Plecând de la un adevăr axiomatic și anume acela conform căruia politica externă a României

trebuie să exprime un consens național menit să conducă la asigurarea obiectivelor și strategiilor

naționale ce au drept finalitate păstrarea valorilor democrate europene.

În acest context se poate afirma ca o trăsătură marcantă faptul că politica externă a României
în cadrul UE s-a caracterizat printr-o continuă promovare a principiilor fundamentale ale dreptului
internațional public, printr-o predictibilitate, dar și o prezență mai activă, menită să crească imaginea
României în plan European cât și internațional, pe măsura ponderii expertizei și valorii sale adăugate
atât din perspectiva transformărilor interne cât și a participării responsabile și consistente la
structurile și organizațiile europene.

Diplomația românească s-a canalizat în ceea ce privește politica externă la creșterea

contribuției statului român în forurile decizionale ale Uniunii Europene și ale NATO, pentru întărirea
acestor organizații euroatlantice. Nu în ultimul rând s-a avut în vedere parteneriatul strategic pentru
secolul XXI cu SUA. Toate aceste obiective sunt de natură să ducă la creșterea securității naționale și
implicit a celei regionale și globale.

Politica externă trebuiește așadar corelată cu obiectivele și prioritățile politice de securitate și

apărare colectivă.

Pe agenda politicii externe a României a figurat ca și prioritate componenta de afaceri

europene ce vizau printre altele și promovarea intereselor naționale la nivel european.

Un moment esențial al politicii externe a României în cadrul UE l-a avut exercițiul Președinției
Consiliului UE în semestrul I al anului 2019 având de gestionat o problematică externă complexă la
care Brexit-ul a ocupat locul central. Acest demers a avut drept finalitate conturarea și consolidarea
profilului de stat european al României.

România a acționat în cadrul UE pentru promovarea unui climat de securitate coelctivă în

Europa și în lume, militând pentru promovarea în raporturile internaționale a principiilor
neagresiunii, condamnând politicile de agresiune și dictat, sancționând în acest cadru intervenția
diplomatică a Federației Ruse în Crimeea.

S-a cerut prin glasul diplomației românești folosirea dialogului și a mijloacelor pașnice pentru
soluționarea conflictelor de natură teritorială cât și de orientare politică, chemându-se cele două
părți, respectiv Federația Rusă și Ucraina la masa dialogului.

România a militat în cadrul reuniunilor Consiliului European pentru implementarea în dinamica

raporturilor interstatale din cadrul UE a formelor eficiente de negociere și armonizare a a diverselor
interese cât și a unei abordări comune în ceea ce privește poziția statelor membre UE cu privire la
problemele majore ridicate de conjuctura sinuoasă a vieții politice internaționale.

România a militat în ceea ce privește politica externă europeană la crearea unui pol de
stabilitate în zonele cu potențial de risc de securitate, angajând în acest sens toate mijloacele politice
și diplomatice menite să restabilească ordinea de drept internațional conform principiilor cuprinse în
protocoalele și tratatele internaționale.
 România ca stat european a acționat în sensul creșterii rolului UE în concertul raporturilor
internaționale militând pentru afirmarea rolului acestui organism politico-statal ca factor de referință
în asigurarea unui climat de pace și securitate chemând în acest sens toate statele membre să
contribuie la lărgirea cadrului de afirmare și promovare a principiilor democrației europene avută pe
construcția statului de drept cât și al afirmării și consolidării sistemului de garanții privind drepturile
și libertățile fundamentale ale omului.

În cadrul Consiliului European prin intermediul Comisiei Europene cât și a Parlamentului

European România a subliniat necesitatea lărgirii UE prin cooptarea unor noi state europene militând
în mod deosebit pentru începerea procedurilor de aderare a statului Moldova la blocul comunitar,
considerând că pe această cale se va rezolva problema istorică dar și națională vizând integrarea și
unirea tuturor românilor în granițele structurilor europene.

România a depus eforturi considerabile privind aderarea la spațiul Schengen de natură să

contribuie la întărirea securității frontierelor externe ale UE și implicit la consolidarea securității
interne a acestei structuri.

România a militat ca factorii de decizie din UE să se implice în găsirea și promovarea unor

soluții eficiente privitoare la fenomenul migrației care să plece de la premisa că această problemă
trebuiește soluționată la sursă, în țările de origine, dar și cu sprijinirea statelor de tranzit și a celor din
proximitatea zonelor de conflict ce găzduiesc un însemnat număr de refugiați.

Un demers constant al României a fost acela vizând sprijinirea activă a procesului de

implementare a strategiei globale de politică externă și securitate UE. Un obiectiv concret pe care
România l-a avut în această privință la constituit sprijinirea și eficientizarea Parteneriatului Estic, ce
urmărește asigurarea unui climat de pace și securitate în această zonă a Europei.

România a militat pentru dezvoltarea capacităților de apărare ale UE și a politicii comune de

securitate și apărare însă în deplină complementaritate cu NATO conforme cu declarația summit-ului
NATO de la Warsovia din anul 2016.

Comemorarea unui secol de la formarea statului național unitar român a reprezentat un

moment de referință în ceea ce privește promovarea culturii și civilizației românești în spațiul
european , diplomația românească făcând în acest sens demersuri ce au avut drept finalitate
afirmarea și justificarea tezei confom căreia ,,unitatea în diversitate,, reprezintă un postulat în
construcția europeană.

România a militat ca în contextul crizei sanitare declanșate de virusul Covid-19 să se întărească

solidaritatea statelor europene și să se asigure o deplină transparență în ceea ce privește politicile
publice cât și deciziile de la nivelul forurilor de conducere ale UE.