Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Facultatea de Drept

REFERAT
Tema: “Rolul si poziția României
in arhitectura de securitate actuală”

Programul de Master: Drept European

Extensiunea din Bălți

Autor:
Anna Gancear
______________

Conducător ştiinţific:
Igor COJOCARU, dr. conf., univ.
_____________

Iași, 2023
 Cuprins
Introducere.............................................................................................................................................................3
1. Evoluția istorică și geografică relevantă pentru rolul actual al României.......................................................5
2. Participarea la NATO.....................................................................................................................................6
2.1. Contribuții la forțele de descurajare și apărare colectivă.........................................................................6
2.2. Misiuni internaționale – exemple concrete si rezultate...........................................................................7
3. Rolul in cadrul Uniunii Europene...................................................................................................................9
4. Parteneriate strategice...................................................................................................................................11
4.1. Parteneriate cheie cu alte țari sau organizații in domeniul securității....................................................11
4.2. Analiza Beneficiilor și Impactului Parteneriatelor în Domeniul Securității pentru România................12
5. Amenințari, riscuri si vulnerabilitați.............................................................................................................14
Concluzii..............................................................................................................................................................17
Referințe bibliografice..........................................................................................................................................18

2
 Introducere
Actualitatea temei. Securitatea națională reprezintă o preocupare esențială pentru orice stat, cu
atât mai mult în contextul global actual, caracterizat de schimbări rapide și provocări complexe.
Alegerea temei de cercetare privind securitatea națională în contextul României derivă din importanța
majora pe care o are asigurarea integrității, suveranității și stabilității pentru buna funcționare a unei
societăți.
Rolul și poziția României în arhitectura de securitate actuală reprezintă un element vital pentru
stabilitatea regională și globală. În acest context, prezentul referat se propune să exploreze cu atenție
rolul și poziția României în arhitectura de securitate actuală, evidențiind contribuțiile semnificative,
parteneriatele strategice și implicațiile sale asupra stabilității regionale și globale. Astfel, vom naviga
prin complexitatea geopolitică pentru a înțelege cum România, prin acțiunile sale și colaborările
strânse, își conturează un loc central în eforturile comunității internaționale pentru menținerea păcii și
securității. Continuarea implicării active în inițiativele internaționale și menținerea parteneriatelor
strategice joac un rol esențial în asigurarea securității și promovarea valorilor democratice ale
României.
Aderarea la NATO și Uniunea Europeană a reprezentat pentru România o tranziție crucială,
transformând-o într-un pilon al stabilității în regiunea sa și un jucător semnificativ pe scena securității
globale.
În cadrul NATO se intreprind masuri pentru creșterea relevanței României în Alianţă și pentru
ca aceasta să rămână cea mai puternică și eficientă organizație de apărare colectivă din istorie. De
asemenea, în cadrul structurilor NATO de pe teritoriul Romaniei, se lucreaza asupra creșterii prezenței
aliaților, consolidând astfel unitatea și solidaritatea în fața provocărilor comune. Această cooperare
strânsă și sinergia dintre statele membre NATO presupune asigurarea securității și stabilității regionale.
Regiunea Mării Negre rămâne epicentru de securitatea națională a României, dar și pentru
stabilitatea europeană și transatlantică. În acest sens, se directioneaza resurse pentru a întări capacitățile
de apărare ale țării și pentru a dezvolta o prezență strategică coerentă în zona Mării Negre.
Angajamentul asumat de România pentru a asigura finanţarea de cel puţin 2% din PIB pentru
apărare, reflectă o voință puternică de a investi în forțele armate, în tehnologiile de vârf și în pregătirea
continuă a personalului militar.
Prin urmare, este clar că fără o armată puternică, credibilitatea unui stat pe scena internațională
și în contextul strategic este pusă în pericol. În contextul noii arhitecturi a apărării, prioritățile
Romaniei se îndreaptă către asigurarea unor resurse umane extrem de bine pregătite și dotate.
3
Parteneriatele cu firmele de profil ale aliaților pot aduce o contribuție semnificativă la consolidarea
capacităților militare industriale. Cooperarea industrială reprezintă o modalitate eficientă de a beneficia
de expertiza și tehnologia avansată a partenerilor noștri, stimulând în același timp dezvoltarea industriei
de apărare din România.
Scopul referatului. Prin această cercetare, ne propunem să aducem o contribuție semnificativă la
înțelegerea profundă a problemelor de securitate cu care se confruntă România în prezent, precum și la
identificarea posibilelor soluții și măsuri de contracarare.
Cercetarea a fost realizată utilizând analiza literaturii de specialitate cu studii de caz. Această
cercetare vine în întâmpinarea nevoii de a dezvolta strategii adaptabile și eficiente pentru garantarea
securității naționale în fața unui mediu internațional în continuă schimbare și a unor amenințări tot mai
sofisticate și diversificate.

