea austriacului este răsplătită,
de tunuri sunt mult mai puternice decât procedurile la 27 iunie 1916, când îl interceptează și chestionează
diplomatice. Acestora li se cuvine ultimul cuvânt și pe Brătianu, care „tăgăduiește energic”63 vreo decizie a
ele vor decide”52. În privinţa premierului, căruia i-a guvernului de a părăsi neutralitatea. Îl atenţionează pe
analizat discursul, încheierea pare a fi și ea profetică: diplomat că situaţia generală predispune la provocări
„Am ferma convingere că el speră în înfrângerea și „mă face atent”64 că în viitor se vor lansa din ce
noastră, crede în ea, dar va mai aștepta”53. în ce mai multe zvonuri pe acest subiect. Tușa din
Totuși, la 24 iunie 1916, invitat de Marghiloman final denotă pesimismul reprezentantului Vienei:
la dejun i se confesează „din izvor foarte secret”54 că „situaţia ar deveni neapărat critică dacă rușii ar năvăli
Antanta îl presează pe Brătianu să intre în conflict. în Ungaria”65.
Formularea plastică – „dacă România nu se mișcă, În aceeași zi revine cu o telegramă către Ballplatz,
ei nu mai înţeleg să se ocupe de ea la Conferinţa deoarece a aflat „dintr-un izvor de obicei excelent
Păcii” 55– duce la convocarea guvernului pentru informat”66 că România va primi în curând muniţii
consultări, iar majoritatea a decis continuarea și baterii de artilerie din Franţa via Rusia. În cazul
neutralităţii. În aceeași zi von Czernin sesizează într-o unei singure garnituri de tren pe zi cu 15 vagoane
notă către Viena unele schimbări de nuanţă în politica de muniţii a calculat că armata română va dispune
internă. Mai întâi Brătianu și-a luat o vacanţă de o la finalul lunii august 1916 de circa 3.000 proiectile
săptămână, a plecat la moșia sa de la Florica și nu de fiecare tun. Esenţa era că, în cazul când se va
primea pe nimeni. În absenţa sa ceilalţi miniștri nu confirma acest tranzit, „ar fi o dovadă lămurită a
aveau niciun cuvânt de spus și nicio decizie de luat, situaţiei politice”67.
inclusiv Porumbaru, deoarece „n-au nicio influenţă A doua zi urmează un raport substanţial (Anexa 5)
asupra politicii externe”56. Faţă de raportul anterior despre negocierile dintre guvernul liberal și Antanta,
situaţia a devenit „neliniștitoare”57, mai ales prin în care premierul român nu ceda la cinci puncte
prisma pierderii orașului Cernăuţi în favoarea rușilor. principale înainte de a intra în conflict. Contele știa
O evoluţie negativă pe front, mai ales în Bucovina, că Rusia a refuzat tranzitul pieselor de artilerie și
putea transforma situaţia din România într-una muniţii către România înainte de intrarea în conflict
„mai rea”58 faţă de Viena. În sens invers, un eventual și numai presiunile britanice menţineau toate părţile
succes austro-ungar, „ar zgudui strașnic încrederea în la masa tratativelor. Nu fără ironie, von Czernin, a
Rusia”59, mai ales că se părea că aceasta a fost ultima scris că „Rusia, deci, nu are mai multă încredere în dl
mare ofensivă ţaristă care consumase ultimele resurse Brătianu decât noi”68. În ce privește data estimativă
militare. la care România ar părăsi neutralitatea, diplomatul
O altă ședinţă de guvern a avut pe ordinea zi, austriac a făcut o analiză excelentă. Primul aspect
între altele, și analiza politicii externe, unele voci și cel mai important era evoluţia frontului de est,
ridicându-se în favoarea părăsirii neutralităţii și intrării unde Imperiul Ţarist se afla în plină ofensivă. „Dacă
în conflict de partea Antantei (Anexa 4). Informat noi vom mai pierde teren – a scris von Czernin – și
din surse proprii von Czernin a cerut imediat, la rușii vor ajunge în Ungaria, atunci situaţia va deveni
25 iunie 1916, o audienţă la rege, care i-a fost acordată negreșit foarte critică”69. Al doilea palier îl reprezenta
document 2016 1 (71) 31
studii/documente

lipsa materialelor militare cerute, care nu puteau fi Hotărâtor este dacă una din
aduse mai devreme de 6-8 săptămâni. Ultimul punct grupările de puteri va putea
se referea la anotimpul recoltei, care nu putea fi să zdrobească pe cealaltă sau
compromis prin lipsa braţelor de muncă. Rezultanta dacă nu cumva ambele părţi
celor trei elemente principale era că „stadiul critic... ar recunoaște că n-ar putea
ar cădea în a doua jumătate a lunii august”70, ceea ce a învinge și ar încheia o pace
fost o anticipare corectă. Singura stavilă posibilă faţă aproximativ pe baza statu-
de conflict o reprezenta regele Ferdinand, însă acesta quo-ului. În ambele cazuri însă
a fost catalogat „un slab ajutor pentru cauza noastră politica domniei-sale ar fi cea
pentru că el... are un rol șters. Totuși, rezistenţa unui potrivită. În cazul din urmă –
Hohenzollern de a săvârși această infamă trădare mai verosimil – viitoarea pace
contra propriului său sânge va avea o oarecare ar crea o Europă care abia s-ar Generalul Alexei Brusilov
importanţă”71. deosebi de cea din anul 1914,
În ultima zi a lunii iunie 1916, von Czernin vine de toate enormele sacrificii și pierderi vor fi fost făcute în
la Sinaia și se întâlnește cu Marghiloman. În discuţii zadar și întreaga Românie îi va fi recunoscătoare că a
presează ca opoziţia politică să se unească și să fie cruţat ţării grozăviile acestui război inutil. Dacă, însă,
unitară în discuţiile cu Puterile Centrale. Cu un ultim una dintre grupări ar reuși într-adevăr să nimicească
efort se vede și cu Brătianu, în care discuţia abordează pe inamic, un asemenea eveniment ar fi imposibil să se
aceleași teme. Diplomatul își dă seama că finalul va petreacă subit și pe neobservate și atunci România tot
fi atacul României contra Imperiului Austro-Ungar. va mai avea timp să se hotărască. El nu crede în acest
El observă că în ţară situaţia „este mult mai liniștită sfârșit. Dacă, totuși, s-ar realiza atunci vor mai trece ani
decât înainte”72, însă premierul vorbește de agitaţii de zile până să se ajungă aici, deoarece la niciuna dintre
generale pentru a-și promova interesele proprii. Von grupări nu se pot constata semnele istovirii, iar deoarece
Czernin a luat în calcul o schimbare esenţială pe România nu poate suporta un război îndelungat este clar
front în favoarea monarhiei dualiste, care ar putea să că ea trebuie „să aștepte”. Dar, după cum a mai adăugat
schimbe, fie și parţial, situaţia de la București. El nu dl Brătianu, mai curând crede că ambele părţi
mai poate ascunde adevărul pe care îl vede și îl simte beligerante, care necontenit vorbesc de victorie, cu
la tot pasul, astfel că îl comunică baronului Burian timpul vor recunoaște că nu există victorie și că acest
într-o formă brută și deloc diplomatică: „o concepţie război va rămâne fără rezultat. Rusia niciodată nu s-ar
pesimistă în privinţa României este justificată”73. învoi ca Serbia să dispară, nu se va crea, deci, o Bulgarie
mare, niciodată nu va ceda Polonia și niciodată nu
s-ar învoi să cedeze Basarabia României. Europa este
Anexa 1 în friguri și din această cauză nu poate vedea lucrurile
lămurit. Totuși, el și-a păstrat judecata rece. Pe timpul
Contele Czernin către baronul Burian când rușii se găseau în Carpaţi domnia-sa a fost asaltat ca
București, 13 mai 191674 să intre în acţiune contra noastră „deoarece sosise sfârșitul
monarhiei”, iar astăzi am alungat pe toţi dușmanii și am
Ca [sic!] completare a telegramei mele de ieri am pătruns adânc în ţara dușmană. Ar mai putea urma și
onoarea a reproduce cu amănunte conversaţia mea cu alte faze – pentru noi tot atât de nefavorabile – fără ca
dl Brătianu asupra situaţiei. Dl ministru președinte să fie decisive. Războiul acesta nu e ca alte războaie – nu
începu prin a spune că simte nevoia – după timp are exemplu în istorie – iată de ce toate analogiile sunt
mai îndelungat – de a explica deschis cu mine, spre greșite. În ce situaţie s-ar găsi România dacă, urmând
a-mi lămuri unele lucruri pe care până acum, poate, invitării noastre la 1914, ar fi intrat în război alături de
nu le-aș fi înţeles dat fiind că „în unele puncte” par a noi? Cu siguranţă rușii ar fi invadat toată Moldova și
fi de altă părere decât dânsul. El e un bărbat care nu astăzi jumătate din România ar fi o grămadă de cenușă.
se lasă influenţat de „micile amănunte ale zilei”: dacă România însă nu poate suporta ceea ce pot suporta
Verdun va cădea sau nu, dacă noi vom cuceri undeva Marile Puteri și pe când toate acestea sângerează în
câţiva kilometri pătraţi sau nu, este cu totul indiferent război România face afaceri bune și afară de câteva capete
pentru dânsul. Aceasta nu va fi decis de război. înfierbântate astăzi nimeni nu se mai plânge în ţară.
32 1 (71) 2016 document
 studii/documente

Domnia-sa a uitat să facă o politică de combinaţii Anexa 2

pentru viitor. Nu se poate prevedea și, peste șase luni,
poate va fi cu totul altă situaţie care îl va sili să ia Contele Czernin către baronul Burian
cu totul altă decizie. Pentru România neutralitatea București, 17 iunie 191675
este singura politică potrivită și oricine altul care,
în locul său, în ultimii doi ani, ar fi lucrat altfel ar fi Dl Brătianu, care m-a primit azi, m-a făcut să-i
făcut mai rău. Dacă însă, după cum e probabil, acest fac o expunere a situaţiei militare la est și a declarat
război, cel mai grozav dintre toate, ar rămâne cel mai că se bucură mult văzând că noi privim situaţia cu
nehotărât și viitoarea Europă va rămâne cam tot cea liniște absolută și cu siguranţa nemicșorată a victoriei.
veche, atunci între România și Puterile Centrale s-ar Dl Brătianu a mai accentuat că rușii își apreciază
dezvolta iarăși, foarte repede și automat, raporturi foarte mult rezultatele și a repetat că ocuparea
normale. Se observă chiar și astăzi, necesităţile Bucovinei i-ar îngreuna mult situaţia. Am răspuns
economice sunt mai puternice decât sentimentele. că nici eu nu doresc o înaintare mai departe a rușilor,
România și împărăţiile sunt îndrumate una către alta dar că sunt un bun cunoscător al împrejurărilor de aici
și s-ar regăsi din nou, cu toate cele se s-au întâmplat. și știu chiar eventualele succese ale rușilor n-ar fi în
Iată conţinutul expunerilor dlui Brătianu, care stare a influenţa câtuși de puţin situaţia dlui Brătianu,
nu este altceva decât vechiul și cunoscutul credo întrucât dânsul stăpânește cu desăvârșire situaţia. La
acestea am adăugat cererea foarte energică de a se lua
ministerial: a rămâne neutrii cât timp va fi posibil,
măsuri pentru ca o încercare de trecere a rușilor să nu
iar dacă una din grupările de puteri va sucomba
se mai repete. Dl Brătianu a admis că este posibil să
a se arunca în ultimul moment asupra acesteia.
fi fost un batalion, un test rusesc pentru a sonda dacă
Pentru mine era nouă această francheţe nerușinată
situaţia ar fi matură pentru o cooperare a României.
de care vorbea dl Brătianu și prin care el – aliatul –
Îmi promite însă, din nou, că va împiedica cu toate
lăsa să se înţeleagă că România va fi contra noastră
mijloacele o asemenea încercare. Pe de altă parte, dl
când ne va socoti bătuţi. Adevărat că în lungul său
Brătianu declară că nu s-a lămurit încă dacă rușii nu
discurs dl ministru președinte întorcea chestiunea vor fi fost împinși din Bucovina, așa că n-ar fi făcut-o
mai mult contra Rusiei și accentua cu repetiţie dinadins.
ori că posesiunea Basarabiei fără zdrobirea Rusiei Am relevat că în urma ordinului grabnic și
ar fi fără vreo valoare pentru România. Afară categoric al României către ruși, de a evacua România,
de asta a mai ieșit la iveală un alt fapt care, de noi nu mai insistăm asupra trecutului. Am repetat,
asemenea, nu era nou, însă interesant și care, însă, cererea ca să se trimită trupe în nordul Moldovei
ce-i drept, n-a fost exprimat dar se înţelegea. și să se împiedice o a doua încercare și am primit
Dl ministru președinte lăsa să ghicesc că distrugerea promisiunea pozitivă a dlui Brătianu că aceasta se
monarhiei o socotește posibilă, aceea a Rusiei însă va face.
nu, deci că posesiunea durabilă a Transilvaniei este Maiestatea Sa, de care am fost primit tocmai
verosimilă, pe când a Basarabiei nu. Este de înţeles acum în audienţă particulară, mi-a repetat aceeași
că am avut de făcut multe obiecţii la expunerile promisiune, adăugând cu deslușire că în colţul
dlui Brătianu. Relev răspunsul meu pe scurt. Am primejduit al României se va lăsa cavalerie, infanterie
combătut părerile dlui ministru președinte din și chiar o baterie, așa că orice nouă încercare a rușilor
dublul punct de vedere al moralei și al raţiunii. va întâmpina rezistenţă armată. Situaţia noastră la
Am accentuat alianţa și consecinţele ei și am dat a est, Maiestatea Sa o apreciază cu optimism, pe care
se înţelege dlui Brătianu că între părerile noastre eu, bineînţeles, l-am confirmat. Maiestatea Sa pare
există un contrast iremediabil. Îi mai dădui a destul de bine informată și așteaptă o stagnare a
înţelege că un război fără rezultat este tot atât de ofensivei ruse. Adevărat că și el lasă a se înţelege că
exclus ca și o înfrângere a noastră și că posibilitatea un progres al ofensivei ruse ar face ca situaţia de aici
unei cooperări cu noi după desăvârșirea victoriei să devină acută.
este o utopie. Aderenţii lui Take Ionescu și Filipescu au ţinut o
ședinţă comună în care s-a decis să se forţeze cu orice
mijloace războiul imediat contra Puterilor Centrale.
document 2016 1 (71) 33
studii/documente

În rezumat pot zice că, pentru moment, nu văd ajuns dacă s-ar fi lăsat ademenit de ruși și ar fi apreciat
un pericol din partea României, dar că un progres succesele lor anterioare trecătoare drept o victorie
al ofensivei ruse, bineînţeles, ar avea ca urmare o definitivă. Am părăsit pe dl ministru președinte cu
schimbare a situaţiei. ferma convingere că el speră în înfrângerea noastră,
crede în ea, dar va mai aștepta.

Anexa 3

Contele Czernin către baronul Burian Anexa 4

Sinaia, 19 iunie 191676
Contele Czernin către baronul Burian
Sinaia, 25 iunie 191677
La întoarcerea mea din Viena am găsit aici situaţia așa
precum o aștepta Excelenţa Voastră împreună cu mine: Din izvor bun aflu că în ultimul Consiliu de
speranţe augmentate de a ne putea ataca în curând cu succes, Miniștri s-a discutat situaţia externă și s-a luat
însă fără decizia de a tenta deja acum [Link] hotărârea de a părăsi neutralitatea în favoarea
de idei, lung, pe care am avut onoarea a avea cu Excelenţa Înţelegerii. Am crezut, deci, de cuviinţă să cer imediat
Voastră mă dispensează de a zugrăvi mai amănunţit starea o convorbire Maiestăţii Sale regelui, care mi-a fost
în care se află dl Brătianu. Cu puţine cuvinte pot zice că acordată și în cursul căreia am arătat menţionata
dl Brătianu se mișcă între două poluri: pe de o parte să știre. Maiestatea Sa era extrem de ambarasat și a
nu scape momentul de a participa încă, la timp, la victoria declarat că nu știe nimic despre aceasta, o asemenea
Înţelegerii așteptată de dânsul; pe de altă parte de a intra în decizie a Consiliului de Miniștri neputând avea loc
acţiune contra noastră cât mai târziu posibil, prin urmare fără ca și el să fi avut cunoștinţă. În cursul ulterior al
cu cât mai puţin risc. Cu dibăcia proprie lui se zbuciumă convorbirii, Maiestatea Sa a admis că dl Brătianu este
dl Brătianu între aceste trei stânci: așteaptă, se teme și speră. foarte impresionat de strașnicul avânt al rușilor și a
În general se poate zice că noi suntem în România admis, de asemenea, că miniștrii poate vor fi discutat
cam așa cum eram acum un an. Speranţa, devenită palidă, posibilitatea de a mobiliza contra noastră. Maiestatea
în chestiunea Transilvaniei învie din nou în spiritele Sa a repetat de mai multe ori că o decizie cu siguranţă
de aici, precum și distrugerea monarhiei, reluând iarăși nu există și a pus de mai multe ori întrebarea dacă noi
o formă palpabilă. Diagnoza mea e ca și atunci, că vom fi în stare de a opri pe ruși în Carpaţi. Am liniștit
hotărârea asupra politicii române se va lua pe câmpul de pe Maiestatea Sa în privinţa aceasta și am arătat în
război. Ceea ce se poate face pentru a influenţa asupra modul cel mai energic că ofensiva rusă a fost deja
dlui Brătianu, ca să mai tergiverseze, se va face – o lucrare oprită la nord și în curând vor fi opriţi și în Bucovina.
diplomatică poate să amâne și să întârzie un demers Am impresia că știrea este, într-adevăr, exagerată și
periculos al României – însă în ultima instanţă ea nu-l că de fapt nu există o decizie a Consiliului de Miniștri.
poate împiedica. Faptele produse de tunuri sunt mult Din contra, sunt convins că România tratează intensiv
mai puternice decât procedurile diplomatice, acestora li cu Înţelegerea și că victoriile ulterioare ruse ar face ca
se cuvine ultimul cuvânt și ele vor decide. situaţia aici să devină critică.
În convorbirea de o oră ce am avut alaltăieri cu Niciodată până acum Maiestatea Sa Regele n-a
dl Brătianu, domnia-sa a intonat cunoscutele acorduri admis înaintea mea că eventualitatea de a urma exemplul
zugrăvind în culorile cele mai strigătoare cât de „infinit Italiei ar putea fi discutată în Consiliul de Miniștri și,
de grea” i-ar fi situaţia dacă ofensiva rusă ar progresa. printre cuvintele regelui, se putea citi foarte lămurit
Cu această ocazie lăsa să se înţeleagă că ofertele publice gândul că dl Brătianu ar profita de un progres al ofensivei
ale Înţelegerii asupra teritoriului austriac ocupat de ruse pentru a părăsi neutralitatea. În raportul verbal ce
ruși ar agita atât de mult ţara încât el ar ajunge într-o am făcut Excelenţei Voastre am relevat că trebuie să
situaţie foarte grea. Eu am admis posibilitatea unui ţinem cont de această eventualitate în cazul când n-am
succes local rusesc, am atras însă atenţia dlui Brătianu putea opri ofensiva rusă. Cred, însă, că dl Brătianu se va
că rușii au ocupat deja în două rânduri Cernăuţi și de pregăti cu zel luând toate măsurile pentru acest caz, dar
două ori au trebuit să-l evacueze (conversaţia a avut că un atac românesc nu este, totuși, iminent.
loc înainte de ocuparea din nou de către ruși) și dădui
interlocutorului meu a înţelege în ce situaţie ar fi
34 1 (71) 2016 document
 studii/documente

Anexa 5 Pe de altă parte, unele lucruri mă fac să cred că dl

Brătianu mai are încă câteva săptămâni înaintea sa
Contele Czernin către baronul Burian până va îndrăzni să facă pasul decisiv. Întâi, România
Sinaia, 28 iunie 191678 nu poate căpăta artileria și muniţiile cerute înainte
de 6-8 săptămâni; al doilea, succesele militare cerute
După cum am raportat în toate telegramele mele de dl Brătianu Înţelegerii nu se pot realiza peste
aferente din ultimele zile dl Brătianu nu are intenţia noapte și – last not least – e timpul recoltei, pe care
de a intra imediat în acţiune contra noastră, dar se dl Brătianu ar dori să o aștepte. De aici urmează
pregătește politic și militar pentru această eventualitate. că stadiul critic ar cădea în a doua jumătate a lunii
El urmează vii tratative cu Înţelegerea. Pe cât am putut august, presupunând bineînţeles cazul că situaţia
afla cererile dlui Brătianu sunt următoarele: noastră militară generală va face posibilă guvernului
1. Ofensiva generală a Înţelegerii și o înaintare român trădarea în chestiune.
progresivă a forţelor ruse. Unele detalii ale evenimentelor prezintă, de
2. O acoperire a spatelui contra Bulgariei. asemenea, interes, astfel așa-zisa dorinţă a dlui
3. Ardealul, Banatul și Bucovina ca preţ al Brătianu de a voi să ne declare război numai
cooperării. nouă, nu și Germaniei. Regele este un slab ajutor
4. Declaraţia de război a României va fi făcută pentru cauza noastră pentru că el – după cum se
numai monarhiei, nu și Germaniei. știe – alături de dl Brătianu are un rol șters. Totuși,
5. Furnizarea de muniţii și artilerie. rezistenţa unui Hohenzollern de a săvârși această
Dacă cererile dlui Brătianu sună exact astfel nu pot infamă trădare contra propriului său sânge va avea
spune, este sigur însă că aproximativ acestea formează o oarecare importanţă. Nu este neinteresantă nici
cadrul dorinţelor. Din aceste condiţii se poate ușor știrea ce-mi vine din izvor bun, că Rusia ar fi refuzat
determina politica la care ne putem aștepta din partea să furnizeze artileria și muniţiile cerute înainte de
României. Înainte de toate este clar că evenimentele a avea declaraţia obligatorie a dlui Brătianu de a
ulterioare militare, îndeosebi pe frontul de est, vor intra, într-adevăr, în acţiune și că influenţa Angliei
constitui norme pentru atitudinea României. Dacă a izbutit a înlătura scrupulele de la St. Petersburg.
noi vom mai pierde teren și rușii vor ajunge în Ungaria Rusia, deci, nu are mai multă încredere în dl Brătianu
atunci situaţia va deveni, negreșit, foarte critică. decât noi.

From Espionage to diplomatic Decisions.

Romania versus Austrian-Hungarian Empire
( January-June 1916)
Alin Spânu, Ph.D.

Abstract: Starting 1914, the Romanian officials were in the possession of the diplomatic
cipher that was used by the minister of Austrian-Hungarian Empire at Bucharest, being in a
privilege situation from the point of view of the intelligence. The conclusions of the meetings
between von Czernin and King Ferdinand and his discussions with important Romanian political
leaders were known, fact that allowed the taking of the best decisions regarding the Romania’s
entrance in the First World War.
Keywords: von Czernin, Austrian-Hungarian diplomatic cipher, Titu Maiorescu, Brătianu,
Ferdinand I

document 2016 1 (71) 35

studii/documente

NOTE

1
Centrul de Studii Euroatlantice. 30
Ibidem, f. 32.
2
Pentru mai multe detalii privind modul în care Direcţiunea 31
Ibidem, f. 33.
Poliţiei şi Siguranţei Generale a intrat în posesia cifrului 32
Ibidem.
diplomatic al Legaţiei Austro-Ungare din Bucureşti şi 33
Alexandru Marghiloman, Op. cit., p. 402.
exploatarea corespondenţei cu Ministerul de Externe de la
Viena, a se consulta: Alin Spânu, De la spionaj la decizii
34
ANIC, Fond CR-M, dosar nr. crt. 243, f. 33.
diplomatice. România versus Imperiul Austro-Ungar 35
Ibidem.
(iulie-septembrie 1914), în revista „Document. Buletinul 36
Alexandru Marghiloman, Op. cit., p. 408.
Arhivelor Militare Române” nr. 1(63)/2014, pp. 29-33; 37
Ibidem, p. 411.
idem, De la spionaj la decizii diplomatice. România versus
Imperiul Austro-Ungar (octombrie-decembrie 1914), în
38
Ibidem.
revista „Document. Buletinul Arhivelor Militare Române”
39
Ibidem.
nr. 2(64)/2014, pp. 37-40. 40
Ibidem.
3
Veturia Triteanu, născută Mureşan (n. 30 mai 1883, Sebeşul 41
Ibidem, p. 412.
Săsesc – d. 15 iunie 1979, Ciucea) cântăreaţă de operă, a fost 42
ANIC, Fond CR-M, dosar nr. crt. 243, f. 33.
căsătorită cu Lazăr Triteanu (1903-1919) şi Octavian Goga (din 43
Ibidem, f. 34.
1919).
44
Ibidem.
4
Alexandru Marghiloman, Note Politice, ediţie şi introducere
Stelian Neagoe, vol. I, Bucureşti, Editura Scripta, 1993, p. 370.
45
Ibidem, f. 35.
5
Ibidem, p. 371.
46
Ibidem.
6
Ibidem.
47
Alexandru Marghiloman, Op. cit., p. 413.
7
Ibidem.
48
ANIC, Fond CR-M, dosar nr. crt. 243, f. 35.
8
Ibidem.
49
Ibidem, f. 36.
9
Titu Maiorescu, România şi Războiul Mondial. Însemnări
50
Ibidem.
zilnice inedite, volum editat de Stelian Neagoe, Bucureşti, Editura 51
Ibidem, ff. 36-37.
Machiavelli, 1999, p. 115. 52
Ibidem, f. 37.
10
Ibidem. 53
Ibidem.
11
Alexandru Marghiloman, Op. cit., p. 377. 54
Alexandru Marghiloman, Op. cit., p. 414.
12
Emanoil Porumbaru (n. 1845 – d. 11 octombrie 1921, Bucureşti) 55
Ibidem, p. 415.
a fost şef de divizie în Ministerul Afacerilor Străine timp de 56
ANIC, Fond CR-M, dosar nr. crt. 243, f. 38.
15 ani, ministrul Lucrărilor Publice (noiembrie 1896-martie 57
Ibidem, f. 38.
1897 şi noiembrie 1903-decembrie 1904) şi de Externe (ianuarie
1914-decembrie 1916), după care a fost ales preşedinte al Senatului
58
Ibidem.
(decembrie 1916-aprilie 1918). 59
Ibidem.
13
Alexandru Marghiloman, Op. cit., p. 377. 60
Ibidem, f. 39.
14
Ibidem, p. 378. 61
Ibidem.
15
Ibidem. 62
Ibidem.
16
Ibidem, p. 380. 63
Ibidem.
17
Ibidem. 64
Ibidem, f. 40.
18
Ibidem, p. 389. 65
Ibidem.
19
Ibidem, p. 392. 66
Ibidem.
20
Ibidem. 67
Ibidem.
21
Arhivele Naţionale Istorice Centrale (în continuare ANIC), 68
Ibidem, f. 42.
Fond Casa Regală – Miscelanee (în continuare CR-M), dosar 69
Ibidem, f. 41.
nr. crt. 243, f. 30. 70
Ibidem.
22
Alexandru Marghiloman, Op. cit., p. 395. 71
Ibidem.
23
Ibidem, p. 398. 72
Ibidem, f. 42.
24
Ibidem, p. 401. 73
Ibidem, f. 43.
25
Ibidem. 74
Ibidem, ff. 30-33.
26
ANIC, Fond CR-M, dosar nr. crt. 243, f. 30. 75
Ibidem, ff. 35-36.
27
Ibidem. 76
Ibidem, ff. 36-37.
28
Ibidem. 77
Ibidem, ff. 38-39.
29
Ibidem, f. 31. 78
Ibidem, ff. 40-42.

36 1 (71) 2016 document

 studii/documente

DECLANŞAREA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL

ÎN PRESA MILITARĂ DIN ROMÂNIA.
STUDIU DE CAZ – REVISTA „ŞTAFETA”
Comandor Dr. Marian MOŞNEAGU1

P
rintre publi- „Tot ceea ce se cunoaște despre război este o experienţă
caţiile militare care a devenit știinţă, și orice acţiune de război și în
care și-a făcut vederea războiului se sprijină pe o speculaţie la care
apariţia în preajma această știinţă este baza” (Von Bernhardi).
izbucnirii Primului În prezent este dat la puţini oameni de a dobândi
Război Mondial se personal o experienţă militară suficientă din cauza timpului
numără și „Ș tafeta”, îndelungat de pace. Nu ne rămâne prin urmare pentru
revista Cavaleriei dobândirea principiilor războiului decât studiul chestiunilor
Române, lansată cu girul militare cu privire la conducerea armatei pe câmpul de război
unui comitet de direcţie și la pregătirea ei în vederea acestei conduceri.
Generalul de brigadă
alcătuit din generalul David Praporgescu, căzut la Cu cât o armată va fi mai bine pregătită, cu atât mai
Gheorghe Bogdan – 30 septembrie/13 octombrie 1916, mult sarcina conducerii este mai ușurată și prin urmare
pe Valea Oltului
președinte, generalii șansele victoriei sunt mai mult asigurate.
Alexandru Cerchez, Eracle Pretorian, Alexandru Cunoașterea unei serii de fapte războinice exercită,
Socec și coloneii Alexandru Băjescu, Ion Topliceanu, asupra populaţiei în general și asupra militarului în special,
Ion Herescu, Grigore o acţiune morală binefăcătoare
Basarabescu și Petre „Calul şi călăreţul trebuie să formeze un prin înălţarea sufletului
Greceanu – membri. singur corp, corp lângă corp să formeze un și dezvoltarea sentimentului
Comitetul de zid de care avântul inamicului să se izbească de vitejie și sacrif iciu suprem.
şi să se prăbuşească, după cum se izbesc şi se
redacţie și administraţie Studiul și răspândirea unor
risipesc valurile unei mări furioase de stâncile
era format din colonelul de granit ce pun hotarul între uscat şi apă”. asemenea chestiuni, de care istoria
D a v i d Pr a p o r g e s c u – războaielor și a neamului nostru
Locotenent I. Vernescu
director, maiorii Romulus este atât de bogată, vor contribui
Brigada 2 Roşiori
Scărișoreanu, Ion și mai mult la înrădăcinarea
Călinescu, Cleante Davidoglu și Gheorghe Iacobini cât mai adânc a sentimentului și mândriei noastre
și căpitanii Traian Stârcea și Savian M. Bădulescu naţionale, a dragostei pentru ţară și Tron. Aceste fapte,
– membri. Căpitanul Savian M. Bădulescu era și de care întreaga suflare românească a făcut dovadă acum
secretar. câteva luni, dovedește moștenirea eroismului din trecutul
Redacţia și administraţia revistei funcţionau pe nostru cel mai îndelungat, moștenire pe care trebuie a
str. Costache Negri nr. 5 București. Coperta era o îngriji și transmite cu
realizată grafic de căpitanul Mircea Aslan. aceleași exemple de vitejie
Revista a apărut lunar, în format 15 x 22 cm, la și sacrificiu.
Tipografia Institutului de Arte Grafice „Tipografia Studiul noilor chestiuni,
Românească”, str. Izvor nr. 14 București, în perioada ce interesează armata în
1914-19162. general și arma noastră în
În nr. 1 din ianuarie 1914, fondatorii argumentează special, vor intra în ocupaţiile
astfel motivaţia lansării „Ștafetei”: Oricare teorie de noastre deosebite, căutând
război se reazemă pe două baze principale: cunoașterea cât mai mult aprofundarea
trecutului, care ne dă experienţa războiului, și cunoașterea lor și apoi împrăștierea către
tuturor elementelor războiului precum și evoluţia lor cititori cât mai lămurit pe Generalul de brigadă
probabilă, care ne dau asigurarea victoriei. adevăratul lor înţeles. Bogdan Gheorghe

document 2016 1 (71) 37

studii/documente

Polemizări, idei străine caracterului unei reviste Art. 3. Studiile publicate se vor referi la toate armele,
militare, porniri învrăjbite, fraze cu înţelesuri diferite și în special la cavalerie, căreia i se va da cea mai mare
etc., vor lipsi cu totul din paginile revistei. Îndrumări în dezvoltare, căutându-se a se publica tot ceea ce se lucrează
asemenea direcţii duc la distrugerea înfrăţirii ce urmărim, și se scrie asupra cavaleriilor străine și cavaleriei noastre.
dând rezultate negative și cu neputinţă de a se mai Art. 4. Revista va păstra strict caracterul prevăzut
readuce la calea cea blândă și dreaptă, aceea a bunului în Decizia Ministerială nr. 499 din 17 octombrie 1913,
trai; asemenea lucruri otrăvesc sufletul, strică caracterul relativ la revistele militare.
și chiar sănătatea omului care se lasă de obicei a fi ușor Art. 5. Revista este proprietatea ofiţerilor membri
influenţat de asemenea porniri pătimașe. fondatori, dintre care se va alege și comitetul de direcţie,
Acestea sunt în rezumat punctele care vor forma obiectul redacţie și administraţie, care se va alege și comitetul de
studiilor de care revista noastră, „a cavaleriștilor”, își direcţie, redacţie și administraţie, care vor fi răspunzători,
propune a se ocupa cu credinţa că va putea fi de folos cititorilor în toate privinţele privitoare la respectarea statutelor. […]
ei, în a căror îngăduinţă în același timp pune multă speranţă. Art. 8. Sunt consideraţi membri fondatori toţi ofiţerii
Apariţia acestei reviste are loc just după terminarea din activitate și rezervă care, pe lângă abonament, în
marilor evenimente ce au avut loc în cursul anului expirat, primul an vor mai depune încă suma pe care o vor crede
evenimente încoronate de succesul cel mai desăvârșit prin de cuviinţă și care nu poate fi mai mică de 20 lei depusă
acţiunea determinantă a armatei noastre în Peninsula integral o dată pentru totdeauna.
Balcanică. Această acţiune însă s-a rezumat în bună parte Art. 9. Oricare din abonaţi pot publica diferite
în rolul și rezultatul obţinut de arma cavaleriei, care, articole. Ele vor fi mai întâi văzute de comitetul de
prin mișcările ei repezi, bine conduse și bine apreciate redacţie, răspunzător de formă și conţinut.
de însăși Maiestatea Sa Regele, a făcut ca pacea să se Art. 10. Manuscrisele nepublicate se înapoiază.
restabilească cu mult mai repede de cât se credea, spre Art. 11. Articolele trimise spre publicare trebuie scrise
mulţumirea generală, atât a acelora care erau în luptă, citeţ și numai pe o singură pagină, cu ortografia Academiei
precum și a întregii Europe. Române.
Dacă de astă dată numai aceste câteva mici fapte au Art. 12. Revista va apare la 20 ale fiecărei luni.
făcut ca arma noastră să le aducă la îndeplinire, viitorul Art. 13. Când unul din membrii din comitetul de
poate îi va rezerva, în momente de o mai grea încercare, direcţie se retrage, din diferite motive, cei rămași în acest
zile în care acţiunea ei la un loc cu celelalte arme să se comitet vor alege un altul din comandanţii de brigadă.
arate la înălţimea trecutului său glorios și a pregătirii ce Art. 14. Numărul membrilor ce formează comitetul
trebuie să-i fie desăvârșită. de direcţie va fi cel mult 12 și cel puţin 6, iar în comitetul
În tot momentul, gata pentru luptă, va trebui ca de redacţie cel mult 7 și cel puţin 5.
cei dintâi să trecem hotarul pe care împrejurările îl vor Art. 15. Comitetul de redacţie și administraţie în
hotărî, încrezători în puterea noastră ca armă călare și primul an va fi acel ce s-a menţionat. În anii următori,
în șefii ce ne vor conduce. dacă va fi nevoie, alegerea lor se va face de membrii de
În acest scop, lucrând cu liniște, răbdare și stăruinţă, direcţie, conform art. 7.
vom putea să fim la înălţimea calitativă de care această Darea de seamă asupra administraţiei revistei se va
armă în special trebuie a se bucura. face în cursul lunii decembrie a fiecărui an, și aceasta
Preocupările străine îndatoririlor militare sunt în numai către comitetul de direcţie, căruia i se face cunoscut
sarcina acelora, pe care legile ţării i-au hotărât; aceștia, și înscris în cazul că ½ din membri nu s-ar fi putut
fiind tot așa de buni patrioţi și înzestraţi cu aceleași convoca.
frumoase aspiraţii pentru ţară și tron, nu vor cruţa nimic Art. 16. În principiu articolele publicate vor fi plătite
pentru preocuparea mijloacelor de care armata are nevoie. în raport cu veniturile revistei și care se va fixa de către
Către acest scop va tinde ,,Ștafeta”, prevestitoare comitetul de direcţie.
neobosită a prezenţei vrăjmașului și a distrugerii lui prin Art. 17. Revista se va vinde prin abonament a cărui
acţiunea eroică a armelor surori ale Armatei Românești3. cost va fi: pentru ofiţerii activi și de rezervă 12 lei anual;
Din statutul revistei ,,Ștafeta” aflăm: pentru bibliotecile corpurilor și serviciilor 20 lei anual; la
Art. 1. Se înfiinţează revista intitulată „Ștafeta” cu depozitari pe preţul de 1 leu 50 bani numărul.
începere de la 1 ianuarie 1914. Art. 18. Plata abonamentului se va face semestrial,
Art. 2. Scopul acestei reviste este de a servi la completarea în cursul lunii ianuarie și iulie. Dezabonările nu se fac
culturii militare, precum și generale a ofiţerilor. decât la 1 decembrie.
38 1 (71) 2016 document
 studii/documente

Art. 19. Din sumele încasate se vor plăti: va achita din sumele existente toate cheltuielile făcute, iar
a) Costul tiparului și a hârtiei; prisosul se va vărsa la „Casa Dotaţiei Oastei”, din venitul
b) Abonamentele redacţiei făcute la diferite ziare și căruia se va crea premii anuale pentru gradele inferioare
reviste străine; din arma cavaleriei, ce se vor distinge la un concurs de
c) Cheltuielile de transport, corespondenţă, precum și călărie pe brigadă4.
tot ce va fi necesar pentru bunul mers al revistei; Din sumarul primului număr reţinem Să
d) Când fondurile revistei vor permite, se va da anual luăm aminte – general Alexandru Socec, Câteva
o sumă de bani care să servească drept premii pentru ofiţeri cuvinte asupra avanposturilor la cavalerie – maior
și trupă la concursul de călărie anual pe armată. I. Călinescu, Din ziarul „La France militaire” –
Art. 20. Redacţia și administraţia vor fi la locuinţa R.S., Practica serviciului în campanie – căpitan
secretarului. Traian Stîrcea, Operaţiile cavaleriei turce în campania
Art. 21. Toată 1912-1913 –
c o r e s po n d e n ţa ș i căpitan Savian
sumele de bani M. Bădulescu,
trimise la revistă se Din revista
vor adresa la redacţie „K avaller istische
și administraţie. Monatshefte”. Păreri
Fondurile asupra instrucţiei și a
permanente vor f i formării ofiţerilor de
depuse la Casa de cavalerie în serviciul
Depuneri în efecte de descoperire –
garantate de stat. căpitan Oprescu.
Recipisele vor f i În nr. 2/
păstrate de directorul februarie 1914
revistei. întâlnim subiecte de
Art. 22. Scrisorile 31 iulie 1913, Bercovitca. specialitate precum:
Sosirea generalului Bogdan Gheorghe cu statul său major la Te-deum
nefrancate se refuză. Câteva norme ce se
Art. 23. Când secretarul de redacţie se schimbă cu au în vedere la alcătuirea noului regulament asupra
un alt ofiţer, el primește toate scriptele de la cel vechi cu serviciului de campanie, cu privire la executarea
proces-verbal verificat de directorul revistei. serviciului de descoperire și siguranţă de către cavalerie.
Art. 24. Schimbarea secretarului se face prin hotărârea Propunere asupra organizării și trebuinţelor cavaleriei
comitetului de direcţie, în urma propunerii sau cererii noastre – colonel Ion Herescu, Din pregătirea de război
directorului. a cavaleriei noastre – maior Romulus Scărișoreanu,
Art. 25. Cheltuielile vor fi făcute de secretar în sarcina Campania din 1806 – maior Gheorghe Iacobini,
revistei și pentru aceasta va f i rambursat, secretarul Sviepvald, 3 iulie 1866, după „Militär Wochenblatt” –
prezentând chitanţe căpitan Savian M. Bădulescu, Zeppelin-Rundin-
și fracturi vizate de Feodorov și ai noștri – căpitan Savian M. Bădulescu,
director. Câteva păreri germane asupra conducerii războiului
Art. 26. Secretarul modern – căpitan Filotti ș.a.
va ţine condică de Din nr. 3/martie 1914 reţinem titlurile Din
numărul și numele pregătirile de război ale cavaleriei noastre – maior
abonaţilor, de sumele Romulus Scărișoreanu, O pagină uitată din viaţa unui
primite și cheltuite, care regiment de infanterie – locotenent-colonel Camil
vor fi verificate cel puţin Olteanu, Campania din 1806 – maior Gheorghe
odată la două luni de Iacobini, Practica serviciului în campanie. Școala
directorul redacţiei sau capului de avangardă – căpitan Traian Stârcea,
un membru delegat din Producţia și creșterea cailor necesari armatei germane –
acest comitet. căpitan Savian M. Bădulescu, Păreri germane asupra
Art. 27. Când, războiului modern – căpitan Filotti, Descoperirea
din diferite motive, (Studiu comparativ: doctrina germană, franceză și
revista încetează de a română) – căpitan Georman, Rolul social și educator
mai apare, comitetul „Ştafeta” nr. 4/1914 al of iţerului (Conferinţă ţinută în faţa of iţerilor

document 2016 1 (71) 39

studii/documente

Regimentului de Română „Clubul

Escortă Regală)– Călăreţilor”
căpitan E. B u c u r e ș t i .
Ceaur-Aslan, Al IV-lea Concurs
6/7 iulie. Episod din hipic naţional sub
campania anului înalta președinţie
1913 – locotenent a Alteţei Sale
C. Brăileanu, Regale Principele
Manevrele imperiale Fe r d i n a n d a l
germane din 1914 – României – F.N.
Al. S., Recenzii, În nr. 6/iunie
Concursurile hipice 1914 remarcăm:
anuale. „Clubul 31 iulie 1913, Bercovitca. Regimentul 7 Roşiori la Serbarea Păcii
Noul Regulament
Călăreţilor”. al cavaleriei
În nr. 4/aprilie 1914 regăsim teme de actualitate rusești – colonel T. Georgescu, Dare de seamă asupra
ca Dare de seamă asupra conducerii instrucţiunii conducerii instrucţiei Regimentului Vânători Călări
Regimentului Vânători Călări nr. 2 în timpul anului nr. 2 în timpul anului 1911-1912. Rezumat asupra
1911-1912. Rezumat asupra organizării armatei organizării armatei germane – locotenent-colonel
germane. Organizarea cavaleriei germane – locotenent- Constantinide, Mase de cavalerie – locotenent-
colonel Constantinide, Memoriu asupra chestiunii colonel Ghigortz, Din pregătirea de război a cavaleriei
creșterii cailor în ţară – colonel Caratașu, Memoriu noastre – locotenent-colonel Romulus Scărișoreanu,
asupra modului de remontare – colonel Caratașu, Din Cuvânt înainte camarazilor din Cavalerie, promoţia
pregătirea de război a cavaleriei noastre – locotenent- 1914 – căpitan Savian M. Bădulescu, Chestiunea
colonel Romulus Scărișoreanu, La Banya – căpitan cailor în ţară – veterinar căpitan Hortopan, Este sau nu
Savian M. Bădulescu, Escadroanele de ștafete – căpitan aeroplanul mormântul călăreţului? – sublocotenent C.I.
D. Gogulescu, Scrisoarea – locotenent Nicolescu, Brătescu, Câteva cuvinte asupra companiei de cicliști a
Pregătirea călăreţului pentru lupta pe jos – sublocotenent Diviziei I de Cavalerie din timpul campaniei din
C.A. Mihăescu, Regulament pentru conducerea marilor Bulgaria – sublocotenent Jules Roșca, Pregătirea
unităţi în armata franceză de general Lacroix, „Lupta călăreţului pentru lupta pe jos – sublocotenent C. Al.
de cavalerie” de general Aubier – căpitan Milcoveanu, Mihăiescu, O lămurire – căpitan E. Ciurea, Încă o
Recenzii, Temă etc. soluţie a temei nr. 1 – căpitan Oprescu.
Începând cu nr. 5/mai 1914 revista și-a schimbat Nr. 7/iulie 1914 continuă prezentarea Noului
coperta, grafica fiind semnată Paul Dall. Din sumar regulament al cavaleriei rusești – căpitan T. Georgescu,
reţinem Propuneri cu privire la instrucţia practică Dare de seamă asupra
a cavaleriei – general Alexandru Socec, Ziua de conducerii instrucţiei
5 iulie 1913 – general Ion Herescu, De-ale noastre – R e g i m e n t u l u i
Grigore Basarabescu, Principii pe baza cărora s-a Vânători Călări nr.
alcătuit și pus în practică programul de instrucţie a 2 în timpul anului
perioadei I de instrucţie individuală în Regimentul 6 1911-1912. Rezumat
Roșiori – colonel N.P. Sinescu, Mase de cavalerie – asupra organizăr ii
locotenent-colonel Ghigortz, Dare de seamă asupra armatei germane –
conducerii instrucţiei Regimentului Vânători Călări nr. 2 locotenent-colonel
în timpul anului 1911-1912. Rezumat asupra organizării Constantinide, Mase
armatei germane – locotenent-colonel Constantinide, de cavalerie în 1813
Întrebuinţarea zahărului în marșuri de rezistenţă – și 1815 – locotenent-
căpitan Emil Foltzer, Cum au operat sârbii în campania colonel Ghigortz, Din
din 1912-1913. Reflexii și învăţăminte – căpitan pregătirea de război
Savian M. Bădulescu, Pregătirea călăreţului pentru a cavaleriei noastre –
lupta pe jos – sublocotenent Mihăiescu, Discuţia temei locotenent-colonel
nr. 1 – locotenent Nicolae Fălcoianu, Societatea Hipică Romulus Scărișoreanu, „Ştafeta” nr. 7/1914

