Introducere

Procesul de integrarea europeană reprezintă sub sine un procedeu complex, care poartă
caracter juridic, social și economic. Din Tratatul privind Uniunea Europeană putem
evidenția Articolul 491: ” Orice stat european care respectă valorile prevăzute la articolul
2 și care se angajează să le promoveze poate solicita să devină membru al Uniunii. ... ”; și
respectiv Articolul 22: ” Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane,
libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor
omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt
comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare,
toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați. ”.

Unica modalitate de a face parte a Uniunii Europene este depunerea cererii de aderare,
dar aceasta nu înseamnă că țara va fi primită. Procesul dat reprezintă un ansamblu de mai
multe procedei care pot dura mai multe ani. În general, aceste criterii sunt numite ”
criteriile de la Copenhaga”. Lista criteriilor date este următoarea:

 Stabilitatea instituțiilor, care garantez democrația, statul de drept, drepturile

omului și respectarea și protecția minorităților
 Economia de piața, precum și capacitatea de a face față concurenței și forțelor
pieței în UE
 Capacitatea de a-și asuma și de a implementa obligațiile aferente statutului de
membru, inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare

Aceste condiții au fost stabilite de către Consiliu European la Copenhaga în 1993. Acum
putem evidenția următoarele categorii a statelor care sunt în proces de aderare:

 Candidați oficiali: Macedonia de Nord, Albania, Serbia, Turcia, Muntenegru.

 Candidați potențiali care au aplicat pentru calitatea de membru: Bosnia și
Herțegovina, Ucraina, Georgia, Moldova.
 Candidați potențiali care nu au aplicat pentru aderare: Kosovo.

1
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:12016M049&from=RO
2
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:12016M002&from=EN
Republica Moldova este un candidat potențial de aderare la Uniunea Europeană și în
contextul acestei lucrări, eu voi încerca să stabilesc dacă este necesar Republicii Moldova
să fie membrul Uniunii Europene sau nu.

Rolul Acordului de asociere

Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană reprezintă un acord între Uniunea Europeană

și un stat care nu este membru al Uniunii Europene care oferă un cadru de cooperare între
părți. Domeniile de cooperare afectează de obicei dezvoltarea legăturilor politice,
comerciale, sociale, culturale și consolidarea securității. Această prevedere se regăsește în
Articolul 217 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: ” Uniunea poate
încheia acorduri cu una sau mai multe țări terțe sau organizații internaționale, pentru a
crea o asociere caracterizată de drepturi și obligații reciproce, de acțiuni comune și
proceduri speciale. ”

Reieșind din aspectul istoric, prevederea unui acord de asociere a fost inclusă în Tratatul
de la Roma ca mijloc de a asigura viitoarea cooperare comunitară cu Regatul Unit.
Primele state care au încheiat acorduri de asociere cu Comunitatea Europeană au fost
Grecia și Turcia în 1960.

Scopul Uniunii Europene de a încheia acorduri de asociere constă în schimbul unui

angajament pentru reforme politice, economice, comerciale sau judiciare. În schimb,
statul asociat poate primi acces fără taxe vamale la unele sau la toate piețele Uniunii
Europene etc., precum și asistență financiară sau tehnică. Acordul de asociere poate
include un acord de liber schimb între UE și o țară terță.

Ca o consiție de validitate: Acordul de asociere trebuie ratificat de toate statele membre

ale UE.

Dacă ne referim la situația legată cu țara noastra, Republica Moldova face parte la tratatul
încheiat cu Uniunea Europeanpă, care prevede cooperarea în domeniul comerțului,
politica de securitate și cultura. Astfel, Acordul de Asociere include și Acord de Liber
Schimb Aprofundat și Cuprinzător, toate aceste au ca scop reducerea obstacolelor între
Uniunea Europeană și Republica Moldova contribuind la creșterea economiei.
Pentru Republica Moldova, acest Acord de Asociere are o importanță majoră, poate fi
privit ca primul pas semnificativ tării noastre spre aderarea la Uniunea Europeană.