4
 1. Evoluția istorică și geografică relevantă pentru rolul actual al României
România, cu o istorie bogată și o geografie variată, își conturează în prezent un rol semnificativ
în cadrul arhitecturii de securitate globală. Evoluția istorică și geografică a țării a fost un proces
complex, plin de transformări și evenimente care au sculptat identitatea sa și au influențat modul în
care se situează în lumea contemporană. Voi continua acest referat incepind cu perioda secolului XX:
Marea Unire si Contextul Interbelic
La începutul secolului XX, după Primul Război Mondial, România a experimentat un moment
crucial - Marea Unire din 1918. Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul s-au unit cu Regatul
României, aducând împreună regiuni cu identități diverse. Această unire a consolidat poziția țării în
regiune și a definit contururile statului român modern.
Era Comunista si Revolutia din 1989
Perioada comunistă, impusă în urma celui de-al Doilea Război Mondial, a adus cu sine
schimbări semnificative în societate și economie. Revoluția din 1989 a marcat sfârșitul regimului
comunist și a deschis calea către democrație și economie de piață. Această tranziție a fost, de
asemenea, o perioadă de regândire a rolului României în contextul geopolitic.
Aderarea la NATO si Uniunea Europeana
România ocupă o poziție strategică în Europa Centrală și de Est, fiind delimitată de Marea
Neagră la sud și având granițe cu state precum Ucraina, Moldova și Bulgaria. Controlul strategic
asupra Mării Negre conferă țării un rol important în stabilizarea regiunii și în asigurarea securității
maritime.
Aderarea la NATO în 2004 și la Uniunea Europeană în 2007 a adus România în cadrul unor
alianțe și structuri care au transformat-o într-un actor esențial în promovarea stabilității și securității.
Astăzi, țara și-a consolidat relațiile cu partenerii săi europeni și transatlantici, contribuind activ la
operațiuni de menținere a păcii și acțiuni umanitare.
Parteneriatele regionale și globale, împreună cu o geografie strategică, fac din România o
prezență notabilă în cadrul politicii de securitate internațională. Investițiile semnificative în forțele
armate și angajamentul față de principiile democratice și valorile europene plasează România într-o
poziție cheie în contextul actual al securității globale.
Astfel, evoluția istorică și geografică a României a constituit un traseu complex, însă contribuția
sa la stabilitatea regională și globală în prezent reflectă nu doar maturitatea națiunii, ci și determinarea
sa de a juca un rol activ și constructiv în rezolvarea provocărilor contemporane.

5
 2. Participarea la NATO
2.1. Contribuții la forțele de descurajare și apărare colectivă
Participarea României la NATO reprezintă un angajament profund în cadrul eforturilor
internaționale de menținere a păcii și securității. Ca membru al acestei alianțe, România aduce
contribuții semnificative la forțele de descurajare și apărare colectivă, reflectând nu doar solidaritatea
față de aliați, ci și determinarea de a contribui activ la stabilitatea regională și globală.
Descurajarea Agresiunii prin Prezență și Pregătire Militară:
România, aflată la granița estică a NATO, joacă un rol semnificativ în descurajarea potențialelor
amenințări la adresa securității colective. Prin menținerea unei prezențe militare puternice și prin
participarea la exerciții comune, țara demonstrează hotărârea de a face față provocărilor și de a
contribui la un climat de descurajare efectiv.

1. Prezența Militară Solidă: România a furnizat trupe și resurse pentru întărirea flancului estic
al NATO, asigurând astfel o prezență constantă și un mesaj clar de descurajare față de potențialele
amenințări.

2. Participare la Exerciții Militare Comune: Prin participarea activă la exerciții militare comune
cu forțele NATO, România nu doar își consolidează pregătirea militară, ci și contribuie la creșterea
nivelului de interoperabilitate și coeziune în cadrul alianței.