40 1 (71) 2016 document

 studii/documente

precum și altele noi ca Întrebuinţarea căilor ferate în Vernescu, Oarecare propuneri pentru alcătuirea unui
campaniile balcanice 1885-1897-1912/13 – căpitan program – locotenent Virgil Saegiu, Câteva cuvinte
Savian M. Bădulescu, Chestiunea cailor în ţară – asupra pregătirii naţiunii de război – locotenent
veterinar căpitan Hortopan, Iniţiativa – căpitan Fălcoianu, Recenzii.
E. Ceaur-Aslan, Consideraţii asupra unei metode de În sfârșit, în nr. 12/decembrie 1914, „Ștafeta”
instrucţie – căpitan Andrei Butunoi. tratează Velocipediștii militari și companiile cicliste
Nr. 8/august 1914 găzduiește primele Culegeri și de generalul maior Balck, comandantul Brigăzii 82
însemnări din războiul european – locotenent-colonel Infanterie – căpitan Traian Stârcea, Escadronul în
Romulus Scărișoreanu, Principii în baza cărora s-a serviciul în campanie – căpitan Emil Foltzer, În
alcătuit și pus în practică programul de instrucţie a așteptarea ofensivei austriece contra sârbilor – căpitan
perioadei a II-a de instrucţie întrunită în Regimentul 6 Savian M. Bădulescu, Impresii – căpitan E. Ceaur-
Roșiori – colonel N.P. Sinescu, Noul regulament al Aslan, Cavaleria dă asaltul... Atenţiune domnilor! –
cavaleriei rusești – căpitan T. Georgescu, Dare de căpitan Herescu, Principalele cauze ale înfrângerii
seamă asupra conducerii instrucţiunii Regimentului armatei turcești în campania 1912 după căpitanul
Vânători Călări nr. 2 în timpul anului 1911-1912. Djemil Munir – căpitan Constantin Milcoveanu,
Rezumat asupra organizării armatei germane – Note și impresii din Rusia – căpitan Scărișoreanu,
locotenent-colonel Constantinide, Mase de cavalerie în 600 kilometri călare în 6 zile – locotenent Alexandru
1807 – locotenent-colonel Ghigortz, Escadroanele Viișoreanu, Culegeri de exemple din războaiele moderne
de ștafetă – colonel Carataș, Austria în război pe două și influenţa morală pe care o exercită asupra trupei pildele
fronturi după B.Z. am Mittag. Comentarii – căpitan ofiţerilor – sublocotenent Postelniceanu și Ocolul
Savian M. Bădulescu, Chestiunea cailor în ţară – ziarelor și revistelor străine.
veterinar căpitan Hortopan, Consideraţii asupra unei În nr. 1/ianuarie 1915 regăsim Propunere asupra
metode de instrucţie – căpitan P.N. Micescu, Raiduri completării organizării Armatei – general Ion Herescu,
și marșuri de rezistenţă – căpitan Mircea Aslan, Să România în războiul european. Conferinţa ţinută în
ne mai pregătim? – locotenent I. Vernescu, Naţiunea ziua de 4 ianuarie 1915 de senatorul N.D. Chirculescu,
armată și democraţia – locotenent Renescu. Ieri, azi, mâine – maior I. Achimescu, Velocipediștii
În nr. 9/septembrie 1914 sunt tratate Decesul M.S. militari și companiile cicliste de general-maior Balck,
Regelui Carol I, Culegeri și însemnări din războiul comandantul Brigăzii 82 Infanterie (traducere după
european. Evenimentele până la data de 6 septembrie – „Militär Zeitung”, nr. 1-5/1914) – căpitan Traian
locotenent-colonel Romulus Scărișoreanu, Noul Stârcea, Manevrele lui Hindenburg în Polonia – căpitan
regulament al cavaleriei rusești – căpitan T. Georgescu, Savian M. Bădulescu, Ioan Vodă cel Cumplit (1572-
Memoriu asupra modului cum ar urma să se facă 1574) faţă de Cezar și Napoleon – căpitan Herescu,
concentrarea trupei cu schimbul – colonel Caratașu, Ofiţerii adjutanţi personali – căpitan Herescu, Câteva
Dardanelele – locotenent-colonel Ion Călinescu, păreri asupra luptei pe jos în Cavalerie – locotenent
Cum se prezintă în actualul război soldaţii puterilor Băbeanu și Momentul critic al unui post mic în serviciul
beligerante – căpitan Savian M. Bădulescu, Raiduri de avanposturi – sublocotenent Aurel Rigani.
și marșuri de rezistenţă – căpitan E. Ceaur-Aslan, Numărul 3/martie 1915 conţine studii și articole
Naţiunea armată și democraţia – locotenent Renescu. precum Cavaleria în vâltoarea vremurilor – colonel
Numărul dublu 10-11/octombrie-noiembrie M. Schina, Cel din urmă din întâia noastră Cavalerie –
1914 este pus sub înaltul patronaj al M.S. Regelui colonel I. Anastasiu, Câteva cuvinte cu privire la
Ferdinand I al României și prezintă Culegeri și artileria diviziilor de cavalerie – locotenent-colonel
însemnări din războiul european. Evenimentele până Ioan Călinescu, Învăţăminte trase din războiul actual
la data de 1 noiembrie 1914 – locotenent-colonel cu privire la Serviciul Sanitar – locotenent-colonel
Romulus Scărișoreanu, Noul regulament al cavaleriei medic C. Firu, Ioan Vodă cel Cumplit (1572-1574)
rusești – colonel T. Georgescu, Concursul hipic din faţă de Cezar și Napoleon (III) – căpitan Herescu,
1914 – căpitan Constantin Bălăcescu, Conflictul Vorbim prea mult... – căpitan C. Constantinescu și
ruso-anglo-turc din punct de vedere politico-militar – O recunoaștere în Bulgaria – locotenent A. Viișoreanu.
căpitan Savian M. Bădulescu, A învinge – căpitan În nr. 1/ianuarie 1916 am identificat Întrebuinţarea
E. Ceaur-Aslan, Escadronul în serviciul în campanie – unităţilor mici de Cavalerie lucrând în detașament
căpitan Emil Foltzer, Călăreţii noștri – locotenent I. cu celelalte arme – colonel David Praporgescu,

document 2016 1 (71) 41

studii/documente

Recunoștinţa – R.S., Noţiuni de tactica Cavaleriei – Revista și-a încetat activitatea în anul 1916, cel mai
locotenent-colonel Gheorghe Iacobini, Pagini de probabil din cauza războiului, dar a fost continuată
glorie ale Cavaleriei 1914-1916 – căpitan Savian M. ulterior de „Buletinul Cavaleriei”6, care a apărut la
Bădulescu, locotenent Nicolae Fălcoianu, Spicuiri. București (ianuarie 1921-1924) și Sibiu (1924-1925)
Părerile colonelului Z. („La France Militaire”). Voinţa și de „Revista Cavaleriei”7, care a apărut la Sibiu (iulie
de a învinge. Statele mici și principiul naţionalităţilor. 1925-mai 1948), din ianuarie 1941 fiind editată de
Motivele pentru care aliaţii vor învinge. Aliaţii au Inspectoratul General al Cavaleriei.
bani, au vase. Mijloacele necesare pentru a învinge. Pentru exemplificare, redăm integral unul
Unitatea de comandament – căpitan H. Dragomirescu din studiile de caz care reflectă analiza atentă a
și Ţărăncuţa – căpitan Emil Ceaur-Aslan. fenomenului militar în primul an de război.
Nr. 2/februarie 1916 conţine referiri la Regina
Elisabeta – colonel Schina, Comparaţii – R.S., Noţiuni
de tactica Cavaleriei – locotenent-colonel Gheorghe CUM SE PREZINTĂ
Iacobini, Luptele din Valea Cernei și Valea Vardarului – ÎN ACTUALUL RĂZBOI
căpitan Savian M. Bădulescu, Războiul european din SOLDAŢII PUTERILOR BELIGERANTE8
1914-1915 – căpitan Emil Ceaur-Aslan, Scrisoare
recruţilor din Escadronul 4, Regimentul 2 Roșiori În campania din 1904, imediat după prima ciocnire
Bârlad – locotenent Radu și Recreative. Spicuiri din (lupta de la Lalu între trupele de sub comanda generalului
presa străină privitoare la cavaleria rusă – locotenent Sasulici și forţele japoneze) se răspândi vestea ca fulgerul
I. Roșca. în toată lumea, de spiritul de ordine, de disciplină, de
În sumarul nr. 3/martie 1916 figurează Monumente sacrificiu și de vitejie al soldatului japonez.
și fapte istorice românești vechi și străvechi. Două conferinţe Au trecut numai opt ani, și tot ceea ce în 1904 s-a
ţinute la Cercul Militar din Constanţa –locotenent- vorbit despre japonezi, vine la 1912 să se vorbească de
colonel veterinar N. Moga, Cum trebuiesc privite bulgari, supranumiţi de autorii diferitelor broșuri în
operaţiile de la Verdun – căpitan Savian M. Bădulescu, care se descria războiul balcanic, japonezii Orientului
Pace sau război? – căpitan Sănătescu, Războiul european European!
din 1914-1915 (urmare) – căpitan Emil Ceaur-Aslan, Dar puţin mai târziu, în urma războiului sârbo-
Zepelinurile deasupra Parisului după „L’Echo de Paris” – greco-bugar toate cuvintele de laudă încep să se răsfrângă
căpitan C.D. Constantinescu, Sfaturi practice cadrelor asupra grecilor și mai cu seamă asupra sârbilor, deveniţi
Cavaleriei (Războiul din 1914) – căpitan de Sézille, celebri în urma luptelor de la Pirot și Bregalniţa.
traducere de locotenent Nicolae Fălcoianu. În actualul război sunt puși faţă în faţă soldaţii
Numărul 4/aprilie 1916 conţine Rolul și statelor celor mai mari și mai civilizate, excepţie făcând
întrebuinţarea infanteriei, companiilor de cicliști și secţiilor oarecum micul stat sârb. Fiecare din aceste state sunt
de mitraliere atașate Cavaleriei (studiu teoretic) – D.P., înzestrate cu uneltele de luptă cele mai perfecţionate,
Luptele Cavaleriei – locotenent-colonel Gheorghe pe care tehnica militară modernă a putut să le pună la
Iacobini, Monumente și fapte istorice românești dispoziţie luptătorilor.
vechi și străvechi (urmare) – locotenent-colonelul Planurile de luptă, studiate sub toate amănuntele,
veterinar N. Moga, Războiul european din 1914-1915 sunt puse în practică, arătând care mai de care concepţia
(urmare) – căpitan Emil Ceaur-Aslan, Chestiuni de puternică a statelor majore respective.
educaţie militară. Stăpânirea de sine – locotenent C. Dar, dacă toate acestea au ajuns la punctul culminant
Brăileanu, Observaţii cu privire la sistemul de afetaj al perfecţiunii, ele singure nu pot asigura victoria decisivă
al mitralierelor actuale – sublocotenent Cantea și dacă principala unealtă de luptă, Omul, nu este la
Recreative. Zile frumoase – căpitan Constantinescu. înălţimea cerută, pentru a putea corespunde și a ști să se
Conţinutul nr. 6/iunie 1916 se referă la folosească de perfecţiunea tehnicii militare.
Întrebuinţarea escadroanelor de ștafetă – colonel R. În legătură cu aceasta, voi căuta să redau în câteva
Scărișoreanu, Monumente și fapte istorice românești cuvinte părerile diferiţilor autori și corespondenţi militari
vechi și străvechi (urmare) – locotenent-colonelul asupra soldaţilor armatelor care se găsesc în actualul
veterinar N. Moga, Războiul european din 1914-1915 război.
(urmare) – căpitan Emil Ceaur-Aslan, Vaux a căzut. Soldatul rus, spune Odesky Listok, este tot ceea ce poate
Comentarii – căpitan Savian M. Bădulescu și Puterea fi mai perfecţionat. Actualul război vine să sfarme legenda
conștiinţei naţionale – locotenent R. Lefter5. atât de tristă, ce căzuse în urma campaniei din 1904

42 1 (71) 2016 document

 studii/documente

asupra soldatului rus care își făcuse cu prisosinţă datoria asupra inimilor, și să arate lumii întregi că învingătorii
și numai anumiţi factori, în afara voinţei soldatului, au de la Ulm, Austerliz, Eylau etc., sunt demni urmași ai
influenţat ca victoria să nu fie din partea oștilor rusești. strămoșilor lor și merită să poarte numele de francez.
La decretarea mobilizării un strigăt de bucurie a ieșit Tot cetăţeanul francez este un soldat cunoscător perfect
din piepturile celor în stare de a purta arma; cu mic cu mare al menirii sale. El vede pericolul unde este și sare de la
au alergat la apelul patriei, iar zilele de mobilizare au fost primul moment să-l dea la o parte.
prea multe faţă de timpul scurt în care au sosit rezerviștii. Patriot cu desăvârșire, curajos până la extrem, la sunetul
Soldatul rus este instruit suficient pentru război, Marseillaisei el pleacă în goana nebună acolo unde este chemat,
rezistent, cinstit și uman, calitate care a fost pusă cu cu încredere că cei ce-l conduc merg pe drumul victoriei.
prisosinţă în evidenţă cu ocazia ocupării Galiţei și În această privinţă, jurnalul „Le Matin” din
Bucovinei, unde de la început domnește liniștea. septembrie, într-un articol apărut după luptele de la
Scriitorul militar Roda Roda, corespondentul de Mulhausen, arată virtuţile soldatului francez, care n-a
război a lui „Neue Freie Presse”, nu face de cât să cunoscut ce este frica, ce este moartea, iar blândeţea faţă
confirme aceasta. Credincios, el luptă pentru Ţar convins de cei inofensivi a fost pusă cu prisosinţă în evidenţă, de
că Dumnezeu îi va asigura victoria, mulţumindu-se altfel această calitate este a întregului popor și pusă în
întotdeauna cu ceea ce patria îi pune la dispoziţie. practică acuma pe o scară destul de întinsă, faţă de modul
Soldatul german. E crescut de mic copil sub influenţa cum sunt trataţi prizonierii și răniţii germani.
spiritului militar, în care vede de pe băncile școlii sprijinul Soldatul austro-ungar. Deși toate ziarele austro-
patriei. „Für Got und Vaterland” este emblema care călăuzește ungare, prin știrile continue ce le aduc de pe teatrul de
pe tot ceea ce este soldat în armata german; actualmente s-a război, nu fac decât să laude bravura soldaţilor monarhiei,
mai adăugat și „Für Kaiser”, aceasta din cauza marii influenţe totuși aceste știri nu pot fi îndeajuns crezute, dacă ne
ce împăratul o are asupra armatei sale, consecinţă a grijii, a uităm la modul cum acţiunea militară se desfășoară, și
consideraţiei ce o poartă la tot ceea ce este militar. mai cu seamă dacă ne gândim că sub coroana Sf. Ștefan
După prima luptă de la Namur, jurnalele ca „B.Z. sunt soldaţi de diferite naţionalităţi și care știu că idealul
am Mittang”, „Frankfurter Zeitung” etc., au căutat să pentru care luptă nu este idealul patriei lor.
slăvească bravura soldatului german. Apoi armatele austro-ungare, în decursul anilor trecuţi,
Disciplinat cum nu se poate mai bine, pătruns nu au înregistrat prea multe victorii, iar înfrângerile au
complet de spiritul de ordine, datorie, respect, încredere fost cam în obicei, și pentru a nu ieși din notă, probabil
în conducători, ei sunt călăuziţi de ideea că victoria vor căuta să nu se depărteze prea mult de trecutul istoric.
finală va fi a lor. Iar „Vossische Zeitung” în numărul din Dar cui oare se datorează toate acestea? Un corp
august spune: „... Ceea ce presa străină, vrăjmașă nouă, ofiţeresc select, un armament modern, o instrucţiune
vrea să arunce asupra bravilor noștri soldaţi că sunt modernă în toată puterea cuvântului, atunci care este
lipsiţi de energie, nu merg fără a fi hrăniţi perfect, fără cauza? Tot răul este de domeniul moral. El constă în
a bea bere, sunt insinuări care au fost dovedite ca false, aceea că soldaţii monarhiei nu au pentru ce lupta, patria
mai cu seamă în urma luptei de la Carleroi, când zile lor este patria altora și de aici lipsa unui ideal care să-i
întregi soldaţii germani nu au mâncat nimic, nu au avut stăpânească, să-i îndrume.
o clipă de odihnă și totuși au fost eroi în adevăratul sens Și apoi ce legătură există între soldat și ofiţer, când în
al cuvântului, purtând pe umerii lor victoria”. capul unui regiment comandantul este austriac, ajutorul un
Referitor la umanitate, corespondentul lui „Le Matin”, ungur, iar restul ofiţerilor un mozaic de naţionalităţi, fără să
Jean D’Orsay, se întreabă: „Dacă cele arătate de jurnalele ne mai gândim la trupa care, sub acest raport, se aseamănă.
germane sunt adevărate, cum rămâne cu Namur, Louvain Totuși, din toţi soldaţii monarhiei acei care au dat
Reims? Ori toate acestea sunt consecinţa ordinelor superioare, dovadă de cea mai mare bravură sunt cei din ţinuturile
rămânând ca soldaţii să fi fost numai agenţi de execuţie?”. românești. Zilnic în jurnalele străine și mai cu seamă în
Soldatul francez. „Honneur et Patrie” e deviza care cele ungurești se aduc laude soldaţilor români morţi vitejește
călăuzește oricare cetăţean francez. Urmaș al vitejilor pe câmpul de luptă în apărarea... patriei, iar numele
eroi francezi din războaiele napoleoniene, păstrează românilor decoraţi umplu coloanele ziarelor austro-ungare.
încă în vinele lor sângele clocotitor al forţei, încrederii Se cunoaște cazul colonelului Boeru, comandantul
și bravurii. Popor viteaz, popor măreţ, el vine acum să Regimentului 76 Infanterie, și bravura sa în luptele de
dea la o parte vălul negru de la 1870 ce apasă ca o piatră la Krasnic și Pavlov (jurnalul „Az Est”).
document 2016 1 (71) 43
studii/documente

Era f iresc ca soldatul român să f ie la înălţimea admiraţia francezilor care au ieșit să-i primească la
strămoșilor lui. El este crescut din tată în fiu în felul Boulogne sur Mer.
acesta, el este făurit în lupte și n-a știut și nu știe ce este Soldatul sârb. Despre valoarea lui cred că nu mai este
teama, el merge să-și facă datoria pentru că așa trebuie. nevoie să se vorbească așa de mult: trecutele războaie, ce se
Soldatul belgian. Mica armată belgiană, despre care află încă bine întipărite în mintea noastră, sunt imaginile
se vorbea așa de puţin în timp de pace, cu ocazia acestui fidele care pun în relief calităţile civice și ostășești ale sârbului.
război apare sub o frumoasă aureolă. Totuși, ca o mică reîmprospătare, voi reda în câteva
Soldatul belgian a dovedit îndeajuns că poate f i cuvinte părerile marelui scriitor militar german,
comparat cu orice soldat din armatele moderne; bravura locotenent-colonelul Immanuel, din lucrarea sa
lui, disciplina lui, dispreţul de moarte, sunt pentru el o „La guerre des Balkans”. Iată ce spune autorul: „Graţie
a doua natură. Cu ocazia luptelor de la Diest și Haelen, influenţei regelui Petru, a principelui moștenitor, a
corespondentul lui „Le Journal”, Paul Erio, descrie în corpului ofiţeresc select, armata naţională a Serbiei
amănunte calităţile soldatului belgian. a făcut progrese uimitoare sub raportul disciplinei,
E drept, nu vezi în soldatul belgian rigiditatea instrucţiunii și al pregătirii pentru război”. Și mai
soldatului german, dar vezi în el un om, un om în care departe, la pag. 72, autorul continuă: „... Soldatul
toate calităţile ostășești există profund înrădăcinate. sârb este cea mai perfectă unealtă de luptă; sănătos
Atacul fără de veste al germanilor nu a influenţat și rezistent, el întrupează bravura, bunăvoinţa,
deloc asupra soldaţilor belgieni. Cu aceeași iuţeală ei au entuziasmul și vigoarea”. Jurnalul „Tägl Rundschau”
răspuns pentru apărarea patriei; trăgători perfecţi de din 28 noiembrie 1912 scrie următoarele: „Sub ploaia de
altfel, tirul ca și celelalte sporturi sunt pentru belgieni gloanţe, la moarte sigură, ei mergeau cântând și nimic
crezul de toate zilele. În însemnările sale, Paul Erio arată nu-i oprea din calea lor”.
eroismul cavaleriei belgiene în lupta de la Haelen, unde Acum putem să ne dăm bine seama cu cine are de luptat
faima vestiţilor husari germani ai morţii a fost nimicită. Austro-Ungaria și căror calităţi se datorează victoriile
Bătuţi, ei se retrag de pe câmpul de luptă, lăsând în sârbe câștigate până în prezent.
mâinile belgienilor stindardul. Acestea fiind calităţile și virtuţile soldaţilor care se
Soldatul englez. Anglia neavând armată mare de găsesc în marele război european, cum armamentul este
uscat, ci numai un corp pentru a satisface trebuinţele de o parte și de alta cel mai perfecţionat, iar efectivele
urgente și a forma ofiţerii și cadrele necesare, este nevoită extraordinare, nu este ușor a ne pronunţa asupra victoriei.
în caz de război să facă apel la angajări voluntare pentru Un lucru este știut. Va învinge acela a cărui voinţă va
a-și putea mări efectivul. Cu toate acestea, despre soldatul fi să învingă, acela al cărui moral va fi mai ridicat, care
englez se vorbește foarte mult de bine în actualul război. va avea un sfânt ideal pentru care luptă, și mai cu seamă
De un sânge rece ajuns chiar până la extrem, sobru, acela care va ști să câștige la timp din puterile neutre.
rezistent și bun trăgător, el execută tot ceea ce șef ii Totuși, învingător și învins vor suferi mult, mult de
lui ordonă. Sub raportul echipamentului, ei au făcut tot, în urma acestui dezastru.

The Beginning of the First World War in the Romanian military Press. Study case – “Courier” Review
Captain (N) Marian Moşneagu, Ph.D.
Abstract: Review “Courier” appeared around the beginning of the First World War. It was the review of the
Romanian Calvary under the coordination of a direction committee conducted by General Gheorghe Bogdan
and of an administration and editorial committee coordinated by Colonel David Praporgescu. “Courier” ended
its activity in 1916, most probably because of the war, being ulterior continued by “Calvary Gazette” which
appeared in Bucharest ( January 1921-1924) and Sibiu (1924-1925) and by “Calvary Review” which appeared
in Sibiu ( July 1925-May 1948) and which from January 1941 was edited by Cavalry General Inspectorate.
Keywords: “Courier”, Romanian Calvary review (1914-1916), information, study cases, war chronicles

NOTE
1
Serviciul Istoric al Armatei Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I” numere disparate din anii
2
Biblioteca Centrală a Ministerului Apărării Naţionale, Bibliografia militară 1914, 1915 şi 1916.
românească, vol. III, 1831-1973, Partea I Cărţi 1944 (august) – 1973, Partea 6
Biblioteca Centrală a Ministerului Apărării Naţionale, Bibliografia militară
a II-a Periodice militare româneşti 1859-1973, coordonator ştiinţific Marius românească, vol. III, 1831-1973, Partea I Cărţi 1944 (august) – 1973,
Andone, Bucureşti, Editura Militară, 1975, p. 161. Partea a II-a Periodice militare româneşti 1859-1973, coordonator ştiinţific
3
Rostul nostru, în „Ştafeta”, Anul I, nr. 1/1 ianuarie 1914, pp. 1-4. Marius Andone, Bucureşti, Editura Militară, 1975, p. 133.
4
Statutele revistei „Ştafeta”, în „Ştafeta”, Anul I, nr. 1/1 ianuarie 1914, 7
Ibidem, p. 155.
pp. 56-59. 8
Căpitan Savian M. Bădulescu, Regimentul 9 Roşiori, Cum se prezintă în
5
Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti deţine în actualul război soldaţii puterilor beligerante, în „Ştafeta”, nr. 9/septembrie
colecţia „Periodice” a Bibliotecii Arhivistice colecţia pe anul 1914, iar Biblioteca 1914, pp. 51-56.

44 1 (71) 2016 document

 studii/documente

CAMPANIA DIN ANUL 1916.

AVIATORI PE CERUL ROMÂNIEI
Prof. univ. Dr. Valeriu AVRAM

Î
n anii Războiului de Întregire Naţională 1916-1919, Aeronautica Română și-a adus o importantă
contribuţie la victoriile obţinute de armata noastră și putem afirma, fără niciun fel de exagerare că,
fără aportul acestei tinere arme, nu se putea realiza România Mare.
Aviaţia a reprezentat „ochii” trupelor terestre și aviatorii au survolat continuu liniile inamice pe care le-au
fotografiat, astfel că, trupele române au fost informate la timp cu pregătirile pe care le făcea inamicul.
Prezentăm scurte biografii ale unor aviatori români care au luat parte la Războiul de Întregire Naţională
și care au insistat în scrierile lor mai mult pe campania din anul 1916.

LOCOTENENTUL AVIATOR EUGENIU IORGULESCU

S-a născut la 24 ianuarie 1881 în Iași. Iorgulescu a fost repartizat la Escadrila

A urmat Școala de Ofiţeri de Artilerie, de Recunoaștere București din cadrul
fiind avansat la gradul de sublocotenent în Grupului 3 Escadrile. A executat misiuni
rezervă la 10 mai 1914. A fost repartizat de recunoaștere peste Dunăre, în nordul
la Regimentul 5 Artilerie din Târgu Jiu, Bulgariei, pentru a informa Marele Cartier
unde a funcţionat până în anul 1915. General român despre concentrările de
Într-un raport înaintat comandantului trupe inamice la graniţa României.
datat din 31 martie 1915, acesta cerea Necesităţile frontului au determinat
aprobarea să urmeze Școala Militară de mutarea unităţii în localitatea Mircea
Pilotaj întrucât urmase deja școlile de Vodă din Dobrogea. Din lipsă de avioane,
zbor de la Juvissy și Buc din Franţa, …pe pilotul Eugeniu Iorgulescu a îndeplinit
ultima n-a terminat-o din cauza începerii Locotenentul aviator
și misiuni de observare făcând echipaj
războiului1. Eugen Iorgulescu cu locotenentul aviator Panait Cholet,
Pe raportul său, căpitanul aviator comandantul escadrilei. Cităm din
Andrei Popovici, directorul Școlii Militare de memoriile acestuia: 11 noiembrie 1916. Ordinul de
Pilotaj de la Cotroceni, a dat o rezoluţie favorabilă, recunoaștere de la Marele Cartier General fiind dublat
menţionând că sublocotenentul de artilerie Eugeniu cu un avion din escadrila engleză. Itinerarul: București –
Iorgulescu arată cunoștinţe foarte bune și în explozibili2. Turnu Măgurele – Izlaz – Nicopol – Șiștov – Zimnicea –
După terminarea Cursului de pilotaj a primit București-Pipera. Observator – sublocotenent Iorgulescu.
Brevetul militar de pilot nr. 77 din 3/16 martie 19163. La ora 7.30 am decolat pe o vreme frumoasă cu o
La 5/18 mai 1916, Ministerul de Război a aprobat vizibilitate foarte clară, amândouă avioanele mergând
ordinea de bătaie a Corpului de Aviaţie român, [zburând – n.n.] unul lângă altul. La ora 9.00 ne aflam
sublocotenentul aviator Eugeniu Iorgulescu făcând deasupra Islazului. Aici n-a fost decât un simulacru de
parte din Grupul 1 Aviaţie – Escadrila pentru goana debarcare [a trupelor inamice – n.n.], debarcase numai
avioanelor inamice (de vânătoare) având funcţia de un batalion aflat în luptă cu trupele de la Islaz. La
ajutor al comandantului unităţii (locotenent aviator Zimnicea era în curs de debarcare de la Șiștov numeroase
Alexandru Pașcanu). Prin Ordinul Marelui Cartier trupe inamice, circa două divizii de infanterie și se
General nr. 509/1916, începând cu 9/22 iulie 1916, făceau pregătiri intense la realizarea podului ce urma
pilotul Eugeniu Iorgulescu a fost activat definitiv în a lega Șiștovul de Zimnicea. Aici debarcase o divizie
Corpul de Aviaţie român. ce înainta paralel cu Dunărea susţinută de monitoarele
La intrarea României în Războiul de Întregire austro-ungare. Înaintarea lor a fost oprită în faţa satului
Naţională, sublocotenentul aviator Eugeniu Bujoru de rezistenţa trupelor românești. Am fost primiţi

document 2016 1 (71) 45

studii/documente

cu focuri vii de antiaeriană. La ora 10.30 am aterizat la plutonierul-major aviator Ioan Radovici, care căzuse
București. La ora 11.30 primesc ordin a executa o a doua prizonier la începutul lunii septembrie 1916 din
recunoaștere pe Olt și Stoenești, fiind infirmat zvonul că se cauza unei defecţiuni tehnice la motor. Subofiţerul
executa o trecere de trupe germane numeroase din armata aviator a furnizat informaţii deosebite privind soarta
generalului Kuhne ce înainta din Oltenia, trecând în echipajului De Maille – Iorgulescu. Iată ce cuprinde
Muntenia pe podul de la Stoenești. Plecarea la ora 12.00 raportul întocmit de plutonierul major aviator Ioan
cu sublocotenentul observator Iorgulescu. La ora 12.30 Radovici înaintat Direcţiei Aeronauticii din Marele
ne aflam deasupra Oltului, la Stoenești. Podul nu era Cartier General român: Raport nr. 1073 din 4 iunie
distrus, se executa trecerea trupelor de cavalerie, aproape 1918. Am onoarea a raporta: În timpul captivităţii mele
o jumătate de divizie cu artileria sa. Aceste trupe aveau în lagărul de la Haskovo [Bulgaria veche – n.n.] din
misiunea de a forma capul de pod. Continuând drumul perioada 12 decembrie 1916-24 martie 1918, am aflat
până la Caracal, am descoperit că este ocupat de cavalerie de la ofiţerii noștri ce se găseau în acest lagăr, reiese că un
circa o brigadă până la o divizie, fiind bine camuflată avion românesc bombardând Sofia, a fost atins de focurile
în cantonament. La ora 13.25 am aterizat la Pipera4. antiaeriene de pe muntele Vitoșa, din partea Sofiei și deci
30/12 noiembrie 1916. Sublocotenentul aviator nevoit să aterizeze. Aparatul s-ar fi sfărâmat, iar pilotul
Eugeniu Iorgulescu pleacă la ora 9.00 într-o și observatorul – un francez și un român, au fost luaţi
recunoaștere împreună cu locotenentul Panait Cholet, prizonieri. Se vorbea mult despre acest fapt. Cei doi au
urmând traseul: București-Pipera – Stoenești. La bombardat și au căzut prinși… Pe 14 martie, fiind dus
ora 10.20 ne aflam deasupra podului de la Stoenești. la Sofia la un spital, nu ca bolnav însă cum eram, ci ca
Am văzut trupe de cavalerie și artilerie – o divizie lucrător, dar mai propriu de a sta în pat decât pentru a
care executa trecerea Oltului în Muntenia, pe podul lucra, am auzit vorbindu-se iarăși între românii noștri de
de la Stoenești. Pe măsură ce trecea, se îndreptau spre cei doi aviatori căzuţi la Sofia. Și tot pe acea vreme între
satul Drăgănești. La Caracal și împrejurimi, am văzut aprilie și mai 1917, am văzut publicat în ziarele bulgare
numeroase trupe de infanterie, parte din ele au intrat în – învăţasem limba lor – că aviatorul era francez și lucra
oraș. Divizia 6 de Cavalerie, ce trecuse Oltul cu o zi mai pe un aerodrom în ateliere. Am aflat din spital că ofiţerul
înainte, se afla în staţionare în comuna Mihăilești. La ora român observator, ar fi murit din cauza rănilor, nefiind
12.30 am aterizat la București și am predat rezultatul tratat la timpul necesar. Regret că nu pot da informaţii
recunoașterii. În timpul misiunii am fost [echipajul – mai precise ce s-a făcut cu domnul locotenent Iorgulescu,
n.n.] supuși tirului artileriei antiaeriene inamice care a caracter bun și prea blând și bun camarad, care pentru
fost slab atât la Stoenești cât și la Caracal5. noi a fost un exemplu7.
În ziua următoare execută o nouă recunoaștere Misiunea locotenentului Eugeniu Iorgulescu a
pe frontul de sud împreună cu locotenentul pilot fost secretă, propunerea de a executa în mod voluntar
Panait Cholet. Avionul a decolat abia la ora 12.30 această misiune a primit-o de la Marele Cartier
din cauza ceţei. Trupele inamice înaintau pe patru General român. A plecat în zbor fiind conștient că
coloane spre București. Aviaţia inamică și în special nu se mai întoarce la aerodrom. Cele trei bombe de
artileria A.A. inamică foarte activă, am fost primiţi cu fabricaţie românească tip „Drosescu” de 16 kg fiecare,
focuri de mitralieră de ambele părţi6. au lovit o aripă a Palatului Regal din Sofia, provocând
18/1 decembrie 1916. În după-amiaza zilei, un important incendiu. Misiunea de sacrificiu a
avionul „Maurice Farman 11” având la bord echipajul echipajului De Maille – Iorgulescu a fost o replică la
format din locotenentul francez pilot De Maille și atacurile aviaţiei germane care decolau din Bulgaria
locotenentul aviator Eugeniu Iorgulescu a plecat și bombardau Capitala și sudul ţării8.
într-o misiune de sacrificiu, fără ca cineva să știe ceea A fost decorat prin Înaltul Decret Regal
ce au gândit cei doi eroi zburători. Au plecat și nu s-au nr. 902/1918 cu Ordinul „Steaua României” cu spade
mai întors din misiune… A trecut un an și nimeni nu în gradul de Cavaler și panglică de Virtute Militară.
știa ce s-a întâmplat cu echipajul franco-român. Toţi Locotenentul aviator Eugeniu Iorgulescu ne-a
au crezut că avionul cu echipajul a căzut în Dunăre, lăsat câteva însemnări aflate în Arhivele Militare
pierzându-și viaţa. Realitatea a fost complet alta. Române privind primele misiuni executate în nordul
După încheierea Păcii de la Buftea-București Bulgariei, când trupele germano-bulgare se pregăteau
din 24 aprilie/7 mai 1918, mulţi prizonieri români să invadeze România. Prezentăm o însemnare din
au fost eliberaţi din lagărele din Bulgaria și s-au 19/1 septembrie 1916, ziua în care Bulgaria a declarat
întors la unităţile lor. Printre aceștia s-a aflat și război României.
46 1 (71) 2016 document
 studii/documente

germană a intrat în acţiune. Am notat pe hartă tot ceea

ce era important și motorul aparatului a început să dea
În zbor, deasupra liniilor inamice rateuri, mai mult ca sigur că schijele exploziei obuzului
de sub aparat atinsese și motorul și efectele încep să apară.
Bătălia pentru Turtucaia era în plină desfășurare. Se înnoptase când am trecut în liniile noastre și
Am primit ordinul să survolez liniile inamice să ne dăm trebuia să aterizez. Dar unde? Terenul era accidentat și
seama de forţele atacatoare, de mărimea și puterea lor de acoperit de tufișuri și culturi de porumb. Soluţia aterizării
foc. Deși copleșiţi numericește, bravii noștri luptători din în teren necunoscut punea mari probleme și aproape era
Regimentul 36 Infanterie rezistau cu o rară tenacitate cu neputinţă să găsesc un petic de pământ neacoperit și
furiei tunurilor dușmane de calibru mare, apărând un bun pentru a pune roţile „Farman”-ului pe sol.
front de 4 kilometri. Mă găseam în apropierea unei baterii de artilerie
În după-amiaza zilei de 19/1 septembrie 1916, am amică și am luat hotărârea să aterizez forţat. O ploaie
survolat nordul Bulgariei și frontul de la Turtucaia de obuze inamice începe să cadă pe punctul de aterizare
la bordul unui „Maurice Farman” pentru a afla precis și reușesc să pun roţile, aparatul s-a răsturnat pe o
poziţiile și numărul bateriilor vrăjmașe. aripă, mă izbesc cu capul de bord și îmi pierd cunoștinţa
Amurgul își face apariţia și urc la 2.200 m în direcţia pe moment. Mă trezesc din letargie și sunt silit să ies
Staroselo spre Turkșmil drept înainte și curând survolez repede din carlingă de teamă să nu se aprindă motorul.
primele linii inamice. Am fost luat în primire de muzica Mâinile și picioarele mă dor, din nas îmi curge un firișor
șuierătoare a gloanţelor și rotocoalele mari de fum ale de sânge, iar un cucui cât o nucă mi-a apărut în frunte.
exploziilor șrapnelelor, cu intenţia vădită de a distruge Artileriștii bateriei vin în fugă și mă iau pe sus spre a fi
„Farman”-ul, înconjurând aparatul de zbor. Ici și colea, dus la adăpostul bateriei, unde îl găsesc pe comandantul
pe aripi încep, să apară rupturi mici în pânza lor, dar ei care mă întreabă ce mă doare și dacă sunt rănit grav. Îi
mergem înainte pentru îndeplinirea misiunii. Cercul de răspund că totul este normal, deși cu ochiul stâng aproape
foc al bateriilor inamice apare impunător și număr nouă nu mai văd din cauza unei lovituri primite, din fericire,
în acţiune. Flăcările de la gura ţevilor sunt scurte dar în arcada ochiului.
vii, ce par a ieși câte două deodată dintr-o singură piesă. Comandantul bateriei anunţă prin telegrafia fără fir
M-a surprins faptul că aceste baterii cu tunuri nemţești Comandamentul Corpului de Aviaţie de aterizarea mea
erau puse în câmp deschis, fără nicio lucrare de adăpost, forţată în apropierea Capului de pod, cerând mijloace
pe poiana din vecinătatea unor case din marginea vestică pentru transportarea aparatului [de zbor – n.n.] care
a satului Turkșmil. Notez pe hartă locul lor și virez spre nu arăta bine, având trenul de aterizare distrus și aripa
sud pentru a vedea și efectul focului bateriilor noastre. O stângă îndoită. Deși mă durea cumplit capul, am transmis
explozie puternică se produce sub avion la circa 25-30 m prin t.f.f. locurile și poziţiile unde erau instalate bateriile
și o ploaie de schije lovește aparatul, iar suflul exploziei dușmane. Înnoptându-se, focul inamic se mai potolise
a dezechilibrat „Farman”-ul care pornește cu viteză în și artileriștii m-au invitat la o gustare, oferindu-mi o
jos. Pe moment m-am crezut pierdut și prin faţa ochilor bucăţică de brânză, un ou și un pahar de vin care mă
mi-au trecut imagini ale copilăriei; balansul puternic al întremează bine încât pot să le povestesc ce-am păţit în
aparatului îmi reamintea de Mourmelon când am zburat timpul zborului. Le descriu tunurile mari inamice așa
prima oară. Redresez cu mare greutate aparatul pe la cum le văzusem și impresia extraordinară pe care mi-a
500 m deasupra solului și numai cine n-a trecut prin oferit-o zborul în liniile vrăjmașe, cum ţâșneau focurile
asemenea momente își poate da seama ce s-a petrecut în roșii din gurile tunurilor care băteau până la 12 km. Din
sufletul meu. Cu voinţă, putere de concentrare, hotărâre nefericire, pierderea aparatului era de neînlocuit, deși
și sânge rece și mai ales cu dorinţa de a trăi, ajungi să informaţiile mele erau de mare importanţă pentru M.C.G
faci lucruri imposibile. Era o astfel de situaţie prin care român. Resturile „Farman”-ului au fost transportate la
tocmai trecusem. Olteniţa și de acolo pe calea ferată au luat drumul spre
Jos, infanteria bulgară atacă în valuri în timp ce București. În acea noapte am rămas în baterie încercând
obuzele Bateriei grele de 150 mm „Regele Carol” încearcă să mă odihnesc câteva ore.
să risipească acea mare de viespi; goluri mari apar în A doua zi, presiunea asupra capului de pod devine
rândurile atacatorilor. Focul tunurilor noastre terestre și insuportabilă, lupta devine un adevărat măcel, inamicul
ale marinei devine intens și face ravagii în masele de asalt a primit forţe noi și câștigă teren pas cu pas. Germanii au
inamice. Totuși, dezechilibrul devine simţitor și se vede dus pe front un balon ceea ce ne lipsește nouă. Tragerea
bine că un surplus destul de mare de artilerie bulgaro- bateriilor de artilerie inamice este dirijată cu ajutorul
document 2016 1 (71) 47
studii/documente

balonului, obuzele cad pe adăposturile noastre producând mari și numeroase impun pilotului o muncă titanică,
victime numeroase în rândurile ostașilor noștri. Prima o îndemânare de maestru și un sânge rece rar întâlnit.
linie a fost ruptă. M.C.G român a trimis un alt avion Spaţiul în care zburam se redusese simţitor din cauza
și în apropiere aterizează plutonierul Nicolae Tănase apropierii inamicului, astfel că artileria antiaeriană
și când mă vede contuzionat și halul în care eram, mă germană ne încadrează și fără înălţime nu puteam trece
îmbrăţișează îmbărbătându-mă. Cu toate protestele Dunărea. Urcăm continuu și nu-mi dau seamă dacă noi
pilotului, îmi exprim dorinţa să plec cu el în avion pe ocoleam obuzele care se spărgeau în jurul nostru sau ele
post de observator pentru că venise singur. Întrucât ne ocolesc pe noi, tunarii inamici fiind derutaţi de zborul
nu mâncasem nimic îmi dau un baton de ciocolată și o nostru. La 1.200 m se văd trupele adverse și încep să
sticluţă cu coniac. După a doua înghiţitură, băutura m-a notez bateriile inamice aflate în funcţiune fără să am
înviorat. Am băgat sticluţa în buzunar și m-am suit în nicio putere de ripostă. Ajungem deasupra lor, mi le fixez
carlingă. Era ora 3 p.m. când atmosfera era potrivnică în memorie căci cunosc bine terenul. Deodată, tragerile
zborului aparatului vechi „Maurice Farman!, care nu se opresc, inamicul crede că vom lansa bombe asupra
avea mitralieră la bord și nici bombe. Și pilotul și eu eram bateriilor. Nu știa că noi nu aveam la bord nici măcar o
obosiţi și de-abia urcasem la 100 m și vântul puternic carabină. Stratagema a ţinut și cât am zburat deasupra
începe să ne zgâlţâie aparatul, iar remu-urile destul de acelor baterii n-a mai tras niciun tun9.

