Sunteți pe pagina 1din 9

SECURITATEA EUROPEAN APORTUL ROMNIEI Ioan Mircea Pascu

Actualul mediu de securitate este influentat de schimbrile si transformrile continue generatoare de noi riscuri si amenintri. Aceste provocri n lumea post - Rzboi Rece necesit o redefinire a conceptului traditional al securittii. Viitoarea agend de securitate trebuie s fie fundamentat pe noi modalitti de abordare a riscurilor asimetrice si nonconventionale, nglobnd noi tipuri de solidaritate international. n acest context, devine tot mai evident faptul c interesele si obiectivele de securitate ale statelor pot fi realizate doar prin cooperare international. Aceasta cuprinde forme de actiune conjugat ale statelor care mprtsesc interese si valori comune. Europa evolueaz spre un mediu de securitate prin cooperare, al crui element definitoriu este integrarea politic si economic si extinderea comunittii statelor care mprtsesc si promoveaz valorile democratice. Riscurile aparitiei unei confruntri militare majore pe continent s-au diminuat semnificativ. Totusi, persist fenomene de instabilitate si criz la nivel subregional si tendinte de fragmentare, marginalizare sau izolare a unor state. O provocare serioas la adresa sistemului international este reprezentat de numrul n crestere al societtilor fragile si, implicit, de inabilitatea acestora de a controla evolutiile din interiorul propriilor teritorii. Asistm astfel la dezvoltarea unor noi mecanisme de asigurare a securittii continentale si globale, bazate pe prevenirea conflictelor, cresterea rolului modalittilor diplomatice si a capacittilor civile de management al crizelor. 11 septembrie 2001 a accentuat faptul c securitatea nseamn mult mai mult dect securitatea militar si c, tinnd cont de interdependentele globale si de noile riscuri, abordarea securittii prin prisma factorului militar nu mai este suficient. Conditia sine qua non pentru un management cooperativ al securittii nu este reprezentat doar de reformele institutionale, ci si de angajamentul ferm fat de principiile comunittii europene si transatlantice. Acestea includ indivizibilitatea securittii, transparenta, angajamentul global si regional al comunittii natiunilor democrate de a ntri cooperarea multilateral n confruntarea cu noile amenintri. Europa politic, al crei act de nastere l constituie reuniunea de la Nisa, tinde spre construirea unei politici externe proprii pe aceleasi baze ale promovrii democratiei si statului de drept care reprezint esenta Noului Concept Strategic al Aliantei. Efortul NATO si UE este directionat spre un scop comun, doar modalittile de actiune difer. Procesele de lrgire ale NATO si UE, desi diferite, sunt complementare si corespund complementarittii la nivel procesual dintre cresterea prosperittii si asigurarea stabilittii si securittii pe continent. Dezvoltarea Politicii Europene de Securitate si Aprare (ESDP) si ntrirea capabilittilor europene de management al crizelor va avea un impact pozitiv asupra NATO si legturii transatlantice, ct vreme vor contribui la ntrirea n cadrul Aliantei a pilonului european de securitate si aprare. Romnia doreste s contribuie n mod direct la dezvoltarea ESDP, att la nivel politic, ct si militar tinnd cont de faptul c n arhitectura viitoarei Europe, conform deciziilor summit-ului de la Nisa, Romnia se va plasa pe locul sapte din perspectiva ponderii demografice si influentei politice exprimate prin numrul de voturi n Consiliul UE. Romnia, alturi de celelalte state candidate, poate contribui la edificarea politicii europene de securitate, chiar nainte de a deveni membre de jure a acestei organizatii. O Europ unit va reprezenta o singur voce, cea a unui partener euroatlantic cu un potential economic si militar pe msura provocrilor proceselor de globalizare. Un asemenea partener poate contribui n mod semnificativ la dezvoltarea Initiativei Capabilittilor de Aprare, lansat de NATO la reuniunea de la Washington, si si poate asuma responsabilitti suplimentare. O dezvoltare continu a integrrii europene va fi o conditie prealabil a mentinerii si pe viitor a parteneriatului transatlantic. A. Romnia si Organizatia pentru Securitate si Cooperare n Europa