Implicare în Operațiuni de Apărare Colectivă:

1. Contribuții la Operațiuni Internaționale: România a fost un participant activ în operațiuni
internaționale sub umbrela NATO, inclusiv în teatre de operații cum ar fi Afganistan, Kosovo și Irak.
Aceste contribuții demonstrează angajamentul țării în asigurarea securității globale.
2. Angajament Financiar Corespunzător: Alocarea de resurse financiare semnificative pentru
întreținerea și modernizarea forțelor armate arată determinarea României de a fi un partener responsabil
în eforturile de apărare colectivă.
Adaptare la Amenințările Moderne:
1. Cooperare în Domeniul Cibernetic și Hibriz: În fața noilor amenințări cibernetice și hibrize,
România a fost activ implicată în inițiativele NATO pentru apărarea cibernetică și gestionarea
provocărilor hibrize, contribuind la consolidarea capacităților alianței în aceste domenii sensibile.
2. Participare la Inițiative de Dezvoltare a Capacităților: Prin contribuția la inițiativele de
dezvoltare a capacităților NATO, România aduce un aport valoros la eforturile de modernizare și
adaptare la noile cerințe ale securității contemporane.

6
 Promovarea Valorilor și Solidarității NATO:
1. Participare la Structurile de Decizie: Implicarea României în structurile decizionale ale
NATO oferă țării un rol activ în formularea strategiilor și politicilor alianței.
2. Parteneriate și Cooperare: România a dezvoltat parteneriate și relații de cooperare în cadrul
NATO, consolidând astfel solidaritatea și colaborarea cu alte state membre.
Prin participarea sa activă la NATO, România nu doar își asigură securitatea națională, dar
contribuie și la stabilitatea regională și globală.

2.2. Misiuni internaționale – exemple concrete si rezultate

România, ca membru activ al NATO, și-a asumat responsabilități semnificative în cadrul
misiunilor internaționale, contribuind la menținerea păcii, securității și stabilității globale. Prin
implicarea sa în diferite teatre de operații, România a demonstrat un angajament solid față de valorile
alianței și a adus contribuții semnificative la eforturile colective de apărare.
Misiunea Resolute Support în Afganistan:
România a fost implicată în misiunea Resolute Support începând cu anul 2015.
Contribuții Militare: România a furnizat trupe pentru instruirea și consilierea forțelor de
securitate afgane, jucând astfel un rol esențial în consolidarea capacităților acestora.
Eforturile de Reconstrucție: Pe lângă contribuțiile militare, România a fost activă în proiecte de
reconstrucție și dezvoltare, susținând stabilizarea și reconstrucția infrastructurii în zonele afectate.
Rezultate și Impact: Pregătirea Forțelor de Securitate Afgane: Prin implicarea în instruirea
forțelor afgane, România a contribuit la creșterea capacității acestora de a asigura securitatea internă.
Consolidarea Stabilității: Participarea la misiunea Resolute Support a sprijinit eforturile
generale de consolidare a stabilității și de prevenire a reîntoarcerii la condiții favorabile terorismului.
Misiunea KFOR în Kosovo:
România este prezentă în cadrul misiunii KFOR din 1999, încă de la stabilizarea situației în
Kosovo.
Contribuții la Securitate: România a furnizat trupe și resurse pentru menținerea unui climat de
securitate în regiunea Kosovo, contribuind astfel la prevenirea conflictelor și la asigurarea ordinii
publice.
Rezultate și Impact: Stabilitate Regională: Prin participarea continuă la misiunea KFOR,
România a susținut eforturile de menținere a stabilității în regiunea Balcanilor, având un impact pozitiv
asupra relațiilor interetnice și a securității generale.

7
 Sprijin pentru Reconstrucție: În paralel cu operațiunile militare, România a contribuit și la
proiecte de reconstrucție și dezvoltare în Kosovo, promovând astfel reconcilierea și prosperitatea.
Participarea la Misiunea de Descurajare în Europa de Est:
În contextul tensiunilor din Europa de Est, România a contribuit la misiuni de descurajare prin
desfășurarea rapidă a forțelor în regiune.
România a desfășurat trupe în cadrul Batalionului Multinațional de Descurajare din Polonia și a
altor unități în regiune, consolidând astfel prezența NATO în flancul estic.
Rezultate și Impact: Răspuns Rapid la Provocări: Prin participarea la misiunile de descurajare,
România și-a demonstrat capacitatea de a răspunde rapid la provocările regionale, contribuind la
menținerea unei prezențe puternice a NATO în fața amenințărilor.
Consolidarea Solidarității Aliate: Prin integrarea cu forțele aliate, România a consolidat
solidaritatea în cadrul NATO și a contribuit la mesajul unitar al alianței privind angajamentul față de
securitatea colectivă.