GENERALUL AVIATOR ANDREI POPOVICI

În galeria zburătorilor români, Înfiinţarea aviaţiei militare în anul

începând din epoca de pionierat (1910- 1910, instruirea și brevetarea primilor
1912), generalul aviator Andrei Popovici piloţi militari l-a determinat pe
ocupă un loc deosebit pe care și l-a locotenentul Andrei Popovici să urmeze
dobândit printr-o excepţională activitate Școala Militară de Pilotaj de la Cotroceni.
desfășurată pentru crearea și dezvoltarea La 7 iunie 1913 a obţinut brevetul militar
aviaţiei militare și civile naţionale. de pilot nr. 1111, fiind avansat la gradul de
A văzut lumina zilei la 16 august 1883, căpitan. A fost trimis în Anglia la Uzinele
într-un vagon de marfă, pe o linie de cale Bristol, pentru recepţionarea avioanelor
ferată lăturalnică a staţiei Gugești. Fapt „Bristol-Coandă”, care urmau să intre în
neobișnuit, dar care prefaţa, într-un fel, dotarea Aviaţiei Militare Române.
un destin tot atât de neobișnuit al unui Căpitan aviator Andrei Popovici O etapă importantă în evoluţia aviaţiei
mare aviator român10. militare a constituit-o înfiinţarea prin
A urmat cursul elementar la Școala Domnească din Decizia ministerială nr. 305 din 10/23 august 1915
Focșani. La 14 ani s-a decis să opteze pentru cariera a Corpului de Aviaţie. La comanda aviaţiei militare
militară, reușind la concursul de admitere la Școala a fost numit locotenent-colonelul de stat major
Fiilor de Militari, instituţie care funcţiona la Iași, Constantin Găvănescul, care nefiind zburător, nu
ridicată ulterior la rangul de liceu militar. Absolvind înţelegea faptul că, piloţii și observatorii aerieni
liceul militar cu note mari, a fost admis de drept, trebuiau să se pregătească continuu. Pentru că a luat
în anul 1902, la Școala de Ofiţeri de Infanterie și atitudine împotriva unor ordine aberante, căpitanul
Cavalerie din București. În iunie 1904 termină Școala aviator Andrei Popovici a trebuit să părăsească
de Ofiţeri – specialitatea cavalerie, fiind avansat la aviaţia, întorcându-se la Regimentul 5 Călărași de
gradul de sublocotenent și repartizat la Regimentul la Turnu Măgurele, unde îl găsește mobilizarea din
2 Roșiori din Bârlad. Urmează Școala Specială de 15/28 august 1916. Ia parte la operaţiile Diviziei de
Cavalerie din Târgoviște, pe care o absolvă cu succes. Cavalerie în toamna anului 1916, distingându-se în
În mai 1908 a fost avansat la gradul de locotenent timpul luptelor de la Porumbacu, unde prin șarja
și participă la diferite competiţii naţionale privind escadronului ce-l comanda de lângă satul Scârţișoara,
dresajul cailor sau echitaţia. reușește să salveze o unitate de infanterie română.
48 1 (71) 2016 document
 studii/documente

La 13 octombrie 1916, maiorul de cavalerie D upă terminarea războiului și realizarea

aviator Andrei Popovici a fost mutat în din nou României Mari, maiorul aviator Andrei Popovici
în Aeronautică la ordinul maiorului Gheorghe a primit misiunea să înfiinţeze Centrul de
Rujinschi, comandantul Corpului de Aviaţie. Instrucţie al Aeronauticii prin transformarea
După „Bătălia de la București”, Corpul de Aviaţie Grupului 2 de Aviaţie. Centrul urma să grupeze
se mută pe baza aeriană de la Tecuci pregătită de următoarele școli: de pilotaj, observatori aerieni, de
Andrei Popovici, acesta primind comanda Grupului 2 tir și bombardament, de aerostaţie, meteorologie,
Aeronautic. Unitatea avea în subordine, în iarna și fotografie etc. Cu energia și puterea sa de muncă
primăvara anului 1917, 3 escadrile: 2 de recunoaștere noua unitate aeriană care s-a numit Grupul 4
și bombardament ușor („Farman 4” și „Farman 7”) și Aviaţie-Instrucţie a început să funcţioneze cu toate
1 escadrilă de vânătoare („Nieuport 3”). În toate unităţile specialităţile.
de aviaţie, echipajele erau mixte româno-franceze. Până La 1 aprilie 1920, Andrei Popovici a fost înaintat
la începutul lunii martie 1917, această organizare se la gradul de locotenent-colonel și numit directorul
desăvârșește, unităţile aviaţiei de recunoaștere încep Aeronauticii din Ministerul de Război, care avea
munca migăloasă de fotografiere a întregului front și în subordine Direcţia X Aeronautică. Rămâne în
de conlucrare cu artileria pentru reglajele de tir ce nu această funcţie până în anul 1923, mintea sa fecundă
mai pot fi făcute fără observarea din avion. și harnică a realizat cea mai bună organizare a celei
În vederea marilor bătălii din vara anului 1917, de-a cincea arme, găsind și mijloacele pentru a răsplăti
Grupul 2 Aeronautic Tecuci devine cea mai mare și vrednicia și bravura zburătorilor, grade inferioare, care
mai puternică unitate de aviaţie, având în subordinea sunt înaintaţi la gradul de sublocotenent în urma
sa Escadrilele de Recunoaștere și Bombardament unui examen la propunerea și insistenţele locotenent-
Ușor „Farman 4”, „Farman 5”, „Farman 7” și colonelului Andrei Popovici.
„Farman 9”, Escadrila de Recunoaștere Îndepărtată În aprilie 1923, locotenent-colonelul Andrei
și Bombardament „Caudron G.4”, Escadrilele de Popovici pleacă prin demisie din serviciul activ, fără
Vânătoare „Nieuport 3” și „Nieuport 11”, 5 companii de a părăsi și aviaţia de care nu se va despărţi niciodată.
aerostaţie, 1 parc de reparaţii și 2 uzine de hidrogen12. A fost solicitat și angajat ca director la Societatea
Toate unităţile de aviaţie subordonate maiorului „ASTRA” din Arad, uzină care înainte de război
Andrei Popovici au primit la timp muniţia de bord, fabricase vagoane de cale ferată și motoare de
bombele de avion, carburanţii și piesele de schimb. avion în licenţă „Daimler-Benz” și avioane „Hansa
S-a îngrijit să nu lipsească aproape nimic din cele Brandenburg C.I.”.
necesare funcţionării la capacitatea lor a escadrilelor Crearea Fabricii de Avioane „ASTRA” era o
din subordine, dovedind a fi un bun organizator și realizare deosebită, meritul acestei întreprinderi
comandant. A știut să ţină sus moralul zburătorilor și revenindu-i în bună măsură lui Andrei Popovici. A
să-i răsplătească pe cei mai buni, propunând decorarea recrutat cei mai buni ingineri, tehnicieni și meseriași
unui număr mare de piloţi și observatori care s-au din toată ţara. I-a dus pe Stanislas Șeșefschi, Dumitru
distins în timpul misiunilor executate. A mers până Barbieri, Ștefan Urziceanu, Ion Wallner – ingineri
acolo încât, atunci când generalul C. Christescu, de aviaţie cu mare renume, care prin munca lor vor
comandantul Armatei 1 române a vrut să-l decoreze contribui la proiectarea și realizarea unor avioane
cu Ordinul „Coroana României” cu spade în gradul de de luptă performante. La „ASTRA” s-a construit
ofiţer, a refuzat să primească această înaltă decoraţie prototipul avionul „ASTRA-Șeșefschi”, cu care s-au
militară, pentru că subalternii săi propuși la decorare făcut mai multe zboruri în ţară, aparatul fiind pilotat
nu primiseră recompensele și el știa că aceștia le de aviatori celebri așa cum au fost Petre Macavei și
meritau. Gestul făcut, a atras atenţia regelui Ferdinand Ioan Sava. A urmat avionul proiectat de ing. Ștefan
I al României, care a dat ordin ca toate propunerile de Protopopescu, numit „PROTO-1”, căruia i-au fost
recompensare a personalului navigant din subordine aduse unele îmbunătăţiri, devenind avionul de școală
făcute de maiorul aviator Andrei Popovici să fie „PROTO-2”.
puse în aplicare. Această atitudine a demonstrat încă În noiembrie 1925 se înfiinţează societatea
odată frumuseţea sufletului acestui mare comandant Industria Aeronautică Română la Brașov, cu capital
și zburător. francez (Grupul Lorraine – Bleriot) și românesc,
document 2016 1 (71) 49
studii/documente

utilajele și personalul tehnic de la „ASTRA” Arad cunoscut, apreciat și iubit. A primit zeci de scrisori din
a fost transferat la „IAR” Brașov. Andrei Popovici a partea unor foști subordonaţi, a prietenilor. Generalul
fost numit subdirector general al acestei societăţi, ceea aviator ing. Gheorghe Negrescu, fostul său instructor
ce dovedea bunul său renume în lumea specialiștilor, de zbor i-a luat apărarea în presa vremii, deși fusese
al celor care urmăreau dezvoltarea unei industrii pus la index de regimul antonescian. A avut curajul
naţionale de construcţii aeronautice. să-și apere prietenul.
În septembrie 1926, deși nu mai era ofiţer activ, a După instaurarea regimului comunist în ţară,
fost înaintat la gradul de colonel [comandor – n.n.] în generalul (r) aviator Andrei Popovici a continuat să
rezervă. În cei 12 ani cât a lucrat în cadrul uzinei „IAR” militeze pentru dezvoltarea aviaţiei naţionale, a ţinut
Brașov, Andrei Popovici a stăruit pentru dezvoltarea și numeroase conferinţe în școli și universităţi sau la
modernizarea ei, a militat pentru afirmarea geniului radio. S-a stins din viaţă în ziua de 13 august 1967.
tehnic românesc, insistând pentru crearea și producţia A fost una dintre marile personalităţi al aripilor
de serie a avioanelor de concepţie proprie. românești, un mare îndrăgostit al aviaţiei.
Între anii 1936-1941 Andrei Popovici a fost A fost decorat cu următoarele ordine și medalii:
director general al Companiei Naţionale de Navigaţie „Avântul Ţării” (2 ianuarie 1814), „Osmanie” clasa
Aeriană „LARES”, preocupându-se pentru dotarea a IV-a (4 noiembrie 1914), „Steaua României” cu
acesteia cu avioane comerciale moderne. Drept spade în grad de cavaler (9 septembrie 1917), „Sfântul
preţuire a meritelor și capacităţilor sale, prin Decretul Stanislas” clasa a II-a în grad de cavaler (11 aprilie
nr. 2595 din 24 iunie 1939, Andrei Popovici a fost 1918), „Sfânta Ana” clasele a III-a și a II-a (1918),
decorat cu „Medalia Aeronautică” clasa a III-a. „Coroana României” cu spade în grad de ofiţer
În urma unor decizii politice avizate de regele (18 iulie 1918), Crucea „Reginei Maria” clasa a II-a
Carol al II-lea, Andrei Popovici a fost înlăturat din (8 aprilie 1918), „Legiunea de Onoare” în grad
funcţie. În ciuda nedreptăţii pe care a fost obligat s-o de cavaler (5 aprilie 1918), „Carlos” clasa a III-a
suporte prin măsurile arbitrare luate împotriva sa, (2 noiembrie 1922), „Virtutea Aeronautică” cu spade
Andrei Popovici a rămas același om integru, drept și clasa ofiţer (4 decembrie 1930), „Coroana Italiei”
cinstit, devotat propășirii aviaţiei românești. Dovada în grad de comandor (3 iunie 1938) și „Medalia
o reprezintă stima și respectul tuturor celor care l-au Aeronautică” clasa a III-a (5 iulie 1939).

The Campaign from 1916. Pilots on Romania’s Sky

Prof. univ. Valeriu Avram, Ph.D.

Abstract: Although at the beginning, Romanian Aeronautics had an important contribution at

the First World War. Lieutenant pilot Eugeniu Ionescu left in a sacrifice mission, bombing Sofia. The
future General Andrei Popovici participated at the organization of the Aeronautics in order to face the
difficulties from the front in the First World War. He established the airplanes construction industry
and developed the interwar commercial aviation.

Keywords: First World War, Eugeniu Ionescu, Andrei Popovici, sacrifice mission, ASTRA, IAR,
LARES

NOTE

1
Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond Direcţia 4 Geniu, 8
Valeriu Avram, Misiune de sacrificiu, în „Viaţa Armatei”, nr. 10/2000.
dosar nr. crt. 524, f. 192. 9
Valeriu Avram, Valeriu Nicolescu, Războiul aerian deasupra României
2
Ibidem, dosar nr. crt. 474, f. 37. (1916-1918) oglindit în memorii, jurnale de front, carnete de zbor şi rapoarte,
3
„Monitorul Oastei” nr. 43 din 20 octombrie 1930, Partea oficială, p. 854. Buzău, Editura Editgraph, 2015, pp. 77-81.
4
Arhiva Muzeului Naţional de Istorie a României, Fond Manuscrise, document 10
Valeriu Avram, Zburătorii României Mari, Buzău, Editura Alpha, 2007, p. 314.
164462. 11
,,Monitorul Oastei” nr. 43 din 30 octombrie 1930, Partea oficială, p. 853.
5
Ibidem. 12
A.M.R., Fond Marele Cartier General, dosar nr. crt. 203, f. 71; vezi şi: Valeriu
6
Ibidem. Avram, Istoria aviaţiei militare române 1910-2010, Bucureşti, Editura Scrib,
7
A.M.R., Fond Direcţia Aeronauticii, dosar nr. crt. 32, f. 182. pp. 89-90.

50 1 (71) 2016 document

 studii/documente

UN TRĂDĂTOR DE NEAM ŞI ŢARĂ –

COLONELUL ARTILERIST VICTOR VERZEA

General de brigadă prof. univ. Dr. Adrian STROEA1

Colonel (r) Marin GHINOIU

C
olonelul artilerist Victor După reprimirea în armată, și-a desfășurat
Verzea și-a făcut loc în două activitatea la Pirotehnia Armatei, în anul
enciclopedii românești, e 1906 devenind subdirectorul acesteia.
adevărat în puţine cuvinte, dar, din Despre cariera sa militară, colonelul
păcate, ca un personaj negativ. Victor Verzea afirma că un loc important
În Enciclopedia Minerva din 1930, în cadrul acesteia l-a reprezentat perioada
despre el se consemnează: Victor Verzea în care a exercitat funcţia de comandant
a fost un colonel român ardelean de origine. de baterie: am comandat bateria a 4-a din
În timpul neutralităţii înaintea intrării Regimentul 10 Artilerie, timp de 4 ani de
noastre în război i se încredinţează zile – și era cea mai frumoasă și mai bună
importantul post de director general al din Regiment7.
poștelor și telegrafelor, în care calitate s-a pus în slujba A fost avansat colonel la 10 mai 1914, în 1915
Puterilor Centrale. La declararea războiului a rămas fără figurând ca ofiţer de rezervă la Regimentul 10 Artilerie8.
ordin pe teritoriul ocupat, primind demnitatea de primar Se impune a menţiona faptul că așa cum în carieră
al capitalei. Dat în judecată a fost condamnat la moarte, s-a dovedit a fi fost un arivist, nici în căsnicie nu a
iar după terminarea războiului i s-a schimbat pedeapsa fost lipsit de interese. Potrivit relatărilor vremii, pentru
în închisoare pe viaţă2. satisfacerea tendinţelor de parvenire, s-a căsătorit cu fiica
Enciclopedia Cugetarea din 1940 spune cam aceleași generalului Tamara (Gheorghe Tamara, intendentul
lucruri, dar din capul locului afirmă că Victor Verzea general al Armatei – n.n.)9.
a fost colonel român și trădător, prezentând apoi date De-a lungul timpului, colonelul Victor Verzea a
despre avansarea sa în diferite grade militare3. În îndeplinit câteva funcţii importante în administraţie.
articolul de faţă ne propunem, ca adunând informaţii A fost director general al Poștelor în perioada
disponibile în diferite surse, să reconstituim biografia 30 decembrie 1910-16 octombrie 1912 în guvernarea
acestui ofiţer de artilerie, care a rămas o pată în istoria conservatoare, când conducerea sa a fost caracterizată
armei noastre de aproape 175 de ani. printr-o bună și dreaptă administraţie, neinfluenţată de
cauze din afară, printr-o deosebită grijă de buna stare
*** a personalului, tradusă în fapt prin legea de organizare
Născut la 5 decembrie 1865, ardelean din Săcele, [...], (adoptată în martie 1912 – n.n.)10.
a trecut în Regat, unde a urmat Școala Militară de Ofiţeri4, În perioada 1914-1916, în guvernarea liberală,
pe care a absolvit-o în 1886, fiind înaintat sublocotenent a îndeplinit funcţia de șef al Serviciului Telegrafo-
la 1 iulie și repartizat în arma artilerie. În 1888 a absolvit Poștal în campanie și în zona interioară, și, în fapt,
Școala Specială (de Aplicaţie) de Artilerie, clasificat al funcţia de director general al Poștei Române.
cincilea din doisprezece ofiţeri, fiind coleg cu viitorii În anul 1913 a fost numit comisar guvernamental
generali Alexandru Lupescu și Radu Toroceanu. la Banca Naţională a României11. Pe timpul ocupaţiei
A fost înaintat în grad astfel: locotenent – germane, în perioada noiembrie 1916-iunie 1917 a
30 august 1889, căpitan – 1 ianuarie 1894, fost primar general al Capitalei.
maior – 10 mai 19035. În perioada 20 decembrie 1894- Ca urmare a colaborării cu ocupanţii capitalei, la
10 decembrie 1895 a fost disponibilizat, ca măsură 4/17 august 1917, Curtea Marţială a condamnat pe
disciplinară6, când a dezertat, fugind la Bruxelles, lt. colonel Victor Verzea, directorul general al Poștelor,
cu o dansatoare. În anul 1892, cu doi ani înainte de la moarte și degradare militară, pentru trădare de
dezertare era încadrat în Regimentul 2 Artilerie. patrie12.

document 2016 1 (71) 51

studii/documente

La începutul anului 1919, Opţiunea de a colabora cu ocupanţii străini

în condiţiile intransigenţei surprinde, deoarece în trecut se alăturase celor
opiniei publice faţă de cei ce se înregimentaseră în lupta pentru afirmarea
rămași în teritoriul ocupat, românismului în Transilvania. Încă din tinereţe a
colaboratori ai Puterilor aderat la modelul cultural al societăţilor secrete care
Centrale, colonelul Victor luptau pentru cauza naţională, pe când era elev în clasa
Verzea a fost rejudecat a II-a secundară la liceul din Beiuș, alăturându-se
deCurtea Marţială a lui Aurel C. Popovici, viitorul gânditor al ideologiei
Corpului 2 Armată și federaliste și doctrinar al ideii naţionale, întemeind
condamnat la degradare o societate literară clandestină, pentru care a fost
Take Ionescu
militară și la pedeapsa cu sancţionat. Acesta a reprezentat în fapt momentul
moartea. A fost apărat de trecerii Carpaţilor și înscrierii la Școala de Artilerie.
renumitul avocat Ionel Perieţeanu, din a cărui În 1884 l-a reîntâlnit pe A.C. Popovici la București, cu
pledoarie am reţinut cererea adresată completului care a organizat […] o nouă societate secretă, intitulată
de judecată de a privi faptele imputate colonelului „Societatea revoluţionară română”, la care Verzea i-a
Verzea astfel cum vor fi privite de toţi, după ce totul se cooptat, fără să știe unul de altul, pe alţi doi apropiaţi
va calma, după ce iarăși vom reintra în viaţa tihnită și ai lui A.C. Popovici: Alexandru Vaida-Voievod și Iuliu
normală. [...] Transmiteţi viitorimii o sentinţă conformă Maniu. Scopul acestei noi societăţi era explicit
cu așteptările ei, chiar dacă ar fi să dezamăgiţi optica prezentat în jurământul membrilor săi: eliberarea din
pasională și nedreaptă a prezentului13. sclavie a românilor din Transilvania17.
În ziua de 6 mai 1919 a avut loc degradarea În acest context trebuie relevat faptul că Victor
militară publică a colonelului Victor Verzea 14. Verzea a jucat și un rol tot așa de puţin limpede
Convinși fiind de curiozitatea firească a cititorilor și onorabil și în tratativele de împăcare româno-
faţă de acest inedit eveniment, prezentăm o succintă maghiare, mergând de mai multe ori la Budapesta,
descriere a evenimentului de către ziarul Adevărul: prezentându-se ca un om de încredere al regelui și
ieri la orele 10 dimineaţa a avut loc pe platoul de la insinuând că regele Carol cere cu orice preţ împăcarea
Cotroceni degradarea colonelului Victor Verzea. Erau Românilor (din Ardeal – n.n.) cu Ungurii și că Bucureștii
de faţă trupe din toate unităţile aflate în Capitală. vor abandona definitiv pe Românii din Transilvania în
Asista de asemeni foarte mult public dornic de astfel de cazul când acest acord nu va reuși18.
spectacole. D. Paul Eșanu, grefierul Curţii Marţiale a Înţelegerea personalităţii destul de contradictorie
citit sentinţa de condamnare la muncă silnică pe viaţă a a colonelului Victor Verzea este posibilă prin
colonelului Verzea, după care domnul maior Criveanu a formularea răspunsului la fireasca întrebare: cine
rupt osânditului epoleţii în sunetele unui marș funebru. a fost cu adevărat Victor Verzea și mai ales de ce
Verzea era extrem de palid și se observau sforţările ce făcea se face vinovat? În mod logic răspunsul trebuie
pentru a-și păstra calmul. După ce a fost purtat prin faţa formulat pornind de la cele mai persuasive descrieri
soldaţilor așezaţi în careu, a fost urcat într-un automobil ale colonelului și a faptelor sale, făcute de-a lungul
închis și transportat sub paza santinelelor și a gardienilor timpului. Astfel, menţionăm că Mircea Bălan l-a
închisorii la Văcărești. Mulţimea cu expansivitatea ei de caracterizat succint după cum urmează: Victor
totdeauna l-a huiduit15. Verzea era în anii neutralităţii șeful serviciului român
Sentinţa de condamnare a sa la moarte nu a fost de spionaj. Rămas în Capitala ocupată el își va trăda
pusă în aplicare, deoarece la 9 aprilie 1920, a fost emis ţara și va fi condamnat în contumacie de guvernul de la
Decretul nr. 1547 privind amnistia infracţiunilor Iași. Trădarea lui V. Verzea a fost o lovitură dureroasă,
comise de cei chemaţi sub arme pe timpul războiului, pentru că deţinea mari secrete, de importanţă vitală
iar la 4 mai același an, prin Decretul nr. 2009 au fost pentru România19.
amnistiate infracţiunile comise de civili pe timpul La rândul lor, istoricii Vasile Măieran și Dan Dulciu
războiului. La 13 septembrie 1922 se putea citi în ziarul relatează următoarele: colonelul de artilerie Victor
Adevărul, la rubrica „Comutări și reduceri”: Pedeapsa cu Verzea a fost scos din armată în 1908, pentru divulgarea
moartea dată condamnatului Victor Verzea și comutată în unor secrete militare ce fuseseră folosite împotriva
muncă silnică pe viaţă se reduce la 15 ani muncă silnică16. ministrului de Război, generalul Averescu, de către
52 1 (71) 2016 document
 studii/documente

președintele Partidului Conservator, Al. Marghiloman. lege a cadrelor pentru diferitele unităţi. Prin aceste bugete
În 1913, Partidul Conservator venind la putere, Victor s-au înfiinţat unităţi și grade în comandamente23. [...] Prin
Verzea a fost numit director general al Poștelor. Rămas în urmare, din cauza lipsei de stabilitate și continuitate în
această funcţie, cu mici intermitenţe, până în noiembrie organizarea, administrarea, conducerea și instrucţia, oștirea
1916, acest individ odios a desfășurat o intensă activitate noastră suferă de neajunsuri morale și materiale [...]24.
în favoarea Germaniei și a Austro-Ungariei20. Privitor la înaintările din armată arată că mai
În accepţiunea sa însă, lucrurile au fiecare ministru a venit cu o nouă lege de
stat cu totul altfel. În încercarea de a înaintare sau cu o modificare interesată a
da răspunsul cuvenit calomniatorilor unor articole din această lege25.
săi, colonelul Victor Verzea consemna: În următoarele două articole,
cu toată perspectiva frumoasă ce aveam dedicate special înaintărilor din armată,
în armată n-am putut trece peste o colonelul Victor Verzea a relatat situaţii
nedreptate ce mi se făcuse cu prilejul și cazuri prezentate de revistele militare
unor avansări și mi-am dat demisia la ale vremii. Astfel, a reluat problema
începutul anului 1908. [...] După ce am înaintării greoaie, întârziată a ofiţerilor
demisionat din oștire am luat direcţia din armele tehnice – artileria, geniul –
„Sămănătorului”, împreună cu Aurel C. faţă de infanterie unde înaintările erau
Popovici, marele luptător și patriot, de care mult mai rapide, motiv pentru care,
mă leagă o sfântă prietenie. Cu începere de la 3 August lucru cunoscut de altfel, mai mulţi ofiţeri din arma
1908 am publicat în „Sămănătorul” o serie de articole geniu au trecut la infanterie, precum Constantin
asupra stării sufletești a armatei, asupra organizării, Prezan, Vasile Zottu, Arthur Văitoianu etc. De
asupra înaintărilor etc. [...] etc. [...], crezând că voi putea asemenea, a relatat cazul arhicunoscut al colonelului
face să înceteze clicile politice, schimbările continue ale de artilerie Ion Perticari, inventatorul unui tun
legii de înaintare, arivismul, care rodeau camaraderia și românesc cu tragere repede, care, neputând fi avansat
subminau moralul oștirii21. general din lipsa funcţiilor în artilerie, și-a dat demisia
Articolele sale din „Sămănătorul” (Starea sufletească din armată. Ne permitem să afirmăm faptul că nici
și materială a armatei noastre din numerele 32/3 august astăzi problemele reiterate de colonelul Victor Verzea,
și 33/10 august și Înaintările în armata noastră din îndeosebi aceea a înaintării în gradele prevăzute
numerele 34/17 august și 49/30 noiembrie 1908) au pentru generali și amirali nu sunt pe deplin racordate
prezentat probleme cunoscute și dezbătute în revistele la principiile meritocraţiei.
militare ale acelor vremuri. Desigur, motivaţia Referindu-se la acuzele ce i-au fost aduse cu privire
scrierii acestor articole a fost evident patriotardă, la implicarea în scandalul care a dus la înlăturarea
articolele nefiind nici virulente, nici spectaculoase generalului Averescu din funcţia de ministru de
prin dezvăluiri. În același timp autorul a dorit să Război, Victor Verzea arată: articolele mele din
inducă ideea că aceste articole sunt izvorâte din „Sămănătorul” au fost reproduse de presa conservatoare.
nemulţumirea profundă a armatei faţă de o stare de Cu această ocazie am avut onoarea să fiu prezentat
fapt arhicunoscută. domnului Alexandru Marghiloman și m-am înscris
Retrăgându-mă din armată după 22 ani de serviciu în Partidul Conservator. După înscrierea mea mai
militar, am o datorie de conștiinţă aceea de a expune mulţi camarazi – fără ca eu să le cer – îmi semnalau
sincer neajunsurile acestei nobile instituţii care reprezintă unele neregularităţi ce pretindeau că se petrec în oștire,
puterea statului românesc și întruchiparea aspiraţiilor rugându-mă să le dau publicităţii. [...] Era de datoria
neamului nostru întreg. Ceea ce voi expune mai jos, mea ca om politic să arăt toate acestea, șefului meu domnul
sunt ideile și simţămintele tuturor camarazilor, care își Alexandru Marghiloman, în urma cărora D-sa a făcut
iubesc sincer ţara și meseria și care ar dori să vadă oștirea cunoscuta interpelare26.
noastră la înălţimea morală cea mai desăvârșită și cu o Referitor la aceste aspecte, istoricul militar Petre
organizare și conducere din cele mai bune22. Otu a menţionat că I.I.C. Brătianu considera prezenţa
Astfel, Verzea arată că în timpul celor din urmă lui Averescu în guvern incomodă și nu vedea cu
15 ani, bugetul Ministerului de Război, operă personală ochi buni apropierea acestuia de Take Ionescu, și,
a fiecărui ministru, a ţinut loc de lege de organizare și de prin urmare, s-a trecut la eliminarea lui din guvern.
document 2016 1 (71) 53
studii/documente

Liberalii i-au strecurat lui – a exceptat de la cenzură corespondenţa deschisă

Alexandru Marghiloman internă și externă, precum și coletele pentru străinătate,
informaţii confidenţiale despre dând astfel posibilitatea spionilor să-și transmită cu
unele lipsuri ce se manifestau ușurinţă mesajele codificate sau cifrate;
în armată. Se pare că dosarul – toate of iciile telegraf ico-poștale aflate la
a fost luat de la minister și dus comandamentele militare din teritoriu aveau dispoziţii
liderului conservator de către să îi comunice operativ localităţile unde erau dislocate
Victor Verzea, ofiţer de tristă trupele și deplasările acestora, date pe care le transmitea
memorie, care a fost descoperit spionajului german;
ulterior că făcea spionaj în – a cenzurat corespondenţa și a interceptat convorbirile
Alexandru Marghiloman favoarea Puterilor Centrale27. telefonice ale celor mai importante personalităţi politice și
Extrem de critic faţă de colonelul Victor Verzea militare, inclusiv ale generalului Averescu, toate mișcările
s-a manifestat și istoricul Alexandru Popescu. Acesta militare proiectate de Marele Cartier General ajungând
menţiona: dintre agenţii în slujba spionajului austro- să fie cunoscute de inamic;
ungar, cel mai important a fost colonelul Victor Verzea, – în contextul retragerii spre Moldova, la sfârșitul lui
care, în calitate de șef al serviciilor poștale, a transmis noiembrie 1916, a primit ordin să distrugă instalaţiile
ambasadorului Austro-Ungariei, contele Ottokar telefonice și telegrafice, să evacueze personalul în Moldova
Czernin, și celui german, Von Busche, codul de descifrare și să transporte acolo cele opt milioane de lei aflate în
a telegramelor, copii ale corespondenţei comandanţilor seifurile Poștei. Victor Verzea nu a făcut nimic din toate
militari și a oamenilor politici28. [...] Odată cu intrarea acestea, ci a predat ocupanţilor instalaţiile și o parte din
trupelor Puterilor Centrale în București, pune la bani, restul oprindu-l pentru el.
dispoziţia acestora instalaţiile telefonice și telegrafice. Ca răsplată pentru toate aceste ticăloșii, nemţii l-au
Ca răsplată pentru serviciile sale, Verzea este numit de numit, în timpul ocupaţiei, primar al Bucureștilor31.
autorităţile de ocupaţie primar al Bucureștiului29. Publicistul și patriotul ardelean Ion Rusu
Pentru istoricul în vogă Lucian Boia, Victor Verzea Abrudeanu, care a refuzat să se înroleze în Armata
a ajuns colonel și director la Pirotehnia Armatei, după care Austro-Ungară și s-a refugiat în România, analizând
a demisionat din armată, pentru a se ocupa cu exploatarea spionajul austro-ungar în România, care prin
propriilor vii, pe care le primise de zestre. Cu legături atât corupţie a recrutat români ardeleni stabiliţi în
la conservatori, cât și la liberali, a fost numit de Brătianu, Vechiul Regat, a făcut la rându-i un dur rechizitoriu
în timpul neutralităţii, director general al Poștelor. Totul colonelului artilerist Victor Verzea, pe care l-a găsit
părea să-i reușească. Mergea însă spre dezastru. Adept al vinovat de trădare în favoarea inamicului. Cazul
teoriilor lui A.C. Popovici și convins de victoria Puterilor colonelului Victor Verzea este tipic și dureros. Fiu de
Centrale, a rămas, sub pretext de boală, în Bucureștiul preot din Săcelele Brașovului, acest spion și trădător
ocupat, îndeplinind și funcţia de primar al Capitalei și-a făcut studiile militare la București, pe cheltuiala
între 11 decembrie 1916 și 1 noiembrie 1917. Pentru statului. Simpatic, viu și inteligent, reușise să facă repede
un militar și un înalt funcţionar public, a fost un act de o carieră militară. [...] În anul 1914, Ion I.C. Brătianu,
trădare30. șeful guvernului român, îl numește director general al
Referitor la obsesiva întrebare – dar de ce s-a făcut poștelor și telegrafelor, post de mare încredere, iar, după
vinovat Victor Verzea? – un sintetic dar cuprinzător izbucnirea războiului european, îl însărcinează cu
răspuns îl dau Vasile Măieran și Dan Dulciu: – a conducerea spionajului din Ardeal și Ungaria, ca pe unul
cules și a transmis spionajului acestor ţări informaţii cu care avea întinse relaţii și cunoștinţe cu oamenii de acolo.
caracter militar, pe care le obţinea intrând, prin natura Rezultatul se cunoaște: acest individ mizerabil a înșelat
funcţiei, în birourile Marelui Cartier General, având și toate așteptările și nădejdile ce se puseseră într-însul. Fără
aprobarea de a obţine date despre orice operaţiune militară niciun scrupul de conștiinţă, în loc să-și slujească ţara,
proiectată de strategii armatei române; el s-a vândut Austriecilor și în toamna anului 1916,
– toate telegramele cifrate ale armatei, Externelor când cu retragerea guvernului și a armatei române
și serviciilor de informaţii erau citite zilnic de el, iar în Moldova, Victor Verzea, sub pretext fals de boală,
datele culese astfel le transmitea germanilor. În plus, le-a a rămas în teritoriul ocupat, unde s-a pus pe faţă în
dezvăluit acestora și sistemele de cifrare folosite; serviciul dușmanului cotropitor32.
54 1 (71) 2016 document
 studii/documente

Publicistul ardelean a fost de-a dreptul revoltat de instalat cu mare îngrijire pentru
ceea ce el a numit abominabila trădare a colonelului Victor a fi izolat de orice fir. [...] De fapt
Verzea, [...] pentru că în calitate de director al poștelor și de vreo două ori am auzit, atât
telegrafelor, cumulând în același timp și direcţia acestui Brătianu cât și eu, alte voci pe
serviciu din zona interioară de operaţii militare, a predat dânsul. Am trimis să se cerceteze
în mâinile dușmanului întregul nostru plan de război, cauza: s-a raportat de Verzea [...]
comunicându-i totodată și toate mișcările de trupe ordonate că nu s-a găsit nimic. De atunci
în dosul frontului de către cartierul nostru general33. însă am căpătat convingerea că
Mai mult decât atât, pentru el mintea omenească există undeva o derivaţie și că
rămâne încremenită în faţa trădării acestui ofiţer, băiat Verzea nu era străin de cunoștinţa
de preot din Săcele, lângă Brașov, care o viaţă întreagă existenţei acelei derivaţii și poate Generalul Radu Rosetti
a trăit necontenit în cercurile celor mai nerăbdători că o folosea chiar36.
iredentiști ai românilor de dincolo și de dincoace de La 15/28 noiembrie 1916, pe timpul bătăliei
Carpaţi, pentru ca în clipa cea mai supremă a neamului pentru București, generalul Rosetti a consemnat un alt
său să-i dea lovitura de graţie, el, care spunea în toate moment de trădare din partea lui Verzea. La celelalte
părţile cu câtă aviditate așteaptă ceasul unităţii naţionale greutăţi, ca aceea a relei funcţionări a reţelei telefonice,
a tuturor Românilor!34. se adaugă acelea ce le face colonelul Verzea „Grupului
Și academicianul general Radu R. Rosetti ne-a Prezan”, nepunându-i la dispoziţie aparatele „Hughes”
lăsat „mărturisiri” importante despre Victor Verzea. necesare, din care o bună parte au fost lăsate mai târziu de
Astfel, el a relatat despre întâlnirea pe care a avut-o Verzea în mâinile adversarului. Căpitanul I. Antonescu
cu acesta, la 13/26 februarie 1915, din însărcinarea repede pe acest nemernic și vrea să-l aresteze. Iliescu mă
generalului Dumitru Iliescu care convenise cu Verzea cheamă și-mi spune să liniștesc pe Antonescu. A fost o
ca, în clipa mobilizării noastre, românii din cuprinsul greșeală de a nu lăsa ca Verzea să fie arestat37.
Ungariei să execute oarecare distrugeri spre a îngreuna Pentru I.G. Duca, Victor Verzea, cu care a colaborat
mult comunicaţiile armatei austro-ungare. Studiasem la implementarea măsurilor de cenzură la poștă la
chestiunea pe hartă în amănunt și am dat lui Verzea o declararea mobilizării, nu era iniţial un trădător.
notă prin care arătam ce distrugeri trebuiau făcute în Despre acesta și despre faptele sale a consemnat în
momentul prielnic. Ele erau de trei feluri: - distrugerea memoriile sale următoarele: de curând numit director
liniilor telegrafice și telefonice ce plecau din toate orașele al poștelor după recomandaţiile lui Iliescu (au fost colegi
din Transilvania, Banat și Crișana, anume arătate în la Școala de Ofiţeri – n.n.) [...] nimic în atitudinea
notă; - distrugerea podeţelor mai mari de 10-15 metri lui nu părea suspect, îl știam ardelean, se arăta drept un
și a podurilor pe liniile ferate: valea Mureșului, Haţeg – partizan înfocat al intervenţiei noastre și un om plin
Caransebeș, Cluj – Oradea, Dej – Jibou, în sectoare de cele mai patriotice sentimente38. Totuși, nenorocitul
anume arătate (în defileuri); - distrugerea podurilor de de Verzea39, [...] plin de curtenii și de sârguinţă40, [...]
pe Tisa. Verzea și-a luat îndatorirea de a le pune la cale. culmea culmilor, Verzea, directorul poștelor, Ardeleanul
După ce cunoaștem acum purtarea acestui trădător (care care în timpul neutralităţii condusese serviciul nostru de
numai puţine luni după luarea acestui angajament – spionaj, rămas la București la ultimul moment, cu toate
la 30 iunie 1915 – lăsa pe Al. Marghiloman să înţeleagă că trebuia să vină printre cei dintâi la Iași, era în slujba
că dacă Brătianu ar merge cu Rusia, el nu-l va urma, vrăjmașului41.
adică va trăda), neexecutarea a niciuneia din aceste Că totul a fost făcut de colonelul Victor Verzea
distrugeri, deși a avut 19 luni pentru executarea lor și premeditat, vedem din însemnarea lui Marghiloman,
a fost de mai multe ori la Viena și Budapesta în acest dar și din „mărturisirile” generalului Rosetti, care a
interval, este un indiciu mai mult despre vinovăţia lui35. primit însărcinarea generalului Iliescu, îngrijorat de
De altfel, și în timpul războiului, Victor Verzea soarta lui Verzea greu bolnav, a rămas în București
a trădat. Tot generalul Radu Rosetti a relatat despre și că este în primejdie de a fi împușcat sau spânzurat
bănuiala sa că telefonul direct de la Marele Cartier de unguri, dacă e găsit acolo de a organiza evacuarea
General cu primul ministru I.I.C. Brătianu, de acestuia. După cum este cunoscut, Verzea a fost destul de
existenţa căruia nu știau decât câteva persoane, sănătos spre a primi postul de primar al Bucureștilor ce
inclusiv Verzea, era ascultat. Firul acestui aparat fusese i-a fost oferit de comandamentul trupelor de ocupaţie42.
document 2016 1 (71) 55
studii/documente

Așa cum am mai de trei dificultăţi: de Rege, de

menţionat, judec at de Brătianu și de criteriul precis
Curtea Marţială a Corpului în stabilirea vinovăţiilor.
2 Armată, colonelul Verzea Regele s-a opus formal la o
a primit pedeapsa cuvenită, politică de sancţiuni46.
fiind condamnat la moarte, Și omul politic a justificat,
cu pedeapsa comutată după într-un fel, aceste dificultăţi:
război în închisoare pe viaţă, ca să f im drepţi, trebuie să
a fost eliberat câţiva ani mai recunoaștem că la un moment
târziu, în 1925. Izolat, evitat dat – după armistiţiul de
I.G. Duca Nicolae Iorga
de toţi, și-a pus capăt zilelor43. la Focșani și după iscălirea
Avocatul și omul politic Vasile Cancicov a sesizat preliminariilor de la Buftea – Regele se slujise, dacă
corect degringolada din justiţia românească privind nu de toţi, cel puţin de o mare parte a exponenţilor
soarta trădătorilor de ţară. Curţile Marţiale în Moldova politicii germanofile. Îi venea deci greu să-i considere
au căzut în ridicol. După ce în cursul campaniei au fost acum trădători și inamici ai patriei [...] Brătianu [...]
de o severitate rară, condamnând la moarte și executând socotea că fiind marele învingător al procesului politic
sentinţele, au început acum să judece din nou pe cei ce se desfășurase în ultimii patru ani, avea datoria să se
condamnaţi în lipsă pentru trădare și toţi sunt scoși basma arate mărinimos faţă de adversarii săi învinși [...] I se
curată și achitaţi. [...] Aceste multiple achitări miros însă părea că osândirea celor vinovaţi desigur de purtarea lor
a ordin guvernamental cu ceva triplu extract de parfum ar fi micșorat totuși strălucirea izbândei lui. Amnistia,
Mackensen; cei mai îndrăzneţi au cerut revizuirea și li uitarea și iertarea i se înfăţișau ca singurele gesturi
s-a acordat. [...] Se zice că în curând Verzea va cere și el ce putea face [...] În fine, [...] era greu de stabilit în
revizuirea. De ce nu ? Puţină îndrăzneală și s-a făcut44. fixarea răspunderilor un criteriu precis și drept. Unde
Această situaţie a fost posibilă în guvernarea începi și unde sfârșești era o întrebare la care cu anevoie
Marghiloman, după Pacea de la București, când puteai răspunde. [...] La urma urmei, care era hotarul
germanii, în convenţia relativă la amnistie au introdus colaborărilor permise și al celor nepermise cu inamicul?
o obligaţie numai pentru România, potrivit căreia Ca atare, [...] am lăsat ca sancţiunile tuturor vinovaţilor
România se obligă a da deplină amnistie supușilor ei, războiului și al ocupaţiei să le dea opinia publică,
pentru purtarea lor politică în timpul războiului sau conștiinţa naţională a generaţiilor de astăzi și verdictul
pentru purtarea lor militară bazată pe motive politice, istoric al generaţiilor de mâine47. Militarii însă, deși
situaţie în care intra și trădătorul Victor Verzea45. [...] populaţia și îndeosebi ţărănimea neputând, cu drept
Și omul politic I.G. Duca a sesizat problemele cuvânt, să înţeleagă cum este posibil ca cei care și-au făcut
din justiţie, din perioada imediată după revenirea de vitejește datoria pe front și cei care au dezertat, au stat
la Iași. În acest sens consemna: în legătură cu ordinea acasă și s-au îmbogăţit în slujba inamicului, să fie trataţi
publică am avut în acea perioadă două probleme delicate în același fel, cei certaţi cu legile militare cădeau ipso facto
de rezolvat: aceea a dezertorilor și aceea a oamenilor sub rigorile jurisdicţiilor militare48.
politici care pactizaseră cu inamicul. În momentul Orice ar fi, nu putem fi de acord cu părerea
retragerii în Moldova, mulţi soldaţi au prof itat de istoricului Lucian Boia: trădătorul acesta, om de altfel
dezordinea ce domnea pentru a nu-și urma unităţile și cu calităţi ieșite din comun, a fost un patriot român. A
a se întoarce acasă. Pe temeiul strictei aplicări a legilor văzut însă lucrurile altfel, iar cazul său, împins la extrem
militare, acești oameni trebuia să fie pedepsiţi cu cea mai (asemănător într-un fel cazului Slavici), ilustrează
mare asprime. Erau însă așa de numeroși încât pedepsirea complexitatea situaţiei românilor transilvăneni, ignorată
lor devenea o imposibilitate materială. Pe de altă parte, în genere de o istoriografie mult simplificatoare49. Nu
lipsa oricărei sancţiuni era iarăși cu neputinţă, ar fi suntem de acord, chiar dacă admitem că Justiţia
fost un rău exemplu [...] Cât privește oamenii politici Militară, prin forţa lucrurilor, a judecat prea repede
care au pactizat cu inamicul, primul nostru simţământ, și prea unilateral, în momente grele, când severitatea
când ne-am întors de la Iași a fost să procedăm fără excesivă îi apărea ca o datorie, cu riscul chiar de a jigni
întârziere la pedepsirea lor [...] Ne-am izbit însă repede dreptatea50.
56 1 (71) 2016 document
 studii/documente

Desigur au fost și voci care au luat apărarea întrucât „cazul Verzea cere noi constatări”. Faptele pe care
colonelului Victor Verzea. Și au fost chiar voci de se întemeiază domnul Iorga, d-sa le scoate dintr-o broșură
mare tonalitate în societatea românească, ca de pildă editată de familia colonelului Verzea [...]51. Probabil că
Nicolae Iorga. Despre opinia acestuia referitoare la distinsul profesor Iorga uitase de atitudinea acestuia la
colonelul Verzea, ziarul „Adevărul” din 2 octombrie căderea Turtucaiei, când colonelul Verzea i-a răspuns
1922, consemna: „Neamul Românesc” de aseară aduce [...] scurt și expresiv. Expresiv nu numai pentru teribila
o surpriză: domnul Nicolae Iorga publică un articol știre pe care o transmitea, dar și pentru starea de spirit
intitulat „Cazul Verzea”. Surpriza constă în faptul că a cui vorbea, repezit și brusc, cu intonaţia care arată că i
d. Iorga n-are siguranţa deplină a vinovăţiei fostului s-a îndeplinit o profeţie sau că e bucuros de rezultatul pe
colonel. D-sa declară că vina „poate fi încă supusă discuţiei” care-l aștepta: Ei, ce să fie? A căzut Turtucaia52.
A Traitor of Nation
– Colonel artilleryman Victor Verzea –
Brigade General prof. univ. Adrian Stroea, Ph.D., Colonel (r) Marin Ghinoiu
Abstract: Colonel artilleryman Victor Verzea is a typical case of espionage in favor of Central Powers.
In 1914 was named director of Romanian Mail and during the German occupation was the mayor of
the capital. For his activity the Martial Court condemned him in august 1917 to death and military
degradation.
Keywords: Colonel artilleryman Victor Verzea, Central Powers, condemned to death, military
degradation, collaborationist