OSCE reprezint un mecanism credibil pentru promovarea dialogului, solidarittii, parteneriatului si cooperrii, folosind instrumente de prevenire a conflictelor, gestionare a crizelor si reconstructie post-conflict. Secolul XXI a consacrat formula securitate european egal structuri de securitate interconectate. n cadrul abordrii securittii prin cooperare, Romnia, detinnd n 2001 presedentia OSCE a depus eforturi substantiale pentru folosirea potentialului OSCE n reglementarea tensiunilor si conflictelor, prin implicarea n actiunile OSCE n BosniaHerzegovina, Albania, R.F. Iugoslavia, FYROM etc. O serie de reprezentanti romni au fost sau sunt membri ai misiunilor OSCE sau au participat ca supraveghetori la alegeri. Romnia consider deciziile Summit-ului OSCE de la Istanbul (1999) un document de referint pentru dezvoltarea si adaptarea organizatiei la noile realitti politicomilitare de pe continent. n acest sens, tara noastr s-a implicat n negocierile privind adaptarea Tratatului CFE, controlul armelor mici si armamentelor usoare, precum si n cele privind mbunttirea si dezvoltarea Documentului de la Viena. Responsabilitatea asigurrii presedintiei n exercitiu a OSCE a oferit Romniei o oportunitate deosebit de afirmare ca partener credibil, o sans de a contribui la formarea si consolidarea unei comunitti de state prospere si pasnice, bazat pe respectul valorilor democratice comune. Presedintia romn actioneaz, n principal, pentru: consolidarea rolului OSCE ca for de dialog politic si de cooperare n problemele securittii; sporirea eficientei OSCE n domeniul diplomatiei preventive, al gestionrii crizelor si n reconstructia post-conflict ; realizarea unor progrese pe linia solutionrii conflictelor care amenint stabilitatea si pacea n spatiul euroatlantic; ntrirea cooperrii OSCE cu alte organizatii cu atributii n domeniul securittii (ONU, NATO, UE). De asemenea Romnia sprijin dezvoltarea capacittilor actionale ale OSCE, incluznd structurile de reactie rapid prevzute la Summitul de la Istanbul. Ca detintoare a presedintiei OSCE, Romnia a participat n mod direct la negocierile pentru solutionarea crizei din Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei si consider necesar o participare sustinut si n continuare, de la aspectele politice la cele operationale, incluznd cresterea numrului de observatori OSCE n zon. B. Romnia si Uniunea European Ca tar care a nceput negocierile de aderare la UE, Romnia sprijin deciziile Consiliului European de la Helsinki care au stabilit elementele esentiale pentru nfptuirea Politicii Europene de Securitate si Aprare (ESDP). n acelasi timp, consider c dezvoltarea politicii amintite este de natur s ntreasc capabilittile UE n ceea ce priveste managementul crizelor. Romnia consider c Uniunea European posed o serie de instrumente politicoeconomice ce i permit o abordare global a noilor tipuri de riscuri si amenintri la adresa securittii, n special n ceea ce priveste diplomatia preventiv si aspectele civile ale managementului crizelor. Romnia are sansa unic de a participa la un proces de anvergur european, PESA, nc de la lansarea sa. Aceasta reprezint o oportunitate de a contribui la consolidarea stabilittii si securittii n spatiul european si subregional, prin includerea trii noastre ntr-un proces complex de prevenire si gestionare a crizelor. n acest context, legitimitatea demersurilor noastre este justificat, n primul rnd, de interesele securittii nationale, ct si de experienta acumulat prin participarea la misiuni si