8
 3. Rolul in cadrul Uniunii Europene
Implicarea in politica de securitate si apărare comună a UE:
România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE), își asumă un rol activ și
responsabil în cadrul politicii de securitate și apărare comune a UE. Implicarea sa reflectă nu doar
angajamentul față de valorile și obiectivele europene, ci și dorința de a contribui la consolidarea
capacităților de securitate ale Uniunii și la promovarea stabilității în regiune și pe plan global.
Participarea la Misiuni și Operațiuni de Gestionare a Crizelor:
Misiuni Civile și Militare: România a contribuit activ la misiuni civile și militare sub egida
Politicii Comune de Securitate și Apărare (PCSA) a UE. De exemplu, participarea la operațiuni precum
EUFOR Althea în Bosnia și Herzegovina a demonstrat angajamentul său față de menținerea păcii și
stabilizarea zonelor afectate de conflicte.
Contribuții la Misiuni Umanitare și de Gestionare a Dezastrelor: România a oferit sprijin
semnificativ în cadrul misiunilor umanitare și de gestionare a dezastrelor, unde competențele sale în
domeniul medical și de intervenție de urgență au avut un impact pozitiv în situații de criză.
Cooperarea cu Alți Membri ai UE și Parteneri Strategici:
Participarea la Inițiative și Proiecte Comune: România cooperează cu alte state membre ale UE
în cadrul inițiativelor și proiectelor comune de securitate și apărare. Prin implicarea în proiecte precum
European Defence Agency (EDA), țara contribuie la dezvoltarea capacităților tehnologice și industriale
ale UE în domeniul apărării.
Parteneriate cu Organizații Regionale: În calitate de membru al UE, dar și în ontextual
Parteneriatului Estic, România dezvoltă parteneriate cu organizații regionale și state din Europa de Est,
sprijinind astfel consolidarea securității în regiune.
Angajamentul în Proiecte de Dezvoltare a Capacităților de Apărare:
Investiții în Capabilități Militare: România a făcut investiții semnificative în dezvoltarea
capacităților sale militare, conform obiectivelor stabilite la nivel european. Modernizarea
echipamentelor și participarea la programe de cooperare militară sunt exemple concrete ale contribuției
la consolidarea capacităților colective ale UE.
Integrarea în Structurile de Apărare Europene: Prin implicarea în inițiative precum
Cooperativa Permanente Structurată (PESCO), România contribuie la consolidarea integrării europene
în domeniul apărării, promovând astfel coeziunea și autonomia strategică a UE.

9
 Răspuns la Amenințări Hibrize și Cibernetice:
Cooperarea în Combaterea Amenințărilor Hibrize: În contextul evoluției amenințărilor hibrize,
România cooperează cu partenerii săi europeni pentru dezvoltarea și implementarea unor strategii
comune de combatere a acestor provocări complexe.
Investiții în Securitatea Cibernetică: Conștientă de importanța securității cibernetice, România
investește în tehnologii și capacități pentru a face față amenințărilor cibernetice, contribuind astfel la
reziliența infrastructurilor digitale europene.
Promovarea Valorilor și a Contribuției la Stabilitate:
Diplomație și Mediere: România utilizează diplomația activă și capacitățile sale de mediere
pentru a promova valorile democratice și respectarea drepturilor omului în zonele afectate de conflicte.
Contribuția sa la dialogurile de pace și medierea conflictelor sunt elemente esențiale ale abordării sale
în cadrul politicii de securitate și apărare a UE.
Participare la Misiuni de Observare Electorală: România a fost implicată în misiuni de
observare electorală ale UE, sprijinind astfel procesele democratice în statele partenere și promovând
stabilitatea prin consolidarea instituțiilor democratic.
Implicarea României în politica de securitate și apărare comune a Uniunii Europene nu este
doar un angajament formal, ci o demonstrație a contribuției sale active și responsabile la promovarea
stabilității, securității și valorilor comune ale Uniunii. Prin cooperare, investiții și participare activă la
inițiativele europene, România contribuie la consolidarea poziției UE în domeniul securității globale și
la promovarea unei Europe puternice și unite.