NOTE
1
Brigada 8 LAROM. 25
Ibidem.
2
*** Minerva. Enciclopedie română, Cluj, Editura Comitetului de redacţie al 26
Colonel Victor Verzea, Op. cit., pp. 9-10.
Enciclopediei române Minerva, 1930, p. 952. 27
Petre Otu, Mareşalul Alexandru Averescu militarul, omul politic, legenda,
3
Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea. Material românesc. Bucureşti, Editura Militară, 2009, p. 74.
Oameni şi înfăptuiri, Bucureşti, Editura SAECULUM I.O. şi Editura VESTALA, 28
Dr. Alexandru Popescu, Diplomaţii şi spionajul (III), în „Ziarul Financiar”,
1999, p. 895. 29 iunie 2007.
4
Lucian Boia, „Germanofilii”: elita intelectuală românească în anii Primului 29
Dr. Alexandru Popescu, Din istoria universală a spionajului (VI). România,
Război Mondial, Bucureşti, Editura Humanitas, 2009, p. 75. în „Ziarul Financiar”, 27 mai 2011.
5
*** Anuarul Armatei Române pe anul 1905, p. 427. 30
Lucian Boia, Op. cit., p. 75.
6
Lucian Predescu, Op. cit., p. 895. 31
Vasile Măierean, Dan Dulciu, Op. cit.
7
Colonel Victor Verzea, Răspuns calomniatorilor mei, Bucureşti, Tipografia 32
Ion Rusu Abrudeanu, Păcatele Ardealului faţă de sufletul Vechiului Regat.
„Gutemberg” Josef Gobl, 1918, p. 5. Fapte, documente şi facsimile, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1930,
8
*** Anuarul Armatei Române pe anul 1915, p. 310. pp. 427-428.
9
C. Neagu, D. Marinescu, R. Georgescu, Fapte din umbră, vol. II, Bucureşti, 33
Ion Rusu Abrudeanu, România şi războiul mondial. Contribuţii la studiul
Editura Politică, 1977, p. 98. istoriei războiului nostru, Bucureşti, Editura Librăriei SOCEC & Comp.,
10
Constantin N. Minescu, Istoria Poştelor Române. Originea, desvoltarea şi Societate Anonimă, 1921, p. 120.
legislaţiunea lor, Bucureşti, Imprimeria Statului, 1916, p. 651. 34
Ibidem.
11
„Revista economică”, anul XV, nr. 8, Sibiu, 22 februarie 1913, p. 122. 35
General Radu R. Rosetti, Mărturisiri (1914-1919), Bucureşti, Editura
12
Dr. Vasile Bianu, Însemnări din războiul României Mari. Tomul I de la Modelism, 1997, p. 72.
mobilizare până la Pacea din Bucureşti, Cluj, Institutul de Arte Grafice 36
Ibidem, p. 95.
„Ardealul”, 1926, p. 170. 37
Ibidem, p. 155.
13
Vasile Nistor, Mari avocaţi ai României, Bucureşti, Universul Juridic, 2011, 38
I.G. Duca, Amintiri politice, vol. I, München, Colecţia „Memorii şi mărturii”
pp. 21-22. Jon Dumitru-Verlag, 1981, p. 263.
14
„Unirea”, anul XXIX, nr. 98, Blaj, miercuri 14 mai 1919, p. 4. 39
Ibidem, vol. II, p. 7.
15
„Adevărul”, anul XXXII, nr. 10766, mai 1919, p. 2. 40
Ibidem, p. 25.
16
Ibidem, anul XXXV, nr. 11802, miercuri 13 septembrie 1922, p. 2. 41
Ibidem, p. 151.
17
Vasile Crişan, Aurel C. Popovici (1863-1917), Alba Iulia, Editura Altip, 42
General Radu R. Rosetti, Op. cit., p. 159.
2008, p. 21. 43
Lucian Boia, Op. cit., p. 75.
18
Ion Rusu Abrudeanu, Pacostea rusească – note istorice, impresii, documente 44
Vasile Th. Cancicov, Impresiuni şi păreri personale din timpul războiului
şi scrisori în legătură cu războiul nostru, Bucureşti, Atelierele grafice României. Jurnal zilnic 13 august 1916-31 decembrie 1918, vol. II, Bucureşti,
SOCEC&Comp., Societate anonimă, 1920, p. 41. Atelierele Societăţii „Universul”, 1921, p. 511.
19
Mircea Bălan, Istoria trădării la români, vol. II, De la Mihai Viteazul până 45
Ibidem, p. 432.
astăzi, ediţia a III-a, Timişoara, Editura Eurostampa, 2006, p. 333. 46
I.G. Duca, Op. cit., vol. III, pp. 161-162.
20
Vasile Măierean, Dan Dulciu, O istorie a criptologiei româneşti, Bucureşti, 47
Ibidem, p. 163.
Editura RAO, 2010. 48
Ibidem.
21
Colonel Victor Verzea, Op. cit., Bucureşti, Tipografia „Gutemberg” Josef 49
Lucian Boia, Op. cit., p. 75.
Gobl, 1918, p. 8. 50
Gr. Damian, Chestia Verzea revine la ordinea zilei, în „Adevărul”, anul XXXV,
22
Maior V. Verzea, Starea sufletească şi materială a armatei, în „Sămănătorul”, nr. 11821, luni 2 octombrie 1922, p. 3.
anul VII, nr. 32, 3 august 1908, p. 739. 51
Ibidem.
23
Ibidem, p. 740. 52
Nicolae Iorga, O viaţă de om. Aşa cum a fost, volumul II, Lupta, Bucureşti,
24
Ibidem, p. 742. Editura Minerva, 1984, p. 228.

document 2016 1 (71) 57

studii/documente

STADIUL ÎNDEPLINIRII OBLIGAŢIILOR PREVĂZUTE

DE ARTICOLELE 8, 13-17 DIN CONVENŢIA DE ARMISTIŢIU
LA 30 SEPTEMBRIE 1946
Dr. Teodora GIURGIU1

D
upă data semnării Convenţiei de Armistiţiu și unguri; c) persoanelor cu reședinţa în teritoriile
la 12 septembrie 1944, statul român a fost Germaniei și Ungariei sau în teritoriile ocupate de
nevoit să creeze o serie de instituţii cu armatele germano-ungare.
misiunea de a pune în aplicare prevederile acesteia, Dacă stabilirea primelor două categorii de
de a coordona și controla activitatea în vederea unei persoane comportă mai puţine discuţii, era însă
bune îndepliniri a obligaţiilor asumate. de lămurit situaţia persoanelor care se găseau în
Comisia Română pentru Aplicarea Armistiţiului teritoriile ocupate de inamic, deoarece textul art. 8 al
a fost înfiinţată prin Decretul-lege nr. 527 din Convenţiei de Armistiţiu nu face nicio discriminare
24 octombrie 19442. Deși baza legală de funcţionare în ceea ce privește motivele ce au determinat aflarea
a suferit modificări de-a lungul timpului, în principal, acestor persoane în teritoriile inamice.
atribuţiile sale au fost: să reprezinte guvernul român Comisia Aliată de Control a arătat că această
și Înaltul Comandament Român pe lângă Înaltul categorie cuprinde toate persoanele care se aflau în
Comandament Aliat (Sovietic) și Comisia Aliată teritoriile inamice sau ocupate de acesta, indiferent
de Control, prevăzută la art. 18 din Convenţia dacă se găseau în această situaţie voluntar sau
de Armistiţiu; să primească cererile Înaltului involuntar. Astfel s-a arătat că această măsură vizează
Comandament Aliat (Sovietic), să le rezolve deopotrivă prizonierii români căzuţi în mâinile
sau să le trimită spre rezolvare departamentelor, germanilor, ca și persoanele care se aflau în teritoriul
autorităţilor sau instituţiilor publice competente; să inamic ca urmare a executării unui serviciu comandat
soluţioneze cererile românilor în legătură cu aplicarea (de ex.: diplomaţii, delegaţi ai statului sau a unor
armistiţiului. De asemenea, comisia era autorizată societăţi românești etc.).
să dea pentru România interpretarea Convenţiei de Deblocarea bunurilor acestor persoane se putea
Armistiţiu, precum și îndrumările pentru aplicarea ei, face numai de Comisia Aliată de Control, după un
să controleze executarea clauzelor acesteia și să ţină
examen de la caz la caz.
evidenţa prestaţiilor efectuate de statul român.
Pe de altă parte, măsura blocării bunurilor urma
Printr-o Dare de seamă, întocmită la 30 septembrie
a se aplica și bunurilor aparţinând cetăţenilor
1946, se arăta stadiul îndeplinirii art. 83 din Convenţia
Naţiunilor Unite aflaţi în teritoriile inamice ca efect
de Armistiţiu.
al agresiunii germane.
„Aplicarea dispoziţiilor art. 8 al Convenţiei de
În această din urmă categorie se aflau în special
Armistiţiu s-a făcut în conformitate cu instrucţiunile
bunurile situate pe teritoriul României, proprietatea
Comisiei Aliate de Control.
unor cetăţeni cehoslovaci domiciliaţi în teritoriul
Din adresele Comisiei Aliate de Control și cu
ocazia conferinţelor ce au avut loc între reprezentanţii naţional ocupat de germani.
acestei Comisii și delegaţii Guvernului Român în Prin adresa nr. 1718-S.K. din 4 martie 1945,
vederea interpretării dispoziţiilor art. 8 al Convenţiei Comisia Aliată de Control a arătat că «actualmente
de Armistiţiu, s-au degajat următoarele principii este imposibil de a se elibera întreprinderile cu capital
în ceea ce privește determinarea bunurilor care fac cehoslovac de sub controlul Statului Român, deoarece
obiectul acestui articol. aceasta este în contradicţie cu condiţiile Convenţiei
de Armistiţiu».
Bunuri vizate de art. 8 Ulterior, după eliberarea întregului teritoriu al
În conformitate cu dispoziţiile art. 8, Guvernul Republicii Cehoslovace, s-a aprobat de [Link].C.4.
Român a fost obligat a păstra bunurile aparţinând: deblocarea bunurilor aparţinând acestei categorii de
a) Germaniei și Ungariei; b) cetăţenilor germani cetăţeni – numai cu avizul său – de la caz la caz.
58 1 (71) 2016 document
 studii/documente

Rodion Iakovlevici Malinovski 1. Mărfurile aflate în vămi, plătite anticipat de

(n. 1898-m. 1967), mareşal sovietic.
importatorii români, sunt proprietate românească ori
În timpul celui de-Al Doilea Război
Mondial, comandant al Armatei II de unde ar fi importate;
Gardă (1942-1943), al Frontului de 2. Mărfurile aflate în vămi importate din Germania
Sud-Vest (1943-1944), și Ungaria, pentru care firmele românești au depus
apoi comandant al Fronturilor 3
contravaloarea în lei la Banca Naţională a României
(oct. 1943-1944) şi 2 Ucrainene
(1944-1945), precum şi al Frontului sau la bănci autorizate, sunt proprietate inamică și
Transbaikalian (1945) împotriva sunt considerate capturi de război;
japonezilor; reprezentant al Înaltului 3. Mărfurile aflate în vămi – indiferent de originea
Comandament Aliat (sovietic);
ministru al Apărării (1957-1967)
lor – plătite de firme germane și ungare, sunt capturi
de război;
Prin adresa nr. 4554 din 14 iunie 1946, Legaţia 4. La vămi se instalează organe de control sovietice;
Republicii Cehoslovace la București, a solicitat 5. Toate cererile românești în legătură cu mărfurile
intervenţia Comisiei Române de Legătură pe lângă din vămi, vor fi îndreptate la Comisia Aliată de Control.
Comisia Aliată de Control în vederea exonerării Atât cu ocazia discuţiilor ce au avut loc în ședinţa
cetăţenilor cehoslovaci de obligaţia de a-și întocmi sus-menţionată, cât și din adresele trimise Comisiei
inventarul averii lor mobile și imobile din România, Aliate de Control, organele Guvernului Român au
arătând că acest procedeu provoacă mari neplăceri susţinut:
și este cu totul neîntemeiat, întrucât cetăţenii a) Toate mărfurile importate din Germania,
cehoslovaci nu pot fi consideraţi ca persoane vizate Ungaria și alte teritorii ocupate de inamic, din
de prevederile art. 8 al Convenţiei de Armistiţiu. momentul în care au sosit pe teritoriul României, iar
Comisia Română de Legătură, prin adresa exportatorul a emis o factură pe numele importatorului
nr. 17563 din 17 iulie 1946 a comunicat cele de mai sus român, sunt proprietate românească.
Comisiei Aliate de Control, rugând-o să aprecieze dacă Exportatorul inamic nu poate, în condiţiile acestea,
nu este cazul, pe de o parte, de a se sista operaţiunile avea alt drept decât acela de a primi contravaloarea
de inventariere a bunurilor aparţinând cetăţenilor facturilor emise pe numele importatorului român.
cehoslovaci, iar pe de altă parte să se aprobe deblocarea Ca o consecinţă firească a acestei situaţii juridice,
acelora care se află sub controlul C.A.S.B.I.5-ului. statele semnatare ale Convenţiei de Armistiţiu
Domnul general-colonel I.Z. Susaicov, locţiitorul nu pot avea alte drepturi în executarea art. 8 al
președintelui Comisiei Aliate de Control din Convenţiei de Armistiţiu, asupra importurilor din
România, a comunicat verbal domnului dr. S. Oeriu, Germania, Ungaria sau teritoriile ocupate de inamic
Comisar General al Guvernului pentru Legăturile decât acelea ale exportatorului inamic – căruia s-au
cu [Link].C., că este de acord ca bunurile cetăţenilor substituit – deci a primi, conform acordurilor de plăţi,
cehoslovaci să fie deblocate, precizând însă că această contravaloarea în devize a exportului efectuat.
deblocare nu se va face decât după cercetarea de la
b) Prin ridicarea sau blocarea mărfurilor din
caz la caz, de către [Link].C.
vămi, proprietatea importatorilor români, de pe o
Hotărârile Comisiei Aliate de Control au fost
parte se dezorganizează capacitatea de producţie a
comunicate Legaţiunii Cehoslovace prin adresa
economiei românești, lipsind-o adeseori de materii
nr. 18760 din 3 august 1946, iar ulterior prin adresa
prime necesare funcţionării ei, iar pe de altă parte se
nr. 23158 din 24 septembrie 1946, Legaţia Cehoslovacă
aduce o pagubă efectivă a Statului Român, deoarece
a fost rugată să binevoiască a vedea dacă nu este cazul
este aproape sigur că Guvernul German – pentru a
ca să reia direct discuţiile cu [Link].C. – eventual chiar
despăgubi exportatorii care expediaseră mărfuri în
cu Guvernul Sovietic – pentru a lămuri complet
România și nu primiseră încă dreptul lor – a dispus
situaţia bunurilor din România, aparţinând supușilor
achitarea acestora din disponibilităţile României
cehoslovaci.
aflate în clearing-ul româno-german.
Situaţia mărfurilor aflate în vămi Comisia Aliată de Control a dispus verificarea
În ședinţa din 11 octombrie 1944, delegaţii situaţiei mărfurilor aflate în vămi și ridicarea acelora
Comisiei Aliate de Control au făcut cunoscut care – după teza înfăţișată de reprezentanţii sovietici – au
următoarele: fost considerate drept captură de război.
document 2016 1 (71) 59
studii/documente

ce urmează să fie livrate de

Statul Român în cadrul
art. 12 al Convenţiei
de Armistiţiu, pe baza
acordului de la Moscova
din septembrie 1945.
Vladislav Petrovici Vinogradov Prin adresa nr. 3852-E
(n. 1899-m. 1962), din 10 septembrie 1946,
general sovietic care a luptat
în cel de-Al Doilea Război Mondial;
[Link].C. a cerut Comisiei
locţiitor al preşedintelui Române de Legătură Ivan Susaikov (n. 1903-m. 1962),
Comisiei Aliate de Control să pună în vedere general, locţiitor al președintelui
proprietarilor respectivi Comisiei Aliate de Control în România
În ceea ce privește mărfurile importate din
să depună până la data de 20 septembrie 1946
Germania și căzute în rebut, delegaţii Guvernului
documentele originale pe care își sprijină drepturile
Român au propus următorul regim:
– mărfurile căzute în rebut înainte de lor, în vederea rezolvării definitive a acestei chestiuni.
12 septembrie 1944 au devenit proprietatea Statului Aducându-se cele de mai sus la cunoștinţa celor
Român, dacă până la acea dată s-au îndeplinit toate interesaţi, unii dintre aceștia au comunicat C.R.L.6 că
formalităţile prevăzute de legea vămilor. sunt în imposibilitate a prezenta documentele cerute
În consecinţă, Statul Român este liber de a dispune de [Link].C. prin adresa nr. 3852-E din 10 septembrie
de aceste mărfuri, conform legilor interne în vigoare. 1946, întrucât respectivele documente au fost depuse
– mărfurile căzute în rebut, după data de anterior la Comisia Aliată de Control odată cu
12 septembrie 1944, având în vedere că după această iniţierea demersurilor făcute în vederea eliberării din
dată nu se mai poate modifica, prin legi interne, vămi a materialelor ce le aparţineau.
situaţia bunurilor vizate de Convenţia de Armistiţiu, Despre această situaţie, Comisia Aliată de
urmează a fi păstrate de Guvernul Român conform Control a fost informată prin adresa nr. 28805 din
dispoziţiilor art. 8 al Convenţiei de Armistiţiu. 23 noiembrie 1946.
În ceea ce privește mărfurile importate din toate Măsuri luate de Guvernul Român în aplicarea art. 8
celelalte ţări cu excepţia acelora vizate de art. 8 al Înainte de semnarea Convenţiei de Armistiţiu,
Convenţiei de Armistiţiu – Statul Român poate Guvernul Român a dispus prin Legea nr. 443 din
exercita nestânjenit drepturile ce-i sunt conferite 2 septembrie 1944 și nr. 453 din 11 septembrie 1944,
prin legile sale organice, indiferent de data căderii imobilizarea și controlul bunurilor aparţinând cetăţenilor
lor în rebut. germani și unguri, inclusiv participările depășind 20%
Comisia Aliată de Control, prin adresa nr. 5341 din totalul capitalului societăţilor pe acţiuni.
din 25 septembrie 1945 a precizat că toate mărfurile În executarea art. 8 al Convenţiei de Armistiţiu și a
importate din Germania, Ungaria și teritorii ocupate instrucţiunilor Comisiei Aliate de Control, au rezultat
de inamic, după data de 22 iunie 1941 și căzute în pentru Guvernul Român următoarele obligaţii:
rebut sunt considerate ca bunuri de captură. 1) de a inventaria toate bunurile vizate de acest art.;
Cu prilejul verificării mărfurilor aflate în vămi, 2) de a nu permite înstrăinarea acestor bunuri sub
organele sovietice au reţinut și expediat în URSS, nicio formă, urmând a le păstra în condiţiile stabilite
unele mărfuri, care după teza sovietică, erau de Comisia Aliată de Control.
proprietate românească, întrucât erau importate din Ca urmare, Guvernul Român a completat legislaţia
ţări neutre, iar altele deși importate din teritoriile existentă prin Legile nr. 615 din 3 decembrie 1944,
ocupate de inamic fuseseră achitate și transferul făcut nr. 644 din 19 decembrie 1944 și nr. 91 din 10 februarie
înainte de data de 23 august 1944. 1945.
Comisia Română de Legătură prin adresa Atât pe cale legislativă, cât și pe cale de instrucţiuni
nr. 10444 din 15 mai 1946, a comunicat Comisiei administrative, s-a dispus: a) declararea tuturor
Aliate de Control, toate cazurile de asemenea natură bunurilor considerate inamice; b) blocarea acestor
care i-au fost aduse la cunoștinţă până la acea dată bunuri; c) punerea sub control a persoanelor juridice
de către autorităţile românești sau de particulari și cu participare de peste 20% capital inamic; d) anularea
a propus ca toate aceste mărfuri – proprietate tuturor înstrăinărilor de bunuri inamice făcute
românească – să fie luate în considerare cu prilejul posterior datei de 12 septembrie 1944; e) înfiinţarea
alcătuirii listei de mărfuri în valoare de 300 miliarde lei unui organ special însărcinat cu inventarierea, controlul
60 1 (71) 2016 document
 studii/documente

și administrarea C o n f o r m
bunurilor persoa- legilor interne și
nelor menţionate de instrucţiunilor
art. 8 al Convenţiei Comisiei Aliate
de Armistiţiu. de Control, au fost
Până la data de supuse controlului
3 decembrie 1944, C.A.S.B.I. toate
aceste atribuţii au firmele comerciale
fost exercitate de și industriale care
fostul Minister aveau o participare
al Economiei de capital inamic
Naţionale. depășind 20% din
La această Regele Mihai alături de Regina mamă Elena, dr. Petru Groza și generalul Ivan Susaikov
capitalul social
dată, a luat fiinţă total.
Comisariatul General pentru Inventarierea, Preluarea, Administrarea acestor firme se face prin
Controlul și Administrarea unor Întreprinderi administratori numiţi de C.A.S.B.I., în conformitate
și Bunuri, lucrând sub controlul Ministerului cu instrucţiunile comunicate de această instituţie.
Economiei Naţionale. Instrucţiunile Comisiei Aliate de Control cu privire
Această instituţie, nefiind în măsură să corespundă la activitatea întreprinderilor ce se încadrează în
scopului în vederea căreia fusese creată, a fost prevederile art. 8 al Convenţiei de Armistiţiu
desfiinţată și înlocuită, prin Legea nr. 91/1945, cu Comisia Aliată de Control a comunicat următoarele
Casa de Administrare și Supraveghere a Bunurilor instrucţiuni cu privire la funcţionarea întreprinderilor
Inamice (C.A.S.B.I.), care a lucrat sub dependenţa integral inamice sau a întreprinderilor mixte (cu
Ministerului de Finanţe, iar de la publicarea Legii participare de peste 20% inamică):
nr. 635 în [Link].7 nr. 178 din 8 august 1945, a trecut 1. Să se păstreze substanţa întreprinderii și în acest
sub controlul Comisariatului General al Executării scop a cerut:
Armistiţiului și apoi prin Legea nr. 5 publicată în a) prin adresa nr. 1327-E.K. din 12 ianuarie 1945
[Link]. nr. 20 din 23 ianuarie 1946 a fost încadrată și nr. 1361-E.K. din 25 ianuarie 1945, blocarea unei
sub conducerea Comisiei Române de Legătură cu cote de mărfuri la firmele comerciale, proporţională
Comisia Aliată de Control. cu participarea de capital inamic, precum și blocarea
În același timp, prin Decizia Consiliului de totalităţii mărfurilor importate și neachitate până la
Miniștri nr. 238 din 15 februarie 1945, a luat fiinţă 12 septembrie 1944.
pe lângă fiecare prefectură de judeţ câte un Oficiu Fosta Comisie Română pentru Aplicarea
Judeţean al Bunurilor Inamice. Armistiţiului a arătat Comisiei Aliate de Control
Aceste oficii lucrează în cadrul și conform că separarea, la întreprinderile mixte, a unei cote
instrucţiunilor C.A.S.B.I.-ului, având drept scop de de mărfuri proporţională cu participarea de capital
a executa în judeţul respectiv, parte din atribuţiile inamic, creează dificultăţi de ordin juridic și practic
ce revin acestei instituţii și anume: identificarea, pentru realizarea unei asemenea soluţii.
inventarierea, evaluarea, conservarea și administrarea Astfel:
bunurilor vizate de textul art. 8 al Convenţiei de – separarea mărfurilor echivalează cu o lichidare
Armistiţiu. a întreprinderii fără ca această lichidare să fie justă,
C.A.S.B.I. a pășit, de la înfiinţare, prin organele fiindcă nu ţine seama și de pasivul întreprinderii;
sale din ţară, la controlul operaţiunilor de identificare – activitatea unei asemenea întreprinderi nu poate
și inventarierilor făcute până la data de 10 februarie continua pro-parte, plătindu-se datoriile și făcându-se
1945, completând aceste date acolo unde a fost cazul. cheltuieli de regie (salarii, impozite etc.) numai
În ceea ce privește administrarea acestor bunuri, ea dintr-o porţiune a activului, adică în sarcina exclusivă
s-a făcut în conformitate cu instrucţiunile Comisiei a acţionarului român. Acţionarul german sau ungur
Aliate de Control și, în aceste operaţiuni, urmează nu poate avea mai multe drepturi decât acţionarul
a se distinge: administrarea firmelor comerciale român în aceeași întreprindere;
și industriale (firme individuale, în nume colectiv, – această măsură care nu este conformă cu
societăţi pe acţiuni etc.) și administrarea tuturor principiile juridice, nu este justificată de aplicarea
celorlalte bunuri mobile și imobile. art. 8 al Convenţiei de Armistiţiu, care vizează
document 2016 1 (71) 61
studii/documente

s-a permis C.A.S.B.I.-ului să facă concedieri de

salariaţi cu respectarea drepturilor prevăzute de art. 76
din Legea contractelor de muncă (Decret-lege
nr. 2010 publicat în „Monitorul Oficial“ nr. 142 din
27 iunie 1945).
Prin adresa nr. 2985-E din [Link].1945, [Link].C.
a comunicat că «din momentul declarării încetării
activităţii la întreprinderi și anterior instrucţiunilor
date de [Link].C., resursele unei astfel de întreprinderi
nu pot fi folosite decât la achitarea personalului
concediat din întreprindere și a celui rămas în
funcţiune și la cheltuielile necesitate de păstrarea
valorilor existente...».
Regele Mihai alături de Andrei Vîșinski (stânga) și dr. Petru Groza (dreapta) Ulterior, [Link].C. prin adresa nr. 3198-E din
participaţiunile și acţiunile deţinute de cetăţeni [Link].945 a arătat – în cazul firmei Brohm – că «este
inamici și nu societatea însăși în întregul ei activ. cu neputinţă să acorde aprobarea de a vinde mărfuri
Comisia Aliată de Control, prin adresa nr. 1495 pentru a se acoperi cheltuielile cauzate firmei de către
din 5 martie 1945 a comunicat că măsurile introduse statul numeros al funcţionarilor și de către achitarea
prin adresele anterioare se menţin. salariului pe cinci luni celor concediaţi și propune a se
Prin adresa nr. 1773-E.K. din 7 martie 1946, acoperi cheltuielile arătate mai sus, în contul organelor
Comisia Aliată de Control a făcut cunoscut că române care poartă răspunderea executării art. 8 al
deblocarea materialelor și mărfurilor se va face numai Convenţiei de Armistiţiu».
după cercetarea de la caz la caz și «numai în cazul Prin achitarea drepturilor personalului concediat
de extremă necesitate pentru populaţie, precum și în condiţiile de mai sus și anumite cheltuieli de
pentru întreprinderi izolate care lucrează în vederea conservare, s-a deschis prin Decretul-lege nr. 27
satisfacerii nevoilor Armatei Roșii», în măsura în care publicat în [Link]. nr. 24 din 29 ianuarie 1946 un credit
aceste mărfuri nu se produc în ţară sau nu se găsesc de 2 miliarde lei, pe seama C.A.S.B.I.-ului.
în comerţ. Din datele comunicate de C.A.S.B.I. rezultă că
b) limitarea personalului la strictul necesar. până la data de 31 octombrie 1946 cheltuielile făcute
Această măsură determinând dificultăţi de ordin în cadrul executării art. 8 al Convenţiei de Armistiţiu
social și practic s-a realizat la 26 iunie 1945, când se prezintă după cum urmează:

Detalii Salarii și dif. accesorii Materiale Total

Exerciţiul 944/945
- C.A.S.B.I. de la [Link]. la
4.971.332 4.971.332
[Link].1945
Exerciţiul 945/946
- C.A.S.B.I. 641.142.701 141.169.434 782.312.135
- [Link]ţene 118.515.299 20.920.134 139.435.433
- D.L. nr. 271/946 credit de
408.607.978 408.607.978
lei 2 miliarde
[Link] 162.089.568 [Link] [Link]
Exerciţiul 946/947
- C.A.S.B.I. de la [Link].1946
[Link] 239.083.539 [Link]
la 31.X.1946
- Oficiile judeţene de la
312.069.179 38.951.106 351.020.285 [Link]
[Link].1946 la 31.X.1946
[Link] 278.034.645 [Link]
Total general [Link]

62 1 (71) 2016 document

 studii/documente

c) scutiri de impozite. Reprezentanţii Comisiei Române de Armistiţiu

Prin adresa nr. 797 din 9 aprilie 1945 trimisă au arătat că sunt vizate de Convenţia de Armistiţiu
Ministerului de Finanţe, s-a cerut modificarea legilor bunurile inamice așa cum existau la data de
«asupra beneficiilor, exceptând de sub regimul acestei 12 septembrie 1944.
legi întreprinderile care intră în rigorile art. 8 al În consecinţă, este lovită de indisponibilitate averea
Convenţiei de Armistiţiu și edictând pentru aceste netă a acestor persoane, deci mai puţin creanţele care
întreprinderi o lege specială». erau născute înainte de 12 septembrie 1944.
Ministerul de Finanţe a studiat această problemă Reprezentanţii [Link].C. au arătat că sunt de acord
pusă de [Link].C. prin adresa sus-menţionată, ca bunurile gajate să rămână mai departe în păstrarea
informând-o că ar fi greu de aplicat un regim de creditorului, dar nu au admis și dreptul pentru acesta
exceptare «deoarece, cele mai multe din întreprinderile de a păși, în conformitate cu legile interne românești,
ce intră sub formă de administraţie forţată în la realizarea creanţei prin scoaterea în vânzare a
prevederile art. 8 al Convenţiei de Armistiţiu, sunt bunului gajat.
întreprinderi cu caracter mixt și nu s-ar putea admite 2. Să se controleze activitatea întreprinderilor, dând
ca tovarășii români ai capitalului german să profite în acest scop instrucţiuni cu privire la selecţionarea
de avantajele pe care dvs. le cereţi pentru interesele administratorilor, modul de a dispune de sumele blocate,
germane în România». urmărirea debitorilor și finanţarea firmelor inamice.
d) creanţe asupra unor bunuri inamice. 3. Să se lichideze și să se pună în inactivitate
Cu ocazia discuţiilor în vederea redactării unui întreprinderile inamice neviabile.
text de lege complet reglementând regimul bunurilor Lichidarea se face de către C.A.S.B.I. cu aprobarea
inamice, delegaţii fostei Comisii Române pentru [Link].C., numai în anumite cazuri excepţionale și
Aplicarea Armistiţiului au propus un articol, având potrivit legilor interne românești.
următoarea redactare: În celelalte cazuri se acordă numai încetarea
«...creditorul gagist va fi în drept să procedeze la activităţii luându-se din timp măsuri speciale în
realizarea gajului, îndeplinind și faţă de Comisariatul vederea comprimării cheltuielilor și conservării
General8 toate formalităţile prevăzute de Codul Civil, substanţei rămase.
Codul de Comerţ, Codul de Procedură Civilă sau Administrarea bunurilor aparţinând persoanelor
alte legi speciale. fizice se face de C.A.S.B.I. și organele sale locale.
Creditorii privilegiaţi, ipotecari și chirografari9 vor Situaţia bunurilor inventariate de C.A.S.B.I.
putea, de asemenea, proceda la realizarea drepturilor lor.
C.A.S.B.I., împreună cu Oficiile Judeţene ale
Realizarea acestor drepturi se va face atât faţă de
Bunurilor Inamice au pășit, de la înfiinţarea lor,
debitor, cât și faţă de Comisariatul General».
la identificarea pe întreg teritoriul statului român,
Reprezentanţii Comisiei Aliate de Control nu
inclusiv Transilvania de Nord, a tuturor bunurilor
au fost de acord cu principiul că creditorii vor putea
vizate de prevederile art. 8 al Convenţiei de Armistiţiu.
purcede la realizarea drepturilor lor, nici chiar pentru
O situaţie sumară a acestor bunuri se înfăţișează
creditorii gajiști obiectând că Naţiunile Unite au drept
astfel:
de prioritate asupra oricărui alt creditor român și că,
în conformitate cu prevederile art. 8 – au hotărât că Bunuri rurale
aceste creanţe nu urmează a fi executate (Nota de Situaţia bunurilor rurale, după naţionalitatea
ședinţă din 4 ianuarie 1945). proprietarilor, alcătuită de C.A.S.B.I., se prezintă astfel:

Încadrate la C.A.S.B.I.
Natura bunului
germane ungare absenteiste Total
Clădiri 12, ½ 755 13.158 13.925, ½
Terenuri arabile 3,23 ha 6.596 ha 56.519 ha 63.118,23 ha
Pășuni-fâneţe 1,15 -//- 3.567 -//- 23.099 -//- 26.667,15 -//-
Alte categorii 6,40 -//- 894 -//- 11.188 -//- 12.088,40 -//-
Livezi și grădini 1,60 -//- 871 -//- 4.104 -//- 4.976,68 -//-
Vii, teren neplantat 1,31 -//- 170 -//- 3.302 -//- 3.473,31 -//-
Păduri 612,00 -//- 16.990 -//- 73.749 -//- 91.351,00 -//-
625,69 -//- 29.088 -//- 171.961 -//- 201.674,69 -//-

document 2016 1 (71) 63

studii/documente

În ceea ce privește administrarea acestor bunuri, Comerciale

C.A.S.B.I. a dat dispoziţii privitoare la: arendarea

absenteiste
viilor, livezilor și terenurilor agricole; predarea

germane
Natura

ungare
inventarului viu către Armata Roșie, conform adresei Total
întreprinderii
Comisiei Aliate de Control nr. 559-E/1946; predarea
produselor agricole către INCOOP; administrarea
Alimentare 14 5 216 235
inventarului agricol mort.
Textile-
Bunuri urbane 26 18 91 135
lemnoase
Statistica bunurilor urbane puse sub controlul Import-export 56 8 70 134
C.A.S.B.I., este următoarea: Metalurgice și
35 12 16 63
petroliere
Natura
germane ungare absenteiste Total Chimice,
bunului 22 11 40 73
farmacii
Imobile 389 631 -10
Bănci,
Mobile-
2.787 319 6.185 cooperative, 20 26 34 80
persoane
asigurări
Prin Convenţia din 18 mai 1945 intervenită între 173 80 467 720
C.A.S.B.I. și Creditul Funciar Urban, administrarea
bunurilor urbane – cu excepţia celor din Moldova Predarea bunurilor germane către URSS
și Bucovina de Sud – a fost încredinţată Creditului În ceea ce privește bunurile germane, Comisia
Funciar Urban. Aliată de Control, prin adresa nr. 3191-E din 3 iulie
Întrucât administrarea făcută de acea instituţie și nr. 3320-E din 17 iulie 1945, a făcut cunoscut
nu s-a realizat în condiţii mulţumitoare și în special Președinţiei Consiliului de Miniștrii că acţiunile
avându-se în vedere pretenţiile Creditului Funciar petroliere și bancare aparţinând germanilor trec în
Urban de a i se acorda drept onorariu de mandat proprietatea URSS în cadrul indemnizării parţiale
50% din chirie, prin Decizia Comisiei Interimare pentru pagubele ce i-au fost aduse de către Germania.
nr. 3250 din 15 mai 1945, C.A.S.B.I. a hotărât Ca urmare adreselor de mai sus, Guvernul Român,
denunţarea numitei Convenţii și administrarea de prin Legea nr. 573 din 18 iulie 1945, publicată
aici înainte a acestor bunuri prin Oficiile Judeţene în [Link]. nr. 161 din 19 iulie 1945, a reglementat
ale Bunurilor Inamice. transferul acţiunilor trecute în patrimoniul URSS.
În ceea ce privește situaţia întreprinderilor În anexa nr. 1 a acestei legi, s-a transferat în patrimoniul
industriale și comerciale aflate sub controlul URSS, acţiuni în valoare nominală de 1.759,8 milioane
C.A.S.B.I., se înfăţișează astfel: lei de la 11 societăţi petroliere românești.
În anexa nr. 2 a aceleiași legi, s-a prevăzut
Industriale transferarea în patrimoniul URSS a acţiunilor care
au aparţinut germanilor, în sumă de 543.193.020 lei
absenteiste
germane

Natura (valoare nominală), la un număr de 8 bănci românești.

ungare

Total
întreprinderii Apoi, în executarea stipulaţiilor cuprinse în
Protocolul asupra Conferinţei de la Potsdam din
Alimentare 24 29 195 248 iulie 1945, cu privire la bunurile germane, guvernul
Textile- român a luat – la cererea Comisiei Aliate de Control –
32 36 158 226
lemnoase următoarele dispoziţii legale:
Metalurgice și Legea nr. 75 publicată în [Link]. nr. 42 din
60 25 39 124
petroliere 19 februarie 1946, prin care s-a reglementat
Chimice, modalitatea de predare către Administraţia Generală
farmaceutice, 42 16 26 84 a Asigurărilor de Stat a URSS a patrimoniilor și
construcţii acţiunilor foste germane aparţinând societăţilor și
158 106 418 682 întreprinderilor de asigurare.
64 1 (71) 2016 document
 studii/documente

Prin tabloul nr. 1 anexat acestei legi s-a prevăzut Tabloul nr. 7 Întreprinderi 95
pe numele Administraţiei Generale a Asigurărilor -//- nr. 8 Petroliere și Miniere 8
de Stat din URSS transferul acţiunilor care au -//- nr. 9 Bănci 12
aparţinut persoanelor fizice și juridice germane în -//- nr. 10 Imobile în București și provincie 122
valoare nominală de 63.917.000 lei de la un număr de Actualmente s-a întocmit un nou proiect de jurnal
11 societăţi de asigurare, iar prin tabelul nr. 2 al Consiliului de Miniștri prin care urmează a se aproba
s-a specificat transferul către aceeași instituţie, a predarea unui al patrulea lot de bunuri germane, cuprinse
reprezentanţelor și societăţilor de asigurare germane în tablourile nr. 11 și 12 întocmite de C.A.S.B.I. și anume:
din România, în număr de 4, cu un capital de
38.000.000 lei. Tabloul nr. 11 Întreprinderi 38
Legea nr. 182 publicată în [Link]. nr. 70 din -//- nr. 12 Imobile 55
23 martie 1946, privitoare la predarea către organele
URSS a activelor germane (acţiuni, active ale Cu predarea activelor germane a fost însărcinată
Comisia Română de Legătură, care a dat dispoziţii
societăţilor pe acţiuni, active ale întreprinderilor
de executare C.A.S.B.I.
industriale, comerciale și a altor întreprinderi, averea
mobilă, imobilă, orice valori, precum și drepturile și Recapitulaţie
interesele persoanelor fizice și juridice).
După date comunicate de C.A.S.B.I. rezultă că
Jurnalul nr. 388 al Consiliului de Miniștri,
până la data de 31 octombrie 1946 situaţia predării
publicat în [Link]. nr. 81 din 3 aprilie 1946, prin
care se reglementează modul după care urmează a se către organele URSS a întreprinderilor germane, se
face predarea bunurilor vizate de prevederile Legii prezintă astfel:
nr. 182/1946. Bunuri rurale
Prin jurnalul sus-menţionat s-a dispus predarea
Natura bunului

germane, nu se
Deși încadrate
către instituţiile indicate de guvernul URSS a unui

predau, fiind
prim lot de bunuri germane, trecute în tablourile

Nepredate
Încadrate

ca bunuri

austriece
nr. 1, 2 și 3 întocmite de Casa de Administrare și
Supraveghere a Bunurilor Inamice și anume: Predate

Tabloul nr. 1 Întreprinderi Industriale și

235 Clădiri 12, ½ 8 3 1, ½
Comerciale
Terenuri
-//- nr. 2 -//- Petroliere 14 3,23 ha - 0,73 2,5 ha
arabile
-//- nr. 3 -//- Bănci și Asigurare 16 Pășuni- 1,15
- 1,1511 -
fâneţe -//-
Jurnalul nr. 791 al Consiliului de Miniștri,
publicat în [Link]. nr. 143 din 24 iunie 1946, prin Alte 6,40 1,80
4,47 0,13 ha
care s-a aprobat predarea în patrimoniul URSS categorii -//- ha
a bunurilor specificate în tablourile nr. 4, 5 și 6 Livezi- 1,54 1,16
0,28 0,10 -//-
ale C.A.S.B.I., în conformitate cu normele grădini -//- -//-
stabilite de Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 388/ Vii, teren 1,32 1,32
1946. - -
neplantat -//- -//-
Aceste tablouri cuprindeau următoarele bunuri:
612,00 612,00
Păduri - -
Tabloul nr. 4 Întreprinderi 65 -//- -//-
-//- nr. 5 Bănci 62
Bunuri urbane
-//- nr. 6 Imobile în București și provincie 57
Natura
Jurnalul nr. 1180 al Consiliului de Miniștri, Încadrate Predate Observ.
bunului
publicat în [Link]. nr. 197 din 27 august 1946, prin
care s-a aprobat predarea în patrimoniul URSS a Imobile 389 309 -
unui al treilea lot de bunuri germane cuprinse în 1.134
Mobile-
tablourile nr. 7, 8, 9 și 10 întocmite de C.A.S.B.I. 2.789 260 persoane
persoane
și anume: fără avere

document 2016 1 (71) 65

studii/documente

Întreprinderi industriale Întreprinderi industriale

în curs de predare
Natura întreprinderii

Scoase

Cota germană

Cota germană
întreprinderii
În curs de predare

a fost predată
de sub

Numărul
controlul

Natura
Legii
Încadrate

nr.
Predate
91/1945
Alimentare 7 7 -
Alimentare 24 18 6 Textile-
22 13 9
lemnoase
Metalurgice
60 42 18 Metalurgice-
și petroliere 25 20 5
petrol
Chimice-
Chimice,
farmacii- 42 29 11 2
farmacii, 16 16 -
construcţii
construcţii
Textile-
32 15 14 3 Total 70 56 14
lemnoase
Total 158 104 49 5
Întreprinderi comerciale
Întreprinderi comerciale

