UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI

FACULTATEA DE DREPT
ADMINISTRATIE PUBLICA

ORGANIZATIA PENTRU SECURITATE SI COOPERARE IN

EUROPA

Protectia juridica a drepturilor omului

Cuprins:

1. Prezentare generala.........................................................3
2. Documente adoptate in cadrul OSCE..............................4
3. Structurile si institutiile OSCE.........................................5
4. Adunarea parlamentara a OSCE.......................................7
5. Relatiile OSCE cu organizatii si institutii internationale.7
6. Parteneri de cooperare.....................................................8
7.Concluzie............................................................................8
8.Bibliografie........................................................................10

1.

Prezentare generala
Dupa ce s-au constatat o serie de progrese in relatiile economice dintre statele europene, la

1 aug. 1975, a fost semnat la Helsinki Actul final al Conferintei pentru securitate si cooperare in
Europa de catre sefii de state si guvernele din 35 de state europene, precum si de S.U.A. si
Canada.Actul final era un cod de buna conduita in relatiile internationale.Declaratia proclamata
afirma principiile care guverneaza relatiile reciproce dintre statele participante conforme cu
Carta Natiunilor Unite, printre care: egalitate suverana, nerecurgerea la forta, inviolabilitatea
frontierelor, neinterventia in afacerile interne, reglementarea pe cale pasnica a diferendelor,
respectarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, dreptul popoarelor de a dispune de ele
insele.
Au aparut trei abordari a unor domenii diferite, astfel:
Prima se referea la: securitatea in Europa, elaborarea de metode pentru
reglementarea pasnica a diferendelor, masuri pentru asigurarea transparentei
activitatii militare.
A doua viza cooperarea in domeniul economic, stiintific, tehnic si mediul dintre
tarile capitaliste si cele cu economie socialista.
A treia privea cooperarea in domeniile umanitare si altele, de ex.: circulatia
persoanelor, reunirea familiilor, casatoriile intre cetateni apartinand unor state
diferite, dezvoltarea schimburilor cultural si a turismului.
Conferinta nu avea personalitate juridica , o structura administrative permanenta, nici
resurse proprii.Reuniunile ulterioare au avut loc la diferite nivele: ministri, diplomati, experti, iar
deciziile se luau prin consens.De aceea, apareau tot mai necesare negocierile indelungate asupra
textelor care urmau a fi adoptate.
Dupa prabusirea comunismului in Europa, in nov.1990, sefii de state si de guverne ai
tarilor semnatare ale Actului final din 1975, au parafat Carta de la Paris pentru o noua
Europa. Aceasta a insemnat si transformarea organizatiei de la un forum pentru negocieri la
o structura operational activa.1

Conf.Univ.Dr. Ion Rusu, Organizatii si relatii internationale, Ed. Lumina Lex, 2002, Bucuresti;

2. Documente adoptate in cadrul OSCE

Actul final de la Helsinki al Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa
semnat la 1 aug.1975 si de Romania ,Buletinul Oficial nr.92 din 13 aug/1975;
Documentul final al Reuniunii CSCE de la Madrid - adoptat la 9 sept.1983 semnat si de
Romania;
Documentul final al Reuniunii CSCE de la Viena adoptat la 19 ian.1989 constituind
rezultatul Conferintei statelor participante la procesul CSCE care s-a desfasurat conform
prevederilor Actului final de la Helsinki semnat si de Romania;

Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferintei pentru dimensiunea umana a

CSCE adoptat la 29 iunie 1990, semnat si de Romania;
Carta de la Paris pentru o noua Europa adoptata la 21 nov.1990,semnat si de Romania,
Monitorul Oficial nr.181/1991;
Declaratia Reuniunii OSCE la nivel inalt de la Helsinki adoptata la 11 iulie 1992,
semnata si de Romania, Monitorul Oficial nr.312/1992;
Decalaratia Reuniunii OSCE la nivel inalt de la Budapesta adoptata la 6 dec.1994,
semnata si de Romania;
Decalaratia Reuniunii OSCE la nivel inalt de la Lisabona adopatata la 3 dec.1996,
semnata si de Romania.
Decalaratia Reuniunii OSCE la nivel inalt de la Istanbul adoptata la 18-19 nov.1999.

3. Structurile si institutiile OSCE

Conferinte ale sefilor de stat sau de guvern (Summit) ai statelor membre traseaza
prioritatile si liniile directoare la cel mai nalt nivel politic.