operatiuni de sprijin al pcii n diverse zone de conflict, n special cele din spatiul fostei Iugoslavii. Progresele nregistrate n planul implementrii obiectivelor asumate de ctre Uniunea European la Helsinki definirea aranjamentelor privind rolul statelor candidate n cadrul PESA si crearea structurilor politico-militare din cadrul Consiliului UE sunt de natur s ateste determinarea Uniunii Europene n a-si asuma responsabilitti sporite n domeniul asigurrii securittii continentului european. Contributia la edificarea politicii europene de securitate se poate realiza prin implicarea candidatilor att n mecanismele de analiz si reflexie a dinamicii mediului de securitate international, precum si n procesul de evaluare a capacittilor. O conditie necesar este participarea statelor candidate la activitatea organismelor militare si la subgrupurile de lucru existente la nivelul UE. n egal msur, este util ca statele candidate s fie implicate n cadrul activittilor desfsurate de Uniunea European n plan militar exercitii, aplicatii etc. avnd n vedere experienta acumulat de ctre acestea n urma participrii la astfel de activitti derulate sub egida Parteneriatului pentru Pace. Avnd n vedere elementele cheie pe care implementarea obiectivelor stabilite la Helsinki le impune, Romnia consider cooperarea european n domeniul industriei de aprare ca avnd un rol esential n cadrul procesului de implementare a PESA. n acest sens, experienta unora dintre statele candidate, printre care si Romnia poate fi utilizat n amplul efort de constituire a unei Agentii Europene n domeniu. Cu prilejul Conferintei de Angajare a Capacittilor de Aprare desfsurat n noiembrie 2000, la Bruxelles, Romnia a pus la dispozitia Uniunii Europene un pachet de forte rezultat n urma reevalurii capacittilor sale militare puse anterior la dispozitia Uniunii Europei Occidentale (UEO). Oferta romneasc s-a bucurat de aprecierea organismelor europene cu atributii n domeniul securittii si aprrii, pe parcursul diferitelor reuniuni ale acestor structuri, ct si n cadrul discutiilor bilaterale UE-Romnia. Conform angajamentelor asumate, o parte din unittile romnesti puse la dispozitia Uniunii Europene vor deveni operationale nc din 2001, putnd astfel participa n cadrul unor viitoare misiuni conduse de UE. Expresie a disponibilittii de a participa la viitoarea structur european de aprare, Romnia si-a propus s eficientizeze contributia sa cu forte si mijloace la Forta de Reactie Rapid european a UE. Aceasta presupune un pachet de forte mbunttit puse la dispozitia UE pentru crearea Fortei de Reactie Rapid (FRR), contributia trii noastre n cadrul FRR urmnd s fie n concordant cu oferta de forte puse la dispozitie pentru operatiuni n sprijinul pcii conduse de NATO. Contributia Romniei presupune un numr de 3500 militari, din cadrul tuturor categoriilor de forte armate, precum si o serie de capabilitti militare (nave si aeronave) care s contribuie la constituirea capacittilor strategice ale FRR. Prin cresterea ofertei sale la FRR, Romnia contribuie ntr-o manier mai eficace la realizarea Headline Goal, precum si a obiectivelor colective de capacitate - domenii cheie pentru a oferi UE o capacitate credibil de actiune n situatii de criz - si la ntrirea pozitiei Romniei ca furnizor de securitate si factor de stabilitate n regiune, n perspectiva cresterii rolului UE n gestionarea crizelor din Bosnia-Herzegovina, Kosovo, FYROM. C. Romnia si NATO Alianta Nord Atlantic, la 50 de ani de la nfiintare, a devenit, prin ntreaga sa activitate, un pilon central al securittii si stabilittii ariei euroatlantice. Aderarea Romniei la NATO reprezint modalitatea optim de asigurare a securittii nationale, precum si o consacrare a continuittii si profunzimii eforturilor nationale n aceast directie. n prezent, att Alianta, ct si ntreaga comunitate international trece printr-o perioad de reconceptualizare a principiilor si mijloacelor de actiune n promovarea stabilittii si securittii, incluznd o reevaluare a riscurilor si provocrilor n plan global. Romnia a actionat n sprijinul luptei mpotriva terorismului ca un aliat de facto al NATO, demonstrnd