10
 4. Parteneriate strategice
4.1. Parteneriate cheie cu alte țari sau organizații in domeniul securității
În contextul complex al securității globale, dezvoltarea parteneriatelor cheie cu alte țări și
organizații reprezintă un element esențial pentru România. Aceste parteneriate nu doar consolidează
securitatea națională, ci contribuie și la abordarea amenințărilor transnaționale și promovarea stabilității
în regiunea sa și în lume. Prin colaborări strategice și angajamente reciproce, România construiește un
cadru solid pentru gestionarea provocărilor actuale și viitoare în domeniul securității.
1. Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii:
Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite ale Americii este unul dintre cele mai
semnificative pentru securitatea națională a României. Acest parteneriat se reflectă în:
Staționarea Forțelor Americane în România: Prezența militară americană în România
consolidează descurajarea și apărarea colectivă în regiune, contribuind la securitatea flancului estic al
NATO.
Cooperare în Domeniul Tehnologic și Cibernetic: Parteneriatul include și cooperare în
domeniul tehnologic, cibernetic și al inovației, întărind astfel capacitățile de securitate cibernetică ale
României.
2. Parteneriate în cadrul NATO:
România, ca membru activ al NATO, dezvoltă parteneriate și colaborări semnificative în cadrul
acestei alianțe:
Colaborare cu Statele Membre NATO: România cooperează strâns cu celelalte state membre
NATO în cadrul exercițiilor militare comune, întărind astfel coeziunea și interoperabilitatea forțelor
aliate.
Participarea la Inițiativele NATO de Dezvoltare a Capacităților: România contribuie la
inițiativele de dezvoltare a capacităților NATO, investind în modernizarea forțelor sale armate și
promovând o abordare comună în ceea ce privește tehnologia și echipamentele militare.
3. Parteneriate în cadrul Uniunii Europene:
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România dezvoltă parteneriate în cadrul UE
pentru consolidarea securității comune:
Colaborare cu Alte State Membre ale UE: România cooperează strâns cu celelalte state membre
ale UE în cadrul politicilor și inițiativelor comune de securitate și apărare.
Participarea la Misiuni Civile și Militare ale UE: România contribuie activ la misiunile civile
și militare ale UE, consolidând astfel capacitatea Uniunii de a răspunde la amenințări globale.
11
 4. Parteneriate Regionale în Europa de Sud-Est:
Parteneriatele regionale în Europa de Sud-Est sunt esențiale pentru stabilitatea și securitatea în
regiune:
Parteneriate cu Vecinii Regionali: România dezvoltă parteneriate cu statele vecine din Europa
de Sud-Est pentru a gestiona împreună provocările specifice regiunii, inclusiv cele legate de securitatea
energetică și gestionarea frontierelor.
Colaborare în cadrul Inițiativelor Regionale: Participarea la inițiativele regionale consolidate
consolidează stabilitatea în regiune, cu România jucând un rol activ în facilitarea dialogului și a
cooperării între statele din Europa de Sud-Est.
5. Parteneriate în Domeniul Securității Energetice:
România acordă o atenție deosebită securității energetice, dezvoltând parteneriate în acest
domeniu:
Cooperare în Domeniul Energiei: Parteneriatele cu state producătoare și consumatoare de
energie consolidează securitatea energetică a României, asigurând diversificarea surselor și a rutelor de
aprovizionare.
Parteneriate cu Operatori din Domeniul Energetic: Colaborarea cu operatorii din domeniul
energetic, inclusiv prin proiecte comune în domeniul gazelor naturale și electricității, contribuie la
securitatea infrastructurii critice.
Parteneriatele cheie ale României în domeniul securității reflectă o abordare holistică și
cooperativă pentru a răspunde amenințărilor contemporane. Prin consolidarea colaborărilor regionale,
transatlantice și europene, România contribuie la întărirea securității la nivel global, construind un
cadru solid pentru abordarea provocărilor viitoare în domeniul securității.