 Consiliul Ministerial, care se reuneste, de regula, o data pe an (atunci cnd n anul

respectiv nu are loc Summit-ul OSCE), la nivel de ministru al afacerilor externe, este
organul central de decizie si orientare politica al OSCE.
Consiliul Superior (care a nlocuit Comitetul naltilor Functionari) raspunde de
orientarea, coordonarea si gestionarea tuturor activitatilor OSCE. Examineaza si
stabileste politica si orientarile bugetar-financiare. Anual, Consiliul Superior se
ntruneste ca Forum Economic la Praga. Ultima reuniune a Consiliului Superior a avut
loc n anul 1996 la Praga.
Consiliul Permanent (fostul Comitet Permanent) se ocupa de activitatea politica,
decizionala si operationala curenta a OSCE. Se ntruneste la Viena, de regula,
saptamnal, n sedinte plenare, precum si ori de cate ori se considera necesar n reuniuni
speciale, extraordinare sau de urgent.
Forumul de Cooperare n domeniul Securitatii este parte integranta a OSCE, se
ntruneste saptamnal, la Viena, pentru consultari si negocierea de masuri concrete
viznd ntarirea ncrederii, securitatii si stabilitatii n aria euro-atlantica.
Presedintele n exercitiu - ministrul de externe al tarii care gazduieste reuniunea
Consiliului Ministerial al OSCE pe anul n curs - este investit cu responsabilitatea
generala asupra activitatii executive a OSCE. Romnia a detinut mandatul de Presedinte
n exercitiu al OSCE n anul 2001.ncepnd cu 1 ianuarie 2002, presedintia organizatiei a
fost preluata de Portugalia, Pentru anul 2003 functia a fost preluata de Olanda, iar pentru
2004 si-a prezentat candidatura Bulgaria.
Secretarul general este numit de Consiliul ministerial pentru o perioada de trei ani.
Avnd sediul la Viena, el actioneaza ca reprezentant al presedintelui n exercitiu si-l
sprijina pe acesta n toate activitatile viznd promovarea obiectivelor OSCE. Sarcinile
Secretarului 2general includ, de asemenea, gestionarea structurilor si operatiunilor
OSCE. Primul Secretar general al OSCE a fost dr. Wilhelm Hoynck (Germania), urmat
de Giancarlo Aragona (Italia), iar din 1999 - Jan Kubis (Slovacia).
naltul Comisar pentru Minoritati Nationale - instrument creat pentru a se ocupa de
tensiuni etnice n faza incipienta a acestora, cu potential de a se dezvolta ntr-un conflict
ce poate pune n pericol pacea, stabilitatea sau relatiile dintre statele participante - are
rolul de a preveni situatiile conflictuale si de criza si de a identifica solutii pentru
2

Conf.Univ.Dr. Ioan Vida, Drepturile omului in reglementari internationale, Ed. Lumina Lex, 1999,
Bucuresti;

reducerea tensiunilor.De la 1 iulie 2001, potrivit deciziei Consiliului Ministerial de la

Viena din noiembrie 2000, ambasadorul Rolf Ekeus (Suedia) a fost numit n aceasta
functie pentru o perioada de trei ani.
Reprezentantul OSCE pentru libertatea presei, functie nou creata (n 1997), n care a
fost numit dl. Freimut Duve (Germania), pentru o perioada de trei ani, ncepnd cu 1
ianuarie 1998, mandatul sau fiind prelungit n cadrul Consiliului Ministerial de la Viena
din noiembrie 2000 si din nou n cursul anului 20012.

Biroul pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului (ODIHR), cu sediul la

Varsovia este institutia OSCE responsabila cu promovarea drepturilor omului,
democratiei si a statului de drept. Se ocupa de organizarea reuniunilor si seminariilor
privind ndeplinirea angajamentelor asumate n domeniul dimensiunii umane. Directorul
acestei institutii este ambasadorul Gerard Stoudman (Elvetia). In anul 1999, n cadrul
ODIHR a fost creat postul de consilier pentru problemele populatiei Roma, ocupat n
prezent de Nicolae Gheorghe (Romnia).
Misiuni ale OSCE sunt amplasate n Kosovo, Bosnia-Herzegovina, Croatia, FRI
Macedonia, Georgia, Republica Moldova, Estonia, Letonia, Armenia, Azerbaidjan,
Tadjikistan si Belgrad.Misiunile OSCE sunt unul din instrumentele OSCE pentru
prevenirea conflictelor si gestionarea crizelor.
Curtea de Conciliere si Arbitraj, creata conform Conventiei privind concilierea si
arbitrajul n cadrul OSCE, intrata n vigoare n decembrie 1994 (dupa depunerea
instrumentelor de ratificare de catre 12 state semnatare).
OSCE este depozitarul Pactului de Stabilitate pentru Europa Centrala, initiat si promovat
de Uniunea Europeana. Totodata, OSCE joaca un rol important n exercitiul privind
Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Recent, a nceput procesul de definire a
dimensiunii regionale a OSCE.