În primul rând Acordul de Asociere conține prevederi cu caracter obligatoriu, norme

regulatorii și aranjamente de cooperare în toate sectoarele de interes. Obiectivele
principale acestui tratat sunt următoarele:

 aprofundarea asocierii politice și sporirea convergenței și a eficacității politice și a

politicii de securitate;
 promovarea stabilității și a securității în lume prin intermediul unui multilateralism
eficace;
 consolidarea cooperării și a dialogului între părți cu privire la securitatea
internațională și la gestionarea crizelor în
 lume, îndeosebi pentru a aborda problemele și principalele amenințări la nivel
mondial și regional;
 stimularea cooperării practice și orientate către rezultate între părți în vederea
asigurării păcii, a securității și a stabilității pe continentul european;
 consolidarea respectării principiilor democratice, a statului de drept și a bunei
guvernanțe, a drepturilor omului și a
 libertăților fundamentale, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin
minorităților, precum și contribuirea la
 consolidarea reformelor politice naționale;
 intensificarea dialogului și aprofundarea cooperării între părți în domeniul
securității și al apărării, precum și
 respectarea și promovarea principiilor suveranității și integrității teritoriale, a
inviolabilității frontierelor și a independenței3

Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană crează mai multe
beneficii pentru țara noastră care vor contribui la stabilitatea și creșterea situației
economice interne.

Rolul acestui acord constă nu numai în acordare benificiilor economice și politice. După
datele publicate, referitor la Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea

3
ACORD DE ASOCIERE între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre
ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte. Articolul 3
Europeană: ” La ședința plenară a Parlamentului European din 13 noiembrie 2014 au
votat în favoarea ratificării acestui document, 535 deputați, contra - 94 deputați, s-au
abținut - 44 deputați. ”. Aceste date ne dau posibilitatea să presupunem că mulțimea
țărilor susțin Republica Moldova. Dacă ne vom referi la o statistică mai aprofundată,
putem analiza voturile fiecărei țări membre al Uniunii Europene:

Țări Organele Pro Contra Abțineri Data

Camera
284 1 1
Deputaților

 România Senatul 122 0 0 14 July 2014

Acordul
Acord
Președintelui

Uniunea Parlamentul 535 94 44 13 noiembrie

Europeană European 2014

După părerea mea aceste Acord de Asociere are un rol foarte important pentru
dezvoltarea situației interne a Republicii Moldova, precum și situației externe. Este un
pas necesar pentru stabilirea relațiilor prietenești cu Uniunea Europeană și membrii
acestuia.

Etapele pe care urmează să le parcurgă Republica Moldova de la momentul

depunerii cererii de aderare până la încheierea Tratatului de aderare
Republica Moldova, fiind un stat tânăr, încă are nevoie de perfectare mai multor domenii
pentru aderarea la Uniunea Europeană. Dacă ne referim la etape, le pot diviza în două
categorii: etapele Uniunii Europene și etapele Republicii Moldova.

Etapele Uniunii Europene includ:

1. Consiliul decide să accepte sau nu cererea de aderare

2. Consiliul decide în baza avizului Comisiei să acorde țării respective statutul de
țară candidată și să inițieze negocierile de aderare.
3. Deschiderea negocierilor de aderare este decisă de către Consiliul European la
recomandarea Comisiei, odată ce țara candidată îndeplinește într-o măsură
suficientă criteriile politice de la Copenhaga și, eventual, alte condiții.
4. Comisia stabilește un raport de screening pentru fiecare capitol. Aceste rapoarte
sunt înaintate Consiliului.
5. Odată ce au fost îndeplinite criteriile de referință, statele membre adoptă o nouă
poziție comuna prin care confirmă închiderea capitolului în cauză, însă numai cu
titlu provizoriu. Negocierile de aderare la UE funcționează după principiul că „nu
s-a convenit nimic până nu s-a convenit totul”, astfel încât închiderea definitivă a
capitolelor are loc numai la sfârșitul întregului proces de negociere.
6. Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la progresele
înregistrate de țările care doresc să adere la UE, prin intermediul unor documente
de strategie anuale și rapoarte privind progresele înregistrate de țara respectivă.
7. În momentul în care negocierile referitoare la toate capitolele sunt încheiate în
mod satisfăcător pentru ambele părți, rezultatele sunt incluse într-un proiect de
tratat de aderare. După ce este examinat de către Comisie și aprobat de către
Parlamentul European, tratatul este semnat și ratificat de țara candidată și de toate
statele membre.