4.2. Analiza Beneficiilor și Impactului Parteneriatelor în Domeniul Securității pentru România

Parteneriatele strategice pe care România le dezvoltă în domeniul securității au o gamă largă de
beneficii și impacturi pozitive asupra capacității sale de a face față amenințărilor actuale și viitoare.
Aceste colaborări consolidate, atât la nivel regional, cât și internațional, au implicații semnificative
pentru securitatea națională, stabilitatea regională și poziționarea țării în contextul geopolitic.
1. Creșterea Capacităților de Apărare:
Parteneriatele cu Statele Unite ale Americii și în cadrul NATO contribuie la dezvoltarea și
modernizarea capacităților militare ale României. Prin schimbul de experiență și tehnologie militară,
țara devine mai bine pregătită să facă față amenințărilor complexe, inclusiv celor cibernetice și hibride.
2. Consolidarea Descurajării și Apărării Colective:
12
 Prezența forțelor NATO în România și colaborarea cu alți membri NATO întăresc descurajarea
împotriva oricăror potențiale agresiuni. Parteneriatele regionale și transatlantice contribuie la
consolidarea principiilor de apărare colectivă, făcându-se simțită solidaritatea și unitatea alianței.
3. Sprijinul pentru Misiuni Internaționale:
Colaborarea în cadrul Uniunii Europene și cu alte organizații internaționale consolidează
participarea României la misiuni de menținere a păcii și gestionare a crizelor la nivel global. Acest
sprijin contribuie la promovarea valorilor comune ale democrației și drepturilor omului.
4. Consolidarea Stabilității Regionale:
Parteneriatele regionale și angajamentul în inițiativele de securitate în Europa de Sud-Est aduc
beneficii în consolidarea stabilității regionale. România devine un actor cheie în facilitarea dialogului și
cooperării între statele vecine, contribuind la reducerea riscului de conflicte și consolidarea unui mediu
sigur.
5. Diversificarea și Asigurarea Energiei:
Parteneriatele în domeniul securității energetice aduc beneficii în asigurarea resurselor și a
rutelor de aprovizionare cu energie. Cooperarea cu state producătoare și consumatoare, precum și
investițiile în infrastructura energetică, contribuie la consolidarea rezilienței României în fața
amenințărilor la adresa securității energetice.
6. Consolidarea Relațiilor Diplomatice și Strategice:
Parteneriatele în domeniul securității consolidează relațiile diplomatice și strategice ale
României la nivel global. Aceste relații contribuie la dezvoltarea unei rețele complexe de parteneriate,
oferind țării acces la informații, resurse și sprijin în gestionarea provocărilor internaționale.
7. Îmbunătățirea Imagemii Internaționale:
Colaborarea activă în cadrul parteneriatelor aduce beneficii în ceea ce privește imaginea
internațională a României. Contribuțiile semnificative la misiuni internaționale și eforturile pentru
consolidarea securității regionale consolidează statutul țării ca un actor responsabil și implicat în
afacerile internaționale.

13
 5. Amenințari, riscuri si vulnerabilitați
Amenințari
În contextul securității internaționale, România se confruntă cu diverse amenințări complexe și
interconectate, care variază de la agresiuni cibernetice sofisticate la presiuni geopolitice în regiunea
Mării Negre. Abordarea acestor amenințări necesită o viziune holistică și eforturi consolidate pentru a
asigura stabilitatea și siguranța națională.
• Provocările actuale din mediul de securitate reflectă creșterea interesului adversarilor, fie ei
statali sau non-statali, de a exploata vulnerabilitățile comunităților și societății în fața amenințărilor
ostile.
• Criza economică cauzată de pandemia de Covid-19 prezintă riscuri semnificative pentru
economia globală și coeziunea transtlantică și a Uniunii Europene.
• Consolidarea capacităților militare în vecinătatea României, inclusiv în regiunea Mării
Negre, generează provocări majore pentru securitatea națională, inclusiv securitatea frontierelor UE și
NATO, precum și asigurarea stabilității energetice în regiune.
• Comportamentul agresiv al unor entități statale, inclusiv în plan economic, poate afecta
interesele strategice ale României și contribui la instabilitatea economică în regiunea Mării Negre.
• Temporizarea adaptării Alianței la amenințările din est și sud, precum și modificările
dezechilibrelor pe flancul estic, pot influența negativ securitatea României.
• Instabilitatea în Balcanii de Vest și conservarea conflictelor înghețate din regiune reprezintă
factori de instabilitate și amenințare.
• Instabilitatea din Orientul Mijlociu și Africa de Nord generează amenințări semnificative
pentru securitatea europeană, inclusiv riscuri asociate radicalismului islamist.
• Amenințarea teroristă, în special cea de factură jihadistă, continuă să reprezinte o amenințare
majoră, iar acțiunile informaționale ostile alimentează procesele de radicalizare în România.
• Atacurile cibernetice, lansate de entități statale și non-statale, reprezintă o amenințare
crescută la adresa securității naționale, cu evoluții tehnologice și disruptive.
• Criminalitatea organizată, atât la nivel național, cât și internațional, continuă să afecteze
securitatea economică prin evaziune fiscală, spălare de bani și contrabandă.
• Acțiunile străine ostile în sfera economică, precum și interferențe în operatorii economici
cheie, pot submina securitatea națională și ordinul public.

