ACTIVITATEA ȘI CONTRIBUȚIA REPREZENTANȚILOR ROMÂNIEI ÎN

COMISIA EUROPEANĂ

România a aderat la Consiliul Europei la data de 7 octombrie 1993, când a semnat

documente statutare şi Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale
Omului, cu ocazia primului Summit al CoE (Viena, 1993). Decizia de invitare a României de
a deveni membru al Organizaţiei a fost adoptată de către Comitetul de Miniştri al Consiliului
Europei, la data de 4 octombrie 1993, prin rezoluţia nr. 37/1993 a CM al CoE. Aderarea la
Consiliul Europei a constituit o etapă necesară în promovarea demersurilor României de
aderare la Uniunea Europeană (UE) şi la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO).
În prezent, România dispune de un important capital politic şi instituţional în cadrul
Consiliului Europei, reprezentat de suma eforturilor factorilor politici şi a instituţiilor statului
român (parlament, guvern, justiţie, autorităţi locale) de a promova aplicarea acquis-ului
Consiliului Europei în societatea românească, în plan juridic, instituţional şi societal.
Recunoscând rolul fundamental al instrumentelor Organizaţiei de la Strasbourg, România
a semnat 125 convenţii ale Consiliului Europei, inclusiv Convenţia Europeană a Drepturilor şi
Libertăţilor Fundamentale ale Omului (20 iunie 1994) şi cele 16 protocoale adiţionale,
acoperind în acest mod o varietate mare de domenii. Exemplu:
 Convenţia europeană pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor
crude, inumane sau degradante, precum şi cele două protocoale adiţionale la această
convenţie (4 octombrie 1994);
 Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale (11 mai 1995), România fiind
prima ţară care a ratificat această convenţie;
 Carta autonomiei locale (17 noiembrie 1997);
 Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare (ratificată la data de 29 ianuarie
2008);
 Carta socială europeană (revizuită) (7 mai 1999);
 Codul European al Securităţii Sociale (intrat în vigoare la 10 octombrie 2010); 
 Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului, adoptată la Strasbourg, la 27
ianuarie 1977 (ratificată la 2 mai 1997);
 Convenţia europeană de asistenţă judiciară reciprocă în materie penală şi Protocolul
adiţional la aceasta (ratificate la 9 decembrie 1998);
 Convenţia Consiliului Europei pentru combaterea traficului de fiinţe umane (ratificată
la 21 august 2006);
 Convenţia Consiliului Europei pentru prevenirea terorismului (ratificată la data de 21
februarie 2007);
 Convenţia Consiliului Europei privind adopţiile (revizuită) (4 martie 2009).
 Cea mai recenta Convenţie semnată de RO este Convenţia Europeana privind co-
producţiile cinematografice (revizuită), semnată în luna ianuarie 2021.
În perioada noiembrie 2005-mai 2006, România a deţinut Preşedinţia Comitetului
Miniştrilor, urmărind cu prioritate următoarele obiective:
 promovarea standardelor democratice şi ale bunei guvernări;
 întărirea protecţiei generale a drepturilor omului în Europa, inclusiv în zone în care
sistemele existente nu sunt încă eficiente;
 dezvoltarea unor societăţi inclusive, prin promovarea diversităţii şi a dialogului între
religii şi culturi;

1
  întărirea eficienţei şi a coerenţei arhitecturii instituţiilor europene.1
Reprezentanții României în cadrul Comitetului de Miniștrii
 Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe
 Ion Jinga, Comitetul Delegaților Miniştrilor (CDM)
La 17 noiembrie 2005, România a preluat, pentru o perioadă de şase luni, preşedinţia
semestrială a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei (CM/CE), principala instituţie
decizională a organizaţiei.
Preşedinţia rotativă a CM/CE este asigurată de statele membre, în ordine alfabetică şi este
exercitată de miniştrii de externe. România este precedată de Portugalia şi succedată de
Federaţia Rusă.
Principiul Preşedinţiei este colegial, statul ce gestionează această funcţie acţionând ca primus
inter pares. Declaraţiile şi poziţiile Preşedinţiei şi ale CM devin documente de referinţă în
plan instituţional european. În cazurile în care nu este obţinut consens, Preşedinţia poate
acţiona în nume propriu, prin declaraţii publice, alături de poziţiile comune ale CM.