c dispune de capacitatea, vointa politic si credibilitatea actional necesare integrrii depline n Aliant. Romnia va fi pregtit s rspund asteptrilor Aliantei si s contribuie n mod direct la diminuarea riscurilor la adresa securittii regionale si subregionale, prin asumarea obiectivelor NATO definite n Noul Concept Strategic. Integrarea Romniei n structurile euroatlantice constituie un obiectiv fundamental al politicii externe si interne romnesti. Procesul de aderare la NATO reprezint un demers complementar procesului de integrare n Uniunea European, Romnia apreciind criteriile de integrare n cele dou institutii ca fiind convergente si cu putere de sustinere reciproc. Mutatiile esentiale nregistrate de relatiile internationale confer o nou relevant procesului de lrgire al NATO. n contextul actualelor dezvoltri, continuarea proceselor de lrgire la nivel european si euro-atlantic constituie o necesitate. Lrgirea NATO nseamn astzi o aliant revitalizat, care poate servi ca baz pentru un nou parteneriat n fata noilor riscuri si amenintri. Romnia este angajat ireversibil n procesul de integrare european si euroatlantic, fiind hotrt s continue si s aprofundeze procesul de reform politico-militar, indiferent de decizia care va fi luat la Summit-ul NATO de la Praga n 2002. Romnia doreste s contribuie n mod substantial la atingerea acestui obiectiv si si asum nu doar postura de consumator de securitate, ci si responsabilittile unui contributor direct la stabilitatea regional si subregional. n acest sens, oferta militar a Romniei include forte puse la dispozitia NATO pentru operatiuni n sprijinul pcii cu participarea statelor Parteneriatului pentru Pace. n perspectiva aderrii la NATO, Romnia va acorda o atentie prioritar operationalizrii pachetului de forte care va fi pus la dispozitie pentru misiuni n sprijinul pcii (PSO) si de aprare colectiv (de tipul articolului 5). Pachetul de forte pentru misiuni de tip PSO a fost mbunttit, iar pentru aprarea colectiv au fost deja identificate fortele participante, urmnd ca nivelul lor s creasc progresiv pn n 2003 la nivelul unei brigzi. Recent a fost demarat cel de-al treilea ciclu MAP printr-o analiz credibil a ciclului precedent. Acest nou ciclu se defineste prin continuitatea obiectivelor asumate si realismul cu care Romnia doreste s ating aceste obiective. Romnia este pe deplin constient c MAP va constitui un indicator prin care vor fi cuantificate credibilitatea, capacitatea de planificare si gestionare. Priorittile ciclului III MAP sunt focalizate pe sporirea participrii cu forte la operatiuni PpP conduse de NATO din Balcani, mbunttirea managementului personalului si pregtirea de facilitti n cadrul Sprijinului Natiunii Gazd. Reforma militar si pregtirea pentru aderarea la NATO sunt apreciate ca dou procese interconectate, ndeplinirea cerintelor Aliantei contribuind n mod direct la asigurarea unei capacitti credibile de aprare a Romniei. n acest sens, n ciclul III MAP se va urmri cresterea nivelului capacittii operationale si a interoperabilittii unittilor nominalizate pentru operatiuni PfP conduse de NATO, precum si cresterea nivelului de pregtire a personalului militar si civil ncadrat pe functii cheie n conformitate cu standardele NATO. Un obiectiv prioritar l constituie realizarea capacittii de sustinere n teatru a 500 de militari, simultan, din cadrul fortelor nominalizate pentru operatiuni PpP conduse de NATO. n sprijinul dislocrii fortelor n teren, n cadrul ciclului anterior MAP, s-a acordat prioritate mbunttirii capacittii de transport aerian greu. S-au ncheiat acorduri cu companiile comerciale pentru asigurarea de capabilitti suplimentare de transport aerian si maritim, la cerere. De o important deosebit este si asigurarea, n sprijinul desfsurrii de forte pentru operatiuni n sprijinul pcii, a unui cadru juridic si practic pentru tranzitul si stationarea fortelor pe teritoriul Romniei, precum si punerea la dispozitie a unor facilitti cuprinse n conceptul NATO Sprijinul Natiunii Gazd (Host Nation Support).