14
 Riscuri
În contextul securității internaționale și a rolului României în arhitectura de securitate actuală,
riscurile asociate pot varia și pot avea impact asupra diferitelor aspecte ale vieții naționale. Iată câteva
riscuri semnificative:
Tentația Iliberală și Interpretarea Valorilor Democratice: Riscul de contaminare cu idei
iliberale în Europa de Est, asociat unei interpretări aproximative a valorilor democratice, poate afecta
dezvoltarea economică și reziliența României.
Evoluția Republicii Moldova:Riscul derivat din perspectivele Republicii Moldova de a se
îndrepta către orientarea eurasiatică poate afecta securitatea națională și stabilitatea în regiune.
Stagnarea Extinderii UE în Balcanii de Vest: Stagnarea în procesul de extindere a UE în
Balcanii de Vest poate crea o zonă gri în proximitatea României, cu potențiale implicări geopolitice.
Riscuri dinspre Sud: Riscurile la adresa statelor UE și NATO din sud pot afecta indirect
România, necesitând implicare în răspunsuri la aceste amenințări.
Intersecții Temporale Neprevăzute: Posibilele coincidențe între deriva ordinii internaționale
și crize punctuale sau generalizate, imprevizibile în diverse domenii, reprezintă riscuri pentru
securitatea națională.
Lipsa Planificării Bugetare Multianuale: Absența unei planificări bugetare reale poate afecta
infrastructura, economia și dezvoltarea capacităților forțelor armate.
Infrastructură Precară și Subfinanțare: Infrastructura precară, deficitul de resurse și
subfinanțarea pot afecta dezvoltarea și modernizarea, cu impact asupra securității naționale.
Acțiuni Nelegitime și Criminalitate Organizată: Acțiunile nelegitime și influența
criminalității organizate pot afecta elaborarea politicilor publice și funcționalitatea sistemelor sociale și
economice.
Riscuri Demografice și Economice: Declinul demografic, dificultățile economice, corupția și
evaziunea fiscală reprezintă riscuri pentru dezvoltare și stabilitate.
Gestionarea Fondurilor Europene: Dificultățile în gestionarea fondurilor europene și
implementarea proiectelor pot afecta dezvoltarea și accesul la finanțare.
Riscuri pentru Patrimoniul Cultural: Riscul dispariției patrimoniului cultural din cauza stării
precare de conservare și a factorilor naturali imprevizibili.
Extremismul și Propaganda Islamist-Jihadistă: Intensificarea propagandei islamist-jihadiste
poate alimenta riscul radicalizării în România.

15
 Declin Demografic și Dificultăți Economice: Scăderea demografică, dificultățile economice și
corupția pot împiedica convergența României cu standardele europene.
Disfuncții în Sistemele Publice: Disfuncțiile în sănătate, educație și asistență socială afectează
drepturile fundamentale ale cetățenilor și pot crea vulnerabilități.
Criminalitatea Cibernetică și Tehnologii Noi: Utilizarea tehnologiilor noi de către
criminalitatea cibernetică poate crește riscul atacurilor informatice.

Vulnerabilităţi
Capacitatea instituțiilor statului de a evalua și gestiona riscurile și amenințările este limitată de
vulnerabilități persistente în alocarea și gestionarea fondurilor publice, accesarea fondurilor europene și
normarea unor domenii esențiale precum sănătatea și educația.
• Acțiunile de deturnare a actului de decizie generează prejudicii bugetului public și afectează
dezvoltarea țării, buna guvernare, încrederea în instituții și imaginea internațională a statului.
• Lacunele legislative în domeniul securității naționale și contracararea agresiunilor
informaționale, precum și întârzierea în derularea programelor de înzestrare esențiale, afectează
capacitatea de răspuns în situații de criză și de război.
• Capacitatea redusă de reziliență a sistemului medical poate reprezenta o amenințare în fața
unor pandemii ciclice sau noi. Globalizarea și călătoriile rapide pot contribui la răspândirea rapidă a
bolilor, punând presiune asupra sistemului de sănătate.
• Vulnerabilitățile în utilizarea eficientă a banilor publici și accesarea fondurilor europene,
precum și deficiențele în gestionarea și comunicarea publică în situații de criză, limitează
implementarea eficientă a politicilor statului în beneficiul cetățenilor.
• Nivelul scăzut de securitate cibernetică în infrastructurile critice și tehnologia informației
facilitează atacurile cibernetice de către actori statali sau non-statali.
• Decalajele de dezvoltare economică, în special în tranziția către o economie verde și
circulară, pot afecta competitivitatea economică și adaptarea la schimbările climatice.
• Calitatea scăzută a actului educațional și deprofesionalizarea administrației publice pot
influența negativ dezvoltarea societății și performanța instituțională.
• Nivelul scăzut al culturii de securitate la nivelul societății civile poate expune țara la riscuri
de securitate și acțiuni ostile.
• Insuficiența eforturilor de modernizare, digitalizare și finanțare a proiectelor de
infrastructură poate afecta funcționarea optimă a vieții social-economice.

