UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT INTERNAŢIONAL ŞI EUROPEAN

CURRICULUM
la disciplina

DREPT INSTITUŢIONAL AL UNIUNII EUROPENE

Ciclul I, Licenţă

AUTORII:
Natalia SUCEVEANU,
doctor în drept, conferenţiar universitar
Natalia ZAMFIR
doctor în drept, conferenţiar universitar

CHIŞINĂU 2022

1
APROBAT Şef Departamentului _____________________
la şedinţa Departamentului
din 29 august 2020

2
 I. PRELIMINARII

Influența Uniunii Europene asupra învățămîntului superior. Actualii absolvenți ai

facultăților de drept se confruntă cu o lume în care dreptul și aplicarea practică a acestuia sînt în curs
de continuă transformare, fapt ce se datorează integrării europene și globalizării. Aceste evoluții
generează, în mod inevitabil, noi provocări pentru educația juridică. Europenizarea dreptului și a
practicii juridice solicită educarea unei noi generații de absolvenți juriști.
Prezentarea generală a disciplinei. Uniunea Europeană este forma actuală a construcției
comunitare, care a început în anul 1952. Formele pe care le-a luat renumita tendinţă de Integrare
Europeană îşi au începuturile în dorinţa unei gîndiri absolut noi de promovare şi susţinere a relaţiilor
interstatale din Europa după sfîrșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În special, începuturile se
regăsesc în Tratatele de la Paris şi Roma care au instituit Comunitatea Europeană pentru Cărbune şi
Oţel (tratat actualmente expirat) Comunitatea Economică Europeană şi Comunitatea Europeană pentru
Energie Atomică, tratate negociate, semnate şi ratificate iniţial de şase State Membre. Structurile pe
care aceste Tratate le-au creat sînt recunoscute pînă în prezent într-o Europă Unită, ale cărei număr s-
au extins de la 6 la 27 state membre.
Uniunea Europeană este cea mai importantă organizaţie europeană şi cea mai sofisticată
instituţie regională creată pînă în prezent. Scopul principal al Uniunii Europene este crearea unei pieţe
unice având tarife externe comune cu eliminarea tarifelor interne, precum şi promovarea circulaţiei
libere a mărfurilor, serviciilor, persoanelor şi capitalului. Uniunea Europeană are un şir de instituţii
comune care joacă rolul principal în elaborarea legislaţiei, interpretarea şi aplicarea ei.
Instituţiile de bază ale Uniunii Europene sînt Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia
Europeană, Parlamentul European, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Curtea de Conturi şi Banca
Centrală Europeană. Este imposibilă analiza dreptului UE fără a studia istoria dezvoltării acestor
entităţi, în special, deoarece unele din ele pe parcursul istoriei au dobîndit mai multe puteri legislative
decât au avut anterior.
Locul şi rolul disciplinei în formarea competenţelor specifice. Disciplina Dreptul
instituţional al Uniunii Europene include trei niveluri de competențe: cunoaştere, aplicare şi integrare.
Cunoaşterea se axează pe formarea și dezvoltarea competențelor avansate în domeniul Dreptului
instituțional al UE, necesare pentru înţelegerea critică a conceptelor, teoriilor și principiilor din cadrul
Dreptului instituţional al Uniunii Europene. Aplicarea ţine de procesul de formare şi dezvoltare a
abilităților de cercetare în domeniul Dreptului instituţional al Uniunii Europene, necesare pentru
pregătirea studenților în scopul investigării conceptelor contradictorii din domeniu.
Dreptul instituţional al Uniunii Europene este o disciplină de învăţămînt universitar ce studiază
ansamblul normelor juridice care reglementează înfiinţarea Comunităţilor Europene şi a Uniunii
Europene, structura instituţiilor Uniunii Europene, organelor şi agenţiilor Uniunii, dar şi modul de
organizare şi funcţionare ale acestora. Este o disciplină fundamentală în raport cu celelalte discipline
de drept material al Uniunii Europene (Dreptul Uniunii Europene al afacerilor, Dreptul Uniunii
Europene al mediului etc.), iar în perspectiva asocierii cu UE - şi pentru disciplinele clasice care
studiază dreptul intern în vederea delimitării concrete a competenţelor statale de cele ale Uniunii
Europene.
Cursul va asigura accesul la un larg șir de metode de studiu și tehnici juridice, precum spețe,
expuneri de caz/situație, dezbateri, procese simulate, scrierea de eseuri, etc. În același timp, cursul
urmărește dezvoltarea capacităților analitice și practice ale studenților, în contextul materiei Dreptului
instituțional al UE.

