Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

Facultatea de Științe Economice

Specializarea: Administrarea Afacerilor

Descrierea procesului de
aderare a Maltei la Uniunea
Europeană

Student:
Hirianov Alina-Mirabela
(AA2)

Uniunea Europeană este o formă de organizare economică și politică unică în lume, care
reunește 27 de țări. Bazele sale au fost puse în 1958, când 6 țări au decis să înființeze
Comunitatea Economică Europeană (CEE). Este vorba despre Belgia, Germania, Franța,
Italia, Luxemburg și Olanda.
UE este întemeiată pe principiul statului de drept - toate acțiunile sale au ca temei juridic
tratatele semnate în mod voluntar și democratic de toate statele membre.
Stabilitatea economica si politica europeana este un element de atractie pentru multe
tari europene, care au dreptul de a solicita sa devina membre ale Uniunii Europene.

Iar în anul 1998 Malta și-a exprimat intenția de a reveni la masa negocierilor de integrare la
UE.
Urmare a faptului ca Malta si-a reactivat cererea de aderare in octombrie 1998, și a fost
elaborata si o strategie de pre-aderare specifica pentru Malta.

Strategia UE de pre-aderare pentru Malta se bazeaza pe: - Acordurile de Asociere; -

Parteneriatele pentru Aderare si Programele Nationale pentru Adoptarea Acquis-ului
(PNAA); - Asistenta pecifica pentru pre-aderare; - Participarea la programele, agentiile si
comitetele Comunitatii Europene

Malta este o mică insulă în Marea Mediterană, care în mod paradoxal a făcut cerere
de aderare la UE de două ori. În 1996 Partidul Muncii, nou ales la guvernare, a îngheŃat
cererea mai veche argumentând că obligaŃia de a respecta regulile stricte ale Uniunii nu ar fi
în interesul Maltei.După doi ani, naŃionalistii au câstigat alegerile si au reactivat cererea de
aderare, considerând că este în interesul Ńării pentru că Uniunea Europeană este principalul
partener comercial al Maltei. Dat fiind că Malta este o destinaŃie populară de vacanŃe
pentru europeni, opinia publică din UE este favorabilă primirii ei, în schimb opinia publică
malteză este împărŃită, si rezultatul unui referendum privind aderarea este imposibil de
prevăzut. Dezvoltarea economică a Maltei atinge standardele europene, dar influenŃa statului
în economie trebuie redusă si trebuie aplicate reguli mai stricte de apărare a mediului..
Pe data de 13 octombrie 1999, Comisia Europeana a recomandat Statelor Membre sa
deschida negocierile cu Romania, Slovacia, Letonia, Lituania, Bulgaria si Malta.
Din partea Uniunii, cele 15 State Membre sunt partile implicate in negocierile de
aderare. Presidentia Consiliului de Ministri, detinuta de Statele Membre prin rotatie, la
fiecare 6 luni, prezinta pozitiile de negociere convenite in cadrul Consiliului si prezideaza
sesiunile de negociere la nivel de ministri sau adjuncti. Fiecare tara candidata isi pregateste
propriile pozitii asupra celor 31 de capitole ale acquis/ului comunitar, pentru a se angaja in
negocieri. Fiecare tara a numit un negociatorsef, care este sustinut de o echipa de experti.
Comisia Europeana propune pozitii de negociere si mentine legatura cu tarile
candidate, pentru a cauta impreuna solutii la problemele care apar pe parcursul negocierilor.
In cadrul Comisiei, lucrarile sunt coordonate de Directia Generala pentru Extindere.
Secretariatul General al Consiliului si tarile candidate furnizeaza serviciile de
secretariat aferente negocierilor. Parlamentul European este permanent informat asupra
progresului negocierilor si isi da avizul pentru tratatele de aderare rezultate. Fiecare Stat
Membru va trebui sa ratifice tratatele de aderare. In majoritatea cazurilor, acest lucru
necesita un act al Parlamentului. Dezbaterile privind ratificarea vor oferi o oportunitate
reprezentantilor maselor populare din fiecare stat membru de a-si exprima punctele de
vedere asupra extinderii.
In unele tari, poate fi necesara si organizarea unui referendum in vederea aprobarii
tratatelor de aderare.
Negocierile determina conditiile in care fiecare tara candidata va adera la Uniunea
Europeana. Astfel, se asteapta ca tarile candidate sa accepte acquis-ul comunitar, respectiv
normele juridice adoptate in baza tratatelor constitutive ale UE, in principal Tratatele de la
Roma, Maastricht si Amsterdam.
Negocierile se axeaza pe conditiile in care tarile candidate vor adopta, implementa si
aplica acquis-ul, si mai ales pe acceptarea unor aranjamente tranzitorii, care trebuie sa fie
limitate ca domeniu si durata. Prin aranjamente similare stabilite in cadrul negocierilor
anterioare de aderare, noile State Membre au reusit sa realizeze conformitatea cu anumite
norme juridice pana la data convenita prin negociere.
Acquisul comunitar reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza
activitatea institutiilor UE, actiunile si politicile comunitare, si consta in: continutul,
principiile si obiectivele politice cuprinse in Tratatele originare ale
Comunitatilor Europene si in cele ulterioare (Actul Unic European, Tratatul de
la Maastricht si Tratatul de la Amsterdam);
• legislatia adoptata de institutiile UE pentru punerea în practica a prevederilor
Tratatelor (regulamente, directive, decizii, opinii si recomandari);
• jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene;
• declaratiile si rezolutiile adoptate in cadrul Uniunii Europene; actiuni comune,
pozitii comune, conventii semnate, rezolutii, declaratii si alte acte adoptate in
cadrul Politicii Externe si de Securitate Comuna (PESC) si al cooperarii din
domeniul Justitiei si al Afacerilor Interne (JAI);
• acordurile internationale la care CE este parte, precum si cele încheiate intre
statele membre ale UE cu referire la activitatea acesteia.
Din ratiuni practice, acquis-ul comunitar a fost impartit in 31 de capitole.

