PREȘEDENȚIA ROMÂNIEI ÎN CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, România a asigurat, pentru prima oară de la

aderarea la Uniunea Europeană, Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene (PRES
RO). Primul mandat al Președenției României a coincis cu finalul ciclului legislativ și
instituțional la nivelul UE – la mijlocul semestrului I 2019 având loc alegerile pentru
Parlamentul European, respectiv cu apogeul procesului de reflecție politică asupra viitorului
UE reprezentat de Summit-ul de la Sibiu din 9 mai 2019, urmate de definirea Agendei
Strategice a Uniunii pentru 2019-2024 și de un proces complex de redefinire a conducerii
instituțiilor europene. La aceste elemente de context s-a adăugat și procesul Brexit, care a
necesitat o atenție deosebită. În plus, agenda UE sub mandatul PRES RO a vizat o serie de
dosare orizontale de relevanță majoră pentru viitorul UE, precum Cadrul Financiar Multianual
2021-2027. Aceste elemente, la care se adaugă și provocările complexe ale agendei globale,
au constituit repere în stabilirea priorităților și coordonatelor de acțiune ale Președenției
României.
Pornind de la motto-ul „Coeziunea, o valoare comună europeană”, România a
demonstrat capacitatea de a exercita o gestionare eficientă a dosarelor europene, în beneficiul
cetățenilor europeni. Președenția României a promovat cu succes unitatea de acțiune, reușind
să contribuie, prin rezultate concrete, la avansarea proiectului european. Astfel, România a
performat cu succes într-un context european dificil, marcat de numeroase provocări în plan
extern și intern, precum Brexit, provocări de natură securitară și cele generate de migrație, un
mediu internațional în schimbare etc. În același timp, Președenția României a fost deschisă
permanent dialogului, acționând de o manieră transparentă, onestă și loială față de toți
partenerii instituționali și de statele membre. Președenția României a acționat eficient în
complexitatea rețelelor instituționale și informale la nivel european, astfel încât să genereze
rezultate pentru avansarea proiectului european, în ansamblu. Totodată, Președenția României
a demonstrat că are o viziune clară asupra evoluției UE în viitor, contribuind atât în cadrul
procesului de reflecție, cât și în cel al definirii Agendei Strategice europene 2019-2024.
Bilanțul activității Președenției României însumează o serie de rezultate concrete
pentru cetățenii europeni. Rezultatul final a fost unul notabil, ținând cont inclusiv de perioada
limitată de negociere cu Parlamentul European. Președenția României a reușit atât finalizarea
unui număr important de dosare legislative, cât și avansarea discuțiilor la nivelul Consiliului
pe o serie de teme importante. În privința activității nelegislative, rezultatele s-au tradus în
discuții pe dosare politice, în adoptarea unui număr consistent de Concluzii ale Consiliului, în
pregătirea poziției UE în diverse foruri internaționale și în organizarea unui număr
semnificativ de evenimente (conferințe, reuniuni). În cifre, performanța Președenției
României este reflectată în finalizarea a 90 de dosare legislative (80 dosare legislative în co-
decizie și 10 înțelegeri comune cu PE), adoptarea unui număr de 84 de Concluzii ale
Consiliului UE, respectiv semnarea a 100 de acte legislative.
 Printre reperele importante care definesc performanţa Președenției României se
regăsesc o serie de decizii cruciale în raport cu politicile UE, precum cele din domeniul social,
al energiei și schimbărilor climatice, al Pieței Unice Digitale, precum și al securității interne
UE și Uniunii Economice și Monetare. De asemenea, parcursul european al statelor din
Balcanii de Vest, angajamentul UE pentru partenerii din Parteneriatul Estic, cât și relevanța
geopolitică a Mării Negre au fost abordate consecvent ca priorități ale agendei
UE. Totodată, Președenția României a reușit, printr-o implicare activă, să consolideze rolul
Consiliului în pregătirea Summit-urilor UE cu statele terțe și în monitorizarea stadiului de
implementare a măsurilor decise. Nu în ultimul rând, România rămâne în istoria Uniunii prin
momentul Summit-ului de la Sibiu (”The Spirit of Sibiu”) din 9 mai 2019.
Contribuţia Președenției României la construcţia europeană este recunoscută pe baza
următoarelor coordonate, inclusiv prin raportare la cei patru piloni pe care s-au structurat
prioritățile sale de acțiune:
1) a contribuit la definirea viitorului Uniunii, Summit-ul de la Sibiu fiind un reper important
prin Declaraţia politică adoptată cu acest prilej
2) a acționat pentru întărirea coeziunii în Europa;
3) a susţinut o Europă mai sigură și întărirea frontierelor externe
4) a acționat pentru promovarea digitalizării și inovării.
De asemenea, a obținut rezultate pentru consolidarea Uniunii Energiei și combaterea
schimbărilor climatice și a acţionat pentru întărirea Uniunii Economice și Monetare și pentru
o mai mare rezistență la crize economice. Președenția României a menținut activă agenda de
extindere a UE și a contribuit la întărirea rolului global al UE și în vecinătate. Președenția
României s-a dovedit dinamică, creativă și capabilă de efort substanțial susținut, calități care
au contribuit decisiv la avansarea semnificativă a negocierilor, atât în cadrul Consiliului UE,
cât și în relația cu Parlamentul European și Comisia Europeană.
Derularea cu succes a mandatului Președenției României, apreciată deopotrivă de toți
partenerii, a creat multiple efecte benefice pentru România pe termen mediu și lung, atât la
nivel UE, cât și în plan intern.1

BIBLIOGRAFIA
1. https://www.mae.ro

1 https://www.mae.ro/node/55114 ( accesat 03.11.2022, ora 12.32)a