Cota germană

Cota germană
întreprinderii

Numărul lor
controlul Legii
Scoase de sub
întreprinderii

nepredată
nr. 91/1945
de predare

predată
Încadrate

Natura
Predate
Natura

În curs

Alimentare 6 3 3
Alimentare 14 7 7 Textile-
6 3 3
Textile- lemnoase
26 4 22
lemnoase Import-
13 3 10
Import- Export
56 33 23
export Metalurgice-
17 11 6
petroliere
Metalurgice
35 30 5 Chimice-
și petroliere
Farm.- 5 5 -
Chimice- Construcţii
farmacii- 22 21 Bănci-
construcţii Cooperative- 71 71 -
Bănci- Asig.
cooperative- 20 17 2 1 Total 118 96 22
asigurări
Predarea brevetelor de invenţie germane
Total 173 92 80 1
Prin adresa nr. 3450 din 5 august 1946, Comisia
Tablourile de mai sus înfăţișează situaţia numai Aliată de Control a reiterat pe lângă Ministerul
pentru întreprinderile comerciale și industriale care Industriei și Comerţului cererea de a se preda de
au o participare de capital german mai mare de 20%. urgenţă brevetele de invenţie germane care, ca
Pentru acelea care au o cotă de participare germană și celelalte active germane, trebuie transmise în
mai mică de 20% din totalitatea capitalului lor social, patrimoniul URSS, iar prin adresa nr. 3953 din
situaţia este dată de tablourile de mai jos. 19 septembrie 1946 s-a cerut să se prezinte [Link].C.,
66 1 (71) 2016 document
 studii/documente

până la data de 25 septembrie 1946, toate contractele În vederea soluţionării situaţiei cetăţenilor austrieci
de folosire a patentelor germane din România. care intrau în prevederile dispoziţiilor de mai sus,
C.R.L. a comunicat cererile de mai sus ale Comisiei Comisia Aliată de Control, prin aceeași adresă, a arătat
Aliate de Control prin adresele nr. 20805 din 28 august că este nevoie să i se trimită cereri pentru fiecare caz în
1946 și nr. 23465 din 27 septembrie 1946 Ministerului parte, însoţite de avizul Comisiei Române de Legătură.
Industriei și Comerţului, iar prin adresa nr. 23466 din Ulterior, prin întâmpinarea nr. 1349 din 22 iulie
27 septembrie 1946, C.A.S.B.I.-ului. 1946, Comitetul Austriac din România a depus la
C.A.S.B.I. a comunicat Comisiei Aliate de Comisia Română de Legătură o copie legalizată de pe
Control tabele de proprietarii de brevete după datele adresa nr. 132116 din 7 iunie 1946 a Departamentului
existente la Ministerul Industriei și Comerţului. Afacerilor Străine de pe lângă Cancelaria Federală a
C.A.S.B.I. ne face cunoscut prin adresa Republicii Austriece, în care se prevede că: «în virtutea
nr. 34440/946, că intenţionând a publica un comunicat par. I al. 1 al Legii din 10 iulie 1945 publicată în [Link].
pentru a obliga pe interesaţi de a declara patentele nr. 59/1945, sunt cetăţeni austrieci toţi aceia care au
germane pe care le folosesc, [Link].C. a fost de părere posedat cetăţenia federală la data de 13 martie 1938,
să se amâne publicarea acestui comunicat, iar la data dacă nu au dobândit în mod voluntar vreo cetăţenie
de [Link].1946 a comunicat verbal că se suspendă, străină în perioada de la 13 martie 1938 și până la
până la noi dispoziţii, întocmirea tabelelor de predare 27 aprilie 1945».
a brevetelor de invenţii germane. Comisia Română de Legătură, prin adresa
Prin adresa nr. 4319-E din 10 noiembrie 1946, nr. 18860 din 5 august 1946, a trimis documentele
[Link].C. a cerut ca în termen de două săptămâni specificate mai sus Comisiei Aliate de Control,
să se înfăţișeze Serv. Economic al [Link].C. tabloul rugând-o să binevoiască a-i comunica avizul său
complet al persoanelor și firmelor ce beneficiază asupra acestei chestiuni.
de patentele germane, cu arătarea adreselor acestor Prin întâmpinarea înreg. sub nr. 25984 din
firme și persoane. În acest sens s-au dat dispoziţii 29 august 1946, Comitetul Austriac din România
de executare C.A.S.B.I.-ului cu adresa nr. 27916 din a înaintat Comisiei Române de Legătură, în copie
21 noiembrie 1946. tradusă, adresa nr. 205 din 16 iulie 1946 a părţii
Cu prilejul predării bunurilor germane, Comisia sovietice din Comisia Aliată pentru Austria, către
Română de Legătură a avut de rezolvat următoarele domnul cancelar federal al Austriei, L. Figl12.
probleme mai importante: Din această adresă rezultă că Comandamentul
a) situaţia bunurilor cetăţenilor austrieci Sovietic consideră că următoarele titluri de proprietate
Fiind sesizaţi de cererile unor cetăţeni foști ai și averile germane în partea răsăriteană a Austriei, au
statului austriac, deveniţi cetăţeni germani în urma trecut în proprietatea URSS:
anexării Republicii Austriece, C.R.L. a intervenit pe «a) cele care au fost ca atare deja înainte la
lângă [Link].C., cerând să se precizeze dacă bunurile 15 martie 1938;
acestor cetăţeni urmează a fi considerate ca bunuri b) cele care au fost transferate asupra Germaniei
germane supuse predării către organele URSS, în de către statele sale aliate sau satelite, cu orice mijloc,
conformitate cu hotărârile Conferinţei de la Potsdam. fie înainte, fie după 1938;
Prin adresa nr. 225-E din 23 ianuarie 1946, c) cele care au fost transferate asupra Germaniei
Comisia Aliată de Control a comunicat cele ce și a cetăţenilor sau societăţilor germane după data
urmează: de 15 martie 1938, pe bază unilaterală (contract de
«... se consideră de către Comisia Aliată de cumpărare) de către firmele cetăţenilor neutri sau ai
Control din România, ca bunuri austriece netrecute Naţiunilor Unite sau de către proprietari austrieci;
în proprietatea URSS în baza hotărârii Conferinţei d) orice drepturi dobândite după 1938 de către
de la Potsdam, numai bunurile acelor persoane, care firmele și persoanele particulare germane care se referă
au avut cetăţenia austriacă până la 1938, au păstrat la exploatarea bogăţiilor naturale ale ţării, precum și
această cetăţenie tot timpul și domiciliază în România orice întreprinderi înfiinţate după acel an, pe baza
neîntrerupt din anul 1938 și n-au dat concurs investiţiilor germane și care au fost dezvoltate;
Germaniei în războiul împotriva URSS, Angliei și e) patentele și mărcile de comerţ ale persoanelor
St. Unite». juridice și fizice germane;
document 2016 1 (71) 67
studii/documente

f ) depuneri și asigurări de orice fel, aflătoare Pentru a-și recăpăta aceste bunuri, foștii proprietari –
la instituţiile de credit din Austria și aparţinând întemeindu-se pe dispoziţiile legilor de mai sus – s-au
persoanelor juridice sau fizice germane; adresat, în marea lor majoritate, justiţiei, solicitând fie
g) proprietatea unor organizaţii germane de drept constatarea nulităţii, fie judecarea anulabilităţii actelor
public, precum și averea particulară a cetăţenilor de transfer de proprietate viciate.
germani, cu excepţia cazului când se va dovedi că a Comisia Aliată de Control, prin adresa
fost luată foștilor proprietari cu violenţă. nr. 4563 din 24 octombrie 1945, a cerut suspendarea
2. Averile statului, comunelor sau altele care proceselor privind bunurile ce cad sub prevederile
aparţineau statului austriac sau cetăţenilor austrieci art. 8 al Convenţiei de Armistiţiu și anularea
înainte de 15 martie 1938 și au trecut ulterior, fără hotărârilor pronunţate asupra unor acţiuni analoage.
nicio compensaţie, în sarcinile statului german sau ale Prin circularele nr. 107381-bis din 19 octombrie
cetăţenilor germani în cursul contopirii celor două 1945 și nr. 110963 din 31 octombrie 1945, Ministerul
state, prin intermediul băncilor sau altor instituţii sau Justiţiei a dispus suspendarea sau amânarea judecării
în cursul operaţiunilor de „arianizare”, vor fi restituite tuturor proceselor prin care se revendică orice fel
proprietarilor ce le posedau înainte de ocupaţie. de pretendenţă cu privire la bunurile aflate sub
O excepţie la dispoziţiile de mai sus o constituie administrarea sau sub supravegherea C.A.S.B.I.-ului.
cazul unei transferări de proprietate voluntare, precum La intervenţia Comisiei Române de Armistiţiu
și o creștere a capitalului ca urmare a investiţiilor cu nr. 38478 din 16 ianuarie 1946, în sensul de a ști
germane». dacă măsura de suspendare se aplică și proceselor în
Această întâmpinare, precum și copie de pe adresa care cetăţeni români de origine etnică evrei revendică
nr. 205 din 16 iulie 1946, a părţii sovietice din Comisia drepturile lor, s-a răspuns de către Comisia Aliată de
Aliată pentru Austria, depuse de Comitetul Austriac Control, prin adresa nr. 2195 din 11 februarie 1946,
din România, au fost comunicate Comisiei Aliate de că această măsură se extinde asupra tuturor cazurilor,
Control cu adresa nr. 22214 din 13 septembrie 1946. independent de originea etnică a persoanelor care au
Comitetul Austriac din România a mai depus intentat reclamaţii de acest fel.
întâmpinarea înreg. sub nr. 29946 din 25 octombrie În toate speţele în care a fost sesizată, Comisia
1946, prin care ruga Comisia Română de Legătură Română de Legătură a intervenit pe lângă Comisia
să solicite atenţia Comisiei Aliate de Control Aliată de Control pentru a aviza.
asupra situaţiei bunurilor cetăţenilor austrieci din Totuși, ţinând seama că o mare parte dintre foștii
România, arătând că faţă de adresa nr. 205 din 16 proprietari ai unor asemenea bunuri, luând cunoștinţă
iulie 1946 a Comandamentului Sovietic din Viena că s-a suspendat judecarea proceselor cu privire la
către Cancelarul Austriei și atitudinea curajoasă a bunurile ce au fost inventariate și puse sub controlul
celor care sunt stabiliţi în România s-au lepădat de C.A.S.B.I.-ului, nu s-au mai adresat justiţiei și nici
cetăţenia germană, pentru a arăta că doresc să devină altor autorităţi românești, fiind în așteptarea unor
cetăţeni austrieci, în perioada de după 23 august 1944 măsuri speciale din partea Guvernului Român, care
și mai înainte ca soarta războiului să fi fost decisă, să le permită și lor revendicarea bunurilor de care au
bunurile lor nu pot fi considerate germane, și ca atare fost deposedaţi prin violenţă și manopere dolosive.
nu urmează a fi predate organelor sovietice în cota Având în vedere că în asemenea condiţii organele
de despăgubiri atribuită de URSS în conformitate cu românești (C.A.S.B.I.), pot ignora situaţia litigioasă
protocolul asupra Conferinţei de la Potsdam. a unor asemenea bunuri și continuând a considera
Comisia Română de Legătură, prin adresa că proprietatea necontestată a unor cetăţeni germani
nr. 27692 din 16 noiembrie 1946, a înaintat Comisiei ar urma să procedeze la predarea lor către organele
Aliate de Control întâmpinarea sus-menţionată. sovietice conform Protocolului asupra Conferinţei de
Până în prezent, Comisia Română de Legătură la Potsdam din iulie 1945.
nu a primit din partea Comisiei Aliate de Control Comisia Română de Legătură, prin adresele
niciun răspuns la adresele de mai sus. nr. 19947 din 19 august 1946, a adus la cunoștinţa
b) situaţia bunurilor devenite germane prin violenţă Comisiei Aliate de Control această situaţie și a
și înșelăciune și revendicate de foștii lor proprietari rugat-o să avizeze asupra modalităţilor de a se aduce
pe baza Legilor nr. 607 și 615/1945. la cunoștinţa celor interesaţi că urmează să depună
68 1 (71) 2016 document
 studii/documente

memorii și acte pe care își sprijină cererile lor de pe viitor asemenea operaţiuni și să dea dispoziţii
revendicare a unor asemenea bunuri, înstrăinate în C.A.S.B.I.-ului în vederea întocmirii formelor
favoarea unor cetăţeni germani. de predare a acestor bunuri către reprezentantul
Până în prezent, Comisia Română de Legătură comercial URSS din România.
nu a primit din partea Comisiei Aliate de Control Comisia Română de Legătură, prin adresa nr. 6494
niciun răspuns asupra celor înfăţișate prin adresa din 4 aprilie 1946, a informat despre această situaţie
nr. 19947 din 19 august 1946. C.A.S.B.I.-ul, iar prin adresa nr. 6495 din 4 aprilie
Deși prin adresa nr. 1212-S din 12 octombrie 1946 1946 Ministerul Agriculturii și Domeniilor.
a domnului general-colonel Prin adresa nr. 11325
I.Z. Susaicov către domnul din 25 mai 1946, Comisia
președinte al Consiliului Română de Legătură aduce
de Miniștri s-au abrogat la cunoștinţa Președinţiei
dispoziţiile referitoare la Consiliului de Miniștrii
suspendarea proceselor, totuși că, potrivit dispoziţiilor
se specifică în această adresă art. 18 din Constituţia de
că măsura se referă numai la la 1923, „...numai românii
procesele privind acţiunile și cei naturalizaţi români
intentate contra bunurilor pot dobândi cu orice titlu
aparţinând persoanelor fizice și deţine imobile rurale în
și juridice ungare și române România; străinii vor avea
și se insistă chiar asupra Regele Mihai și Regina mamă Elena alături de membri ai Comisiei Aliate dreptul numai la valoarea
faptului că în timpul scoaterii de Control pentru România Clark Kerr, Andrei Vîșinski și W.A. Harriman acestor imobile”.
și predării bunurilor proprietatea persoanelor specificate În consecinţă, cetăţenii germani din România, nu
mai sus să nu se admită scoaterea sau dosirea și, în general, au putut dobândi valabil imobile rurale și s-a propus
orice tranzacţie referitoare la bunurile Germaniei, Italiei ca în acest sens să se intervină pe lângă Comisia
și cetăţenilor acestor state. Aliată de Control, ceea ce Președinţia Consiliului de
c) situaţia bunurilor unor cetăţeni, alţii decât Miniștri a și făcut prin adresa nr. 30848 din 8 iunie
germani, considerate ca atare pe baza unor acte 1946.
necomplete sau din cauză că titularul nu se află pe În revenire la adresa nr. 30848 din [Link].946
teritoriul României. a Președinţiei Consiliului de Miniștri, C.R.L. a
În cazurile de asemenea natură, care au fost intervenit pe lângă [Link].C., prin adresa nr. 19343
aduse la cunoștinţa Comisiei Române de Legătură, din 10 august 1946, solicitând examinarea acestor
s-a intervenit la Comisia Aliată de Control pentru chestiuni și avizul său.
a se lămuri situaţia acestor bunuri, solicitându-se [Link].C., prin adresa nr. 3615-E din 14 august
exceptarea lor de la măsura predării către organele 1946, a comunicat că pentru a putea discuta oferta
sovietice. Guvernului Român care a consimţit să despăgubească
În același timp, C.R.L. a dat dispoziţii, de la caz URSS pentru valoarea bunurilor rurale ce au aparţinut
la caz, C.A.S.B.I.-ului să nu procedeze la predarea cetăţenilor germani, este nevoie ca în prealabil
acestor bunuri până când nu se primește avizul C.A.S.B.I. să-i comunice date complete asupra
Comisiei Aliate de Control. acestor bunuri (păduri, vii, grădini, ferme și altele).
d) situaţia terenurilor rurale ale unor cetăţeni germani Prin adresa nr. 21273 din 3 septembrie 1946
Prin scrisoarea nr. 373-I din 21 martie 1946 s-a comunicat Comisiei Aliate de Control că, prin
Comisia Aliată de Control, adresându-se domnului adresa nr. 22373 din 29 august 1946, a comunicat
președinte al Consiliului de Miniștrii, a arătat că Comisiei Aliate de Control că dintre cei 493 de
autorităţile românești, fără dispoziţiile Comisiei cetăţeni prezumaţi germani și comunicaţi în tabelul A
Aliate de Control, au procedat la împărţirea (adr. nr. 13842/1946) după efectuarea cercetărilor
proprietăţilor rurale imobile germane, violându-se respective, s-a stabilit că nu sunt cetăţeni germani
astfel prevederile art. 8 al Convenţiei de Armistiţiu. decât un număr de 21, iar pentru 16 cazuri sunt încă
Lăsând această chestiune deschisă, Comisia Aliată în curs de cercetare, ceilalţi 456 fiind supușii altor state
de Control a cerut Guvernului Român să oprească (444 de români).

document 2016 1 (71) 69

studii/documente

1945 și nr. 19176 din 12 iunie 1945 către Comisia

Aliată de Control, a solicitat reexaminarea chestiunii
menţinerii blocării acestor bunuri.
Comisia Română de Legătură a reluat această
problemă, rămasă nerezolvată, solicitând Comisiei
Aliate de Control deblocarea acestor bunuri, atât prin
adrese către Comisia Aliată de Control, cât și prin
memoriul Guvernului Român din 12 martie 1946
adresat Guvernului URSS.
În același timp, pentru a veni în ajutorul acestei
categorii de persoane, Comisia Română de Legătură
a dat dispoziţii prin telegrama nr. 5985 din 1 aprilie
1946 și nr. 6884 din 6 aprilie 1946, ca bunurile
absenteiștilor să fie date în custodia proprietarilor
care s-au înapoiat între timp la căminele lor sau,
Regele Mihai decorându-l pe generalul Ivan Susaikov
în lipsa lor, rudelor lor apropiate, până se va lua o
Această situaţie a fost comunicată Președinţiei hotărâre definitivă cu privire la destinaţia acestor
Consiliului de Miniștr i cu nr. 21469 din bunuri. S-a dispus apoi, prin telegrama nr. 7671 din
11 septembrie 1946. 15 aprilie 1946, că până la rezolvarea definitivă
Până în prezent, din partea Comisiei Aliate de Control a acestei chestiuni să se suspende inventarierea
nu s-a primit nicio comunicare în legătură cu chestiunea bunurilor românilor și evreilor deportaţi.
bunurilor rurale aparţinând unor cetăţeni germani. Deblocarea bunurilor cetăţenilor români absenteiști
Consecinţele încetării ostilităţilor în Europa Problema deblocării bunurilor aparţinând
Sub prevederile art. 8 al Convenţiei de Armistiţiu cetăţenilor români absenteiști și-a găsit o primă
au intrat și bunurile cetăţenilor români care la data soluţie – parţială – prin adresa din 24 aprilie 1946
de 12 septembrie 1944 și posterior acestei date, a domnului general-colonel I.Z. Susaicov, locţiitorul
în perioada operaţiunilor militare, se aflau într-un președintelui Comisiei Aliate de Control din România
teritoriu ocupat de inamic. către domnul dr. Petru Groza, președintele Consiliului
Bunurile acestor cetăţeni, fără nicio deosebire de de Miniștri, unde la punctul 7 se specifică următoarele:
originea lor etnică (români, unguri, evrei etc.) și fără a „7. Guvernul Sovietic nu se opune ca Guvernul
se lua în considerare motivul care determinase aflarea Român să ridice sechestrul asupra bunurilor personale
lor într-un teritoriu ocupat de inamic (deportare ale cetăţenilor români, independent de naţionalitatea
sau smulși cu forţa de armatele germano-maghiare lor (originea lor etnică – N.R.) ce se găseau la
în retragere, de la căminele lor, căutarea sănătăţii, 12 septembrie 1944 și după acest timp, în perioada
serviciu comandat, chestiuni de afaceri etc.), au fost operaţiunilor militare, în teritoriile Germaniei
inventariate și puse sub controlul și administrarea și Ungariei sau a altor ţări ocupate de armatele
C.A.S.B.I.-ului. germano-maghiare. Prin bunuri personale, în cazul
Considerând că bunurile aparţinând cetăţenilor de faţă, se subînţelege: locuinţe și case personale cu
români, precum și acelea ale cetăţenilor Naţiunilor loturile lor respective de pământ, obiecte de uz casnic,
Unite și ai unor Naţiuni Neutre, aflaţi din diverse ateliere de mică producţie, dar în regiunile rurale și
motive în teritorii ocupate de inamic, au fost declarate afară de cele enumerate și inventarul gospodăriilor
indisponibile exclusiv din dorinţa de a nu servi, până rurale, vite și loturi de pământ.
la clarificarea situaţiei acestor persoane, sub nicio În ceea ce privește industriile comerciale productive
formă, eforturilor de război ale inamicului, și că în și a depunerilor de valoare și valorile aparţinute
această ipoteză, măsura blocării bunurilor lor urma să categoriilor de cetăţeni români indicaţi mai sus,
fie menţinută numai până la sfârșitul ostilităţilor din vor putea fi deblocate după ce Guvernul Român va
Europa și numai dacă aceste persoane nu izbutiseră preda tot ceea ce a fost activ german în România în
să se întoarcă în România. patrimoniul Uniunii Sovietice”.
Fosta Comisie Română pentru Aplicarea Pe baza aprobării comunicate prin adresa
Armistiţiului, prin adresele nr. 18498 din 2 iunie sus-menţionată și în vederea restituirii bunurilor

70 1 (71) 2016 document

 studii/documente

personale aparţinând cetăţenilor români, care la data deblocării totalităţii bunurilor aparţinând cetăţenilor
de 12 septembrie 1944 se aflau în teritorii ocupate români și unguri, Comisia Română de Legătură,
de inamic, s-a alcătuit Decizia nr. 13782 publicată în prin adresa nr. 26014 din 28 octombrie 1946, a dat
[Link]. nr. 108 din 11 mai 1946. dispoziţii C.A.S.B.I.-ului să înainteze de urgenţă
Restituirea bunurilor de mai sus către proprietarii C.R.L. toate dosarele privitoare la bunurile cetăţenilor
lor urmează a se face printr-o decizie a Comisarului români absenteiști pentru a fi supuse spre aviz
General al Guvernului pentru Legătura cu [Link].C., Comisiei Consultative, conform art. 4 din Legea
pe baza unui aviz consultativ al unei comisii speciale. nr. 826/1946 și în același timp să pregătească dosarele
În completarea acestor măsuri s-a alcătuit Legea referitoare la bunurile maghiare, precum și deciziile
n r. 8 2 6 p u b l i c a t ă î n M . O f. n r. 2 4 3 d i n de scoatere de sub control a acestor din urmă bunuri.
19 octombrie 1946, în care s-au prevăzut în mod Prin adresa nr. 26015 din 28 octombrie 1946 au
amănunţit normele după care se face restituirea fost comunicate Președinţiei Consiliului de Miniștrii
bunurilor deblocate de Comisia Aliată de Control toate măsurile luate.
către proprietarii lor, avându-se în vedere în acest scop Pe de altă parte, prin adresa nr. 26106 din
și atitudinea manifestată de cel în cauză faţă de statul 29 octombrie 1946, a dat dispoziţii C.A.S.B.I.-ului
român și Naţiunile Unite. Bunurile care nu se restituie să sisteze identificarea și inventarierea bunurilor de
proprietarilor, trec sub controlul statului și urmează orice fel aparţinând cetăţenilor români deportaţi,
a fi administrate: cele agricole de către Ministerul indiferent de naţionalitatea lor, precum și acelea ale
Agriculturii și Domeniilor, cele industriale și comerciale, cetăţenilor unguri.
în mod provizoriu, de către Casa de Administrare și În ceea ce privește bunurile cetăţenilor unguri,
Supraveghere a Bunurilor Inamice (C.A.S.B.I.). chiar mai înainte de primirea adresei nr. 1212-S din
Ţinând seama de necesitatea de a se preciza un 12 octombrie 1946 a domnului general-colonel I.Z.
moment mai devreme regimul definitiv ce urmează a Susaicov, locţiitorul președintelui Comisiei Aliate
se aplica bunurilor ce au fost deblocate prin adresa nr. de Control din România, s-a intervenit pentru a se
[...] din 24 aprilie 1946 a Comisiei Aliate de Control, permite deblocarea și exportul acestor bunuri ori de
s-a întocmit îndată după apariţia Legii nr. 826/1946, câte ori Comisia Română de Legătură a fost sesizată.
Decizia nr. 32708 din 16 noiembrie 1946, publicată în Astfel, având în vedere că unii cetăţeni maghiari
[Link]. nr. 273 din 25 noiembrie 1946, vizând un prim din România vroiau să se repatrieze în Ungaria și
lot de 241 bunuri care se restituie proprietarilor lor. solicitau să-și poată lua cu ei bunurile ce le aparţin,
Pe măsură ce Comisia Consultativă, instituită fosta Comisie Română pentru Aplicarea Armistiţiului
prin Decizia nr. 13782/1946 și art. 4 din Legea și Comisia Română de Legătură au intervenit în
nr. 826/1946, examinând dosarele respective avizează acest sens pe lângă Comisia Aliată de Control, care
asupra destinaţiei bunurilor, se alcătuiesc deciziile de a răspuns că cetăţenii maghiari care se repatriază pot
deblocare, care, apoi, după semnarea lor se trimit spre lua cu ei, în urma avizului dat de organele competente
publicare în Monitorul Oficial. ale Guvernului Român, bunurile mobile ce le aparţin,
Problema deblocării bunurilor aparţinând cu excepţia titlurilor, valorilor și bunurilor imobile
cetăţenilor români absenteiști și-a primit o soluţie care rămân supuse blocării.
deplină și completă prin adresa nr. 1212-S din Apoi, fiind sesizată de Rectoratul Universităţii
12 octombrie 1946 a domnului general-colonel I.Z. Maghiare din Cluj că unii funcţionari ai acestei
Susaicov, locţiitorul președintelui Comisiei Aliate de instituţii doresc să se înapoieze în Ungaria, Comisia
Control din România către domnul dr. Petru Groza Română de Legătură, pe baza avizului favorabil al
președintele Consiliului de Miniștri. Comisiei Aliate de Control, a comunicat dispoziţii de
Prin această adresă se aduce la cunoștinţa urmare atât instituţiei interesate, cât și Ministerului
Guvernului Român că „bunurile Ungariei și ale Afacerilor Străine, Ministerului Afacerilor Interne,
cetăţenilor unguri, cât și toate bunurile persoanelor Ministerului Finanţelor și C.A.S.B.I.-ului, informând
juridice și fizice care se aflau în evidenţa și sub în același timp și Președinţia Consiliului de Miniștri.
controlul art. 8 al Convenţiei de Armistiţiu se vor
Situaţia bunurilor aparţinând cetăţenilor italieni
restitui proprietarilor legali”.
Ca urmare adresei nr. 1212-S din 12 octombrie Bunurile din România aparţinând cetăţenilor
1946 a Comisiei Aliate de Control și în vederea italieni au fost încadrate în prevederile art. 8 al

document 2016 1 (71) 71

studii/documente

Convenţiei de Armistiţiu numai dacă proprietarii și nr. 1212-S din 12 octombrie 1946 a domnului
lor se aflau la data de 12 septembrie 1944 într-un general-colonel I.Z. Susaicov, locţiitorul președintelui
teritoriu ocupat de armatele germano-maghiare. Comisiei Aliate de Control din România și se
Prin memoriul nr. 2168/1946 înregistrat sub restitue proprietarilor lor potrivit cu normele cuprinse
nr. 29866, Legaţia Italiei din București a cerut Comisiei în Legea nr. 826 publicată în [Link]. nr. 243 din
Române de Legătură să nu se ia nicio măsură de 19 octombrie 1946;
control, supraveghere, blocare, sechestru etc. asupra – rămân mai departe sub controlul C.A.S.B.I.-
bunurilor supușilor italieni domiciliaţi în România, ului bunurile aparţinând unor persoane absenteiste
întrucât prin stipulaţiile conţinute în proiectul de tratat de altă cetăţenie decât cea menţionată la al. 1, 2 și 3
de pace cu Italia, se prevede la art. 69 că aceste bunuri de mai sus.
sunt exceptate de la plata reparaţiilor către URSS. Aceste bunuri nu pot fi deblocate decât cu avizul,
Aducând la cunoștinţa Comisiei Aliate de de la caz la caz, al Comisiei Aliate de Control.
Control memoriul Legaţiei Italiei prin adresa nr. Chestiuni litigioase în care reprezentanţii Statului
25442 din 21 octombrie 1946, Comisia Română de Român au făcut rezerve cu privire la interpretarea pe
Legătură a primit ca răspuns adresa nr. 4286-E din 1 care Comisia Aliată de Control a dat-o unor probleme
noiembrie 1946 prin care s-au comunicat următoarele: Pe lângă chestiunile de principiu enunţate, semnalăm
„...bunurile care aparţin persoanelor juridice și și următoarele probleme care au rămas nesoluţionate.
fizice italiene aflate la data de 12 septembrie 1944 A. Dezgroparea și ridicarea cablului telefonic
și în perioada următoare a războiului, pe teritoriile internaţional Mihăileni – Giurgiu, pe porţiunea
ocupate de armatele germane și ungare conform art. Bacău – Mihăileni și derivaţia Bacău – Iași.
8 al Convenţiei de Armistiţiu trebuie să rămână sub Direcţiunea P.T.T. a informat fosta Comisie
controlul C.A.S.B.I.-ului până la noi dispoziţii. pentru Aplicarea Armistiţiului că organele sovietice
Asupra bunurilor persoanelor fizice italiene, care au început dezgroparea și ridicarea cablului telefonic
trăiesc în permanenţă în România și care mai ales dacă Mihăileni – Giurgiu pe porţiunea Mihăileni – Bacău
nu s-au găsit după 12 septembrie 1944 pe teritoriile și derivaţia Bacău – Iași.
ocupate de inamic, Comisia Aliată de Control nu Cablul telefonic a fost importat din Germania și
are nicio pretenţie și aceste bunuri nu sunt supuse plătit, conform contractelor, astfel: 50% din valoarea
controlului C.A.S.B.I.-ului, nici blocării și nu sunt sa, în R.M.; 50% din valoarea sa în obligaţiuni P.T.T.
supuse la nicio măsură de restricţie care ar decurge emise la purtător și garantate de stat.
din art. 8 al Convenţiei de Armistiţiu. Ridicarea cablului a fost decisă pe considerentul
Activele italiene din România, destinate conform că este un bun inamic, deoarece nu a fost plătit în
proiectului tratatului de pace pentru plata reparaţiilor întregime firmei furnizoare, nefiind recunoscută ca o
URSS, indiscutabil trebuie să fie păstrate în poziţia plată valabilă plata efectuată prin obligaţiuni.
actuală și nu pot fi lichidate, vândute, făcute cadou, Cablul și toate instalaţiile aferente sosite în ţară
etc. de către proprietarii lor fără autorizaţia specială, au fost integral plătite.
în fiecare caz în parte, de la Comisia Aliată de Control Fosta Comisie Română pentru Aplicarea
din România”. Armistiţiului a intervenit pe lângă Comisia Aliată
Faţă de cele arătate mai sus, rezultă că: de Control prin adresele nr. 4410, nr. 7172 și nr. 1845.
– bunurile aparţinând statului german și supușilor Din comunicările ulterioare rezultă că, cablul a fost
săi se predau URSS, conform hotărârii Conferinţei ridicat în întregime pe porţiunile de mai sus.
de la Potsdam din iulie 1945, în cote de despăgubiri B. Exploatarea directă sau prin prepuși de către
de război ce i s-a atribuit; organele sovietice a unor întreprinderi industriale
– bunurile aparţinând statului ungar și supușilor din Ardealul de Nord, aparţinând în total sau în
săi să se restituie proprietarilor legali, potrivit parte unor absenteiști (persoane presupuse a se afla în
dispoziţiilor cuprinse în adresa nr. 1212-E din teritorii vizate de art. 7 al Convenţiei de Armistiţiu).
12 octombrie 1946 a domnului general-colonel I.Z. Fosta Comisie de Armistiţiu, fiind sesizată
Susaicov, locţiitorul președintelui Comisiei Aliate de de Ministerul de Finanţe că organele sovietice
Control din România; exploatează direct și nu permit organelor competente
– bunurile aparţinând cetăţenilor români sunt românești a executa controlul prevăzut de legile și
deblocate conform adreselor din 24 aprilie 1946 regulamentele în vigoare, unele fabrici de spirt din
72 1 (71) 2016 document
 studii/documente

Ardealul de Nord, a intervenit pe lângă Comisia 5 octombrie 1944 și având în vedere consecinţele pe
Aliată de Control prin adresele nr. 22079, nr. 25741 care executarea comunicatului din 7 decembrie 1945
și nr. 29917/1945. privind obligaţiunile băncilor și institutelor de credit
Comisia Aliată de Control, prin adresa din ţară le-ar putea avea asupra finanţelor publice, prin
nr. 4733-E din 16 noiembrie 1945, adresa nr. 34143/1945, a opinat că
face cunoscut că a dat dispoziţii să întreaga problemă să fie deferită,
se efectueze trecerea fabricilor pentru aviz, Consiliului Superior
de spirt din Ardealul de Nord în Economic hotărârea definitivă
competenţa C.A.S.B.I.-ului. aparţinând Guvernului Român.
Pe de altă parte, Administraţia În urma avizului Consiliului
Comercială a Monopolului Superior Economic s-a decis,
Alcoolului (M.A.T.), prin adresa în mod excepţional, punerea
nr. 40661/945, face cunoscut că la dispoziţie a leilor depuși de
produsele fabricilor de spirt din importatori.
jud. Sălaj sunt vândute din ordinul D. Cererea de a se preda cu
împuternicitului Comisiei Aliate titlul de trofeu unele bunuri din
de Control local, cu specificarea că domeniul public, aflate în Ardealul
sumele rezultate se varsă în contul de Nord.
datoriei de război. Organele sovietice din Ardealul
Fosta Comisie Română pentru de Nord au cerut predarea cu titlul
Aplicarea Armistiţiului, având de captură de război, printre
în vedere prevederile Convenţiei altele, și a bunurilor aparţinând
de Armistiţiu și a Convenţiei Regele Mihai alături de generalul Ivan Susaikov domeniului public ca: uzine de
din 16 ianuarie 1945 cu privire apă, uzine electrice, spitale etc.
la despăgubirile de război, a intervenit în acest sens Fosta Comisie Română de Armistiţiu, bazându-se
pe lângă Comisia Aliată de Control, prin adresa pe temeiul art. 19 al Convenţiei de Armistiţiu și
nr. 31238/945, solicitând să se stabilească în ce principiile de drept public internaţional, a comunicat
cont urmează a fi imputate aceste sume, deoarece Comisiei Aliate de Control că aceste bunuri sunt
Convenţia din 16 ianuarie 1945 nu prevede o proprietatea statului român și, în consecinţă, nu pot
asemenea posibilitate. fi ridicate (adresa nr. 2920 din 2 octombrie 1945).
C. Trecerea în contul „Banca de Stat a URSS”, E. Circulaţia mărfurilor peste frontieră.
deschis la Banca Naţională a României, a sumelor de Fosta Comisie Română pentru Aplicarea
lei depuse de importatorii români pentru mărfurile Armistiţiului a fost sesizată de Ministerul de Finanţe
importate din Germania. și de Comisariatul General al Comerţului Exterior
Ministerul de Finanţe, prin adresa nr. 2956 din și al Acordurilor cu Străinătatea că se scot și se
20 decembrie 1945, înaintează un memoriu al Băncii introduc zilnic în ţară, atât pe calea ferată cât și cu
Naţionale a României și cere avizul fostei Comisii autocamioanele, de către organele sovietice sau cu
Române pentru Aplicarea Armistiţiului, dacă sumele concursul acestora, importante cantităţi de mărfuri
în lei depuse la Banca Naţională a României de fără îndeplinirea niciunei formalităţi și fără plata
importatorii români urmează a fi puse la dispoziţia taxelor vamale aferente.
Comisiei Aliate de Control ca bunuri germane, având În memoriul din 3 septembrie 1945 cu
în vedere că în conformitate cu prevederile acordului nr. 26546 privind problemele în legătură cu aplicarea
de clearing româno-german, importatorii români erau armistiţiului care urmau a fi rezolvate la Moscova,
debitori de mărci plătibile la Berlin din disponibilul fosta Comisie Română de Armistiţiu a înfăţișat și
existent la „Deutsche Varrechungskasse”. această problemă, propunând:
Fosta Comisie Română de Armistiţiu constatând 1. Dotarea Corpului de Grăniceri cu efective
că depunerile de lei au fost efectuate la Banca suficiente care să asigure un control eficace și
Naţională a României după data de 23 august reinstalarea lui pe tot parcursul de frontieră.
1944 în urma dispoziţiilor Ministerului de Finanţe 2. Comisia Aliată de Control să dea instrucţiuni
comunicate prin presa din 11 septembrie 1944 și cu privire la documentele ce trebuie să însoţească
document 2016 1 (71) 73
studii/documente

mărfurile ce se livrează URSS pe baza art. 11 Uniunea Generală a Industriașilor din România și
(despăgubiri) și art. 12 (restituiri) din Convenţia de diverse firme românești, direct sau prin intermediul
Armistiţiu, precum și pe baza acordurilor comerciale autorităţilor de stat, au sesizat Comisia Română de
dintre URSS și România. Legătură despre cererile unor reprezentanţe sovietice
3. Să se interzică exportul mărfurilor livrate care obligă pe importatorii români, debitori faţă de
pentru întreţinerea trupelor sovietice aflate pe persoane de cetăţenie germană sau firme germane,
teritoriul României în contul art. 10 al Convenţiei să depună sume suplimentare, peste cele achitate
de Armistiţiu, îndeosebi azi când efortul de război conform facturilor, reprezentând recalcularea
a încetat. creanţelor, ca urmare a deprecierii monedei naţionale.
4. Să se interzică exportul de mărfuri achiziţionate Coeficienţii care s-au cerut, au fost următorii:
direct de trupele sovietice de pe piaţa internă, urmând pentru creanţe din 1942 – 69,9; pentru creanţe din
ca [sic!] cumpărările interne să aibă loc numai pentru 1943 – 51,8; pentru creanţe din 1944 – 38,2.
mărfuri de uz obișnuit și pentru necesităţile trupelor Comisia Română de Legătură a intervenit la
staţionare. Comisia Aliată de Control prin adresele nr. 17163
5. Să se dea dispoziţii ca organele sovietice să din 12 iulie 1946, nr. 17827 din 20 iulie, nr. 21326
colaboreze cu organele administrative românești din 3 septembrie 946 și nr. 27918 din 21 noiembrie
pentru ca să se menţină un control strict la intrarea 1946, aducând la cunoștinţă cazurile semnalate și
și ieșirea mărfurilor din ţară. menţionând următoarele: debitorii români s-au
6. Pentru mărfurile în tranzit pe teritoriul românesc conformat dispoziţiilor legale în vigoare și au depus
din sau spre URSS, urmează să se stabilească sumele datorate la Societatea Bancară Română
documentele care însoţesc aceste transporturi, cine în contul URSS; transferarea mărcilor în lei s-a
suportă plata transportului și modalitatea de lichidare făcut la cursul oficial de convertire; dispoziţiile
a lor. legale în vigoare (Legea nr. 182/1946) întocmită cu
Cu ocazia negocierilor de la Moscova, Guvernul asentimentul Comisiei Aliate de Control și jurnalele
Sovietic a fost de acord cu dotarea Corpului de Consiliului de Miniștri publicate în executarea acestei
Grăniceri cu efectivele cerute. legi, obligă pe debitorii români să achite datoriile
Ulterior, fosta Comisie Română de Armistiţiu, lor către persoane de naţionalitate germană, fără
fiind sesizată de Ministerul de Finanţe că circulaţia a se impune vreo obligaţie de recalculare a acestor
mărfurilor continuă și după data încheierii convenţiilor creanţe; în conformitate cu hotărârile Conferinţei de
de la Moscova, a intervenit pe lângă Comisia Aliată la Potsdam, URSS are dreptul la creanţele germane
de Control prin adresa nr. 31239 și nr. 33634. din România și anume la plata în mărci la cursul
Comisia Aliată de Control, prin adresa nr. 5073-E oficial de convertire a leilor în mărci; debitorii români
din 20 decembrie 1945, a făcut cunoscut că s-au dat nu pot fi ţinuţi responsabili și sancţionaţi pentru
ordine unităţilor militare și organelor sovietice din fenomenele înregistrate în ultimul timp pe piaţa
România de a respecta normele referitoare la circulaţia monetară românească.
mărfurilor peste frontiere, instituindu-se în acest scop Comisia Aliată de Control a fost rugată
un control. să binevoiască a da dispoziţii Administraţiei
Comisia Română de Armistiţiu a propus o Întreprinderilor și Bunurilor Sovietice de a nu cere
conferinţă, pentru a se lua măsuri comune. importatorilor români sume suplimentare peste cele
F. Ridicarea bunurilor mobile ale cetăţenilor plătite conform facturilor eliberate de furnizorii
români absenteiști din Ardealul de Nord și obligaţia germani.
prefecturilor de judeţe de a suporta cheltuielile Până în prezent, Comisia Aliată de Control nu
necesitate de repararea, ambalarea și transportul ne-a comunicat avizul său în această chestiune.
acestor bunuri în URSS. H. Predarea, cu titlu de captură de război, a
G. Cererea organelor sovietice adresată debitorilor materialului lemnos din judeţul Bistriţa-Năsăud.
români faţă de persoane sau firme germane de Prin adresa nr. 3451-E din 6 august 1946, Comisia
a depune sume suplimentare, peste cele achitate Aliată de Control a comunicat Comisiei Române de
conform facturilor, reprezentând recalcularea Legătură că, pe baza actelor de care dispune, cere să
creanţelor, ca urmare a deprecierii monedei naţionale. i se predea cu titlu de captură de război o cantitate
74 1 (71) 2016 document
 studii/documente

de 100.491 mc material lemnos aflat în jud. Năsăud, la Din această interpretare se deduc următoarele
următoarele cinci firme: „Clemens&Pral”, „L. Fischer”, consecinţe:
„Miklos Bela”, „Favago” și Depozitul „Hanke”. I. Statul român restituie dreptul de proprietate în
Comisia Română de Legătură, neposedând acte starea în care se găsea înainte de război.
din care să rezulte că materialul lemnos de mai sus ar II. Statul român nu răspunde de știrbirile sau
putea fi încadrat la art. 7 al Convenţiei de Armistiţiu, degradările care n-au fost cauzate de acte ale statului
a intervenit pe lângă Comisia Aliată de Control, român și nici n-au fost consecinţe ale stării de război.
arătând această situaţie. În interpretarea art. 13 al Convenţiei de Armistiţiu
Întrucât Comisia Aliată de Control a cerut totuși este necesar a se ţine seama că toate chestiunile de
predarea acestui material lemnos, Comisia Română despăgubiri ce ar putea fi ridicate de Naţiunile Unite și
de Legătură, în executarea dispoziţiilor de mai sus ale de naţionalii lor, nu-și au sediul materiei în acest articol,
Comisiei Aliate de Control, a încheiat procesul-verbal ci sunt reglementate prin al. II al art. 11 din Convenţia
din 10 august 1946 între reprezentanţii Comisiei de Armistiţiu, prin care se prevede că România va plăti
Aliate de Control și aceia ai Comisiei Române despăgubiri pentru pierderile pricinuite în România
de Legătură, prin care s-a constatat că din totalul proprietăţilor celorlalte state aliate și naţionalilor lor,
cantităţii de material lemnos indicat de Comisia pe timpul războiului, despăgubiri a căror sumă va fi
Aliată de Control, ar mai exista pe teren 41.097 mc, fixată la o dată ulterioară.
restul materialului fiind ridicat între timp de organele În aplicarea dispoziţiilor de mai sus, Comisia
sovietice sau prepușii lor. Română de Armistiţiu a îndrumat constant toate
O comisie mixtă deplasată la faţa locului în jud. cererile referitoare la prima parte a art. 13 și anume
Năsăud, a încheiat procesul-verbal din 30 august restabilirea drepturilor și intereselor Naţiunilor
1946, în care se arată că din cantităţile considerate Unite, la Ministerul Regal al Afacerilor Străine, în a
existente pe teren au dispărut (luate de puhoi, s-au cărui competenţă este dată interpretarea și aplicarea
făcut poduri, furate etc.) circa 2.819 mc material Convenţiilor de Stabilire, încheiate de statul român,
lemnos și s-au evaluat în plus 15.579 mc. iar în ce privește cererile de despăgubiri etc., pentru
La cererea Comisiei Aliate de Control formulată pagube suferite în timpul războiului, Comisia Română
prin adresa nr. 4350-E din 15 noiembrie 1946, de Legătură a făcut aplicarea al. II al art. 11”15.
cantitatea de 2.819 mc material lemnos a fost Referitor la art. 1416 era consemnat:
compensată prin livrarea unei cantităţi corespunzătoare „Articolul 14 este în curs de executare. În baza
la Galaţi sau Constanţa sau în cel mai rău caz – în acestui articol s-a elaborat Legea nr. 631 din
regiunea Rădăuţi (adresa nr. 27997 din 22 noiembrie 21 decembrie 1945 pentru sancţionarea criminalilor
1946 către Ministerul de Război)”13. de război și vinovaţilor de dezastrul ţării.
În ceea ce privea art. 1314 se preciza: În vederea cercetării și judecării persoanelor
„În interpretarea constantă a Comisiei Române acuzate de crime de război s-au creat instanţele
de Armistiţiu, restabilirea drepturilor și intereselor speciale ale Tribunalului Poporului.
Naţiunilor Unite și ale naţionalilor lor înseamnă Prin Legea nr. 458 din 22 iunie 1946, s-a stabilit
repunerea în vigoare a Convenţiilor de Stabilire, pe că începând de la 28 iunie 1946, instanţele speciale
care România le avea încheiate cu diferite state, făcând ale Tribunalului Poporului se desfiinţează, toate
parte din Organizaţia Naţiunilor Unite, convenţii procesele privind crimele de război fiind deferite
a căror aplicare era suspendată din cauza stării de secţiilor cu competenţă criminală din Curţile de Apel
război. din București și Cluj”17.
În cazul unor Naţiuni Unite, cu care statul român Îndeplinirea prevederilor art. 1518 era redată astfel:
nu avea încheiate Convenţii de Stabilire, restabilirea „Imediat după încetarea ostilităţilor împotriva
de drepturi și interese, prevăzută în prima parte Naţiunilor Unite, toate organizaţiile de tip fascist și
a art. 13 din Convenţia de Armistiţiu, trebuie a pro-hitlerist au fost desfiinţate, iar membrii lor au
fi interpretată, în concepţia Comisiei Române de fost internaţi în lagăre.
Armistiţiu, în sensul că acestora li se acordă de aici Astfel au fost internaţi în cadrul art. 15: 3.540 de
înainte toate drepturile civile, de care se bucură și cetăţeni români de origine germană; 798 de cetăţeni
cetăţenii români. români de origine maghiară.
document 2016 1 (71) 75
studii/documente