n ceea ce priveste aspectele juridice, recent a fost semnat Acordul SOFA cu Statele Unite ale Americii, care suplimenteaz cadrul deja existent n Parteneriatul pentru Pace. Catalogul capabilittilor pentru sprijinul natiunii gazd va fi finalizat si pus la dispozitia Aliantei, fiind deja pregtite patru aerodromuri n acest sens. De asemenea, infrastructura Retelei de Transmisiuni Permanente si cteva facilitti de instruire pot fi puse la dispozitia NATO. n cadrul pregtirii pentru aderarea la NATO, Procesul de Planificare si Analiz al Parteneriatului (PARP) asigur o abordare structurat pentru cresterea interoperabilittii, prin definirea domeniilor de prioritate, stabilirea de obiective planificate si convenite reciproc, analiza comun a progreselor n domeniul reformei si ncurajarea transparentei n planificarea aprrii. Cele 84 de obiective de parteneriat asumate de Romnia au fost reevaluate astfel: pn n prezent 19 obiective au fost complet ndeplinite din 2000, alte 5 vor fi finalizate pn la sfrsitul anului 2001. Pentru 2002, este prevzut realizarea a 17 obiective. ntre 2003-2006, este prevzut realizarea a 29 obiective. Pentru 14 obiective, termenul de finalizare a fost prelungit dup 2007. Activittile din cadrul Programului Individual de Parteneriat (PIP) au fost corelate cu obiectivele din Programul National Anual de Pregtire pentru integrarea n NATO (PNA), realizndu-se astfel adaptarea PIP la cerintele MAP n ceea ce priveste participarea la activitti si operatiuni PpP, ciclul III MAP are ca obiective continuarea participrii la exercitii si activitti n cadrul PpP, care contribuie la realizarea obiectivelor de parteneriat (PGs), precum si a obiectivelor asumate n PNA, precum si cresterea gradului de participare la operatiuni n sprijinul pcii conduse de NATO, de la 162 la 400 militari (n cadrul SFOR si KFOR). De asemenea, este prevzut intensificarea programelor de pregtire, n conformitate cu standardele NATO, pentru unittile participante la Forta Multinational de Pace din Europa de Sud-Est (MPFSEE), Batalionul Mixt romnoungar, SHIRBRIG si BLACKSEAFOR. D. Romnia si securitatea subregional Politica de cooperare si bun vecintate reprezint un obiectiv prioritar al politicii externe a Romniei, fiind conceput ca o dimensiune complementar demersurilor diplomatice pentru aderarea la NATO si UE. Situat ntr-o regiune cu potential ridicat de risc, tara noastr continu s reprezinte un reper n cresterea zonei de stabilitate democratic a continentului european, avnd relatii bune cu toate statele vecine. Politica regional promovat de Romnia poate facilita identificarea unor formule de reconciliere si cooperare. n acest sens, Romnia va actiona la nivel bilateral si multilateral pentru: Dezvoltarea unei politici coerente care s sustin aspiratiile trii noastre de a exercita un rol de autoritate subregional. ntrirea relatiilor de colaborare cu trile din spatiul geografic proxim si participarea la structurile militare multinationale constituite la nivel regional. Promovarea proiectelor de interes regional si national n cadrul Pactului de Stabilitate. Intensificarea demersurilor n cadrul diplomatiei preventive, insuficient exploatate pn n prezent n stabilitatea Sud-Estului Europei. ndeplinirea angajamentelor internationale ce revin Romniei n domeniul neproliferrii si controlului armamentelor. Continuarea participrii la operatiunile n sprijinul pcii sub egida ONU, OSCE si NATO, n primul rnd la cele din zona de interes a Romniei. Optimizarea capabilittilor de participare a Romniei la managementul crizelor si operatiuni n sprijinul pcii. Continuarea participrii la exercitiile de management al crizelor si n sprijinul pcii organizate n cadrul NATO/PpP. Armonizarea legislatiei interne privind participarea la operatiuni n sprijinul pcii cu cea a trilor membre NATO.