16
 Concluzii
Referatul asupra securității naționale a României în contextul arhitecturii globale de securitate
aduce în lumină importanța țării în asigurarea stabilității regionale și globale. Prin analiza istorică și
geografică, am înțeles că evoluția complexă a României a contribuit la conturarea ei ca un actor cheie
în arhitectura de securitate actuală. Aderarea la NATO și Uniunea Europeană a reprezentat pași
esențiali în transformarea României într-un pilon al stabilității și securității, atât în regiunea sa, cât și în
contextul global.
Participarea activă a României la NATO a fost evidențiată prin contribuțiile semnificative la
forțele de descurajare și apărare colectivă, precum și prin implicarea în misiuni internaționale, cum ar fi
cele din Afganistan, Kosovo și Irak. Rolul său în cadrul NATO nu se rezumă doar la o prezență militară
solidă, ci și la adaptarea la amenințările moderne, cum ar fi cele cibernetice și hibrize.
În paralel, România și-a asumat un angajament activ în cadrul Uniunii Europene, contribuind la
consolidarea politicii de securitate și apărare comune. Prin participarea la misiuni și operațiuni de
gestionare a crizelor, cooperarea cu alte state membre și investițiile în capacitățile de apărare, România
sprijină eforturile de promovare a stabilității și securității la nivel european.
Rezultatele obținute în misiuni internaționale, precum cele din Afganistan și Kosovo,
demonstrează angajamentul României în menținerea păcii și contribuția sa la consolidarea stabilității
globale. Prin implicarea activă în inițiativele europene și transatlantice, precum și prin parteneriatele
strategice, România și-a consolidat poziția în arhitectura de securitate actuală.
În concluzie, se evidențiază că securitatea națională a României nu poate fi separată de
contextul geopolitic global și de parteneriatele pe care țara le-a dezvoltat de-a lungul timpului.
România, prin determinare, angajament și contribuție activă, își afirmă rolul esențial în asigurarea
stabilității și securității, contribuind la eforturile internaționale pentru menținerea păcii și gestionarea
amenințărilor contemporane.

17
 Referințe bibliografice
"Angajamente Politică externă”. URL: https://www.presidency.ro/ro/angajamente/politica-
externa. Ultima accesare 20.11.2023.

“Delegaţia permanentă a României la NATO”. URL: https://nato.mae.ro/node/418. Ultima

accesare 20.11.2023.

“Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2020-2024”, București, 2020. URL:
https://www.presidency.ro/files/userfiles/Documente/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii_20
20_2024.pdf. Ultima accesare 21.11.2023.

„Intelligence și cultura de Securitate”, Editura Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai

Viteazul”, 2022. URL: https://www.animv.ro/wp-content/uploads/2023/03/Gabrian-2022-
ROMANIA-%E2%80%93-STAT-REZILIENT-IN-FATA-RISCURILOR-AMENINTARILOR-
SI-VULNERABILITATILOR-DIN-REGIUNEA-EXTINSA-A-MARII-NEGRE.pdf. Ultima
accesare 22.11.2023.

„Uniunea Europeană şi N.A.T.O.”. URL: https://ebooks.unibuc.ro/StiintePOL/anghel/8.htm.

Ultima accesare 23.11.2023.

„Amenințări și riscuri la adresa securității naționale a României – Orizont 2040”, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2022. URL:
https://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/amenintari_si_riscuri_la_adresa_securitatii_romaniei_orizont_2
040.pdf. Ultima accesare 23.11.2023.

18