În urma desfiinţării lagărelor, aceștia au fost triaţi III. Spectacolele teatrale sunt supuse cenzurii
și eliberaţi. românești
Au fost reţinute numai 30 de persoane, care fiind IV. Spectacolele cinematografice sunt supuse
găsite vinovate a fi comis delicte cu caracter politic, controlului Comisiei de Cenzură Cinematografică
au fost trimise în judecată instanţelor speciale. ce funcţionează pe lângă Ministerul Informaţiilor
În continuarea aplicării dispoziţiilor acestui articol, V. Regimul corespondenţei poștale și telegrafice
ori de câte ori se manifestă încercări de reorganizare În urma încheierii Convenţiei de Armistiţiu,
a mișcărilor politice ostile Naţiunilor Unite, aceste întreaga corespondenţă poștală și telegrafică, inclusiv
mișcări sunt imediat reprimate”19. cea oficială și militară, a fost supusă atât cenzurii
Privitor la art. 1620 sunt furnizate următoarele centrale române, cât și celei sovietice.
informaţii: Luând în considerare întârzierile suferite de
„I. Retragerea din circulaţie a publicaţiilor corespondenţa oficială, datorită acestui sistem de
neperiodice cu caracter dăunător bunelor raporturi dublă cenzură și mai ales ţinând seama de faptul
dintre România și Naţiunile Unite că o mare parte din corespondenţa oficială privea
În vederea trierii și retragerii din circulaţie a acestor executarea dispoziţiilor Armistiţiului, la cererea
publicaţii s-a creat, prin Decretul-lege nr. 364 din Marelui Stat Major și a Președinţiei Consiliului de
2 mai 1945, Comisia pentru Aplicarea Articolului Miniștri, Comisia Română de Armistiţiu a intervenit
16 din Convenţia de Armistiţiu, care funcţionează pe lângă Comisia Aliată de Control pentru scutirea
pe lângă Ministerul Informaţiilor. corespondenţei oficiale de cenzura sovietică.
De la înfiinţarea sa până la 30 septembrie 1946 Comisia Aliată de Control a soluţionat favorabil
comisia a triat un număr de 2.289 publicaţii, hotărând cererea Guvernului Român și, cu începere de la
retragerea din circulaţie a 1.875 publicaţii cu conţinut 5 septembrie 1945, a scutit corespondenţa oficială de
fascist sau dăunător bunelor raporturi dintre România cenzura militară sovietică.
și Naţiunile Unite, repartizate astfel: 770 publicaţii La 12 ianuarie 1946, Președinţia Consiliului de
în limba română; 243 publicaţii în limba italiană; Miniștri a dat publicităţii un comunicat care prevedea:
111 publicaţii în limba franceză; 142 publicaţii în a) desfiinţarea cenzurii militare sovietice privind
limba germană; 607 publicaţii în limba maghiară; întreaga corespondenţă prin poștă și telegraf (dispoziţie
2 publicaţii în limba spaniolă. comunicată direct Guvernului Român de către Comisia
În urma retragerii din circulaţie a acestor publicaţii Aliată de Control fără a fi înștiinţată Comisia Română
s-au dat dispoziţii și au fost distruse în ţară 58.646 de de Armistiţiu); b) desfiinţarea cenzurii militare române
volume, iar în București au fost blocate 48.300 de care a decurs din dispoziţia de mai sus.
volume. Ambele dispoziţii au intrat în vigoare la 13 ianuarie
Comisia își continuă activitatea cercetând hărţile, 1946.
medaliile, insignele, reproducerile grafice, discurile și În cursul lunii martie a.c., Comisia Aliată de
partiturile muzicale care au servit propaganda fascistă. Control a fost de acord să se admită redactarea și
II. Regimul presei transmiterea telegramelor externe în limbile ungară
Pentru apariţia periodicelor este necesară și italiană”21.
autorizaţia prealabilă de apariţie a cenzurii centrale În ceea ce privea art. 1722 se menţiona:
a presei care este dată după avizul Direcţiei Presei din „În conformitate cu dispoziţiile acestui articol,
Ministerul Informaţiilor și cu agrementul Comisiei Administraţia Civilă românească a fost restabilită pe
Aliate de Control. întreg teritoriul României.
Cenzura preventivă a periodicelor se face de către Prin încetarea ostilităţilor, clauza stipulată în
cenzura centrală a presei. art. 17, prin care se stabilea o zonă de 50-100 km
Publicaţiile neperiodice sunt supuse aceleiași distanţă de linia frontului, a devenit inoperantă.
cenzuri preventive. În prevederile art. 17 au fost încadrate atât
În general, regimul actual al presei este cel stabilit imixtiunile administrative, cât și toate incidentele
în Convenţia de la Moscova din decembrie 1945 de petrecute între membrii Armatelor Roșii aflătoare pe
către titularii Departamentelor Afacerilor Străine ale teritoriul românesc și populaţia civilă română, precum
celor trei mari Naţiuni Unite. și autorităţile române.
76 1 (71) 2016 document
 studii/documente

Problema acestor incidente, deși apărută din chiar nu sunt cetăţeni străini aflători în mod izolat pe
momentul intrării trupelor sovietice pe teritoriul ţării, teritoriul ţării ci sunt ostași sub arme încadraţi în
nu a fost soluţionată până în prezent. unităţi militare organizate.
Incidentele pot fi grupate în două mari categorii: În această situaţie, infractorii menţionaţi, deși
incidente în care autorii (ostași sovietici) nu au putut infracţiunile au fost comise pe teritoriul naţional, nu
fi identificaţi; incidente în care autorii sunt cunoscuţi. pot fi supuși legilor române în vigoare, acești infractori
Dacă pentru prima categorie, cazurile semnalate făcând parte efectivă din unităţi militare ce se află în
sunt numai înregistrate fără a fi comunicate Comisiei misiune pe teritoriul ţării.
Aliate de Control, aceasta neavând posibilitatea de Considerând că o unitate militară aflătoare în
urmărire și pedepsire a infractorilor – pentru cea străinătate, reprezintă suveranitatea statului căruia îi
de-a doua categorie, cazurile semnalate sunt aduse aparţine, membrii acestor unităţi sunt supuși numai
la cunoștinţa Comisiei Aliate de Control. legilor lor naţionale și în consecinţă justiţiabili în mod
În materie de infracţiuni, principiul aplicabil exclusiv ai instituţiilor militare sovietice.
este acela al teritorialităţii legilor penale – orice fapt Aceasta fiind situaţia, orice infracţiune semnalată
penal comis pe teritoriul ţării căzând sub incidenţa Comisiei Române de Legătură este comunicată
normelor penale naţionale indiferent de naţionalitatea Comisiei Aliate de Control care în aproape totalitatea
infractorului. cazurilor răspunde că infractorii sunt pedepsiţi, fără
În infracţiunile provocate de ostașii sovietici, acest însă să acorde despăgubiri pentru prejudiciul provocat
principiu nu-și găsește aplicarea, deoarece infractorii victimei infracţiunii”23.

The Fulfillment Stage of the Obligations stipulated by the Articles 8, 13-17

from the Truce Convention at September 30, 1946
Teodora Giurgiu, Ph.D.
Abstract: By signing the Truce Convention, Romania had to respect a number of economical, political
and military obligations to some Allied and Associated Powers. The study presents the fulfillment stage
of articles 8, 13-17 at September 30, 1946.
Keywords: Truce Convention, Allied (Soviet) High Command, Romanian Committee for the
Application of the Truce, obligations, evaluation

NOTE
1
Serviciul Istoric al Armatei. 15
A.N.I.C., Fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri – Comisia Română pentru
2
Publicat în „Monitorul Oficial” nr. 247 din 25 octombrie 1944, partea I. Aplicarea Armistiţiului, dosar nr. crt. 2779/1946, ff. 222-223.
3
„Guvernul şi Înaltul Comandament Român se obligă să nu permită exportul 16
„Guvernul şi Înaltul Comandament Român se obligă să colaboreze cu Înaltul
sau exproprierea, sub orice formă, a proprietăţii (inclusiv, valori şi monede) Comandament Aliat (sovietic) la arestarea şi judecarea persoanelor acuzate de
aparţinând Germaniei şi Ungariei şi naţionalilor lor, sau către persoane cu crime de război”.
domiciliul pe teritoriile lor, sau în teritoriile ocupate de către dânşii, fără 17
A.N.I.C., Fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri – Comisia Română pentru
autorizaţia Înaltului Comandament Aliat (sovietic). Guvernul şi Înaltul Aplicarea Armistiţiului, dosar nr. crt. 2779/1946, f. 225.
Comandament Român vor păstra aceste bunuri în condiţiile ce urmează a se 18
„Guvernul român se obligă să dizolve imediat toate organizaţiile prohitleriste
stabili de Înaltul Comandament Aliat (sovietic)”. de tip fascist aflate pe teritoriul românesc, atât cele politice, militare sau
4
Comisia Aliată de Control – n.n. paramilitare, cât şi orice alte organizaţii care duc propagandă ostilă Naţiunilor
5
Casa de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice – n.n. Unite şi în special Uniunii Sovietice, nepermiţând în viitor existenţa unor
6
Comisia Română de Legătură – n.n. astfel de organizaţii”.
7
„Monitorul Oficial” – n.n. 19
A.N.I.C., Fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri – Comisia Română pentru
8
Comisariatul General pentru Administrarea şi Lichidarea Bunurilor Inamice a Aplicarea Armistiţiului, dosar nr. crt. 2779/1946, f. 227.
fost înlocuit, prin Legea nr. 91/1945, prin Casa de Administrare şi Supraveghere 20
„Tipărirea, importul şi răspândirea în România a publicaţiilor periodice şi
a Bunurilor Inamice (în original). neperiodice, prezentarea spectacolelor de teatru şi a filmelor, funcţionarea
9
Chirografar: despre un creditor – care nu are garanţii (ipotecă, privilegiu, gaj). staţiunilor de T.F.F. Poştă, Telegraf şi Telefon vor fi executate în acord cu Înaltul
10
Cifrele în curs de verificare (în original). Comandament Aliat (sovietic)”.
11
Închiriate pe 99 ani (în original). 21
A.N.I.C., Fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri – Comisia Română pentru
12
Leopold Figl a fost liderul Partidului Poporului Austriac, care a câştigat alegerile Aplicarea Armistiţiului, dosar nr. crt. 2779/1946, ff. 229-231.
pentru Consiliul Naţional Austriac din 1945, primele alegeri de după cel de-Al 22
„Administraţia civilă românească este restabilită pe întreg teritoriu al
Doilea Război Mondial. A fost numit cancelar al Austriei la 20 decembrie 1945. României afară de un sector de 50-100 km de linia frontului, depinzând de
13
Arhivele Naţionale Istorice Centrale (în continuare A.N.I.C.), Fond Preşedinţia condiţiile terenului; organele administrative româneşti se obligă să aducă la
Consiliului de Miniştri – Comisia Română pentru Aplicarea Armistiţiului, dosar îndeplinire, în interesul păcii şi securităţii, instrucţiunile şi ordinele Înaltului
nr. crt. 2779/1946, ff. 58-92. Comandament Aliat (sovietic), date de către el, în scopul de a asigura execuţia
14
„Guvernul român se obligă să restabilească toate drepturile legale şi interesele acestor condiţiuni de armistiţiu”.
Naţiunilor Unite şi ale naţionalilor lor pe teritoriul român, aşa cum existau 23
A.N.I.C., Fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri – Comisia Română pentru
înainte de război, şi să le restituie în perfectă stare”. Aplicarea Armistiţiului, dosar nr. crt. 2779/1946, ff. 233-234.

document 2016 1 (71) 77

studii/documente

Un psiholog cu reputaţie internaţională

COLONELUL MEDIC DR. MARCU CÂMPEANU

Locotenent Dr. Irina-Alexandra SIMION1

F
iul Adelei și al juristului David Schonfild se preciza: Medicul căpitan Câmpeanu Marcu, din
(David Iancu)2, Marcu Câmpeanu s-a Regimentul „Mircea” nr. 32, fiind trimis de dl. comandant
născut pe 21 ianuarie 1872 la București3. al Corpului 3 Armată înaintea consiliului de reformă
După absolvirea cursurilor secundare și gimnaziale pentru greșeli grave contra onoarei ca militar și om și
în București, și-a continuat studiile la Liceul purtare rea din obișnuinţă, acel consiliu, în ședinţa de
„Carol I” din Craiova, pe care l-a terminat în anul 1891. la 22 iunie 1901 s-a pronunţat asupra primei chestiuni,
În anul 1896 a absolvit Facultatea de Medicină din cu majoritate de trei voturi contra la două, că ofiţerul
Capitală – Secţia Militară, fiind unul dintre primii este în cazul de a fi trecut în poziţie de reformă pentru
medici militari absolvenţi ai acestei prestigioase motivele mai sus arătate, achitându-l asupra celei de a
instituţii de învăţământ superior4. Încă din anii doua chestiuni cu majoritate de trei voturi contra la două.
studenţiei, la 8 ianuarie 1893, a fost primit intern la Subsemnatul, în vederea acestora, ţinând cont de
Spitalul Militar din București. prescripţiile ultimului aliniat de sub art. 22 din Legea
Pe 3 februarie 1894 a depus primul examen de asupra poziţiei of iţerilor, cu cel mai profund respect
doctorat5, iar la 1 aprilie 1896 a fost încadrat ca supun aprobării Maiestăţii Voastre alăturatul proiect
medic de batalion permanent la Infirmeria de ochi de decret, prin care medicul militar Câmpeanu Marcu,
din Roman. din Regimentul „Mircea” nr. 32, se trece în poziţie de
La 1 aprilie 1897 a fost înaintat medic de regiment reformă pentru greșeli grave contra onoarei ca militar
clasa a II-a la aceeași instituţie, iar pe 16 noiembrie și om, caz prevăzut de aliniatul c de sub art. 18 din
1897 a fost încadrat la Regimentul Roman nr. 14. menţionata lege6.
La 1 iulie 1898 îl găsim tot la Infirmeria de ochi Stabilit în judeţul Putna (Vrancea), a urmat o
Roman, pentru ca începând cu 30 august 1899 să perioadă fertilă, în care a publicat Psihologia mulţimii
activeze la Regimentul 5 Roșiori. armate (1899)7, Essai de psychologie militaire individuelle
După o scurtă perioadă de stagiu – între anii 1898 et collective (Paris, 1902)8, La force de l’armée collective
și 1899 – s-a aflat la studii de perfecţionare la Paris, dans la guerre (Paris, 1902)9, Influenţa spiritului colectiv
unde s-a specializat ca medic oftalmolog. de războaie (1902)10, urmate de Serviciul Sanitar al
Întors în ţară, la 1 aprilie 1900 a fost încadrat plășii Vrancea (1902), Sentimentul militar faţă de
la Depozitul ambulanţă și tren sanitar al Spitalului morală” (1903, București), Infirmeria rurală (1904),
Militar Central din București. În paralel cu activitatea Încercare de psihologie militară individuală și colectivă
desfășurată în Capitală, a înfiinţat Clinica de (1906)11, Bolile lumești la sate (premiată de Direcţia
Oftalmologie Militară, care a deservit personalul Sanitară Generală București), Activitatea spitalului
militar din garnizoana Ploiești. din Măicănești (1906), Cancerul din orașul Focșani pe
Potrivit Înaltului Decret nr. 2741, la 1 aprilie 1901, 10 ani (1909-1919 (1920), Orașul Focșani din punctul
cu gradul de căpitan, era încadrat medic la Regimentul de vedere al serviciului sanitar și al asistenţei sociale
„Mircea” nr. 32. Din nefericire, la 1 iulie 1901 a fost în anul 1923 (Focșani, Tipografia „Cartea Putnei”,
trecut în poziţie de reformă Medicul căpitan Câmpeanu 1924), La question antisémite: question économique
Marcu, din Regimentul „Mircea” nr. 32, se trece în poziţie (Paris, 1930), 28 de ani de serviciu-medico-sanitar
de reformă pe ziua de 1 Iulie 1901 pentru greșeli grave la orașul Focșani 1907-1935 (Focșani, Tipografia
contra onoarei ca militar și om. și Legătoria ziarului „Sentinela”). De asemenea, a
În Raportul ministrului de Război ad-interim desfășurat o intensă activitate publicistică, fiind un
D. Sturdza către Regele Carol I, cu nr. 5870 din colaborator fidel al unor reviste și ziare centrale și
10 iulie 1901, contrasemnat de directorul Infanteriei locale, precum „Spitalul”, „Progresul medical”, „Presa
și Personalului, colonelul Alexandru Căpitanovici, medicală”, „Igiena socială”, „Căminul”12 ș.a.
78 1 (71) 2016 document
 studii/documente

După o perioadă petrecută ca medic la Vidra, primă instituţie de caritate cu 30 de paturi, pentru copii
a fost mutat la Spitalul din Măicănești, pentru ca, cu probleme sociale a fost creată de un medic privat. La
de la 1 decembrie 1907, să ocupe postul de medic inaugurarea Leagănului de copii va participa chiar
definitiv, prin concurs, la Focșani. Aici s-a căsătorit cu primul ministru Nicolae Iorga, ce va lăuda generozitatea
Ecaterina – profesoară de limba franceză, descendentă medicului nostru. Tot atunci, savantul Nicolae Iorga
din familia de juriști Stavri Munteanu13. participa la inaugurarea primului Liceu de fete din
În anul 1908 dr. Marcu Câmpeanu a înfiinţat Focșani (azi „Alexandru Ioan Cuza” – n.n.) turnând
Adăpostul Comunal, cu 20 de paturi, iar în anul la temelie tradiţionala lopată de beton spre creșterea și
1915 Triajul de cerșetori și vagabonzi, care a obţinut dezvoltarea școlii românești. Tot la iniţiativa doctorului
personalitate juridică și subvenţii de la stat începând Marc Câmpeanu se va ridica Adăpostul, prima instituţie
din anul 1922. socio-medicală ce va proteja oamenii străzii, o lume
Prin Înaltul Decret nr. 5119, la 16 iulie 1913 era abandonată, săracă și în suferinţă. Aceste două instituţii
trecut în rezerva Companiei 1 Sanitare ca medic sociale cu profil medical le va conduce și deservi până la
căpitan în rezervă, fiind mobilizat la Spitalul de holeră ieșirea sa la pensie în 1937.
din Rahova (Bulgaria). La catafalcul său, în 1948 19 , a vorbit I.M.
La 1 martie 1914 îl găsim mobilizat la Corpul 3 Dimitrescu20, prieten și ziarist al defunctului, care a
Armată, la 10 mai 1914 fiind înaintat la gradul de spus: Prea îndurerată și mult îndoliată familie, întristaţi
maior. La 1 iulie același an a fost mutat la Regimentul prieteni, Acum câteva ceasuri nu bănuiam că voi fi chemat
7 Artilerie. Pentru perioada de campanie a fost lângă rămășiţele pământești ale doctorului Câmpeanu,
distins cu Medalia „Avântul Ţării” și Crucea „Meritul să rostesc cuvântul de rămas bun din partea colegilor mei
Sanitar” clasa a II-a14. scriitori focșăneni. Sarcina îmi este nespus de grea căci
La 10 mai 1916 se afla în evidenţa Comandamentului doctorul Câmpeanu mi-a fost prieten drag și scump. L-am
2 Teritorial, în luna august fiind mobilizat pe timpul iubit și preţuit mult cum m-am bucurat și eu de marea
Primului Război Mondial. Astfel, prin Înaltul Decret lui afecţiune. Și când aceste sentimente apropie inimile
nr. 425/1918, la 1 septembrie 1917 a fost înaintat în unor oameni bătrâni atât de emotivi, vă închipuiţi câtă
gradul de locotenent-colonel în rezervă. stăpânire de sine trebuiește și ce luptă se petrece în sufletul
În luna iulie 1918, după Pacea de la București și meu în clipele aceste, când în locul tăcerii binefăcătoare
prima demobilizare, și-a reluat activitatea la Focșani. trebuie să vorbesc...
Prin Decizia Ministerială nr. 459/1919, la 1 Ca om, doctorul Câmpeanu a reușit în societatea în
octombrie 1919 a fost luat în evidenţa Corpului 2 care a trăit să acapareze multe amiciţii. Ca medic oficial a
Armată15. fost un funcţionar iertător, bun chiar cu cei care greșeau de
Prin Înaltul Decret nr. 2869/1925, la 1 octombrie multe ori. Omenia a fost conduita care-l caracteriza. Bun
1924 a fost înaintat la gradul de colonel în rezervă16. și frate cu soldatul, când a fost medic militar; prietenos
La 23 iulie 1932 a fost vărsat Centrului de și generos cu ţăranul ca medic de plasă, tovarăș bun și
Recrutare Râmnicu Sărat, iar la 1 ianuarie 1936 a cu dezmoșteniţii târgului nostru în calitate de medic
fost trecut din oficiu în poziţia de retragere pentru comunal multă, multă vreme.
limită de vârstă17. Dar doctorul Câmpeanu s-a ilustrat în viaţă ca
scriitor filozofic și colaborator la cele mai ilustre reviste
Filantrop rafinat și literat cu vocaţie și talent medicale de specialitate, iar spre bătrâneţe a scris trei
La rubrica „In Memoriam” profesorul Cezar atrăgătoare romane psihologice și sociale de actualitate,
Cherciu a publicat în „Menora”, minirevista „Căpitanul Cordea”21, „Casa de întâlniri”22, „Prefectul
Comunităţii Evreilor din Focșani articolul Marc Meride”23 cu personaje reale din societatea noastră din
Câmpeanu (1872-1948), un medic de mare omenie!, ultimele trei decenii.
din care reproducem: În condiţiile crizei economice din Lucrarea care-l face însă ilustru în lumea întreagă este
perioada 1929-1933, care a bântuit și ţara și judeţul acel tratat filozofic „Psihologie militaire”, tipărit întâi în
nostru, doctorul Marc Câmpeanu a donat cu multă franţuzește la Paris și premiat de Societatea Scriitorilor
generozitate Primăriei Focșani, la 22 decembrie 1930, Militari Francezi cu „La Plume et l’Epée”.
importanta sumă de 30.000 lei pentru construirea unui După franţuzește avem o ediţie românească, care
pavilion medical al Leagănului de copii18, destinat în asemenea se învrednicește de premiul Academiei Române.
special copiilor orfani sau abandonaţi. Astfel, această Și-a fost o vreme de câteva decenii, când lucrarea

document 2016 1 (71) 79

studii/documente

„Psihologia militară” a doctorului Câmpeanu făcea parte Academiei și

din zestrea tinerilor ofiţeri, care-i adăpau de la izvoarele al Societăţii
acestei opere pentru îndrumare sănătoasă în cariera lor Scriitorilor
ostășească. Militari Francezi,
Rând pe rând, opera doctorului Câmpeanu este tradusă în calitate
în limbile rusă, germană, bulgară, sârbă, suedeză, de membru
japoneză, trecând și dincolo de Ocean în America, al „Societé
obţinând pretutindeni mari succese, poate cele mai mari Oftalmologique”
de care s-a bucurat vreodată un scriitor de la noi. și al Asociaţiei
Reputaţia universală a lucrării și a autorului a făcut „ L’ A l l i a n c e
ca doctorul Câmpeanu, când era abia medic de plasă la Francaise”25.
Vidra, să primească vizita oficială și cordială a unui mare În Prefaţa
personaj din lumea scriitorilor militară și chiar germane, lucrării, autorul
vizita generalului baron Reisner von Lichtenstein, menţiona:
șambelanul Curţii de la München, care a ţinut să felicite Studiile frumoase
personal pe doctorul Câmpeanu, pentru lucrare, în casa asupra psihologiei
lui modestă din comuna Vidra, unde cum am spus, era colectivităţilor, ce Essai de psychologie militaire
medic de plasă. ne veneau de la
Mărturiile de preţuire a acestei lucrări sunt infinit apus acum câţiva ani, mi-au sugerat ideea în anul
de multe, dar doctorul Câmpeanu cu modestia ce l-a 1899 de a aplica observaţii analoge asupra colectivităţii:
caracterizat totdeauna n-a ţinut să ni le împărtășească, „armată”; și spre sfârșitul acelui an am publicat o
susţinând deseori că laudele ce i se aduc sunt exagerate. conferinţă intitulată: „Psihologia mulţimii armate”.
Acest om neadaptat la viaţă, ca toate f igurile Odată intrat în aceste studii, ele m-au atras din ce în ce
proeminente ale societăţii, n-a știut să exploateze nici mai mult; am urmărit de aproape mișcarea filozofică de
măcar din punct de vedere material această tipăritură, acest gen, am studiat istoria războaielor din acest punct
care a îndestulat pungile multor editori șireţi și lacomi de privire și în anul 1902 am închegat prima lucrare în
de câștig de pretutindeni. acest sens, în literatura filozofică și ostășească.
Descriind aceste câteva episoade din viaţa așa de Cum însă doream ca lucrarea să se adreseze unui public
bogată în realizări știinţifice și literare ale doctorului mai numeros, mai universal, am tipărit cartea în limba
Câmpeanu, mă înclin cu pietate, dar și cu durere, în faţa franceză, intitulând-o „Essai de Psychologie militaire
sicriului său, rugând pe bunul Dumnezeu să-l așeze în individuelle et collective”.
cortul drepţilor, iar familiei îndurerate îi prezint sincere Ediţia franceză a avut în capul ei o prefaţă a
condoleanţe, însoţite de adânca, dureroasa părere de rău domnului [Théodule-Armand] Ribot, director al
că prin dispariţia celui de faţă am pierdut soţul, părintele, „Revistei psihologice” din Paris și membru al Institutului.
noi un prieten scump și iubit, iar societatea o mare și Extragem câteva linii din această prefaţă: „Importanţa
iubită figură care ne-a onorat îndeosebi. și actualitatea subiectului sunt atare, că e de prisos de
Să-i fie ţărâna ușoară și veșnică aducere aminte24. a mai insista. Mai mult, psihologia armatelor n-a fost
făcută niciodată, după câte știu eu cel puţin, din punct
Un psiholog cu reputaţie internaţională
de vedere știinţific, adică fără o anticipată admiraţie
După absolvirea Facultăţii de Filozofie-Psihologie oarbă sau ponegrire pasionată. Era o lucrare frumoasă de
din cadrul Universităţii Sorbona, în anul 1902 a încercat. Compunerea acestei cărţi ni s-a părut lămurit
publicat la Editura Georges Fanchon. Librairie și perfect logică... Nu odată oamenii de război și nu din
Militaire et A. Maloine. Librairie Médicale din Paris cei mici au semnalat rolul capital al dispoziţiilor morale
ediţia a doua a lucrării Essai de Psychologie militaire și intelectuale în compunerea armatelor și în sângeroasele
individuelle et collective avec un Préface de [Link]. Ribot lor lupte. În locul acestor observaţii cam vagi și răzleţe,
et un Lettre de M. Le Général Canonge, care a stârnit un autorul nostru s-a silit să facă un studiu amănunţit,
interes deosebit în lumea medicală franceză. Cartea a metodic și sprijinit pe o bună cunoaștere a faptelor.
fost publicată în 11 limbi, printre care în SUA, Japonia, Într-un subiect așa de complex, rămâne fără îndoială
Italia, Germania, Rusia, Serbia și Bulgaria. Tradusă și mult de făcut; dar el (autorul) va fi avut meritul de a fi
în limba română, aceasta i-a adus autorului Premiul deschis calea”.

80 1 (71) 2016 document

 studii/documente

D o m n u l am preferat pe domnul căpitan Strișca, care în 1904 a

general Canonge, tipărit cartea în limba germană, revăzută și corectată
atunci președinte în multe părţi.
al Cercului „La Generalul Baron de Lichtenstein27, un erudit scriitor
plume et l ’épée” militar și cunoscut pentru studiile sale de psihologie
urmează prefaţa militară în Germania, a onorat această ediţie cu o prefaţă
domnului Ribot, de 3 pagini, din care extragem următoarele rânduri: „În
prin o scrisoare de darea de seamă, ce am publicat în „Berliner Militar-
4 pagini. Repro- Wochenblatt” nr. 69/902 asupra acestei lucrări excelente
ducem din și pline de interes, am exprimat dorinţa de a o vedea
ea: „Puterea tradusă în limba germană, în interesul camarazilor mei
morală, care face germani. Sunt fericit că o văd azi accesibilă tuturor.
obiectul studiilor Lucrarea tratează pentru prima dată psihologia militară
dumneavoastră a în legătură cu datele știinţifice... . Ea are meritul unei
fost pusă în prima iniţiative energice și fericite”.
linie de toţi oamenii În același an domnul căpitan Alexandrevici din
Încercare de psihologie militară
de război de geniu, Belgrad a tradus cartea în limba sârbă.
care au lăsat o Bazat pe acest succes al cărţii și sub îndemnul multor
urmă sângeroasă de persoane cu autoritate, prezint azi o nouă ediţie, întâia
istorie. Dumneavoastră procedaţi știinţificește cu scalpelul în limba română, preschimbată și completată mai ales
în mână, ceea ce ei, oameni grăbiţi cum erau, au făcut-o în în partea a III-a și a IV-a, la care a colaborat domnul
mod practic. Identitatea concluziilor principale, fericirea căpitan A.D. Sturdza28.
cu care aţi înmulţit observaţii delicate și apropieri Lucrarea este structurată pe patru părţi: Partea
ingenioase mai ales în excelentele pagini consacrate șefilor I. Psihologia generală. Despre suflet (Capitolul I.
militari, sunt atâtea dovezi de seriozitate și calitatea Fenomenele intelectuale, Capitolul II. Fenomenele
bună a cercetărilor dumneavoastră... Felul drept cu care de sensibilitate. Capitolul III. Voinţa, Capitolul IV.
aţi determinat psihologia călăreţului mă face să regret că Înrâurirea reciprocă între organe și spirit și Capitolul
n-aţi favorizat tot așa și pe infanterist”. V. Organizarea spiritului); Partea a II-a. Mulţimile
Ediţia franceză din 1902 a avut favoarea de a fi bine (Capitolul I. Psihologia mulţimilor, Capitolul II. Capii
primită și măgulitor apreciată de un foarte mare număr și influenţa reciprocă între ei și mulţimi); Partea a III-a
de reviste și ziare filozofice și mai ales militare în Franţa, Psihologia spiritului armatelor (Capitolul I. Militarul
Germania, Austro-Ungaria, Elveţia, Belgia, Olanda, individual, Capitolul II. Mulţimea – Armata, Capitolul
Italia, Spania, Anglia, America și Japonia. Citirea III. Șefii militari); Partea a IV-a. Psihologia trupelor pe
numerelor acelor reviste ar ocupa prea mult spaţiu, mai arme (Capitolul I. Infanteria, Capitolul II. Cavaleria,
ales dacă am reproduce din ele aprecieri semnate unele de Capitolul III. Artileria și Capitolul V. Falsificatele și
autorităţi știinţifice. surogatele militare) și Concluzia.
În Norvegia, revista „Militaert Tidsskrift” a consacrat În „Introducere” autorul precizează: „Scopul războiului
12 pagini din cele 18, câte avea numărul respectiv. este zdrobirea dușmanului și mijlocul de a zdrobi pe
În Rusia, Marele Stat Major al Armatei a tradus dușman este câștigarea victoriilor. Pentru a câștiga o
cartea în 1903. În același an au apărut în Bulgaria două victorie, ne folosim de două feluri de puteri, pe care le
traduceri, una făcută de maiorul dr. Futacov în Razgrad vom numi puteri fizice și puteri morale. Cele dintâi sunt
și alta de maiorul Tricikow în Sofia, aceasta din urmă în studiate în toate școlile militare din lume: studiul armelor,
editura Ministerului de Război. topografia, fortificaţia etc., sunt atâtea cunoștinţe, care
În Statele Unite, cpt. dr. Jarvis a tradus-o în mare pregătesc pe ofiţeri la buna întrebuinţare a puterilor fizice.
parte în o serie de numere ale unei reviste din New York. Cât pentru puterile morale, se constată numai
Către sfârșitul anului 1903 am primit două cereri existenţa lor, deși sunt un element de căpetenie în
din Germania și una din ţară de la domnul căpitan determinarea izbânzii. Se poate susţine chiar, că puterea
Strișca26, spre a autoriza traducerea ei în limba germană. unei armate este egală cu masa ei înmulţită cu un factor,
Subsemnatul, în dorinţa de a perfecţiona ediţia franceză care nu este nici armamentul, nici felul de conducere, ci
și ca traducerea să se facă sub apropiata mea supraveghere, spiritul trupei, adică însușirea ei morală.

document 2016 1 (71) 81

studii/documente

În adevăr, elementul hotărâtor în luptă este dispoziţia filozofice și sperăm că ei vor umple mai bine decât noi o
sufletească a trupelor. În istoria militară găsim numeroase putem face aici, golul care există în literatura și educaţia
cazuri, în care unele armate au bătut oștiri de două și de militară.
trei ori mai mari decât ele, în care unităţi rău înarmate Dacă ne punem acum din punctul de vedere al
au câștigat bătălii faţă de trupe mult mai bine echipate, filozofiei înainte de a intra în materie, ţinem să stabilim
în care comandanţii au comis greșeli mari tactice și totuși că cuvintele „fiziologia spiritului” și „psihologie” sunt
trupele lor au biruit, mulţumită vredniciei lor morale. sinonime. Cel dintâi este definiţia celui de-al doilea; unul
Maillard, în introducerea cărţii sale: „Elementele e mai lămurit, celălalt mai scurt și în lucrarea noastră
războiului”, ne spune că nu trebuie să ne legănăm în vom prefera mai des pe cel mai scurt.
credinţa că vom f i învingători prin superioritatea Deosebim astăzi o „psihologie a grupurilor și o
armamentului sau a organizaţiei noastre. Pregătirile psihologie a individului”. Fie că considerăm „psihologia
se fac la lumina zilei și orice progres realizat în această mulţimilor”, precum vor filozofii germani, ca o știinţă
privinţă e aflat de grabă și imitat și de alţii. care se ocupă cu studiul spiritului mulţimii, atribuindu-se
„Noi știm cum adversarul nostru își instruiește mulţimii un spirit propriu, fie că o considerăm, cum o face
armata: ziarele, revistele, rapoartele ofiţerilor care asistă Worms29, ca o știinţă care se ocupă cu însușirile comune
la manevre ne descoperă toate tendinţele sale”. Din când ale mulţimilor, fără însă a le atribui și un suflet propriu,
în când vreo invenţie nouă rupe echilibrul pregătirilor, lucrul care ne interesează în prima linie pe noi este că
dar îndată celelalte popoare își însușesc această invenţie există o psihologie a mulţimilor.
și echilibrul un moment rupt se restabilește iarăși. Prin Avem chiar studii asupra unor anume grupuri. S-a
ce atunci se va stabili superioritatea militară a cutare sau cercetat psihologia unei naţiuni, unei secte, unei bresle; s-a
cutare popor? Iată răspunsul: secretul victoriei nu mai publicat „Psihologia poporului francez” de Alfred Fouillé;
constă în gradul de perfecţionare a instrumentelor de „Lucrătorii europeni” de Frédéric Le Play; „Populaţiile
distrugere. „Există o putere de când lumea, mai de temut agricole ale Franţei” de Henri de Baudrillart; „Psihologia
ca tunul și pușca, capabilă să născocească toate surprizele sectelor” de Sighele.
pentru că ea creează pe loc mijloacele de acţiune cele mai Dar avem și o psihologie militară, o psihologie a
neașteptate și meșteșugurile cele mai diferite, aplicându-le marilor armate, care au caracterele lor proprii și foarte
cu o precizie admirabilă a feluritelor împrejurări. Această interesante de studiat. Am fi fericiţi ca lucrarea noastră
putere e „puterea morală”, care rezultă din trei elemente: să atragă asupra lor atenţia filozofilor.
inteligenţa care concepe, voinţa care făptuiește, curajul Individualităţile izolate corespund individualităţilor
care înfruntă moartea”. sociale; sociologia nu este decât o psihologie mărită, în care
Această putere răspândită la mase le însufleţește, le legile principale ale psihologiei individuale se oglindesc
exaltează și le face capabile de sacrificiile mari pe care le în mod mai întins și mai mare. De aceea, prima parte
cere izbânda. „Puterea morală va face să încline balanţa a cărţii de faţă va cuprinde „psihologia individuală”,
izbânzii, de partea unde va fi ea”. pentru că nu se ocupă de un individ în particular, ci de
Importanţa acestei puteri morale e recunoscută de toţi individ în general.
strategicii. Marselli în Italia, Clausewitz în Germania, Apoi, deoarece însușirile unei mulţimi nu reprezintă
Wovde și Dragomiroff în Rusia, Maillard în Franţa în mod exact însușirile unităţilor ce o compun, vom arăta
s-au ocupat mult de ea. Dacă toţi capii militari nu s-au în o a 2-a parte: „caracterele particulare ale mulţimilor
pătruns încă de necesitatea cultivării ei, cauza este că și acelea ale șefilor lor”.
studiile filozofice nu au devenit încă prea familiare în În partea a 3-a vom trata „despre armată”, ca grup
cercurile militare. special, care are caracterele sale deosebite.
Dacă fiecare ar fi convins de însemnătatea acestei În sfârșit, în partea a 4-a, vom examina „diferitele
puteri, s-ar accentua astăzi mai mult tendinţa de a da trupe” pe arme și vom încheia cu un studiu asupra „paradei
studiilor militare o direcţie psihologică, și s-ar ajunge militare”.
mai repede la soluţia numeroaselor chestiuni ce preocupă Din cauză că am crezut necesar a introduce pe cititorul
lumea militară, ca „atenţia trupei în luptă, disciplina, a militar în studiile de psihologie și sociologie, care nu sunt
marșurilor, cooperarea comandanţilor colaterali și altele”. familiare tuturor, am dat ceva mai multă întindere decât
De aceea, vom încerca să arătăm folosul ce prezintă s-ar fi cuvenit părţilor I și II.
studiul acestei „puteri morale”. Cerem însă pentru acest Pentru savoarea lecturii, reproducem în continuare
studiu bunăvoinţă maeștrilor știinţei militare și știinţei finalul lucrării.