Aceasta este procedura, efectuată de Uniunea Europeană și organele lui, în procesul de

aderare a unui stat nou. Aici putem evidenția că lista este prescrisă, însă în cazul etapelor
a Republicii Moldova nu a fost stabilită o procedură concretă. Există numai condiții
prescrise în Articolul 49 și Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Reieșind
din asta, organele interne a Republicii Moldova trebuie singuri să creez un sistem de
proceduri pentru corespunderea criteriilor stabilite.
Stabilitatea instituțiilor, care garantez democrația, statul de drept, drepturile omului și
respectarea și protecția minorităților.

Domeniu respectării drepturilor omului întotdeauna a fost o problema pentru Republica

Moldova. Acesta reiesă din datele statistice, care confirmă faptul că în mare majoritate în
țara noastră aceste nu se respectă și anume cazurile depuse la CEDO. Foarte rar
Republica Moldova le învinge.

În Constituția Republicii Moldova, Articolul 1 alin. 3 este stipulat: ” Republica Moldova

este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui,
libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori
supreme şi sunt garantate.”. Nu pot să fiu de acord, după părerea mea Republica Moldova
încă tinde să fie un stat de drept.

La domeniul protecției minorităților Republica Moldova nu este cea mai severă țară.
După interpretarea Uniunii Europene, protecția minorităților presupune că ele trebuie să
fiu protejate prin legislația. Dar totuși la noi sunt organizate niște manifestări de către
reprezentanții acestora și ei au dreptul la exprimare opiniei. ” Trebuie ei să fiu prescrise
în legislația sau nu? ” – este o întrebare mai mult retorică. În viitor această întrebare va
trebui să fie soluționată, dar acum eu nu văd , din partea altor oameni, agresiunea fața de
minoritățile. De exemplu în Polonia, care este membru Uniunii Europene, societatea este
mult mai conservativă și nu susține așa fel de modificări.

Ca instituția, care garantează drepturile omului, statul de drept și alte particularități

democratice, poate fi considerată Parlamentul. Acesta, fiind organul legislativ, poate
adopta legi care vor schimba situația domeniului dat. Nu trebuie de uitat despre instituția
Ombudsmanului, care activează în cadrul Parlamentului. Întotdeauna Avocatul Poporului
primește o mulțime de cereri privind încălcarea drepturilor omului, în mare majoritate de
către organele executive. Analizând aceasta, Parlamentul are nevoie să protejează și să
respectă mai efectiv drepturile și libertățile fundamentale consacrate în Constituția.

Economia de piața, precum și capacitatea de a face față concurenței și forțelor pieței

în UE
Cu această condiție tot sunt neclarități și anume ” capacitatea de a face față concurenței
și forțelor pieței în UE ”. Piața Uniunii Europene în mare parte este bazată pe principiul
concurenței și în acest moment apare întrebare ” Ce produce RM pentru a participa în
aceasta concurență? ” Istoric, la noi era foarte dezvoltat domeniul agriculturii. Chiar și
acum, statul încearcă să favorizează pe agricultorii prin acordarea creditelor mai
avantajoase și compensațiilor pentru cheltuieli. De aici apare o altă întrebare ” De ce, cu
toate beneficiile care sunt acordate fermierilor, noi nu suntem un stat agricol
performant?”. Aici deja putem da răspunsul – corupția. Corupția este ceea ce stă la baza
mai multor probleme din țara noastră. Lupta cu ea este un proces foarte complex,
mulțimea crede că cu corupția trebuie de luptat prin adoptarea sancțiunilor mai aspre, dar
aceasta nu este o cale corectă. Cu corupția trebuie de luptat pe nivelul poporului,
societatea consideră că este ceva normal, când , de exemplu, persoana plătește
inspectorului de poliție, ca el să nu-i aplice sancțiunea. Corupția trebuie să fie nu numai
ilegală – ea trebuie să devină indecentă. În momentul când poporul va înțelege asta,
numai atunci situația va schimba.