Procedura de desfasurare a negocierilor a fost stabilita in 1997. Sesiunile au loc la

nivel de ministri sau adjuncti (reprezentanti permanenti) pentru Statele Membre, respectiv
ambasadori sau negociatori-sefi pentru tarile candidate.
Ritmul negocierilor depinde de nivelul de pregatire al fiecarei tari candidate si de
complexitatea problemelor care trebuie rezolvate. Din acest motiv, nu se poate estima in
avans durata fiecarei negocieri.
Comisia Europeana propune pozitiile comune de negociere ale UE pentru fiecare
capitol referitor la aspectele care tin de sfera comunitara.
Pozitiile de negociere sunt aprobate in unanimitate de catre Consiliul Uniunii
Europene. Rezultatele negocierilor sunt incorporate intr-un tratat de aderare. Acesta este
trimis Consiliului pentru aprobare si Parlamentului European pentru avizare. Dupa semnare,
tratatul de aderare este trimis statelor membre si tarii/tarilor candidate pentru ratificare, ceea
ce, in unele cazuri, impune organizarea de referendumuri. Tratatul intra in vigoare, iar tara
candidata devine stat membru, la data aderarii.
CUM MALTA A CONSTRUIT CADRUL NECESAR PENTRU O ECONOMIE STABILĂ:
Cu privire la reformele structurale, Guvernul a adoptat o strategie cu privire la reforma
cheltuielilor publice, introducerea privatizarii si restructurarii sectorului public. Guvernul a
luat
o serie de masuri pentru reformarea industriei, respectiv reducerea instrumentelor de
protectie a industriei prin masuri discriminatorii. Liberalizarea comertului a fost un element
esential al politicii economice, desi unele sectoare pastreaza un grad ridicat de protectie.

In domeniul legislatiei muncii au fost facute eforturi in vederea alinierii legislatiei

malteze cu cea europeana,pentru indeplinirea conditiilor de tratament egal intre barbati si
femei. In ianuarie 2000 s-a adoptat o lege in vederea eliminarii discriminarii bazate pe sex si
crearea de oportunitati egale, care a intrat in vigoare in octombrie 2000.

Cu privire la dezvoltarea rurala si forestiera Malta a adoptat regulamentul de

conservare al padurilor si copacilor in ianuarie 2001. Comisia recomanda autoritatilor
malteze imbunatatirea capacitatilor administrative si cresterea programelor de dezvoltare
rurala.
In anul 2001 o strategie care dorea implementarea acquis-ului cu privire la calitatea
produselor alimentare a fost adoptata.

Ca o cerere a retelei de transport trans-Europene, Malta a adoptat a metoda pentru

colectarea informatiilor pentru a aduce sistemul de colectare si cheltuieli in infrastructura in
linie cu acquis-ul comunitar.
In domeniul transportului aerian s-a adoptat legislatie cu privire la zgomotul emis de
aparatele de zbor, sistemul computerizat de rezervare, echipamentele de control a traficului
aerian., a standardelor Eurocontrol si investigarea accidentelor aeriene.
In 2001 a fost transpus regulamentul Uniunii Europene cu privire la transportul aerian
si s-a inaugurat un nou centru de control al traficului aerian.
Cu privire la transportul marin in iulie 2000 legislatia malteza s-a aliniat la legislatia
Comunitatii Europene cu privire la calificarea echipajelor si alte masuri si standarde de
siguranta a transportului marin. Noile legi cuprind de asemenea masuri cu privire la siguranta
transportului cu vase pentru pasageri.
 Bibliografie :
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/joining-the-euro-area/convergence-criteria/

https://www.europarl.europa.eu/malta/resource/static/files/malta-eu--2-.pdf

https://europa.eu/european-union/about-eu/eu-in-brief_ro
https://europa.eu/european-union/about-eu/countries_ro