Priorităţile României pe perioada mandatului

Specificul unei preşedinţii la Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei îl
constituie asigurarea echilibrului între continuitatea obligatorie a agendei şi tematicii impuse a
organizaţiei (în cazul României aplicarea declaraţiei politice şi a Planului de Acţiune adoptate
la Summit-ul de la Varşovia, din mai 2005, şi prelungirea liniilor de continuitate preluate deja
de Portugalia de la Polonia, Norvegia şi Olanda) cu promovarea priorităţilor specifice de
politică externă.
România va utiliza mandatul de preşedinte al Comitetului Miniştrilor pentru a asigura
promovarea şi implementarea consecventă a standardelor care constituie valoarea adăugată
esenţială a organizaţiei de la Strasbourg în arhitectura instituţională euro-atlantică şi
consolidarea rolului acesteia la extinderea frontierelor democratice în spaţiile de vecinătate
directă ale continentului european.
În calitate de preşedinte al Comitetului Miniştrilor, România va intensifica consultările şi
cooperarea cu toate statele membre, în vederea construirii unui sentiment de solidaritate şi
sporirii încrederii acestora în organizaţie. De asemenea, România va urmări o atitudine
echilibrată pentru a facilita atingerea consensului între statele membre asupra unor teme
majore de pe agenda organizaţiei.
Priorităţile tematice ale mandatului românesc vor fi:
 promovarea standardelor democratice şi a bunei guvernări;
 intensificarea protecţiei generale a drepturilor omului în Europa, inclusiv în zone în
care sistemele existente nu sunt încă eficiente;
 dezvoltarea de societăţi integratoare, prin sprijinirea diversităţii şi a dialogului între
regiuni şi culturi;
 intensificarea eficienţei şi a coerenţei arhitecturii instituţiilor europene.

Mandatul preşedinţiei române va urmări realizarea unui impact concret în viaţa de zi cu zi a

cetăţenilor europeni, fiind bazat pe respectarea drepturilor omului, asigurarea prosperităţii şi
1 https://www.mae.ro/ ( accesat în data de 16.01.2023, ora 13.06.)
2
justiţiei sociale accentuând rolul autorităţilor locale şi al societăţii civile în dezvoltarea
democraţiei, importanţa educaţiei ca investiţie în viitor, valorizarea contribuţiei minorităţilor
etnice şi religioase la cultura şi civilizaţia europeană.
România va promova ratificarea, înainte de luna mai 2006, a Protocolului nr. 14 la Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului, ca instrument care asigură reacţii importante la chestiuni
vitale privind eficacitatea pe termen lung a Curţii. România a ratificat Protocolul nr. 14 şi
speră ca acesta să intre în vigoare până în mai 2006.
Preşedinţia română va promova activ aplicarea, la nivel naţional, a documentelor juridice
adoptate în cadrul Consiliului Europei, în mod particular Convenţia Europeană privind
Drepturile Omului. În acest sens, România va activa intens pentru îmbunătăţirea pe mai
departe a mecanismelor de monitorizare în cadrul Consiliului Europei, care au un rol
important în acest domeniu.
În conformitate cu deciziile adoptate de către Summit-ul de la Varşovia, România va urmări
să asigure o cooperare apropiată şi o coordonare în acţiunile internaţionale, în mod deosebit
pe scena europeană, prin promovarea cooperării, coeziunii şi a sinergiei între principalele
organizaţii europene (CE, UE şi OSCE).
În calitate de stat în curs de aderare la UE, România acordă o atenţie specială cooperării între
Uniunea Europeană şi Consiliul Europei. Astfel, una din priorităţile majore ale preşedinţiei
române va fi negocierea, împreună cu Secretarul General al Consiliului Europei, a
Memorandum-ului de Înţelegere cu Uniunea Europeană. Totodată, se are în vedere
organizarea, în primul semestru al anului 2006, a unei reuniuni la nivel înalt UE-CE.
Preşedinţia română va promova cooperarea cu OSCE în baza declaraţiei adoptate la Varşovia.
România va activa pentru o convergenţă crescută între cele două organizaţii pentru
multiplicarea potenţialului şi a resurselor celor două organizaţii de susţinere a drepturilor
omului, a instituţiilor democratice şi a statului de drept. În acest context, la sfârşitul lunii
ianuarie 2006, se doreşte organizarea unei întâlniri de nivel înalt la care vor participa
preşedinţii şi secretarii generali ai celor două organizaţii ( reuniune de nivel 2+2). În
colaborare cu Înaltul Comisar OSCE asupra Minorităţilor Naţionale, preşedinţia română
doreşte să organizeze o conferinţă follow-up a comisiilor interguvernamentale comune asupra
minorităţilor naţionale, în scopul extinderii dezbaterilor privind cooperarea între state pe teme
privind protecţia minorităţilor lor naţionale.
Preşedinţia română va continua eforturile recente îndreptate spre consolidarea cooperării cu
ONU, utilizând poziţia actuală a ţării de membru ne-permanent al Consiliului de Securitate.