4. Adunarea Parlamentara a OSCE

Adunarea Parlamentara a OSCE (AP OSCE), creata ca una din institutiile originale ale
OSCE prin Carta de la Paris din 1990, a continuat sa se dezvolte si sa-si largeasca rolul si
competentele. Secretariatul international al Adunarii Parlamentare - cu sediul la Copenhaga 2

colaboreaza strns cu Secretarul general si alte institutii ale OSCE. Presedintele Adunarii
Parlamentare participa n mod regulat la reuniunile troicii OSCE si prezinta declaratii ale
Adunarii n cadrul reuniunilor la nivel nalt si ministeriale ale OSCE. Sesiunile anuale ale
Adunarii parlamentare au loc n diferite capitale ale tarilor membre. Conform unei traditii
stabilite, presedintele n exercitiu al OSCE, Secretarul general, precum si sefii diferitelor
institutii si misiuni OSCE prezinta expuneri la aceste reuniuni. De mentionat ca hotarrile
Adunarii Parlamentare se adopta prin vot majoritar (spre deosebire de OSCE, a carei regula de
baza este consensul) si nu sunt obligatorii pentru OSCE.
n perioada iulie 2000 - iulie 2002, functia de Presedinte al AP OSCE a fost ndeplinita de
domnul Adrian Severin. La ncheierea mandatului, ca o recunoastere a activitatii desfasurate n
aceasta calitate, domnului Adrian Severin i s-a conferit titlul de "Presedinte emerit" al AP OSCE.

5. Relatiile OSCE cu organizatii si institutii internationale

OSCE si-a dezvoltat considerabil cooperarea cu alte organizatii internationale. Cu
exceptia ONU, aceste relatii nu au un cadru formal, derulndu-se ad-hoc.
La nivelul organismelor de conducere si al secretariatelor exista o serie de mecanisme sau
forme de consultare menite sa permita o mai buna coordonare a actiunilor sau reactiilor. Printre
acestea se numara: reuniuni trilaterale periodice OSCE - Consiliul Europei - CEE/ONU; reuniuni
bilaterale OSCE - Consiliul Europei; reprezentarea, pe baza de reciprocitate, la diferite reuniuni
etc.

6. Parteneri de cooperare
* Japonia, Republica Coreea si Thailanda sunt parteneri de cooperare.
* Algeria, Egipt, Israel, Maroc si Tunisia sunt parteneri mediteraneeni de cooperare ai OSCE.

Dialogul cu partenerii si partenerii mediteraneeni de cooperare s-a intensificat si consolidat.3

7. Concluzie
Pentru Romnia - tara central-europeana, care dupa cel de-al doilea razboi mondial s-a aflat
n sfera de influenta sovietica - CSCE/OSCE a constituit unicul for pan-european de dialog
politic, un cadru indispensabil pentru examinarea problemelor de securitate, n conditii de
egalitate cu toate celelalte state participante.
Prioritatile actuale ale Romniei n relatia cu OSCE sunt armonizate cu obiectivele politicii
externe si de securitate a Uniunii Europene. Activitatea reprezentantilor romni, att la Viena, ct
si n cadrul diferitelor reuniuni specializate ale OSCE, vizeaza:
afirmarea si respectarea principiilor si normelor OSCE;
adaptarea organizatiei la noile realitati, ntarirea capacitatii sale de a face fata noilor
riscuri si provocari;
consolidarea capacitatii operationale a OSCE, a eficientei instrumentelor si
mecanismelor sale de diplomatie preventiva, gestionare a crizelor si reconstructie
post-conflict;
afirmarea conceptului atotcuprinzator de securitate prin cooperare (comprehensive
co-operative security);
definirea rolului si locului OSCE n edificarea spatiului comun de securitate, fara linii

de diviziune, bazat pe recunoasterea si respectarea valorilor comune, a

angajamentelor si normelor de conduita, inclusiv a dreptului fiecarui stat participant
de a-si alege liber aranjamentele de securitate.4

3
4

www.mae.ro
idem

8.Bibligrafie

Conf.Univ.Dr.Ion Rusu, Organizatii si relatii intrnationale ,

Ed. Lumina Lex, 2002, Bucuresti;
Conf.Univ.Dr.ioan Vida, Drepturile omului in reglementari
internationale, ed.Lumina Lex, 1999,bucuresti;
www.mae.ro;