Capacitatea de a-și asuma și de a implementa obligațiile aferente statutului de

membru, inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare

Ultima condiție și cu ea Republica Moldova are neclarități. ” Capacitatea de a-și asuma și

de a implementa obligațiile aferente statutului de membru ” – este o condiție foarte
logică, dar pentru situația în care se află statul nostru este imposibilă. Țări dezvoltate
acord Republicii Moldova niște credite sau împrumuturi, aceste au scop de dezvoltare
domeniul social, economic, cultural etc. Este evident faptul că o parte acestor bani nu este
cheltuită pe aceste scopuri. Aici iarăși are loc corupția, dar aceasta nu este cea mai
importantă problemă. După datele statistice, ” ... în anul 2021, soldul contului curent al
balanţei de plăţi a Republicii Moldova a înregistrat un deficit de 1 590,13 mil. USD,
contul de capital a înregistrat un sold negativ de 50,96 mil. USD, iar contul financiar s-a
soldat cu intrări nete de capital în valoare de 1 602,58 mil. USD. Poziţia investiţională
internaţională a constituit -5 660,97 mil. USD la 31.12.2021, iar datoria externă a totalizat
9 013,73 mil. USD.4 ”. Apare întrebare logică ” Cum aceste vor fi achitate? ”. Este o

4
https://www.bnm.md/ru/tags/datoria-externa
problemă care va avea un caracter periculos după 10 – 20 de ani, dar faptul că Republica
Moldova nu poate să implementează obligațiile este văzut și acum.

Avantajele şi dezavantajele aderării Republicii Moldova la U.E.

De la început, trenuie să pornim cu idea că nu există nimic ideal și veșnic. Uniuniea

Europeană, împreună cu acordarea beneficiilor, aduce și niște neajunsuri. Acum, voi
încerca să stabilesc avantajele și dezavantajele adrerării Republicii Moldova la U.E.

După părerea mea, una din probleme a poziţiei Uniunii Europene reiesă din faptul că nu
are o politică diferenţiată cu fiecare țara membră, dar încearcă o abordare generală, în
condiţiile în care situaţia şi poziţia fiecărui stat este. În condițiile în care țări membri nu
sunt în acord unul cu altu, Uniunea Europeană încearcă să aplice votul majorității,
aplicând, într-o măsură, discriminare fața de alt stat membru.

Principale avantaje aderării la Uniunea Europeană sunt următoarele:

Liberă circulație a persoanelor în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene, a fost
eliminat controlul pe hotare al cetațenilor comunitaților Europene, nefiind supuși unor
cerințe sau formalitați speciale. Beneficiaza de acest drept orice cetatean european.

Libera circulatie a marfurilor. Prin Tratatul de înfiinţare a CEE, s-a pus bazele unei
pieţe comune care aveau ca scop eliminarea barierelor comerciale între statele membre.
Comunitatea se intemeiaza pe o uniune vamala care cuprinde ansamblul schimburilor de
marfuri și care implica interzicerea, in relatiile dintre statele membre, a taxelor vamale la
import și la export și a oricaror taxe cu efect echivalent, precum și adoptarea unui tarif
vamal comun in relațiile cu tarile terțe.

Libera circulatie a serviciilor. Statele Membre trebuie să se asigure că principiul

dreptului de stabilire şi al liberei circulaţii a serviciilor pe întreg teritoriul Uniunii
Europene nu este restricţionat de legislaţia naţională. În unele sectoare se prevede
reglementări armonizate care trebuie respectate în scopul funcţionării pieţei interne;
aceasta priveşte în principal sectorul financiar dar şi unele profesii specifice.