n substantierea acestor initiative, Romnia sprijin procesele de democratizare din Sud Estul Europei, att prin puterea exemplului individual, ct si prin msuri concrete de actiune, schimburi de experient si ofert de expertiz n domeniul reformei interne. Romnia sustine necesitatea reintegrrii Republicii Federale Iugoslavia n cadrul comunittii internationale si europene si sprijin n mod direct pregtirea sa pentru aderarea la Parteneriatul pentru Pace. E. Participarea Romniei la initiativele de cooperare regional n ultima decad, Sud-Estul Europei s-a aflat n centrul preocuprilor euro-atlantice privind securitatea. Bosnia, Kosovo, Macedonia sunt doar cteva exemple ale evolutiilor negative din Sud-Est Europei, dar, n aceeasi msur, exemple ale progreselor nregistrate de eforturile statelor din regiune si ale comunittii internationale de a consolida stabilitatea si securitatea n aceast zon instabil a continentului european. De aceea, Romnia acord o atentie particular evolutiilor din proximitatea sa, iar anagajamentul nostru sustinut n Europa de Sud-Est este ndreptat spre dezvoltarea unei cooperrii efective. SEDM (Reuniunile Ministrilor Aprrii din Sud-Estul Europei) si Forta Multinational de Pace din Sud-Estul Europei (FMPSEE) Scopul acestor reuniuni este de a realiza un schimb de informatii si experient n domeniul militar, avnd ca finalitate pregtirea comun pentru integrare n structurile de securitate europene si euro-atlantice, n conformitate cu ntelegerile din cadrul reuniunilor ministrilor aprrii din trile sud-est europene participante la PpP. La FMPSEE particip: Albania, Bulgaria, Grecia, Italia, Macedonia, Romnia si Turcia. SUA, Slovenia si Croatia particip ca observatori. Initiativa se nscrie n seria de actiuni de cooperare militar pentru materializarea Aranjamentele ONU Stand-by privind sprijinul organizatiilor de securitate internationale. Romnia este hotrt s actioneze n conformitate cu principiul regional ownership si s contribuie la cooperarea n plan regional prin realizarea unor structuri de securitate regional si a capacittilor de actiune necesare n acest sens, facilitnd astfel integrarea n structurile euro-atlantice, precum si procesul de modernizare, profesionalizare, reform si conducere a fortelor armate. Att initiativa SEDM, ct si FMPSEE, au un caracter deschis si transparent pentru intensificarea cooperrii cu alte institutii regionale si internationale din Europa de Sud-Est. Romnia particip la constituirea FMPSEE cu 1 batalion de infanterie n structur modular; 1 pluton de cercetare; 1 pluton de transport; o grup de ofiteri si subofiteri de stat major. ncepnd cu 1 septembrie 2001, Romnia detine, pentru o perioad de doi ani, presedintia Comitetului Director Politico-Militar al Fortei Multinationale de Pace din Europa de Sud-Est si a Comitetului de Coordonare a Procesului Reuniunilor Ministrilor Aprrii din Europa de SudEst. n cadrul acestei initiative, Romnia a propus extinderea proiectelor SEDM pentru a aborda si modalittile de contracarare a noilor riscuri la adresa securittii (o initiativ pe contraterorism, contra proliferarea armelor de distrugere n mas si securitatea frontierelor). Priorittile presedintiei Romniei vizeaz: 1. asigurarea unei contributii reale la procesul de crestere a stabilittii si securittii n Sud Estul Europei, n contextul continurii eforturilor Romniei concretizate anterior n elaborarea SEECAP (South East European Common Assesment Paper) 2. asigurarea unei capacitti credibile de gestionare a problematicii complexe circumscrise n initiativa SEDM 3. mentinerea caracterului transparent si deschis al initiativei n perspectiva includerii de noi membri n SEDM 4. crearea conditiilor necesare pentru participarea MPFSEE la operatiuni de sprijin al pcii si umanitare, n conformitate cu acordul de nfiintare a fortei 5. pregtirea transferului n conditii optime a comandamentului MPFSEE la Constanta.