82 1 (71) 2016 document

 studii/documente

*** produc mai cu seamă în timpul unor perioade îndelungate

Falsificatele și surogatele militare. de pace. Ele provin din aplecarea omului de a simţi numai
Despre parada militară nevoile imediate și de a nesocoti pe cele îndepărtate; cele
din urmă se întrevăd numai de indivizi izolaţi, cărora
Sub acest capitol vom reproduce aproape în întregime majoritatea nu le dă credinţă (rapoartele colonelului
un interesant studiu datorat domnului căpitan A. Stoffel înainte de 1870, ale căpitanului Clado în 1905).
Sturdza30. Dulceaţa siguranţei momentului, obișnuinţa lumii de
Progresele artei tehnice moderne au adus cu sine o a se deda plăcerilor traiului comod, fără sacrificii pentru
industrie întreagă de falsificate și de surogate. Scopul acestor un viitor mai îndepărtat au fost adeseori pentru indivizi
produse este, lăsând la o parte chestiunea câștigului, de a și colectivităţi cauzele unor dezamăgiri amare. Dar este
procura lumii plăceri sau iluzii ieftine. Cu aceste produse încă o cauză care a mai făcut ca popoarele să hrănească
ale industriei moderne s-a răspândit mai mult decât iluzia tăriei neînvinse, fără a fi pregătite pentru război:
înainte deprinderea publicului de a se mulţumi cu aparenţe o armată slabă înseamnă astăzi mai mult decât înaintea
înșelătoare; căci nu este cu putinţă ca gustul și judecata vremii armatelor naţionale, un popor slab; slăbiciunea
oamenilor să nu se deterioreze sub acţiunea unor înrâuriri unui popor, ca și cea individuală, nu se mărturisește cu
proaste. Lumea se deprinde ușor cu lucruri de calitate plăcere, căci este amestecată aici și o chestiune de amor
inferioară, mai cu seamă când altele sunt excluse, când propriu și noţiunea onoarei naţionale; deviza „Onoare
nu există prilejul de a face comparaţii; dar mai mult încă, și Patrie” pe drapelele și stindardele oștirii este expresia
fiindcă împrejurul falsificatelor și surogatelor se face o reclamă acestui simţământ; chestiunea pregătirii pentru război,
adeseori zgomotoasă. Se știe, în fine, că o parte a industriei a tăriei armate fiind o chestiune de amor propriu nu ne
moderne trăiește speculând slăbiciunile publicului: lipsa sa putem mira dacă intervine și vanitatea.
de cultură, lăcomia și vanitatea oamenilor. Aici este una din cauzele surogatelor și falsificatelor militare.
Ceea ce se petrece cu obiectele industriei și comerţului Trecând de la aceste consideraţii generale la specificarea
se observă în toate ramurile activităţii omenești: faptelor, reamintim cititorilor noștri în privinţa ofiţerilor,
pretutindeni putem vedea tendinţa de a substitui trupei și cailor cuvântul tipic „cifre pe hârtie”. Această
lucrurilor care au un preţ și a căror dobândire cere muncă locuţiune curentă s-a născut din faptul că adeseori s-a
și timp, falsificate sau surogate obţinute cu ușurinţă și făcut încercarea de a înșela lumea cu cifre de paradă:
acoperite cu un lustru înșelător. Astfel lumii îi place a se pentru a mulţumi pe unii și a se făli faţă de alţii. Astfel,
înșela mutual și pe sine însăși. cifrele militare arătate în „Almanahul de Gotha”31 și în
Să aplicăm cele spuse mai sus la armată: alte publicaţii întemeiate pe comunicaţii oficiale pot fi
Elementele trebuincioase unei oștiri sunt în primul privite în cea mai mare parte ca exagerate.
rând tot ceea ce este mai în vederea tuturor și ceea ce un Dar admiţând chiar sau convingându-ne despre
popor bogat sau cu credit își poate procura cu oarecare exactitatea publicaţiilor statistice sau cifrelor însemnate
jertfă: mijloace vii, adică ofiţeri, trupe, cai; mijloace pe tablouri sau „situaţii”, totuși nu trebuie uitat un lucru:
materiale, armament, corăbii de război și cetăţi și legi o adunătură de oameni nu înseamnă o armată adevărată
și regulamente militare, necesare pentru a organiza (Armata lui Chanzy32 în 1870-1871, Garibaldienii în
întrebuinţarea și conservarea întregului aparat. 1866 și în 1870-1871).
Faptul că elementele enumerate mai sus se înlocuiesc Și nici mase de soldaţi instruiţi nu formează încă
cu produse de o valoare îndoioasă, nu reprezintă un caz unităţi maniabile. Organizaţia numită cu un termen
izolat în istoria militară. Fenomenul psihologic care tehnic „ordinea de bătaie” nu se poate improviza în
ne interesează este următorul: cei care fac substituţia ultimul moment sau schimba des după nevoi momentane,
periculoasă și cei care o aprobă, adică: [sic!] conducătorii fără ca puterea armatei să scadă și mersul operaţiunilor
armatelor, armata însăși și publicul civil sunt în stare cu să fie periclitat (ordinea de bătaie a avangărzii Gurko33,
tot procedeul lor greșit a-și sugera iluzia tăriei adevărate cu care acest general a trecut Balcanii în vara anului
și pregătirii depline pentru război. Lăsăm la o parte cazul 1877 și care întrunea unsprezece specialităţi diferite de
excepţional, când minciuna se face în mod premeditat. trupe; improvizaţiile și expedientele lui Kuropatkin34
Cuvântul „nous sommes archiprêts, il ne manque pas în Manciuria, mai cu seamă în zilele luptelor dinaintea
un bouton”, a rămas istoric și este tipic. Prin aceeași Mukdenului). Este un lucru dovedit că nu orice oștire
mentalitate s-au hipnotizat și înainte și după războiul merită titlul unei armate în concepţia tactică normală și
franco-german și alte popoare. Asemenea autosugestii se curentă a cuvântului.

document 2016 1 (71) 83

studii/documente

O cifră de o sută de mii nu impune în sine cunoscătorului, formale, fără a le prelucra în mod metodic, garantează
căci, dacă nu este falsă, totuși poate să nu reprezinte decât progrese sau succese. În realitate, o armată nu se poate
un surogat. făli cu regulamentele sau cu legile ei decât atunci când
Este deci de cercetat și calitatea elementelor din este bine stabilit că ele nu există numai tipărite, ci se
care se compun asemenea cifre. Un individ îmbrăcat aplică în întregime în mod cinstit după spiritul lor, forma
în uniformă, echipat, care știe instrucţia de paradă, de venind în a doua linie. Este un fapt interesant, că numai
gardă și serviciul corvezilor nu este poate decât travestitul armatele în care regulamentele tactice se aplică în mod
unui ostaș adevărat. Termenul tehnic francez în această practic și permanent pe teren, fără a se alipi nimeni de
privinţă este „les non-valeurs de l’armée”. Armatele tipicuri, rămân la curent, căci numai simţind zilnic și
deosebesc într-adevăr „combatanţi” și „necombatanţi”: pretutindeni unde este ceva de schimbat, de întregit sau
Dar și în numărul celor dintâi se găsesc pe alocuri mulţi de simplificat, se poate progresa; pe când armatele unde
soldaţi care ar fi trebuit socotiţi în categoria a doua. Se regulamentele se învaţă dar nu se aplică în practică și se
știe că puști, tunuri și cai se folosesc decât când tiraliorii mulţumesc cu exerciţii de paradă, stagnează și rămân
și tunarii sunt familiarizaţi cu întrebuinţarea acestor înapoi. Un exemplu interesant: în 1886, armata prusiană
instrumente ingenioase și complicate și când călăreţii a intrat în război cu regulamentele a căror forme erau
sunt în stare de a sluji cu dibăcie și pricepere ca patrule cu totul învechite; dar spiritul în care ele se aplicau pe
de descoperire și de cercetare. Totuși au existat și mai teren înainte de a izbucni războiul era așa de liber, încât
există încă armate în care activitatea serviciului zilnic atmosfera de iniţiativă și de raţionament dezlegat de
se rezumă în silinţa de a evoca numai iluzia plăcută orice pedanterie, care domnea în armată, era unul din
a pregătirii pentru război, fără nicio jertfă serioasă în elementele care au contribuit la izbânda ei.
această direcţie. Este oare nevoie de a reaminti ca exemplu Ce se întâmplă cu prescripţiile permanente, se repetă
exerciţiile de paradă făcute cu puști de lemn? Sau expresia în mod analog și cu cele trecătoare; este cunoscut că acolo
curentă „a face tuburi”?35 unde se face treabă mai puţină se ordonă mai mult și
Atât asupra trupei propriu-zisă. Să trecem la poruncile sunt mai sonore și mai pompoase. Nu numai
ofiţerime. psihologul recunoaște în vorbă lungă și frază goală
Războaiele tuturor veacurilor au arătat că titluri surogatul activităţii reale; cine este puţin cunoscător de
și însemne în unire cu o tradiţie strălucită au fost oameni știe că tocmai când omul este mai pasiv, el caută
câteodată îndestulătoare pentru a acoperi dezvoltarea a-și crea șieși și altora iluzia activităţii și când el este
și răspândirea surogatelor între combatanţi; de aici s-au mai slab iluzia puterii: astfel conștiinţa ce se împacă cu
născut locuţiunile „carieră de parchet, de curte, de salon” amorul propriu se păzește de critică.
sau „de cancelarie”. În perioade de pace se înrădăcinează ușor în public și
Precum armele albe și armele de foc nu folosesc decât în chiar printre militari credinţa că regulamentele se aplică
mâna unor bărbaţi pricepuţi și în mijlocul practicii cinstite în timp de război în mod mecanic, că formele sunt lucrul
și intensive, tot așa și o armă sau o flotă, deși impunătoare de căpetenie și că principiile tactice sunt rigide. Studiul
în sine la paradă sau la manevre, nu reprezintă puteri istoriei militare ne arată din contră că, [sic!] cu primul
reale decât sub aceleași condiţii (flota amiralului pas pe care îl facem după mobilizare, ne și depărtăm
Persano36 în 1866, cea a amiralului Rajdiestvenski în de la tipicul învăţat. Însuși feldmareșalul Moltke37 a
1905). Asemenea și cetăţi și regiuni fortificate nu sunt caracterizat rostul strategiei ca „un sistem de expediente”.
decât surogatul unei rezistenţe puternice, dacă le lipsesc Prin ceea ce susţinem nu vrem să scădem importanţa
muniţiile și alimentele necesare; ele nu sunt decât culise autorităţii regulamentelor, ci numai să atragem atenţia
de teatru ameninţătoare, dacă planul după care au fost asupra idolatriei formelor și tipicurilor și asupra cauzelor
clădite este prea măreţ, dacă pentru a le ocupa trebuie să ei. Căci urmările unei asemenea evoluţii pot fi grave: din
aruncăm în ele întreaga armată de câmp. fantasmele născocite în timpuri de tihnă și de meditaţii
Un fenomen care și el izvorăște din ușurinţa cu care teoretice de cabinet s-a născut pe alocuri o concepţie
se substituie lucrului solid dar greu de obţinut, pe cel tehnică, mecanică, nepractică a războiului: „războiul de
ușor de procurat dar șubred, este credinţa că a copia sau poziţie”, vânătoarea după „poziţii”, jocuri complicate cu
a imita regulamente străine, mai cu seamă în părţile lor formaţiuni tactice, formule matematice pentru conducerea
84 1 (71) 2016 document
 studii/documente

trupelor. O mostră interesantă este următoarea regulă 1906. Căci calităţile cerute, mai cu seamă disciplina, nu
tactică stabilită acum o sută de ani: „când baza de existau în el decât în forma unui surogat.
operaţiune este așa de lungă, că liniile exterioare de Una din calităţile cele mai necesare unui comandant
operaţiune formează la obiectul de operaţiune un unghi este claritatea și precizia în concepţia hotărârilor
mai mare de 60º, atunci putem să înaintăm, în alt caz și ordinelor; constatăm că uneori această calitate se
încă, nu”. Comparând fenomenul despre care am vorbit cu înlocuiește prin arta „diplomatică” sau pompa cu care se
altele menţionate mai înainte, observăm aceeași tendinţă redactează ordinele. De aceea, criteriul exterior al unui
de a înlocui elemente de valoare cu surogate ieftine: artei ordin bun va fi simplicitatea sa: făgăduieli emfatice,
foarte complexe și pline de viaţă a conducerii trupelor, cuvinte profetice, exhortaţii ameninţătoare și quasi-
se substituie facultatea jucăriei cu forme și învăţătură energice sunt atâtea indicii că avem a face cu surogatul
moartă, care prin complicaţii artificiale caută a exercita hotărârii clare; forma teatrală, complicată și nebuloasă
aparenţa unei știinţe mari și oculte. nu acoperă decât indecizia și ignoranţa. Ar trebui să
În general, s-a afirmat de toţi specialiștii practicii se studieze disciplina numită „corespondenţa militară”
războiului, și această afirmaţie s-a întărit în cursul și din acest punct de vedere deprinderea cu fraze goale
evenimentelor campaniilor prin fapte, că [sic!] cartea este cu atât mai periculoasă la militari cu cât ea conduce
singură nu face pe ostașul desăvârșit, dacă îi lipsesc la sugestii periculoase educaţiei of iţerilor. Natura
calităţile militare și talentul sau geniul. noastră este de o imaginaţie fără margini când vrem să
Orice oștire caută să dezvolte asemenea calităţi în acoperim perplexitatea care ne cuprinde. Un exemplu
rândurile ei și a le menţine în floare, mai cu seamă în din ultimul război din Manciuria: de câte ori nu și-au
ofiţerime, căci ea este „sufletul armatei”. În armate, care sugerat rușii ei singuri iluzia unei acţiuni hotărâtoare,
nu se conduc în mod metodic în această privinţă, calităţile întreprinzând operaţii sau diversiuni fără rost, bazate
militare adevărate sunt înlocuite cu surogatele lor sau sunt numai pe o nădejde nesigură și înșelătoare?38 Un termen
rău înţelese, falsificate. Nu ne mirăm că, [sic!] cu această tehnic pentru asemenea mișcări convulsive este expresia
înlocuire dăunătoare este legată tendinţa de a întări iluzia germană „Verlegenheits-manœver”. Un alt exemplu
prin reclamă sau paradă. care ne arată surogatul perspicacităţii tactice, dar care
Astfel, lipsa deprinderii și oţelirii fizice a trupelor excită iluzia siguranţei și pătrunderii este „ordinul” lui
s-a acoperit adeseori cu producţii izolate acrobatice sau Napoleon dat în 4 august 1870, în care el afirmă ajutat
sportive, de pildă cu așa-numite „marșuri militare” de fantezia sa într-un aliniat: „inamicul are intenţia
(expresia pleonastică este interesantă) făcute cu o trupă de a merge în contra orașului Nancy”; vrea să zică va
selecţionată dinadins. Astfel s-au văzut paradând în faţa merge nesocotind armata franceză, pe când Moltke, chiar
superiorului inspector reprize de subofiţeri experimentaţi, în 1868, stabilise că prima operaţie a armatei germane
travestiţi în recruţi. Tot astfel incapacitatea fizică a după concentrarea ei în contra Franţei ar fi „de a căuta
comandanţilor se ascunde sub o muncă ostentativă la forţele principale ale inamicului oriunde ele s-ar găsi și
cancelarie sau în direcţia administrativă. Pentru a de a le ataca”.
rezuma, se înlocuiește produsul muncii intensive cu o Nu aveam de gând a aplica pe rând tuturor calităţile
producţie de valoare mai mică și totul se acoperă cu o militare scalpelul nostru; am depășit limitele ce ni le-am
faţadă impunătoare. impus în acest studiu sumar. Dar nu putem să mergem
Numai Ecaterina cea Mare s-a lăsat să fie înșelată mai departe fără a atinge măcar calitatea principală pe
prin satele lui Patiomkin; noi înșine, când vedem trecând care se întemeiază toate celelalte: voinţa și energia (voinţa
o trupă la exerciţiu sau la paradă, deducem ușor din susţinută). Și această calitate fundamentală are surogatele
aspectul ei, din ordinea care domnește în acel moment, ei: slăbiciunea și pasivitatea caută a produce iluzia
din simultaneitatea mișcărilor de paradă, că în acea energiei prin acţiuni convulsive și nesocotite, exemple:
trupă există toate calităţile militare sau cel puţin că Liaoyan, luptele pe malurile râului Șaho Mukden. Lipsa
disciplina ei este desăvârșită; dar desigur că I-ul batalion de energie stăruitoare și metodică în viaţa de toate zilele
al Regimentului Preobrajensk a făcut totdeauna această se acoperă printr-o activitate spasmodică și zgomotoasă;
impresie și era socotit ca o trupă de elită, fiindcă impunea exemple: gălăgia teatrală și ameninţătoare, dar nicidecum
pe câmpul de paradă, până în ziua răzvrătirii sale în productivă, a unor instructori sau șefi de repriză în
document 2016 1 (71) 85
studii/documente

cazarmă sau pe câmpul de exerciţiu; instrucţiunile, Surogatul disciplinei „adevărate” (vezi Înaltul Ordin
controalele spasmodice, care întrerup perioade îndelungate de Zi din 1902) este acea supunere automatică cerută pe
de pasivitate și de inacţiune prin câteva zile de încordare alocuri, acel despotism medieval care nu ţine socoteală
exagerată și nefolositoare; apeluri de front nominale, după nici de firea omenească, nici de temeliile pe care se clădește
care cu toată pierderea de timp și oboseala, controlorul edificiul armatei moderne: conlucrarea pentru un scop
rămâne înșelat: și așa mai departe. înalt comun. Sub un asemenea regim, absolutismul
Încheiem și trecem la un alt grup de consideraţii. egoist de sus corespunde lacheismului lingușitor de jos. O
În general, calităţile militare nu se pot dezvolta și disciplină înţeleasă astfel nu se introduce și nu se menţine,
menţine nefalsificate decât sub scutul îndeplinirii exacte în general, decât prin mijloace de paradă (marș de paradă,
a datoriilor ostășești. De aceea se și cere astăzi cu drept mânuiri exagerate, jocuri de formaţiuni), prin cuvinte
cuvânt în armată mai puţin o memorare a acestor datorii, amare și ameninţătoare și printr-un cortegiu întreg de
mai puţin predicarea lor „ex cathedra” decât pilde concrete măsuri represive câteodată barbare. Am arătat deja că sub
și clarificarea noţiunii fiecărei din aceste datorii la fiecare un asemenea sistem se ascunde uneori spiritul slăbiciunii
ostaș, de la simplu soldat până la generalul comandant și chiar al revoltei. În orice caz, primul vânt mai aspru
al unei armate. Numai din noţiunea clară a datoriilor la război distruge întregul edificiu atât de strălucitor în
militare se poate naște ceea ce se numește „simţimântul timp de pace și demoralizarea iese la iveală. Disciplina
datoriei”. Pentru a ușura lămurirea ideilor și explicaţiile, militară trebuie într-adevăr să fie de fier: dar nu trebuie
A.S.R. Principele Moștenitor a clasificat datoriile ostășești să fie numai paradă. Pentru a nu fi rău înţeleși, vom
în modul următor (cu tot dinadinsul s-au lăsat la o parte formula părerea noastră în două titluri din literatura
în această clasificare datoriile cetăţenești sau de altă militară a ultimilor 30 de ani: pentru a obţine disciplina
natură): credinţa ostășească, curajul și vitejia, disciplina, adevărată nu trebuie să rezolvăm chestiunea „Drill oder
camaraderia, cinstea ostășească, datoria de a fi pururea Erziehung” ci „Dirll und Erziehung”.
gata pentru război. Clasificarea de faţă nu este numai Camaraderia se poate traduce pe românește prin
clară, ci și cu totul completă. Pe baza ei putem să urmărim „buna tovărășie”. Camaraderia este însă falsificată când
firul întrerupt al ideilor noastre. tovărășia devine abuzivă, egoistă. Nu există camaraderie
Dacă observăm ceea ce se petrece în viaţa reală, vom adevărată întru necinste. Camaraderia adevărată este
găsi că fiecăreia din aceste datorii corespunde un surogat întemeiată prin ideea muncii comune îndreptată spre un
sau un falsificat. Este învederat că una din grijile de alt ideal. Camaraderia nu este o noţiune sentimentală
căpitenie ale instructorului sau comandantului educator (fraze convenţionale, porniri născute din simpatii
al trupei sale va fi de a păzi unitatea ce i s-a încredinţat personale) nici egoistă (conivenţa suspectă, concesiuni
de răspândirea acestor microbi periculoși; căci ei îneacă mutuale).
cu siguranţă dezvoltarea sănătoasă a calităţilor militare. În mod analog, surogatul cinstei ostășești adevărate
În acest sens, credinţa ostășească către persoana sunt frazele teatrale și pretenţioase ce se fac asupra ei și
suveranului sau comandantului de căpetenie nu se poate asigurările emfatice și convenţionale; un ofiţer conștient
înlocui prin vasalitate, slugărnicie și bizantinism; de misiunea sa le va răspunde cu cuvintele scurte: fapte
iar credinţa patriotică către neam și ţară nu mai este nu vorbe.
adevărată nici trainică când expresia ei nu sunt fapte Ajungem la ultima datorie ostășească: pregătirea
pozitive, ci acţiuni negative și zgomotoase, precum le pentru război. Punerea ei în practică este mai cu seamă
produce un naţionalism exagerat, fraze goale, fapte grija ofiţerimii, surogatul ei este parada. Asupra ei vom
șoviniste, înscenări teatrale. vorbi mai pe larg la încheierea acestui studiu. Se știe că
Curajul militar asemenea se poate falsif ica prin parada cu vorbe grăite sau scrise, parada propriu-zisă pe
superf icialitatea și f raza bombastică; curajul de câmpul de exerciţiu sau înscenări de paradă la manevre
fanfaronadă s-a concretizat în caricatura lui „miles acoperă sub o strălucire impunătoare câteodată prea bine
gloriosus” creată de Plautus, în gura soldatului Chauvin, nepregătirea sau pregătirea insuficientă pentru război.
din al cărui nume s-a născut și termenul „șovinism”, în Pe paginile premergătoare se găsesc adeseori alăturate
Colonelul Ramollot și în Moș Teacă. cuvintele „paradă” cu „vanitate, surogate” și alte expresii
86 1 (71) 2016 document
 studii/documente

cu un înţeles asemănător. De aici unii cititori s-ar simţi de fierbere anormală săptămâni întregi în așteptarea
îndreptăţiţi a conchide că acest studiu a fost scris pentru evenimentului. Mentalitatea soldaţilor și ofiţerilor capătă
a osândi cu desăvârșire parada militară. sub un asemenea regim o direcţie cu totul specială în
Rândurile care urmează vor dovedi că această deducţie dauna bunului simţ; controlul devenind paradă și soarta
ar fi greșită. Parada militară are într-adevăr un folos; dar individului atârnând de reușita ei, parada devine însuși
firește, nu trebuie să confundăm scopurile cu mijloacele; scopul activităţii armatei și pregătirea pentru război o
ea trebuie restrânsă la strictul necesar. Influenţe străine iluzie. Sub un asemenea sistem înflorește formalismul
intereselor armatei au putut da paradei o întindere și și exerciţiile de paradă capătă o însemnătate deosebită.
o importanţă care a indus spiritele mulţimii în eroare. Astfel s-a putut întâmpla ca uitându-se scopul principal
Înainte de a ne întreba care este scopul și folosul al armatei să se cultive cu multă pierdere de timp și prin
paradei trebuie să ne lămurim asupra înţelesului acestui mijlocul unui dresaj monoton și adeseori barbar, sub
cuvânt. Există parade militare în forma revistelor și cuvântul că ele sunt un factor de căpetenie al disciplinei
defilărilor combinate sau nu cu serbări oficiale; necesitatea și al atenţiei, exerciţii artificiale și nefolositoare (mânuiri,
ei este necontestabilă, cu oarecare restricţii. Se mai focuri și mișcări complicate, jocuri cu formaţii). Ceea ce
numește paradă orice producţie individuală sau colectivă este mai caracteristic este faptul că valoarea militară
în interiorul cazărmii sau în afara ei, menită a arăta a trupelor s-a judecat chiar după felul execuţiei unor
armata în părţile ei strălucitoare, făcându-se abstracţie asemenea jocuri.
de cele, să spunem fără frică cuvântul, serioase. Firește Putem, de altminteri, să controlăm cele spuse
că pe noi ne interesează mai cu seamă psihologia paradei observând activitatea atașaţilor militari trimiși într-o
numite în primul rând; totuși trebuie să atingem cu un ţară străină pentru a studia armata ei; celor pricepuţi
cuvânt și cea de-a doua categorie. puţin le pasă de paradele la care ei sunt chemaţi cu
Vom stabili din capul locului că un control în insistenţă, secretele armamentului, întăririlor cetăţenilor
privinţa pregătirii pentru război sau a mersului exact al și mobilizării, cifrele îi interesează desigur; însă aceste
serviciului nu poate să fie în niciun caz scopul paradei. lucruri se pot afla și pe altă cale decât cea oficială; ceea
Din reușita unei parade la o trupă nu se poate deduce ce interesează pe acești ofiţeri în mod deosebit este starea
nimic serios. Ne reamintim faptul că o trupă excelentă de și spiritul populaţiei, calităţile soldaţilor, caracterele
paradă poate să fie lipsită de calităţi militare adevărate; și personalităţile comandanţilor, sistemul dresajului și
sunt batalioane care execută în mod uimitor orice exerciţii instrucţiunii militare, energia sau slăbiciunea selecţiei
de simultaneitate, care dirijează subunităţile lor prin în corpurile ofiţerești.
semne cu sabia sau cu fluierul ca prin farmec, fără ca Dacă lucrul stă astfel, atunci cum rămâne cu afirmaţia
ele să aibă o valoare tactică mai mare decât un corp de noastră, că parada are un scop și un folos practic?
balet bine dresat. Ne putem închipui regimente strălucite Într-adevăr, este puţin de notat la activul paradei și
ca exterior, care șarjează cu un avânt zgomotos și în ar fi o greșeală de a trece cu vederea peste aceste puncte.
același timp elegant tribunele spectatorilor, producând Și anume: parada este ocazia când un comandant sau un
astfel o plăcută senzaţie în public, dar a căror activitate suveran poate vedea oștirea adunată și când el se poate
la război nu va fi aplaudată de niciun tactician. Nu înfăţișa, așa ca toată lumea să-l vadă, trupelor sale.
sunt atât de depărtate timpurile când lumea glumeaţă Parada este un mijloc a sărbători zile mari cu masele
la Berlin vorbea de „cadrilul de la Tempelhof ” și cea de trupelor adunate. În fine, și aici venim la lucrul de
la București de „circul de la Cotroceni”, dându-și astfel căpetenie, parada militară, cu toată pompa și strălucirea
părerea critică asupra valorii câmpurilor de exerciţiu ei impunătoare, aprinde entuziasmul mulţimii; publicul
și luptelor de paradă, poreclite de germani cu expresia care vede armata în splendoarea ei, se bucură ca și soldatul
„Revue gefechte”. Să mergem mai departe: vedem chiar în front, bineînţeles când parada este bine organizată,
că parada este un mijloc prin care se pot acoperi lipsuri adică când armata nu se obosește peste măsură prin
și greșeli grave; astfel însuși controlul cel mai strașnic ca pregătiri, monotonie, înscenări sau așteptări îndelungate.
formă poate să fie în realitate o simplă paradă; de pildă, Este lucru cunoscut că, chiar o inimă rece și critică se
cu ocazia așa-numitelor inspecţii generale, spiritele a sute electrizează în timpul unei reviste sau defilări; mai cu
și mii de oameni se încordează și se menţin într-o stare seamă când totul se desfășoară sub imperiul unei emoţii
document 2016 1 (71) 87
studii/documente

generale izvorâtă dintr-o idee comună sau în faţa unui să cedeze sub influenţa ei. Parada tradiţională trebuie
comandant a cărui personalitate este cunoscută și iubită. redusă și simplificată, dându-i-se forme raţionate care
Dar chiar când trupele se produc dinaintea unui om, care corespund nevoilor adevărate ale armatei. Exerciţiile și
nu face decât apariţii sporadice în mijlocul ei, care este mai instrucţia „de paradă” rămase din timpurile vechi sub
mult un scrib sau un automat de ordine, totuși soldaţii formă de prescripţii regulamentare sau de deprinderi
în front se simt și se admiră; lor le place a se produce tradiţionale trebuie restrânse la un minimum, care să nu
dinaintea mulţimii; bucuria, mândria lor, încrederea în împiedice, ca astăzi, pregătirea pentru război. Serviciul
sine se citește în ochii și pe obrazul lor; mulţimii îi place trebuie organizat astfel ca să se deosebească de orișicine,
spectacolul și fiecare interpretează impresiile câștigate la cu ușurinţă, limita unde parada începe și unde pregătirea
paradă așa cum îl îndeamnă amorul propriu individual pentru război încetează.
sau colectiv. În fine, cei care comandă au pentru o clipă Astfel se va face lumină în capul ostașilor de orice
simţământul plăcut că ei stăpânesc și conduc trupele cu categorie; niciun soldat nu va mai crede că parada,
cea mai mare ușurinţă: dacă lucrul reușește la paradă, de pompa militară și slujba personală este scopul armatei.
ce nu la război? Ce deosebire este atunci între timpurile moderne și cele
O armată comandată de personalităţi marcante, o ale lui Paul al III-lea? Din timpurile acestui ţar a
armată bine pregătită pentru război sau victorioasă, își rămas prin intermediarul Prusiei și Franţei (care de
poate plăti fără grijă luxul paradelor și strălucirii exterioare altminteri s-au emancipat de ea) o ciudată moștenire
fiindcă există și fondul. Dar o armată nedezvoltată nu multor armate.
poate substitui fondului care lipsește, aparenţe exterioare Acestei moșteniri din trecut se întovărășește, pentru
fără a avea în momente critice decepţii amare. a împiedica dezvoltarea oștirilor moderne, deprinderea
Mai este un punct de notat în favoarea paradei. Dacă ca lumea să se mulţumească cu munca ușoară; sub scutul
orice paradă militară, orice strălucire de uniformă, orice ei, sub scutul paradei pot vegeta surogatele și falsificatele
înscenare impunătoare s-ar desfiinţa, entuziasmul pentru militare despre care am vorbit.
serviciul în armată și pentru ceea ce se numește cariera
armelor ar slăbi; mai ales în perioade îndelungate de pace Concluzie
și de liniște naţională, precum și la acele popoare a căror
suflete nu sunt înflăcărate și împinse de o idee naţională Toată lumea în unanimitate recunoaște că elementele
comună (vezi în Europa –bulgarii). Strălucirea morale sunt în război un factor de căpetenie, care asigură
exterioară a armatei atrage pe mulţi. Ea impune mai victoria; dar nu toată lumea împărtășește părerea că ele
cu seamă tinerimii; căci ei îi place a se vedea jucând pe reprezintă factorul „cel mai important”.
scenă un rol impunător; ea are ambianţa de a fi admirată. În studiul de faţă am căutat a argumenta, cu toate
De aceea și parada va fi cu atât mai apreciată cu cât faptele și mijloacele care ne erau la îndemână, în favoarea
mentalitatea poporului se va apropia mai mult de cea acestei din urmă idei. Concluzia noastră se rezumă în
a tinerimii, cu cât poporul va fi mai setos de senzaţii. teoria – de altminteri cunoscută cititorilor noștri militari –
Maselor în general le plac înscenări grandioase. Dar când că izbânzile și neizbânzile în război nu atârnă de
este vorba de o armată naţională vine și amorul propriu, numărul morţilor și al răniţilor, ci numai de efectele
mândria, câteodată și vanitatea care vede oglindindu-se morale ce un adversar a produs asupra celuilalt.
în strălucirea oștii puterea și valoarea proprie. Soarta bătăliilor se hotărăște astăzi mai mult prin
Dar pentru acei care se pot desface de influenţele „pierderea echilibrului moral ”, decât prin pierderi
sus-menţionate și de lanţurile închipuirilor tradiţionale materiale mai mult sau mai puţin însemnate. Istoria
reiese îndestul de clar că scopul paradei militare este cu războaielor moderne ne-a adus adesea exemple, care ne
totul secundar. Parada are, precum am văzut, raţiunea îndreptăţesc a face această afirmaţie. Dacă s-ar stabili,
ei de a fi. Dar astăzi ea nu mai este ultima expresie a în momentele hotărâtoare, care din ambii adversari are
spiritului militar și a valorii armatei pentru război. pierderi mai mari, s-ar constata diferenţe neînsemnate
Deducţia practică pe care o câștigăm din consideraţiile între situaţiile ambelor partide; câteodată s-ar constata
noastre se rezumă în regulile următoare: chiar că învingătorul a suferit mai mult decât inamicul
Deși mentalitatea publicului și a poporului este cea învins: victorii scumpe ca acele ale lui Pyrrhos39 nu sunt
cunoscută, conducătorii unei armate serioase nu trebuie rare în istoria militară.
88 1 (71) 2016 document
 studii/documente

Oricare ar fi pierderile, o armată care își păstrează neatinsă puterea morală, speranţa eroică într-un succes
puterea morală, care rabdă fără a se dezorganiza, care final; în cazul din urmă microbul neîncrederii infectase
știe a-și păstra curajul și încrederea, nu va părăsi câmpul spiritul comandanţilor și prin urmare și a garnizoanei de
de luptă și va putea începe în orice moment un nou atac. la început; slăbise puterea moralului și stinsese nădejdea
Numai când unităţile se dezorganizează, când ele succesului.
părăsesc câmpul de luptă, atunci pierderile devin de Este interesant de a studia în această privinţă
temut. Când trupele încep a fugi, cavaleria inamicului procesele ce s-au făcut după terminarea unei campanii
le seceră; masele care fug se sinucid prin focuri trase fără comandanţilor cetăţilor asediate care nu au rezistat;
chibzuială în mijlocul spaimei și zăpăcelii generale, ca la se poate urmări că ideea principală care călăuzește în
Pharsala sau ca la Mukden; soldaţii se îngrămădesc în asemenea cazuri tribunalele militare este de a constata
defileuri, pe poduri, se îneacă sau sunt opriţi în mijlocul dacă a existat această lipsă de tărie morală la comandantul
snopului traiectoriilor artileriei inamice. Panica și fuga nefericit40 și fiindcă asemenea lucru este aproape imposibil
sunt cauzele pierderilor celor mari; în aceste momente de dovedit în sensul juridic al cuvântului și nu se poate
ele pot atinge, și în privinţa personalului și în privinţa aduce în general decât indicii, asemenea procese se sfârșesc
materialului, cifre enorme. de cele mai multe ori în mod nehotărât.
Deci, cercetând cauzele unei înfrângeri vom constata Cifra mereu crescândă a pierderilor nesângeroase
întotdeauna că în primul rând vine spaima, panica, (a prizonierilor nerăniţi) este un fapt interesant; el
deznădejdea morală ocazionată prin vreo presiune arată că pierderea moralului și nu altă cauză face pe unii
tactică sau strategică, reală sau închipuită, venită dintr-o indivizi să renunţe a se mai lupta. Asemenea simptoame
direcţie. În al doilea rând, vine numărul răniţilor și al s-au observat în mai toate războaiele moderne, mai cu
morţilor; aceștia succed în general înfrângerii morale și seamă în războiul din 1870-1871. Cifra prizonierilor
se produc mai ales când începe panica. nerăniţi după bătălia de la Königgrütz este enormă; iar
Capitulările cetăţilor asediate sunt rezultatele a doua armată franceză înainte de a ajunge la Vendôme a
acelorași cauze imorale. Comandantul unei pieţe lăsat în mâinile inamicului sute de soldaţi, care s-au lăsat
fortificate și asediate rezistă asediului atât timp cât el prinși fără a fi opus adversarului o rezistenţă crâncenă;
mai poate hrăni trupele sale, cât mai sunt destui soldaţi acești soldaţi hrăneau desigur ideea, să nu discutăm dacă
și destulă muniţie și cât timp el mai are nădejdea de ei aveau dreptate sau nu, că nici comandanţii lor, nici
a putea ţine cetatea. În clipa în care comandantul a sforţări mai mari din partea lor proprie nu ar fi fost
pierdut încrederea, cetatea în teorie a căzut. Istoria în stare să le asigure izbânda; ei pierduseră nădejdea și
militară arată exemple de fortăreţe asediate cu energie, curajul, se resemnaseră și se lăsaseră să fie prinși cu sutele.
care au rezistat un timp îndelungat în contra tuturor Așadar, atât timp cât vor fi războaie va rămâne
așteptărilor dinafară; alte pieţe mai puţin muncite s-au adevărat cuvântul napoleonian: „Dans la guerre, le moral
predat inamicului după scurt timp; cercetări istorice fait les trois quarts de l’affaire”.
amănunţite ne arată că în primul caz comandanţii erau Pretutindeni, înfrângerea morală precedă înfrângerea
bărbaţi de fier, personalităţi care știau să-și păstreze materială.

A Psychologist with international Reputation

Colonel doctor Marcu Câmpeanu

Ph.D. - Lieutenant psychologist Irina-Alexandra Simion, Ph.D.

Abstract: Colonel Marcu Câmpeanu, Ph.D. (1872-1948), doctor and Romanian military
psychologist had a remarkable career due to his humanitarian spirit, his personal implication and
the institutions that he created. His scientific and literature works made him well-known at the
international level. Among his valorous works there are “Armed crowd psychology” (1899), “Essai de
psychologie militaire individuelle et collective” (Paris, 1902), “La force de l’armèe collective dans la
guerres” (Paris, 1902), “The influence of collective war spirit” (1902), “Military sentiment regarding the
morality” (1903, Bucharest) and “Tentative of individual and collective military psychology” (1906).
Keywords: Marcu Câmpeanu (1872-1948), colonel Ph.D., doctor and military psychologist,
humanitarian, pioneer of Romanian military psychology

document 2016 1 (71) 89

studii/documente

NOTE
1
Locotenent psiholog, Comandamentul Flotei Constanţa. 28
Detalii despre cariera acestuia în Petre Otu, Maria Georgescu,
2
Horia Dumitrescu, Dr. Marcu Câmpeanu (1872-1948), în „Cronica Radiografia unei trădări. Cazul colonelului Alexandru D. Sturdza,
Vrancei-XI-2011-18 [1].pdf”, pe [Link]-reviste-Cronica- Bucureşti, Editura Militară, 2011.
Vrancei/[Link]?filename, accesat pe 20 ianuarie 2016, la ora 16.30. 29
Worms, Psychologie collective et psychologie individuelle.
3
Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond Registru 30
Vezi „Viaţa Românească”, octombrie 1906.
Ofiţeri Rezervă Medici, vol. III, f. 105. 31
Publicat pentru prima dată în anul 1763, „Almanahul Gotha”
4
Petre Abeaboeru, Constelaţii literare vrâncene. Dicţionar, vol. I, cuprindea în paginile sale toate figurile regale ale Europei, precum
Focşani, Editura Terra, 2013, pp. 47-48. şi toţi nobilii de rang înalt. Publicaţia se dorea a fi un catalog
5
Diploma de doctor în medicină eliberată de Universitatea din atotcuprinzător al oamenilor importanţi de pe continent, indiferent
Bucureşti. Dreptul de liberă practică publicat în „Monitorul Oficial” de ţara şi statutul lor, câtă vreme de situau printre cei bogaţi şi
nr. 27 din 1896. influenţi. Almanahul conţinea informaţii privind schimbările de
6
„Monitorul Oastei” nr. 37 din 23 iulie 1901, pp. 694-695. influenţă la nivelul continentului pe măsură ce familiile se uneau sau
se destrămau, informaţii despre curţile regale şi dinastiile dominante,
7
Psihologia mulţimii armate, Conferinţă ţinută la Cercul Militar din
precum şi genealogia familiilor regale, princiare şi ale ducilor
Roman, la 24 aprilie 1899, de dr. M. Câmpeanu, medic de regiment
europeni. Iniţiatorul acestui almanah a fost ducele Frederick al III-lea
clasa a II-a, Bucureşti, Tipografia „Dreptatea”, 1899, 19 p. (Extras din
de Saxa Gotha-Altenburg. Opera lui s-a bucurat de un asemenea
„Revista Sanitară Militară”).
succes astfel încât din anul 1785 almanahul a fost publicat anual,
8
„Essai de psychologie militaire individuelle et collective” [par]
devenind o publicaţie respectată în rândul curţilor importante şi a
dr. M. Campeano, ancien medecin militaire. Avec un préface de [Link].
nobililor. În anul 1944, odată cu înaintarea spre vest în cursul celui
Ribot et un lettre de M. le Générale Canonge, Deuxième Edition,
de-Al Doilea Război Mondial, ruşii au distrus arhivele publicaţiei,
Paris, Georges Fanchon, Librairie Militaire [et] A. Maloine, Librairie
editarea acesteia fiind oprită. Apud [Link]/almanahul-gotha/,
Médicale, 1902, 214 p.
accesat pe 22 ianuarie 2016, la ora 12.10.
9
„La force de l’armée collective dans la guerres. Le fatalisme dans 32
Antoine Alfred Eugène Chanzy (n. 18 martie 1823, Nouart –
l’histoire militaire, les genies dans l’armée, les guerres de cause
m. 4 ianuarie 1883, Châlons-sur-Marne), general francez, autorul
instinctive” [par] Dr. [M] Campeano, Paris, V. Giard & E. Brière,
lucrării La Deuxième Armée de la Loire (1872).
Librairies-éditeurs, 1902, 11 p. (Extrait de la Revue Internationale de
Sociologie).
33
Contele Iosif Vladimirovici Gurko (n. 28 iulie 1828, gubernia
Moghilev – m. 28 ianuarie 1901, Zaharovo), mareşal rus, fost
10
Influenţa spiritului colectiv de războaie, de dr. M. Câmpeanu, membru
aghiotant imperial (1877), comandant al Detaşamentului de avangardă
al Cercului „La Plume et l’Epée” şi al mai multor societăţi ştiinţifice
al armatei ruse din Balcani (iunie 1877), al cavaleriei Armatei de
din ţară şi străinătate, Bucureşti, Tipografia „Voinţa Naţională”, 1902,
învestire de la Plevna (octombrie 1877), al Gărzii imperiale şi al
18 p. (Din publicaţiile „României Militare”).
Regiunii militare St. Petersburg, guvernator al Sankt Petersburgului
11
Încercare de psihologie militară individuală şi colectivă, de dr. M. (1879), guvernator al Poloniei şi comandant al Regiunii Militare
Câmpeau, Focşani, Tipografia Alexandru Codreanu, 1906, [3] f. + Varşovia (1883-1894).
169 p. + 1 f. erată. 34
Alexei Nikolaevici Koropatkin (n. 29 martie 1848 – m. 16 ianuarie
12
Horia Dumitrescu, Op. cit., pp. 359-360. . 1925), ministru de Război al Imperiului Rus între 1898 şi 1904.
13
Ibidem, p. 334. 35
Trupa teritorială se instruieşte cu puşti de lemn. Subofiţerii trag
14
Înaltul Decret nr. 2109 din 14 mai 1914. cartuşele soldaţilor destinate exerciţiilor de tragere în aer pentru a
15
A.M.R., Fond Registru Ofiţeri Rezervă Medici, vol. III, f. 105. sfârşi serviciul mai repede; tuburile de metal care rămân, sunt dovada
16
„Monitorul Oficial” nr. 237/1925. că tragerea s-a executat conform regulamentului şi ordinelor primite.
17
Înaltul Decret nr. 303/1936. Procedeul se cheamă a face tuburi. Vezi general Hârjeu. Pregătirea
pentru Război.
18
Actul de donaţie a fost autentificat de Tribunalul Putna la
22 decembrie 1930.
36
Contele Carlo Pellion di Persano (n. 11 martie 1806 – m. 28 iulie
1883), amiral şi politician italian, comandantul flotei italiene în Bătălia
19
Dr. Marcu Câmpeanu a decedat pe 10 ianuarie 1948, la Focşani, fiind
de la Lissa (1866).
înmormântat în Cimitirul „Sf. Gheorghe” din Vâlcele.
37
Helmuth Carl Bernhard conte von Moltke (n. 26 octombrie
20
I.M. Dimitrescu (1882-1972), publicist şi memorialist, fost secretar
1800, Parchim – m. 24 aprilie 1891, Berlin), feldmareşal german,
şi ulterior director al Prefecturii judeţului Putna, membru al Societăţii
considerat unul dintre creatorii armatelor de factură naţională şi
Scriitorilor Români din anul 1938.
strateg al „războiului total”, purtat cu mari efective şi angajarea
21
Editura Librăriei V. Nanu, Focşani, 1930. întregii economii – industriale şi agricole – în susţinerea efortului
22
Editura „Principele Mircea”, Bucureşti, 1934. de luptă.
23
Editura „Cultura Poporului”, Bucureşti, 1938. 38
Diversiunea generalului Baron Stakelberg spre Port Arthur; expediţia
24
[Link]/revista/[Link], accesat pe generalului Mişcenko spre Nincivan-Inkau; expediţia flotelor amiralilor
20 ianuarie 2016, ora 9.40. Rajdiestvenski şi Niebagatof.
25
Horia Dumitrescu, [Link]. 39
Pyrrhos (n. 319 î.e.n., Epir – m. 272 î.e.n., Argos), rege al Epirului
26
Căpitanul Ioan Strişca din Regimentul 6 Tecuci nr. 28, se afla detaşat între anii 307-272 î.e.n., cu întreruperi. Izbânzile sale au fost câştigate
la Statul Major General. cu mari pierderi, ceea ce a făcut ca să se încetăţenească expresia
Generalul baron Reisner von Lichtenstein, şambelanul regelui
27 „victorie à la Pyrrhos”.
Bavariei. 40
Procese, în care motivul trădării joacă un rol real, sunt rare.