Principalele acţiuni programate în timpul preşedinţiei române

Pe perioada preşedinţiei române sunt programate reuniuni de coordonare la nivel înalt cu
Uniunea Europeană şi OSCE, precum şi o serie de conferinţe şi seminarii pe tematici
concordante cu priorităţile preşedinţiei. În organizarea acestora vor fi implicate, pe lângă
Ministerul Afacerilor Externe, toate instituţiile guvernamentale care au beneficiat de expertiza
Consiliului Europei, precum şi Parlamentul României, autorităţile locale şi reprezentanţii
societăţii civile.
3
Preşedinţia română debutează cu sesiunea ministerială a Comitetului Miniştrilor, organizată în
perioada 16 - 17 noiembrie 2005, la Strasbourg. În paralel, la Bucureşti va avea loc, sub
patronajul Ministerului Culturii şi Cultelor, un seminar privind patrimoniul cultural ca mijloc
de promovare a dezvoltării umane, care va reuni experţi din statele Europei de Sud-Est.
La 25 noiembrie 2005, ministrul român al afacerilor externe va prezenta Comisiei Permanente
a Adunării Parlamentare priorităţile preşedinţiei române a Comitetului Miniştrilor.
În decembrie 2005, se va desfăşura, la Sinaia, Forumul oraşelor şi regiunilor din Europa de
Sud-Est, prilej cu care aleşi locali din întreaga regiune vor dezbate subiecte legate de buna
guvernare şi educaţia pentru o cetăţenie democratică.
În ianuarie 2006, ministrul român al afacerilor externe va prezenta Adunării Parlamentare a
Consiliului Europei un prim raport privind activităţile preşedinţiei. De asemenea, o conferinţă
privind drepturile copilului va fi organizată la Bucureşti, cu atenţie pe experienţa românească
în legătură cu exemplele oferite de către alte state şi cu standardele internaţionale şi europene.
În februarie 2006, România va găzdui o reuniune comună a Consiliului Europei şi OSCE în
cadrul căreia vor fi dezbătute politicile şi programele vizând îmbunătăţirea situaţiei etniei
rome.
În martie 2006, Agentul Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului va
organiza o dezbatere care va reuni reprezentanţi din toate statele Consiliului Europei, în
vederea identificării celor mai bune practici pentru asigurarea desfăşurării procedurilor
judiciare într-un termen rezonabil.
Agenda preşedinţiei române pentru luna aprilie 2006 include organizarea Conferinţei Şcolilor
Politice Europene (primul eveniment de un asemenea calibru organizat vreodată de Consiliul
Europei), care va reprezenta o oportunitate de reunire a şcolilor europene care pregătesc lideri
tineri, recunoscând astfel contribuţia importantă a societăţii civile în promovarea democraţiei
la nivel incipient. Tot în această lună este programată şi reuniunea de lansare a unei noi euro-
regiuni a Mării Negre, ca forum de consolidare a cooperării între comunităţi prin
interconectarea lor la o reţea regională. La sfârşitul lunii aprilie, România va avea ocazia să
prezinte Adunării Parlamentare un nou raport de activitate.
Momentul final al preşedinţiei va fi marcat de o nouă sesiune ministerială a Comitetului
Miniştrilor, la mijlocul lunii mai 2006.

BIBLIOGRAFIA

1. https://www.mae.ro/