Batalionul romno ungar de mentinere a pcii Aceast form de colaborare reprezint un proiect comun romno-ungar supervizat de Franta si Germania, menit s conduc la sporirea ncrederii si apropierii dintre cele dou armate, concomitent cu asigurarea compatibilittii si interoperabilittii la nivelul subunittilor din compunerea acestei unitti mixte. Din aprilie 2000 pn n aprilie 2001, comanda a detinut-o Ungaria, iar din aprilie 2001 aceasta a fost preluat de tara noastr. 30% din programul de pregtire n comun al personalului unittii este alocat operatiunilor de mentinere a pcii si umanitare. Initiativa de Cooperare Central European (CENCOOP) Aceast initiativ a fost lansat de Austria, n 1998. La ea particip: Austria, Elvetia, Ungaria, Slovacia, Slovenia si Romnia. Pn n prezent nu exist un document semnat care s confere cadrul juridic pentru constituirea efectiv a CENCOOP. n anul 2000, Romnia a detinut presedintia CENCOOP, iar n 2001 Slovacia este cea care detine presedintia. CENCOOP reprezint o initiativ important, datorit caracterului su unic este singurul proiect militar dezvoltat n cadrul cooperrii central europene si include att state membre NATO si UE, ct si parteneri si candidati la aderarea n aceste organizatii, sau state neutre. Varietatea aranjamentelor de securitate n care sunt angajate statele participante poate reprezenta un catalizator al cooperrii regionale, att politice, ct si militare, sprijinind dezvoltarea parteneriatelor inter-institutionale care reprezint n prezent esenta arhitecturii securittii europene. Brigada Multinational cu Capacitate de Lupt Ridicat a Fortelor ONU n Asteptare (SHIRBRIG) Aceast initiativ a fost lansat de Danemarca, n 1995, si vizeaz constituirea unei brigzi multinationale cu capacitate de lupt ridicat, n msur s fie desfsurat rapid (15-30 de zile) pentru ndeplinirea unei misiuni de mentinere a pcii sub mandat ONU. Trile care au semnat toate documentele SHIRBRIG sunt: Argentina, Austria, Canada, Danemarca, Olanda, Norvegia, Polonia, Italia, Suedia si Romnia. Disponibilitatea fortei a fost declarat ncepnd cu 1 ianuarie 2002. Misiunile fortei s-au materializat n cadrul misiunii ONU de mentinere a pcii din Etiopia si Eritreea (UNMEE). Contributia Romniei cu forte si mijloace const n: 1 companie de infanterie; 11 ofiteri si subofiteri de stat major. n prezent Romnia detine, n cadrul SHIRBRIG, 4 posturi: un post permanent si trei posturi nepermanente. Din 2002 a fost propus preluarea presedintiei SHIRBRIG de ctre Romnia. Forta naval multinational din Marea Neagr (BLACKSEAFOR) Ideea constituirii acesteia este inspirat din cooperarea militar regional la Marea Baltic. Trile participante sunt: Ucraina, Federatia Rus, Georgia, Turcia, Bulgaria si Romnia. Scopul este constituirea unui grup de cooperare naval n Marea Neagr, n vederea participrii la operatiuni comune de cutare-salvare. Anul acesta, a avut loc n Turcia o prim activare a BLACKSEAFOR. Romnia a participat cu 1 corvet si ofiteri de stat major. Blackseafor reprezint o initiativ important pentru cresterea ncrederii si securittii n zona Mrii Negre, spatiu de tranzit dinspre Caucaz spre Europa Central si de Vest, precum si un element de sustinere a initiativelor politico-militare existente n regiune. Forta Multinational de Geniu

Pe data de 15 ianuarie 1999, la ntlnirea trilateral a ministrilor aprrii din Romnia, Ungaria si Ucraina de la Ujgorod (Ucraina), s-a propus constituirea unei unitti militare de geniu, n scopul participrii la operatiuni internationale de mentinere a pcii si umanitare, dar si pentru limitarea si nlturarea efectelor unor calamitti n zona bazinului rului Tisa. Colaborarea initial trilateral, a devenit o colaborare cu patru state membre: Romnia, Ungaria, Ucraina si Slovacia. Misiunea principal a modulului romnesc ar urma s fie supravegherea, interventia n regim de urgent n cazul revrsrilor rului Tisa si participarea la nlturarea efectelor