90 1 (71) 2016 document

 studii/documente

Un reprezentant de marcă al geniștilor și prestigios inventator

COLONELUL CONSTANTIN SAVU

Dr. Luminiţa GIURGIU1

Familie În perioada 10 ianuarie-

23 martie 1944 a urmat
Constantin Savu s-a născut la 8 martie 1920
Școala comandanţilor de
în comuna Oporelu, satul Rădești, judeţul Olt.
grup – fiind comandant
Tatăl – Marin Savu (1883-1949) – „a fost categorisit
de pluton – obţinând
ca ţăran cu gospodărie mijlocie. [...] Mama – Dobriţa
calificativul Foarte bun.
Savu născută Manea (1890-1967)”. S-a căsătorit cu
De la 23 martie 1944
Otilia Ion Limbășan (n. 1922) la 6 ianuarie 1945.
a plecat din nou pe front,
Din căsătorie s-au născut Elena (1947) și Constantin
în funcţia de comandant
(1949).
pluton la Batalionul 3
Studii Pon t o n i e r i R â u r i , c u Colonelul Constantin Savu
A absolvit 4 clase primare în anul 1931 în comuna misiunea de a întări
natală, Liceul teoretic din Slatina în anul 1940 și, în podurile din regiunea Skerla – Kogălniceanu, misiune
perioada 1 septembrie 1940 și 10 mai 1942, Școala executată cu succes.
Ofiţeri Geniu în anul 1942 (Înaltul Decret nr. 1391 La data de 23 august s-a înapoiat de pe front,
din 8 mai 1942). fiind numit în funcţia de șef Birou adjutantură și
ofiţer informator al Batalionului 3 Pontonieri Râuri
Carieră militară (conform Ordinului de Zi nr. 359/1944), fiind
A urcat toate treptele ierarhiei militare. Cu apreciat ca un foarte bun ofiţer5.
gradul de sublocotenent (de la 10 mai, conform La 1 decembrie același an, sublocotenentul
Înaltului Decret nr. 1391 din 8 mai 1942) a îndeplinit Constantin Savu a fost numit în funcţia de ajutor
funcţia de comandant pluton la Compania 19 Birou mobilizare și ofiţer informator, comandantul
Poduri Metalice din Batalionul 2 Pontonieri Râuri unităţii, apreciindu-l ca un foarte bun ofiţer, a propus
(conform Ordinului Ministerului Apărării Naţionale să fie înaintat la gradul de locotenent6.
nr. 1549/1942), comandantul unităţii, locotenent- În perioada 15 martie-1 aprilie 1945, în calitate de
colonelul Chiran apreciindu-l ca un foarte bun ofiţer2. comandant de companie, sublocotenentul Constantin
De la 10 august 1942, a plecat pe front cu Savu a participat la campania de deminări în
Compania 19 Poduri Metalice, primind însărcinarea Transilvania de Nord.
de a demina câmpurile de mină și a demontat lucrările A fost înaintat la gradul de locotenent de la
de fortificaţii din poziţiile de la vest de orașul Rostov, 1 aprilie conform Înaltului Decret nr. 1442 din
fiind apreciat ca un foarte bun ofiţer3. 1 aprilie 1945.
De la 1 noiembrie 1942 a condus lucrările de Începând cu 12 iulie 1945 a îndeplinind funcţia
demontare a lucrărilor de fortif icaţii și a deminat de casier și ofiţer cu îmbrăcămintea la Batalionul 6
câmpurile de mine în regiunea Rostov, Taganrok. A Lucrători (conform Ordinului de Zi nr. 886/1945),
recuperat multe materiale explozive și de construcţie care ca de la 16 mai 1946 să îndeplinească funcţia de șef
au fost folosite pe linia I-a4. Serviciu Cazarmare la Batalionul 6 Administrativ
La 10 aprilie 1943 s-a înapoiat de pe front, ca la (conform Ordinului nr. 124485 din 2 aprilie 1946),
1 noiembrie să fie transferat la Batalionul 3 Pontonieri fiind propus a fi înaintat la gradul de căpitan la alegere7.
Râuri. În „Foaia calificativă” comandantul batalionului De la 1 noiembrie 1946, locotenentul Constantin
nota: a urmat cursul de tragere A.A. (antiaeriană – n.n.) Savu a îndeplinit funcţia de șef al Biroului 4
la Centrul de Instrucţie a Infanteriei la Făgăraș obţinând mobilizare, organizare naţională a teritoriului la
calificativul „Foarte bine”. Cercul Teritorial Cluj (conform Ordinului de Zi

document 2016 1 (71) 91

studii/documente

nr. 341/1946), fiind apreciat ca foarte bun ofiţer a fost Ofiţerul era considerat ca fiind sănătos și rezistent
propus a fi înaintat la gradul de căpitan la alegere8. [...] un amator al sportului: volei, popice și paralele.
A fost avansat la gradul căpitan conform Înaltului De la 1 noiembrie 1948, căpitanul Constantin Savu
Decret nr. 1746 din 18 august 1947. a îndeplinit funcţia de șef al Subbiroului Trupă Vatră.
În „Foaia calificativă” din 31 octombrie 19489 se arată În această funcţie a continuat cu clarificarea oamenilor
că atât în funcţia de ajutor, cât și ca șef al Biroului 2 evidenţă de la vatră și transcrierea lor în noile controale 1945.
a coordonat cu multă pricepere bazată pe o planificare Această operaţie a fost bine planificată pe echipe astfel a
practică, mersul operaţiilor de clasif icarea of iţerilor, dat un rezultat foarte bun. A întocmit și înaintat la timp
subofiţerilor și rezervă și trupă vatră. Datorită metodei toate lucrările și situaţiile de resortul acestui birou. Biroul
sale practice și bine organizată a reușit să clarifice un a fost condus judicios și cu pricepere obţinând rezultate
număr foarte mare de oameni. Cercul având astăzi o bune. Se aprecia că ofiţerul are cultura profesională bine
situaţie aproape în întregime clară și bine pusă la punct formată, are aptitudini de birou, practică și concepţie
controale cu foi matricole. A organizat pe echipe transcrise clară. Cunoaște noile regulamente și le aplică judicios.
în noile controale 1945 a ultimelor contingente ordonate, Cultura generală corespunzătoare gradului. Inteligent,
operaţiunea terminând-o în timpul fixat. De asemenea, memorie bună, îi place să studieze. Caracter format. [...]
operaţiunea de viză a livretelor, ofiţerii și subofiţerii Disciplinat, cinstit și bun camarad. Are simţul datoriei
rezervă a fost terminată în termenul fixat înaintându-se și curajul răspunderii bine format. Temperament liniștit,
întreaga lucrare. Comandantul unităţii sublinia: cultura lucrează cu mult calm și devotament în serviciu.
profesională bine formată, ofiţer dotat cu aptitudini de În ceea ce privește pregătirea politică și educaţia
birou practice, concepţie clară și cu mare putere de muncă. socială se aprecia că ofiţerul este o f ire pasivă și
Cunoaște noile regulamente ale armatei. [...] Din notele necombativă, în ultimul timp a căutat să iasă din
șefilor săi anteriori de specialitate reiese că este un foarte pasivitate activând pe linia ARLUS. Tăcerea provine
bun ofiţer de geniu. Cultura generală corespunzătoare din timiditate al cărui substrat este lipsit de orientare
gradului. Inteligent cu memorie bună. Citește și studiază politică. Este just că în funcţia ce a avut, sarcinile mari ce
în special matematicile. Caracter format. [...] Disciplinat, avea de dus la îndeplinire nu i-au permis să adâncească
cinstit și bun camarad. Ofiţer căsătorit, duce o viaţă problemele politice. Cu răbdare și perseverenţă ar putea
familiară modestă și foarte cumpătată. Simţul datoriei deveni un foarte bun element din punct de vedere politic,
și curajul răspunderii fine infiltrat. [...] Punctual la întrucât este meticulos și trece totul prin prisma raţiunii.
serviciu și devotat instituţiei. Temperament liniștit și cu Cu presa a fost la curent și a căutat să ducă discuţii de
mult sânge rece. Calculat și prevăzător. lămurire a anumitor evenimente importante10.
În ceea ce privește pregătirea politico-ideologică De la 28 martie 1949, a fost transferat la
se arăta că a luat parte la toate conferinţele cercuri de Regimentul 3 Pontonieri Râuri, îndeplinind funcţiile
studii și reviste de presă în cadrul unităţii. Deși nu de comandant Școală recruţi (28 martie 1948-
tocmai activ în discuţii a dovedit că are cunoștinţe 1 iunie 1949), comandant Școală regimentară
politice necesare. Acest lucru a fost sesizat de noi întrucât (1 iunie-30 septembrie 1949), șef Birou instrucţie
atunci când era vorba să ţină o conferinţă scrisă acesta era (30 septembrie-30 noiembrie 1949) și de comandant
bine documentat. În plus, fiind secretarul organizatoric Batalion Poduri (30 noiembrie 1949-15 aprilie 1950).
al ARLUS din unitate, a citit mai multe lucrări de Și aici s-a dovedit un ofiţer cu foarte bune cunoștinţe
documentare. Este necesar a ieși din pasivitatea pe profesionale în specialitatea de pontonieri. Of iţerul
care ofiţerul în mai multe discuţii avute, o atribuie posedă o bună cultură generală pe care caută să și-o
timidităţii. Citește presa și cunoaște evenimentele completeze continuu. Comanda unităţii îi reproșa că nu
politice interne și internaţionale. Nu-i putem defini îmbrăţișează toate sectoarele de activitate ale subunităţii
atitudinea faţă de cauza clasei muncitoare, însă s-a pe care o comandă, antrenându-se în muncă într-un
dovedit binevoitor faţă de orânduirile democratice în sector și activând în acest timp mai puţin în celelalte
special cu ocazia naţionalizărilor reformei justiţiei și sectoare sau că în aplicaţia de la C.I.A. (Centrul de
învăţământului. Privește just problema naţionalităţilor Instrucţie al Artileriei – n.n.) Făgăraș din anul 1949
conlocuitoare. în calitate de comandant al unor companii de pontonieri
92 1 (71) 2016 document
 studii/documente

nu a reușit să termine la timp lucrarea ordonată. Însă la aptitudini de birou. A dat dovadă de răspundere,
aplicaţia de la Târgu Mureș ofiţerul s-a redresat și, prin temperament, calm, stăpânit, cu spirit de iniţiativă.
planificarea făcută, având sprijinul aparatului politic al Hotărât cu multă voinţă în lucru.
M de P (membrii de partid – n.n.) și U.T.M. (Uniunea În ceea ce privește pregătirea politico-ideologică se
Tineretului Muncitoresc – n.n.) care au mobilizat afirma că a manifestat interes și simpatie faţă de ideologia
ostașii, a terminat podul înainte de ora fixată prin plan. marxist-leninistă și faţă de orânduirea noastră socială,
Căpitanul Constantin Savu a reușit într-un timp de democraţie populară în drum spre socialism. Este la
scurt să organizeze poligonul de instrucţie pentru curent cu evenimentele politice interne și internaţionale
recruţi. În subperioada grupei de companie din batalionul din presă și cele expuse în conferinţe, dar nu era combativ
pe care-l comandă s-a clasat prima pe regiment obţinând datorită f irii sale liniștite. A dus activitate socială,
„fanionul muncii”. Ofiţerul a fost însărcinat cu montarea prin conferinţele ARLUS ţinute în unitate se resimte
a 2 săli instrucţie (miniaturi poligoane, miniaturi) o anumită timiditate preexistentă, fiind și secretar al
pentru treceri, sarcini de care s-a achitat în foarte bune Cercului ARLUS (militar) din unitate”. În concluzie:
condiţii, reușind să aibă cele mai bune săli de instrucţie un ofiţer foarte bun, cu perspective de dezvoltare.
din regiment. În perioada aprilie 1949-iulie 1952 a fost mai
În ceea ce privește adeziunea la noua formă de întâi comandant de batalion (până în decembrie
guvernământ se aprecia că pare a fi simpatizant al 1951) și apoi șef de stat-major al Regimentului 270
regimului de democraţie populară prin munca și interesul Pontonieri.
pe care-l dovedește în ducerea la îndeplinire a sarcinilor A fost înaintat la gradul de maior în baza Ordinului
primite și prin munca ce depune în lucrările în care s-a MC nr. 802 din 2 octombrie 1951.
angajat. Arată că este încadrat în noua concepţie despre În „Foaia de notare” din 30 noiembrie 195113 se
muncă. Posedă cunoștinţe de bază a ideologiei marxist- arată că maiorul Constantin Savu a cunoscut bine
leniniste. Este la curent cu evenimentele politice pe care le sarcinile, deoarece era vechi în această funcţie și mai ales
interpretează just și duce discuţii asupra lor cu cadrele și în pregătirea de specialitate în care a lucrat de când este
ostașii, având nivelul politic în dezvoltare, în concluzie ofiţer. La controalele efectuate de comisiile de examinarea
este un ofiţer bun11. batalionului a fost apreciat bine.
Până la 29 noiembrie 1948 a îndeplinit funcţia Se menţiona aplicaţia la care ofiţerul s-a deplasat
de șef al Biroului organizare-mobilizare, iar de cu vasele podului „K35” în navigaţie pe Mureș, făcând
la 30 noiembrie la 9 martie 1949 pe cea de șef al 400 km în 6 zile cu un efectiv redus, ajungând în bune
Subbiroului 2 al Biroului 4 organizare-mobilizare. condiţii în zona de manevră, realizând o economie
În „Nota de carnet” din 9 martie 194912 este de cca. 1.000.000 lei, fiind evidenţiat și recompensat
consemnat că în funcţiile menţionate mai sus a dat de Comandamentul Trupelor de Geniu. În continuare
rezultate bune, fiind găsit bine la inspecţiile eșaloanelor se arăta: „în manevră ofiţerul a comandant un batalion
superioare. [...] Cultura profesională bine precizată. de pontonieri care a reușit să întindă podul militar și
Cultură generală posedă; și-o îmbogăţește citind și apoi podul în condiţii grele, dar în timpul ordonat. A fost
participând la conferinţele pe garnizoană și unitate. recompensat de Regiunea III Militară. La înapoierea
Cultura politico-socială în formare; a manifestat interes unităţii de pe zona de manevră, ofiţerul a depus forţă,
pentru noua ideologie a democraţiei populară, căutând a multă grijă faţă de material în timpul transportului pe
și-o însuși prin studiu. Inteligent, cu memorie, cu spirit mașini, depozitării pe rampa gării, la îmbarcare și la
de prevedere în lucru, a luat din timp măsuri pentru debarcare. A fost apreciat bine de delegatul Marelui Stat
punerea la punct a controalelor și indexului alfabetic Major și locţiitorul politic.
absolut necesar în operaţiile ce au urmat. Posedă spirit Între deficienţele activităţii desfășurate de maiorul
de metodă; a dat dovadă de multă putere de muncă și Savu se menţionau: [...] nu a fost destul de exigent
perseverenţă în lucru. Concepţie clară, caracter deschis și cu subordonaţii, lăsându-i să execute ordinele izolat.
ferm. [...] Disciplinat, întotdeauna autoritar suficient Nu a aplicat totdeauna pedepsele creator, ci a pedepsit
cu subalternii. Cinstit cu simţul datoriei bine dezvoltat, cu zile de arest o greșeală care putea fi lichidată cu o
a dat dovadă de curajul răspunderii, posedă frumoase mustrare. Nu a îndrumat și controlat suficient activitatea
document 2016 1 (71) 93
studii/documente

comand[anţilor] de companie din subordine cărora le-a vase în dotare. A muncit în mod conștiincios și a depus
permis să întocmească programele de instrucţie cu anumite un deosebit interes pentru experimentarea în teren a
greșeli. Pe zona de manevră în urma unei discuţii între sistemului de poduri și portiţe concepute de ofiţer. Prin
ofiţer și locţiitorul politic al regimentului a avut o ieșire încercări multiple, a ajuns la o formă bună a acestor
necorespunzătoare cu pregătirea militară ce o are. poduri, care au rezistat la toate probele la care au fost
Buna pregătire militară și cea de specialitate supuse. Aceste sisteme de poduri au fost date spre executare
l-au făcut pe maiorul Constantin Savu să realizeze la unităţile din arma geniului. A executat în miniatură
inovaţii la podul umblător simplificând la maximum un pod special bazat pe un studiu propriu al ofiţerului.
ambarcaderul și reducând timpul de lucru. De asemenea, A realizat două instrucţiuni pentru întinderea podului,
a simplificat capul de pod sosire, montând călușul pe instrucţiuni ce au fost aprobate și difuzate la unităţi
ultima portiţă și aceasta pentru că își iubește meseria pentru a fi folosite la instrucţie.
de pontonier și are mare satisfacţie atunci când reușește Studiile făcute s-au concretizat în articole publicate
pe deplin să insufle și subalternilor acest lucru [...] A dat în „Revista Geniului” și în activitatea didactică ca
dovadă că este hotărât până la încăpăţânare în a-și pune profesor la poduri la cursurile de perfecţionare unde a
ideile în practică și a le duce la un sfârșit. obţinut rezultate foarte bune, valorificând astfel și
Nu în ultimul rând s-a implicat și a prezenta pregătirea militară generală și pregătirea de specialitate
conferinţe în cadrul activităţii de club cu scopul de a [...] foarte bună.
combate misticismul și superstiţiile. Toate aceste conferinţe În concluzie este conștiincios în executarea sarcinilor
au avut un fond știinţific bine pregătit. pe linie profesională. Este un bun ofiţer de geniu, [...] bine
Numit în iulie 1952, în funcţia de șef al Secţiei pregătit în specialitatea genistică de treceri și poduri care
Treceri a Centrului Instrucţie Geniu (conform aduce lucrări folositoare armei geniului15.
Ordinului ministrului forţelor armate nr. M.C. Președintele Comisiei de notare anuale, colonelul
05932 din 16 iulie 1952), maiorul Constantin Savu a Gheorghe Popovici, nota ofiţerul corespunde funcţiei
continuat experimentările cu materiale noi de poduri din punct de vedere profesional, având o bună pregătire
introduse în dotarea armatei, întocmind instrucţiuni tehnică și având la activul său lucrări de inovaţii de
pentru construcţia portiţelor și a unui pod cu acestea, importanţă deosebită, în curs de realizare în vederea
precum și pentru un pod din dotarea armatei. experimentărilor practice. Rezerva manifestată în
În cadrul convocărilor organizate de activitatea politică se datorează în bună măsură și
Comandamentul Trupelor de Geniu a prezentat timidităţii sale, iar pentru șeful Trupelor de Geniu,
exerciţii model de construcţii de poduri. Cu această ocazie colonelul V. Slicariu, contrasemna este un of iţer
a arătat mult conștiinciozitatea în muncă și o foarte bună muncitor, bun cunoscător al podurilor militare și aduce
practică în lucrări de poduri și treceri. Cu iniţiativă în aport deosebit în munca Poligonului16.
muncă și spirit inventiv avea în studiu un nou sistem A fost avansat la gradul de locotenent-colonel în
de pod. Era apreciat ca bine pregătit din punct de vedere baza Ordinului nr. 2107 din 30 septembrie 1955.
militar și de specialitate genistică, în special pentru treceri Cu o foarte bună pregătire de specialitate și o
și poduri14. temeinică cultură generală, locotenent-colonelul
În octombrie 1953 a fost numit în funcţia de șef al Constantin Savu a dovedit spirit inventiv, perseverent
Secţiei Treceri Poduri din Centrul Instrucţie Geniu și în muncă, prin studiile, experienţele și lucrurile de
Poligonul Studii și Experimentări al Tehnicii de Geniu inovaţii și invenţii contribuind în buna măsură la
(conform Ordinului Comandamentului Trupelor de îmbunătăţirea instrucţiei de treceri-poduri în cadrul
Geniu nr. 0030 din 3 octombrie 1953) și în această Trupelor de Geniu.
calitate a executat la timp și în bune condiţii lucrările Ca răsplată a activităţii de inovaţii și invenţii, prin
de studii planificate. Cunoaște foarte bine lucrările de Decretul nr. 331 din 18 august 1954, i s-a acordat
poduri având o bună experienţă și practică în teren. A „Ordinul Muncii” clasa a III-a pentru contribuţia adusă
făcut inovaţii care au adus îmbunătăţiri substanţiale la la întărirea Forţelor Armate ale R.P.R. și recompensat în
podurile de echipaj existente. Graţie sistemului de pod luna octombrie 1954, de către Ministrul F.A. (Forţelor
conceput de ofiţer, s-a dublat forţa de suport la podul de Armate – n.n.) ale R.P.R. cu suma de 3.000 lei.
94 1 (71) 2016 document
 studii/documente

În perioada 1 iulie-15 septembrie 1955, Experienţe a Tehnicii de Geniu (conform Ordinului

locotenent-colonelul Constantin Savu a luat parte Comandamentului Trupelor de Geniu nr. C 04/1957).
la aplicaţiile cu trupe de la Cincu, îndeplinind funcţia Având o foarte bună pregătire de specialitate și în special
de ajutor al șefului Secţiei tehnice pentru lucrări în cunoașterea problemelor de poduri și treceri, având
de drumuri și poduri [...] prin modul cum s-a ocupat o cultură generală temeinică, a putut să execute lucrări
de refacerea, repararea și întărirea podurilor, ofiţerul de studii și inovaţii necesare armei geniului, dintre
a adus o contribuţie personală la realizarea reţelei de acestea putându-se enumera: Legăturile de poduri din
comunicaţii necesare desfășurării aplicaţiei. Apreciat materiale diferite. Studiul a fost tipărit sub formă de
cu calificativul „Bine”, ofiţerul a fost recompensat instrucţiuni. Pentru această lucrare, ofiţerul a obţinut
prin Ordinul Regiunii 3 Militare nr. 526.299 cu calificativ de inovator nr. 12/1957 eliberat de M.F.A.
suma de 300 lei. (Ministerul Forţelor Armate – n.n.), C.T.G. Pod cu
În luna noiembrie a aceluiași an, ofiţerul a condus grinzi în pontoane, inovaţie care a fost prezentată
și executat pe Valea Oltului lucrări de importanţă în faţa adjunctului ministrului Forţelor Armate ale
deosebită pentru Ministerul Petrolului. R.P.R. și admisă pentru executarea unui prototip în
Inovaţiile specialistului militar au fost apreciate uzină. Complet pod metalic pentru trecerea tancurilor
și la expoziţia organizată în luna august 1956 la peste obstacole înguste, lucrare ce se execută în atelierul
București, ele fiind elogiate și de presa militară17. unităţii.
La începutul anului 1956 a fost numit șef Grupă De asemenea, a participat în aplicaţii ca arbitru
treceri poduri din cadrul Poligonului de studii și și misiuni de recunoaștere unde a dat rezultate bune.
experienţe al tehnicii de geniu (conform Ordinului În ceea ce privește cercetarea știinţifică lucrările de
Comandamentului Trupelor de Geniu nr. 004 din inovaţii și studii, au fost apreciate ca foarte bune, ceea
7 februarie 1956). ce îndreptăţește a se aprecia că ofiţerul are o foarte bună
În „Foaia de notare” din 15 decembrie 1956 se pregătire de specialitate și cultură generală. Cunoaște
aprecia că Secţia Treceri-Poduri condusă de locotenent- calcule de matematici superioare făcând faţă funcţiei de
colonelul Sava Constantin și personal of iţerul, au inginer constructor. În calitate de șef de grupă a condus
prezentat probleme interesante de instrucţie, în cadrul și îndrumat bine lucrările grupei: ajutând în muncă pe
convocărilor organizate de C.T.G. (Comandamentul subalterni în execuţia misiunilor ce le revin. Se apreciază
Trupelor de Geniu – n.n.), ofiţerul a fost în repetate cu calif icativul FOARTE BINE în îndeplinirea
rânduri recompensat de către șeful Trupelor de Geniu. sarcinilor.
Locotenent-colonelul Savu Constantin a obţinut La nivelul conducerii se aprecia și dorinţa de
calificativul BINE în cadrul pregătirii de comandament perfecţionare continuă, ofiţerul studiind regulamentele
și pregătirii marxist-leninistă, concluzionându-se că și revistele militare noi apărute. A făcut progrese la
este un bun ofiţer superior de geniu, care corespunde în pregătirea tactic-operativă. La pregătirea marxist-
foarte bune condiţii funcţiei ce ocupă18. leninistă studiază, este la curent cu evenimentele interne
Colonelul N. Arsenescu, șeful Poligonului de și internaţionale pe care le interpretează just. A obţinut
Studii și Experienţe a Tehnicii de Geniu, nota că calificativul BINE. Este un ofiţer devotat regimului de
locotenent-colonelul Savu M. Constantin este un ofiţer de democraţie populară20.
geniu, cu foarte bogate cunoștinţe de specialitate. Datorită Pentru activitatea desfășurată, colonelul Nicolae
pregătirii tehnice, spiritului inventiv și a muncii Arsenescu, șeful Poligonului de Studii și Experienţe
conștiincioase, a executat lucrări de studii și inovaţii ale Tehnicii de Geniu, îl va propune pentru promovare
foarte necesare armei geniului, iar șeful Trupelor de în funcţie și numire în funcţia de locţiitor al șefului
Geniu, generalul-maior Șlicariu se arăta de acord cu Poligonului de studii și experienţe al tehnicii de
concluziile și propunerile Comisiei de Notare19. geniu21 – funcţie pe care o îndeplini de la 4 iunie
Din 5 martie 1957, locotenent-colonelul Savu 1958 – de la 15 mai 1959 asigurând și funcţia de șef
a îndeplinit funcţia de inginer pentru lucrări de al Poligonului de Studii și Experienţe al Tehnicii
poduri, fiind și șeful Grupei lucrări de drumuri, de Geniu (conform Ordinului Comandamentului
treceri, poduri din cadrul Poligonului de Studii și Trupelor de Geniu nr. 017)22.
document 2016 1 (71) 95
studii/documente

Șeful Trupelor de Geniu, generalul-maior Vasile permanent pentru ridicarea nivelului său de cunoștinţe
Slicariu, consemna în „Foaia de notare” 23 din profesionale și aplică practic, în lucrările ce le întocmește,
20 august 1959 că ofiţerul a dat dovadă de reale calităţi cunoștinţele însușite la pregătirea politico-ideologică. Este
în problemele de studii și experimentări, executând o disciplinat și exigent atât faţă de sine, cât și de subalterni.
serie de studii și proiecte valoroase astfel: a îndeplinit [...] Prin activitatea și rezultatele muncii sale dovedește
și a difuzat la trupe instrucţiuni pentru întinderea că este devotat partidului și guvernului. Are o atitudine
și legarea materialului de pod pe pontoane de diferite justă faţă de muncă și bunurile obștești. Duce o viaţă de
tipuri și tonaje; a întocmit studiul, proiectul și a condus familie demnă și morală, apreciind că ofiţerul corespunde
realizarea prototipului de pod cu grinzi în pontoane, în foarte bune condiţii funcţiei pe care o îndeplinește.
inovaţie care duce la reducerea greutăţii proprii a podului Președintele Comisiei de notare, colonelul
pe m.l. și a efectivului lucrător; a studiat, proiectat și Gheorghe Stănciulescu concluziona: de acord cu
realizat în primă fază un pod cu căi pentru roţi pentru notarea șefului său; ofiţer bine pregătit cu spirit inventiv;
trecerea tancurilor peste obstacole înguste. Of iţerul a adus o reală contribuţie la îmbunătăţirile tehnicii prin
este continuu preocupat și prezintă studii bune pentru realizarea prototipului de pod românesc cu grinzi în
îmbunătăţirea mijloacelor de trecere, a folosirii lor. pontoane25.
Lucrările și propunerile sale sunt de un real folos pentru În „Foaia de notare” din 31 iulie 196126, semnată
îmbunătăţirea dotării și instruirii trupelor. Același de șeful Secţiei Tehnice, locotenent-colonelul Valter
comandant constata buna pregătire de specialitate, Corneliu, se arăta că ofiţerul a îndeplinit cu competenţă
dar aprecia că nu muncește suficient pentru a-și forma sarcinile de studiu ale mijloacelor de trecere, dovedind
o pregătire tactic-operativă corespunzătoare gradului reale calităţi în studiul îmbunătăţirii și realizării
său. La pregătirea marxist leninistă a obţinut rezultate unor noi mijloace ca: îmbunătăţirea podului românesc
bune. [...] ofiţerul muncește din convingere și este devotat Md. 1957 și realizarea podului românesc Md. 1960
regimului democrat popular, recomandând ca ofiţerul (într-un colectiv de ofiţeri), ambarcader plutitor pentru
să fie mai exigent cu subordonaţii și să urmărească cu parcurile de pod pe pontoane. De asemenea, a manifestat
mai multă răspundere îndeplinirea planului de lucru. continuu preocupări și a dat studii bine documentate
Să lupte cu mai multă hotărâre împotriva tendinţei pentru îmbunătăţirea mijloacelor de treceri. Lucrările
unor ofiţeri subordonaţi care se refugiază în domeniul sale sunt de un real folos pentru dotarea și instruirea
studiului teoretic și nu urmăresc realizarea practică a militarilor de geniu.
studiilor făcute și propunând să fie menţinut în funcţia Președintele Comisiei de notare, colonelul
de locţiitor al șefului poligonului. Gheorghe Stănciulescu, șeful de stat-major al
În aprecierea din 1 august 196024, se consemna Comandamentului Trupelor de Geniu, apreciind buna
că ofiţerul a îndeplinit cu competenţă sarcinile de studii pregătire profesională și inventivitatea locotenent-
și experimentări tehnice ce i-au revenit. În acest timp colonelului Savu, îl va propune să susţină examenul
ofiţerul s-a ocupat în mod deosebit de studiul și realizarea de colonel în anul 1961, propunere cu care va fi de
unui pod cu grinzi în pontoane, de îmbunătăţirea acord și șeful Trupelor de Geniu, generalul-maior de
esenţială a proiectului iniţial și experimentarea în diverse geniu Vasile Slicariu27.
aplicaţii a completului de pod ce s-a fabricat. Lucrarea A susţinut examenul în sesiunea din luna
ofiţerului a fost apreciată ca foarte bună, de către forurile noiembrie și a fost avansat la gradul de colonel, de
competente, fapt pentru care i s-au adus mulţumiri prin la 30 decembrie 1961, conform Ordinului M.C.
ordinul ministrului Forţelor Armate și este propus pentru nr. 001330 din 25 decembrie 1961.
recompensare. De asemenea, a mai realizat un sistem de Dacă până în acest moment calificativele obţinute
încărcare-descărcare a podului cu grinzi în pontoane. au fost numai de BINE și FOARTE BINE, noul
Șeful Poligonului de Studii și Experienţe ale șef al Poligonului de Studii și Experienţe a Tehnicii
Tehnicii de Geniu, locotenent-colonelul Aurel Boboc, de Geniu, locotenent-colonelul Ilie Munteanu, se
considera că locotenent-colonelul Savu are o bună arată profund nemulţumit de activitatea desfășurată
pregătire militară generală și foarte bună pregătire de de colonelul Constantin Savu, în perioada 31 iulie
specialitate, îndeosebi în domeniul trecerilor. Muncește 1961-31 iulie 1962. „Notarea de serviciu”28 reflectă
96 1 (71) 2016 document
 studii/documente

această opinie: în pregătirea politico-ideologică, Președintele Comisiei de notare, colonelul

ofiţerul nu depune același interes pentru îmbunătăţirea Gheorghe Stănciulescu, își exprimă dezacordul faţă
cunoștinţelor ceea ce a făcut ca la examenul de colonel să de aprecierea șefului nemijlocit justificând: prin
obţină calificativul numai „SATISFĂCĂTOR”, iar la realizarea podului de pontoane românesc, ofiţerul a adus
seminarele din timpul anului a obţinut 5 calificative o contribuţie însemnată ridicării capacităţii de luptă a
de satisfăcător și 7 calificative de bine. La seminarul- unităţilor de geniu. Pentru această realizare ofiţerul a
bilanţ a obţinut calif icativul BINE, dar și cu acest fost brevetat cu inventator în anul 1962. Faptul că n-a
calificativ s-a clasificat printre ultimii dintre ofiţerii reușit să rezolve unele probleme legate de transport sau
poligonului, cu toate că gradul și funcţia îi impune un dispozitive de lucru cu parcul, nu se datorează ofiţerului,
loc printre ofiţerii cei mai bine pregătiţi. La munca fiind probleme complexe și care nu diminuează calităţile
profesională principala sarcină ce i-a revenit în acest materialului. În prezent aceste probleme sunt în studiu de
an a fost redactarea instrucţiunilor pentru lucrul cu către un colectiv din care face parte și ofiţerul. Ofiţerul a
P.R.-60, pentru care a avut termen data de 28.02, dar mai adus și alte contribuţii însemnate pe linia invenţiilor
pe care le-a terminat cu 40 de zile întârziere și fără ca și inovaţiilor, ca de exemplu: ambarcaderul plutitor
să definitiveze și problema încărcării, transportului și pentru parcurile T.M.P., prin care se îmbunătăţesc
descărcării materialului, pentru care a avut termen de simţitor caracteristicile acestor parcuri, legarea diferitelor
experimentare luna mai. În calitate de șef de colectiv sisteme de poduri, modernizarea parcurilor de 32 t.
a condus studiul și întocmirea proiectului de execuţie ș.a. Faptul că ofiţerul n-a putut să-și îndeplinească în
a dispozitivelor de cuplare a P.R.-60 cu T.M.P., temă întregime atribuţiile sale de locţiitor, nu i se datorează lui,
care s-a terminat cu două luni înainte de termen. De executând misiuni din ordine superioare, misiuni în care a
asemenea, a condus colectivele pentru studiul în legătură adus un ajutor efectiv desfășurării instrucţiei în unităţile
cu posibilitatea trecerii autocamioanelor peste cursurile de pontonieri sau rezolvării unor probleme tehnice din
de apă cu ajutorul sacilor pneumatici și proiectarea planul comandamentului și în ce privește concediul de
ambarcaderului plutitor T.M.R. Realizările pe care studii arătat în notare, este vorba de detașarea sa la
ofiţerul le are în această perioadă sunt sub posibilităţile examenul pentru gradul de colonel, măsură ordonată
sale. În ceea ce privește îndeplinirea atribuţiilor conform de ministerul Forţelor Armate. Nu suntem de acord cu
Statutului de funcţionare, colonelul Savu Constantin nu aprecierea că a fost delăsător în munca de invenţii și
le-a dus la îndeplinire în acest an, datorită faptului că în inovaţii, apreciere neîntemeiată. În concluzie, ofiţerul este
această perioadă în poligon a lucrat efectiv numai 58 de foarte bine pregătit tehnic, specialitatea poduri, are o bună
zile. La C.T.G. ofiţerul a lucrat 53 de zile. Pentru diverse pregătire militară și multă experienţă în specialitatea
misiuni în teren (comisii, aplicaţii, experimentări) a pontonieri. Apreciem că și-a adus la îndeplinire în
consumat 88 zile, în concediu de studii și odihnă 72 de condiţii bune sarcinile. Considerăm că ofiţerul trebuie
zile, convocări 9 zile și scutiri medicale 2 zile. Activitatea să-și ridice pregătirea politico-ideologică la nivelul
depusă de ofiţer în această perioadă a fost similară cu posibilităţilor sale și să fie mai combativ, propunând să
a unui ofiţer pentru experimentare și nicidecum cu a fie menţinut în funcţie.
locţiitorului șefului poligonului, căruia îi revin sarcini La această opinie s-a raliat și șeful Trupelor
multiple și importante. Cea mai mare lipsă a ofiţerului o de Geniu, generalul-maior Vasile Slicariu, care a
constituie însă, delăsarea faţă de sarcinile ce i-au revenit decis: de acord cu propunerile și concluziile Comisiei de
în calitate de președinte al Comisiei raţionalizării, notare. Recomand ofiţerului să se intereseze mai mult de
invenţii, inovaţii și cercetări știinţif ice, unde nu a executarea atribuţiilor funcţiei sale29.
depus suficient interes în ţinerea ședinţelor și tragerea în În „Notarea de serviciu” din 31 iulie 196330, același
această muncă a întregului efectiv al unităţii, precum locotenent-colonel Ilie Munteanu, șeful Poligonului
și în executarea ședinţelor de antrenament la instrucţia de Studii și Experienţe a Tehnicii de Geniu, are
focului cu ofiţerii poligonului. În concluzie: activitatea o părere diametral opusă faţă de anul anterior. În
ofiţerului în acest an o calific numai SATISFĂCĂTOR și bilanţul activităţii desfășurate de colonelul Savu se
apreciez că dacă nu depune mai mult interes în rezolvarea arată că acesta a studiat, îndrumat și rezolvat lucrări
sarcinilor nu va putea fi menţinut în această funcţie. de concepţie, proiectarea și urmărirea realizării diferitelor
document 2016 1 (71) 97
studii/documente

accesorii pentru perfecţionarea parcului PR-60, anexe Ordinului Comandamentului Trupelor de Geniu
la ambarcaderul plutitor T.M.P., legătura PR-60 cu nr. 0014 din 31 iulie).
T.M.P., modificări pod T.M.P.-R., dispozitiv șalupă Și în această calitate, colonelului Savu i s-a
pentru împingerea portiţelor; folosirea suprastructurii apreciat „foarte buna pregătire de specialitate, bazată pe
podului atipic chesonat pentru complete de poduri; o bogată experienţă practică în instruirea subunităţilor
experimentări: PR-60 prototip; ambarcader plutitor de pontonieri, în cunoașterea și lucrul cu toate parcurile
T.M.P.; pod T.M.P.-R., legătura P.R.-60 cu T.M.P.; de pod de pontoane din înzestrarea trupelor de geniu.
aplicaţii cu pontonierii la Dunăre și Mureș; recepţionări; Preocupat de a împărtăși ofiţerilor geniști din propria
parcul PR-60 și legarea podului PR-60 cu podul T.M.P. sa experienţă are satisfacţii deosebite când constată
De asemenea, a participat activ la activităţile progrese la aceștia. Pe această linie în perioada notării
Comisiei Centrale de Prevenirea Inundaţiilor, a organizat și condus cu multă competenţă 2 convocări
lucrările întocmite fiind de bună calitate. pentru cunoașterea și lucrul cu parcul PR-60, cu ofiţeri
Colonelul Constantin Savu, pe lângă o bună de la armate, divizii și unităţi. A întocmit „Manualul
pregătire militară și de specialitate, s-a preocupat de Metodică pentru Instrucţia de Treceri” dovedind că
și de pregătirea politico-ideologică, făcând parte din stăpânește în foarte bune condiţii problemele practice și
grupa ofiţerilor care studiază materialismul dialectic și de metodică. A colaborat la „Revista Trupelor de Uscat”
istoric, ofiţerul s-a prezentat cu materialul bibliografic cu multe articole interesante.
conspectat și cu planurile conspectate bine întocmite, iar O preocupare constantă a fost îmbunătăţirea
pentru răspunsurile date au fost apreciate în general cu sistemului constructiv al parcului de pod românesc
calificativul de bine. Cunoștinţele sale politico-ideologice PR-60 și completarea inventarului parcurilor
ofiţerul le aplică în practică. existente în înzestrare. De asemenea, a participat la
Un om corect, cinstit la serviciu, cât și în viaţa elaborarea programelor de pregătire de luptă, pregătirea
personală, cu o atitudine justă faţă de muncă, cu o și organizarea inspecţiilor și controalelor, [...] la studiul
comportare demnă faţă de societate și familie, cu spirit privind instruirea progresivă diferenţiată a militarilor
organizatoric, iniţiativă, operativitate, exigenţă și de ciclul doi și altele. A desfășurat o bogată activitate
prestigiu muncind cu mult simţ de răspundere, disciplinat de îndrumare și control în unităţi, în care a dovedit
care servește drept exemplu prin comportarea sa, pentru obiectivitate și putere de analiză a cauzelor lipsurilor
întreg personalul unităţii – sunt câteva din calităţile constatate fapt pentru care este stimat și apreciat în
care defineau personalitatea colonelului Constantin unităţi.
Savu. Bun camarad în unele perioade de supraîncărcare a
Pentru activitatea desfășurată în timpul inundaţiilor altor ofiţeri, a participat la rezolvarea unor sarcini în
a fost evidenţiat prin Ordinul Ministerului Forţelor afara atribuţiilor funcţionale (de exemplu: conducerea
Armate nr. M. 18 din 21 mai 1963, iar pentru celelalte convocărilor de instrucţia focului în unităţile subordonate).
activităţi a fost recompensat cu mulţumiri prin ordin de În propunerile pe care le face dă dovadă de mult simţ
3 ori în acest timp. practic”31. În familie și societate duce o viaţă modestă,
Din august 1963 a fost numit locţiitor tehnic și corectă și morală32.
cu aprovizionarea materială al Poligonului de studii Șeful Secţiei pregătire de luptă, colonelul
și experienţe al tehnicii de geniu (conform Ordinului N. Cecan, îi recomanda colonelului Savu ca să se
Comandamentului Trupelor de Geniu nr. 012 din preocupe mai mult de problemele de ansamblu (tactice și de
19 iulie), iar din martie 1964, a fost încadrat ofiţer 1 cu specialitate) privind forţarea cursurilor de apă, inclusiv de
pregătirea pontonierilor în Secţia operaţii și pregătire organizarea, folosirea și modul de acţiune a subunităţilor
de luptă a Comandamentului Trupelor de Geniu înzestrate cu mijloace de treceri-desant (bărci de asalt,
(conform Ordinului Comandamentului Trupelor de autoamfibii și alte mijloace desant care urmează să intre
Geniu nr. 003 din 3 martie). în înzestrare), apreciindu-i activitatea desfășurată cu
În iulie 1967 a fost încadrat ca ofiţer 1 cu pregătirea calificativul FOARTE BINE33.
pontonierilor din Secţia pregătirii de luptă din cadrul La 1 noiembrie 1969 a fost numit ajutor în Secţia
Comandamentului Trupelor de Geniu (conform pregătirii de luptă a Comandamentului Trupelor
98 1 (71) 2016 document
 studii/documente

de Geniu (conform Ordinului Comandamentului ocazia pregătirii aplicaţiei din toamna anului 1972 și
Trupelor de Geniu nr. 031). primăvara anului 1973.
În perioada 15 mai 1971-15 mai 1972, colonelul Pentru activitatea desfășurată, colonelul Savu a
Constantin Savu a asigurat funcţia de șef Secţie fost recompensat de mai multe ori cu sume bănești, iar
pregătire de luptă. În această calitate, șeful de stat- la 30.12.1972 i s-a acordat Medalia „25 de ani de la
major al Comandamentului Trupelor de Geniu, proclamarea Republicii”.
generalul-maior Emil Andriescu, nota: a organizat Colonelul Alexandru Tarola constata: cu toate că
și condus în bune condiţii activitatea of iţerilor din are unele afecţiuni și vârsta de pensionare, apreciez că
secţie, pentru îndeplinirea sarcinilor ce au stat în faţa poate să mai facă faţă sarcinilor funcţiei, iar contribuţia
comandamentului, pe linia asigurării pregătirii de sa pe linia pregătirii pontonierilor, îi face încă necesară
luptă a unităţilor de geniu. Ofiţerul are o foarte bună prezenţa, acordându-i calificativul FOARTE BINE.
pregătire de specialitate. În perioada la care se referă Comandantul Trupelor de Geniu, generalul-maior
notarea, a acordat o deosebită atenţie proiectării unui nou Emil Andriescu, la 27 iunie 1973, îi recomanda
pod românesc pe pontoane, al cărui prototip se găsește în colonelului Constantin Savu să se ocupe cu aceeași
prezent în faza execuţiei. A condus cu competenţă în mai insistenţă și pasiune pentru realizarea noului parc de
multe rânduri grupe de control ale comandamentului la pod PR-71 al cărui iniţiator este.
unităţile de pontonieri. Ofiţerul are capacitate de muncă, Și în ultima „Notare de serviciu” se regăsesc aceleași
analiză și sinteză. Este rezistent din punct de vedere fizic. aprecieri elogiase, încheiate cu calificativul FOARTE
Are o bună comportare în serviciu, familie și societate34. BINE36.
Eforturile sale au fost răsplătite cu calificativul Colonelul Constantin Savu a fost trecut în rezervă
FOARTE BINE. la 31 iulie 1974.
La 30 aprilie 1973, colonelul Constantin Savu a Întreaga sa carieră a fost răsplătită cu înalte
fost numit în funcţia de ofiţer 1 în Secţia pregătirii ordine și medalii: „Coroana României” clasa a V-a
de luptă a Comandamentului Trupelor de Geniu cu spade (1943), „Ordinul Muncii” clasa a III-a,
(conform Ordinului Comandamentului Trupelor de Medalia „Meritul Militar” clasa I-a (Decretul
Geniu nr. 0024). nr. 348/1954), Medalia „Eliberarea de sub jugul
Și în „Foaia de Notare” din 15 mai 197335 se fascist”, (Decretul nr. 324/1954), Medalia „A zecea
sublinia buna pregătire de specialitate și experienţa aniversare de la înfiinţarea primelor unităţi ale
în executarea tuturor lucrărilor cu parcurile de pod Forţelor Armate ale R.P.R.” (Decretul nr. 397/1953),
de pontoane din înzestrare. Ori de câte ori i s-au Ordinul „Meritul Militar” clasa a III-a (Decretul
solicitat și lucrări speciale neprevăzute în instrucţiuni, nr. 305/1959), Medalia „Virtutea Ostășească”
a dovedit inventivitate și multă competenţă. Ilustrează (Decretul nr. 308/1959), Ordinul „Meritul Militar”
permanent multă pasiune pentru pregătirea pontonierilor clasa a II-a (Decretul nr. 629/1964), Medalia
și solicitudine faţă de comandanţii acestor subunităţi în „A XX-a aniversare a Forţelor Armate” (Decretul
sensul că le împărtășește cu multă dragoste din experienţa nr. 685/196...), Ordinul „23 August ” c lasa
acumulată pe această linie. a II-a (Decretul nr. 272/1965), Ordinul „Meritul
A continuat să perfecţioneze parcul de pod pe Militar” clasa I-a (Decretul nr. 622/1969), Medalia
pontoane PR-60 realizând, pentru fluviu, parcul „A XX-a aniversare a eliberării patriei” (Decretul
PR-71 de care și în prezent se ocupă nemijlocit și cu nr. 560/1969), Medalia „25 ani de la proclamarea
mult interes. Republicii” (Decretul nr. 480/1972), Medalia
Colonelul Alexandr u Tarola, locţiitor ul „A XXX-a aniversare a zilei armatei R.S.R.” (Decretul
comandantului pentru pregătirea de luptă, învăţământ, nr. 214/1974) și Ordinul „Tudor Vladimirescu”
căi ferate și drumuri, menţiona că datorită competenţei clasa a V-a (Decretul nr. 149/1974).
sale, se bucură de autoritate în faţa celor cu care vine în A primit Certificatul de autor pentru invenţii
contact, dovedește un pronunţat spirit de observaţie și nr. 304/41849 din 10 aprilie 1962 pentru invenţia
principialitate. Este foarte conștiincios în îndeplinirea „Pod de suporţi plutitori PR-60” (Brevet invenţia
sarcinilor ce-i sunt încredinţate, lucru dovedit cu M.F.A. 2748/41849 din 1961).
document 2016 1 (71) 99
studii/documente

A remarkable Figure of Engineers

and a prestigious Inventor
– Colonel Constantin Savu –

Luminiţa Giurgiu, Ph.D.

Abstract: Colonel Constantin Savu graduated the Engineers Officers School in 1942.
He loved his job; his entire career was dedicated to innovations and inventions regarding the
pontoons bridges that are still used with success now by the Romanian Army. He participated at
the Second World War and he received high distinctions, orders and medals.

Keywords: Colonel Constantin Savu, engineer, pontoons, inventor, bridges, instructions, manuals

NOTE

1
Serviciul Istoric al Armatei. 19
Ibidem, f. 27.
2
Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, Fond 20
Ibidem, f. 30.
DCI/81, dosar nr. crt. 332, f. 14. 21
Ibidem.
3
Ibidem. 22
Ibidem, f. 32.
4
Ibidem. 23
Ibidem.
5
Ibidem. 24
Ibidem, f. 34.
6
Ibidem. 25
Ibidem, f. 35..l
7
Ibidem.
8
Ibidem.
26
Ibidem, f. 36.
9
Ibidem, ff. 15-16.
27
Ibidem, f. 37.
10
Ibidem, f. 17.
28
Ibidem, f. 38.
11
Ibidem, f. 18. 29
Ibidem, f. 39.
12
Ibidem, f. 19. 30
Ibidem, f. 40.
13
Ibidem, ff. 20-21. 31
Ibidem, f. 42.
14
Ibidem, f. 22. 32
Ibidem.
15
Ibidem, f. 24. 33
Ibidem.
16
Ibidem, f. 25. 34
Ibidem, f. 43.
17
Ibidem, f. 26 35
Ibidem, f. 44.
18
Ibidem. 36
Ibidem, f. 45.

SUMMARY
Unpublished Correspondence between General Platon Chirnoagă and Marshal Erich von Manstein. “Romanian artillery
and engineer troops had nothing to learn from German specialists” – Assistant professor Florian Bichir, Ph.D.
Serbian Front from 1914-1915 in the Reports of Military Attaché Toma Dumitrescu – Prof. Cornel
Mărculescu, Ph.D. „This war will end at Verdun!”– Lucian Drăghici From Espionage to diplomatic Decisions.
Romania versus Austrian-Hungarian Empire ( January-June 1916) – Alin Spânu, Ph.D. The Beginning of the First
World War in the Romanian military Press. Study case – “Courier” Review – Captain (N) Marian Moşneagu,
Ph.D. The Campaign from 1916. Pilots on Romania’s Sky – Prof. univ. Valeriu Avram, Ph.D. A Traitor of
Nation – Colonel artilleryman Victor Verzea - Brigade General prof. univ. Adrian Stroea, Ph.D., Colonel (r) Marin
Ghinoiu The Fulfillment Stage of the Obligations stipulated by the Articles 8, 13-17 from the Truce Convention
at September 30, 1946 – Teodora Giurgiu, Ph.D. A Psychologist with international Reputation. Colonel doctor
Marcu Câmpeanu, Ph.D. - Lieutenant psychologist Irina-Alexandra Simion, Ph.D. A remarkable Figure of Engineers
and a prestigious Inventor – Colonel Constantin Savu – Luminiţa Giurgiu, Ph.D.

100 1 (71) 2016 document