Libera circulatie a capitalurilor. Statele Membre trebuie să înlăture toate restricţiile din
legislaţia naţională cu privire la mişcările de capital dintre ele, dar şi dintre acestea şi ţări
terţe, şi să adopte reglementările Uniunii Europene în scopul garantării unei funcţionări
corespunzătoare a plăţilor trans-frontieră şi a transferurilor tuturor formelor de capital.
Aceasta asigură un flux de investiții în țara noastă, care vor influența asupra economiei de
piața și situației economice interne

Așadar, principalele avantaje sunt:

- libera circulatie a persoanelor (lucratorilor) ce au posibilitatea de a lucra in orice

stat membru al Uniunii Europene;
- libera circulatie a marfurilor- exportul marfurilor in statele comunitare fara taxe
vamale;
- libera circulatie a capitalurilor;
- libera circulatie a serviciilor;
- posibilitatea cetatenilor de a efectua proiecte de finantare pentru a primi sume
subtantiale de la Uniunea Europeana in vederea sustinerii unor afaceri.
- beneficiul apartenentei la o mare familie de natiuni şi la securitatea pe care
această apartenentă o conferă;
- oporunitatea participării la cea mai mare piată unică din lume, cu toate
posibilitătile legate de creşterea economică şi crearea de locuri de muncă;
- consolidarea ireversibilă a reformelor economice şi politice realizate după 1989;
- facilitarea accesului la Fondurile Structurale destinate dezvoltării regiunilor mai
putin prospere ale Uniunii, fonduri care s-au dovedit benefice pentru tări ca
Irlanda sau Portugalia, în primii ani după aderare.

Dezavantajele:

Există persoane care cred ca aderarea la Uniunea Europeană ar conduce la o pierdere de

suveranitate și identitate naționala sau se tem că țara va deveni mai vulnerabilă in
condițiile concurenței de piața unica europeană.

Republica Moldova, fiind un stat care nu întrunește toate condițiile pentru aderarea la
Uniunea Europeană, va fi nevoită să cheltuie niște sume de bani colosale pentru atingerea
standartelor Uniunii Europene. În mare majoritate, suma aceasta va fi plătită din bugetul
de stat, care la rândul lui este compus din impozitele a cetățenilor. Aici apare întrebare,
dar oare costă aderarea la Uniunea Europeană cheltuierea acestor miliarde de euro?
Reieșind din situație economică internă, nu avem nici-o șansă de a achită această sumă,
de exemplu România – a cheltuit aproape 25-30 miliarde de euro pentru atingerea
standartelor Uniunii Europene. Dacă vom exclude factorul corupției, pe această suma de
25-30 miliarde de euro, Republica Moldova poate să-și construiască o economie internă
puternică, bazată nu numai pe agricultura, dar și investiții.

Alt dezavantaj, polititca Uniunii Europene referitor la refugiații Acum, refugiatul din
țările Arabe are mai multe șanse de a întra pe teritoriul Uniunii Europene, decât o simplă
persoană din altă țară, care dorește să lucreze. Important este că legislația nu permite
acestor refugiați să lucreze, dar le întreține cu indemnizații sociale. După datele statistice,
reieșind din faptul că aceste persoane nu au un loc de muncă, a fost crescut nivelul de
criminalitate. Aceste persoane cu statutul de refugiat stau deja mai mulți ani și nu doresc
să adaptez la normele europene. O altă problema este religia, Islam este o religie care se
răspândește mai efectiv decât Ortodoxie, dacă vom compara familia Ortodoxă și familia
Islamică, în familia Islamică de obicei sunt 3 sau mai mulți copii, dar în familie Ortodoxă
părinții doresc să creez condiții mai favorabile pentru copil, de aceea în familii europene
părinții nasc 1-2 copii în vârsta de la 30 – 49 de ani.Dacă ar facem comparația cu
refugiați din Ucraina și din țările Arabe putem evidenția următoarele distincții: refugiații
din Ucraina au dreptul de a lucra, dar rafugiații din țările Arabe nu; refugiații din Ucraina
în mare parte sunt femei, dar refugiații din țările Arabe sunt în mare parte bărbați;