unor astfel de evenimente. Romnia poate participa la constituirea unei unitti multinationale de geniu de nivel batalion cu o companie avnd pn la 200 de militari. Cooperarea multinational n domeniul mentinerii pcii, a urgentelor civile si misiunilor umanitare s-a dovedit esential ntr-o regiune expus adesea calamittilor naturale si crizelor interne. n acest sens, Romnia sprijin finalizarea negocierilor pentru constituirea Batalionului multinational de geniu Tisa si semnarea documentului-cadru, care s reglementeze colaborarea n cadrul acestei unitti multinationale. Initiativa NATO pentru Sud-Estul Europei (SEEI) Aceasta a fost lansat la summit-ul NATO de la Washington, din 25 aprilie 1999. Scopul ei declarat este sporirea securittii regionale printr-o abordare larg n vederea implementrii directiilor strategice stabilite n Comunicatul summit-ului de la Washington si prin propunerea de activitti concrete pentru promovarea stabilittii n Sud-Estul Europei. n calitate de coordonator al procesului de adoptare a SEECAP (South Eastern Europe Common Assessment Paper on Security Challenges), Romnia sprijin si ncurajeaz participarea trilor din regiune la continuarea si implementarea acestui proces, dezvoltat sub auspiciile Initiativei NATO pentru Europa de Sud-Est. n acest sens, Romnia a sprijinit o serie de proiecte pentru dezvoltarea unei abordri integrate si coerente a reformei sistemului de securitate n statele din Sud Estul Europei. Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est Este o initiativ lansat de Germania la 8 aprilie 1999, la reuniunea UE de la Luxembourg, pe fondul crizei din Kosovo. Scopul initiativei este crearea unei Europe de Sud-Est caracterizat prin pace, democratie, prosperitate si integrare n structurile euro-atlantice. Obiectivele Pactului se refer la: Diminuarea si eliminarea potentialului conflictual al regiunii. ncurajarea si sprijinirea dezvoltrii unor regimuri politice democratice n statele regiunii si a unor economii de piat prospere si competitive n aceste state. Aprofundarea cooperrii regionale, transfrontaliere si accentuarea fluxurilor economice si politice ntre statele regiunii si ntre acestea si UE. Crearea conditiilor pentru deplina integrare a regiunii n structurile politice, economice si de securitate euroatlantice. n 2001, a fost inaugurat la Bucuresti biroului Emisarului regional al PSESE. Proiectele aflate n derulare la nivelul Ministerului Aprrii Nationale se refer la: "Programul de reconversie a personalului militar disponibilizat din Armata Romniei", program finantat de ctre Banca Mondial n cadrul PSESE; participarea la Programul Regional Arms Control Verification and Implementation Assistance Center (RACVIAC); precum si dezvoltarea unui Program pilot de conversie a bazelor militare: Acest din urm proiect desi nu se afl sub egida Pactului de Stabilitate, a trecut de faza initial datorit interesului manifestat de NATO pentru aceast problem. Sprijinul NATO pentru derularea acestui program pilot de

conversie a fost initiat n cadrul reuniunii Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), Masa III, desfsurat la Zagreb, n iunie 2001. n 2002, Romnia va prelua presedintia sub-mesei pe probleme de aprare din cadrul Mesei III a Pactului de Stabilitate. Obiectivul strategic al Mesei III este s contribuie la crearea unui climat de ncredere si securitate n regiune, inclusiv prin planificarea aprrii, demilitarizarea societtilor din regiune, realizarea transparentei n problemele de aprare si alte msuri de crestere a ncrederii si securittii, controlul democratic al fortelor armate etc. Cu ocazia celei de-a doua Conferinte Regionale a PSESE de la Bucuresti (octombrie 2001), reprezentatii trilor membre SEDM au solicitat fonduri n sum de 8 mil. USD pentru finalizarea proiectului Sistemului de Comunicatii si Informatii (CIS/ SEEBRIG). Romnia s-a implicat activ n acest proiect, asumndu-si rolul de donator.