Mentalitatea societății Republicii Moldova. Fiecare om dorește respectarea drepturilor și

libertăților sale principale, Uniunea Europeană vine cu o listă mai amplă de aceste
drepturi, asigurând, de exemplu, drepturile cuplurilor de același sex de a adopta copii.
Societatea noastră formată, în mare parte, din oamenii care au trăin în URSS nu va fi
deacord cu adoptarea acestei norme. Nu numai ei, dar și mai mulți tinerii nu suport
această prevedere, mulțimea spune despre existența tradițiilor și institutul familiei. De
exemplu, chiar și în Codul Familiei Republicii Moldova Articolul 2 alin.3 este stipulat: ”
Relaţiile familiale sînt reglementate în conformitate cu următoarele principii:
monogamie, căsătorie liber consimţită între bărbat şi femeie, egalitate în drepturi a
soţilor în familie, sprijin reciproc moral şi material, fidelitate conjugală, prioritate a
educaţiei copilului în familie, manifestare a grijii pentru întreţinerea, educaţia şi apărarea
drepturilor şi intereselor membrilor minori şi ale celor inapţi de muncă ai familiei,
soluţionare, pe cale amiabilă, a tuturor problemelor vieţii familiale, inadmisibilitate a
amestecului deliberat în relaţiile familiale, liber acces la apărarea, pe cale judecătorească,
a drepturilor şi intereselor legitime ale membrilor familiei.”. Acum oamenii nu sunt așa
de radicali și agresivi fața de aceste minorități, nimeni nu le interzice să facă ceea ce
doresc, în limitele legislației. Dar ei au nevoie de stipularea normelor de protecție
adăugătoare și acordarea drepturilor suplimentare. Dar de ce? Oare democrația nu
presupune egalitatea tuturor în drepturi și obligații?

Concluzii

Uniunea Europeană este un mecanism foarte complex, format din mai multe instituții de
cel mai înalt nivel. Evident faptul că țări care doresc să fac parte din Uniunea Europeană
trebuie să întrunesc condițiile speciale. Mulțimea din țări confruntă cu greutăți pe calea
aderătrii la Uniunea Europeană. De exemplu, Turcia, care întrunește toate condițiile de
aderare la Uniunea Europene, cu excepția celor ce țin respectarea și protejarea drepturilor
omului. Deja de foarte mult timp Turcia este considerată un membru potențial al Uniunii
Europene, dar până când nu a fost acceptată. Această situație confirmă faptul că în
Uniunea Europeană sunt primite numai în conformitate cu criteriile, care sunt egali
pentru toți.

Din acest considerent, Republica Moldova nu este cum va discriminată, ceea ce este
normal. Dar dacă ne reflectăm condițiile necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană
pe situația internă în țara noastră, indiferent de domeniu. Putem afirma faptul că
Republica Moldova încă nu este pregătită pentru aderarea în Uniunea Europeană. Există
încă o mulțime de probleme interne care nu dau voie ca țara noastră să dezvoltă în diferite
domenii. Și fiecare dintre aceste domenii are o problema aparte, ceea ce presupune că
fiecare dintre aceste probleme trebuie să fie analizată individual și rezolvată individual.
Noi, ca cetățenii Republicii Moldova nu trebuie să așteptăm până când Parlamentul va
adopta o lege, sau Guvernul va emite o hotârăre. Fiecare dintre noi are posibilitatea de a
crea condiții mai bune pentru trai. Indiferent de faptul vom fi noi membrii al Uniunii
Europene sau nu, aceste schimbări vor influența asupra nivelului de trai pentru cetățenii
din Republica Moldova.

Anton Janu DR2003