3
 II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Ore total:

Evaluarea

credite
Nr. de
Forma de Codul Denumirea Responsabil Inclusiv
Semestrul
învăţământ disciplinei disciplinei de disciplină Total
C S L LI
M04A025 Drept N.Suceveanu IV 150 45 30 - 75 ex 5
cu frecvenţă instituţional N.Zamfir a
la zi al UE m
en
M04A025 Drept N.Suceveanu II,IV 150 22 8 - 120 ex 5
cu frecvenţă instituţional a
redusă* al UE m
en

Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

Nr. Ore
d/o
Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
zi f/r* zi f/r* Zi f/r*
1. Contextul internaţional al constituirii Comunităţilor 2 2 2 7 10
europene(Comunitatea Europeană pentru Cărbune şi Oţel
(CECO), Comunitatea Economică Europeană (CEE),
Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică
(CEEA))
2. Evoluţia Comunităţilor Europene şi crearea Uniunii 4 2 3 7 10
Europene
3. Extinderea Uniunii Europene şi procesul de aderare la 2 2 2 6 10
Uniunea europeană
4. Dreptul instituţional al UE definiţie, specific, izvoare şi 2 2 3 10 10
principia
5. Structura instituțională a Uniunii Europene moderne. 2 1 1 1 5 5
Consiliul European, Preşedintele Consiliului European şi
Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă şi Securitate
Comună
6. Consiliul Uniunii Europene: legiuitor și factor de decizie 2 2 2 1 5 10
7. Rolul Comisiei Europeane în calitate de gardian al 2 2 2 5 10
Tratatelor Uniunii și a respectării dreptului Uniunii
8. Parlamentul European, forum pentru dezbaterile politice 2 2 2 5 10
și luarea de decizii la nivelul UE
9. Procedurile de adoptare a deciziilor la nivelul Uniunii 2 2 2 5 5
Europene
10 Sistemul jurisdicţional al Uniunii Europene (Curtea de 2 2 3 1 10 10
Justiţie a Uniunii europene, Tribunalul)
11 Instituții și organisme financiare ale UE (Curtea de 2 1 2 1 6
conturi, BCE, BEI). Curtea Europeană de Conturi
12 Organisme consultative la nivelul Uniunii Europene.Alte 2 2 1 8
agenţii şi organisme ale Uniunii Europene.
13 Relaţiile Republica Moldova -Uniunea Europeană 2 2 2 2 10 10
14 Uniunea Europeană și drepturile omului 2 2 1 6

4
 Total
III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU
COMPETENŢE
1. Cunoaşterea conceptelor, teoriilor,
paradigmelor şi metodologiei din domeniul
juridic
2. Utilizarea cunoştinţelor în culegerea datelor şi
informaţiilor referitoare la probleme concrete
de drept
3. Aplicarea legislaţiei Republicii Moldova,
altor instrumente juridice europene
internaţionale
30 22 30 8 75 120
FINALITĂŢI DE STUDIU
- a defini noțiunile de Comunități
Europene/Comunitate Europeană/ Uniunea
Europeană;
- a defini acquis-ul Uniunii Europene și principiile
sale fundamentale;
- a define principiile de bază ale proceselor de
integrare europeană, de extindere a UE,
extindere a UE, de constituire și modul de
funcționare a instituțiilor UE, modalitatea de
negociere ți aderarea noilor state la UE;
- a caracteriza formele și tipurile integrării
europene și procesele respective;
- a descrie evoluţia istorică a integrării europene;
- a descrie cadrul normativ al Uniunii Europene;
- a caracteriza cadrul instituțional al Uniunii
Europene;
- a identifica instituţiile UE implicate în procesul
de luare a deciziilor la nivelul UE;
- a identifica etapele armonizării legislației
naționale cu standardele UE.
- a deosebi particularitățile Dreptului
instituţional al UE în comparative cu Dreptul
internaţional public vizavi de instituțiile
implicate;
- a alege metoda cea mai eficientă pentru
acumularea datelor şi informaţiilor referitoare la
interpretarea clauzelor tratatelor constitutive în
conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție
a UE;
- a argumenta eficienţa metodelor utilizate pentru
culegerea datelor şi informaţiilor referitoare la
determinarea raportului dintre Dreptul
instituțional al UE și dreptul național al
statelor membre ale UE prin prisma
jurisprudenței Curții de Justiție a UE;
- a evalua datele şi informaţiile culese/ accumulate,
pentru a determina exigențele înaintate față
de un stat în procesul de aderare la Uniuniea
Europeană.
a - a interpreta legislația națională prin prisma
şi compatibilității cu angajamentele asumate de
RM în contextual implementării Acordului de
asociere cu UE;
- a identifica drepturile și obligațiile Republicii
Moldova, care rezultă din statutul de stat
asociat cu UE, precum și a proceselor de
consultare și negociere cu instituțiile UE și a
modalităților de maximizare a beneficiilor
5

4. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor
specifice din domeniul juridic în soluţionarea
problemelor de ordin practic
5. Exprimarea viziunilor proprii faţă de
reglementări sau coliziuni sau de drept
6. Utilizarea de tehnici, metode şi procedee în
vederea formulării soluţiilor interpretative ale
normelor juridice
7. Formularea propunerilor în vederea
perfecţionării cadrului legal existent
asocierii cu UE;
- a compara evoluția tratatelor modificative, dar
și recentul tratat de modificare de la
Lisabona, punînd în valoare esența și
importanța lor;
- a formula modificări în legislația națională în
baza legislației și standardelor Uniunii
Europene asumate în contextul Acordurilor
bilaterale încheiate cu UE.
- a identifica tehnici şi instrumente specifice
domeniului dreptului instituțional al UE;
- a aplica / utiliza postulate fundamentale ale
cursului;
- a clasifica actele adoptate de instituțiile
Uniunii Europene și diferitele procedure de
adoptare a deciziilor la nivelul UE;
- a interpreta clauzele tratatelor constitutive în
conformitate cu jurisprudența Curții Europene
de Justiție;
- a decide asupra diverselor situaţii practice în baza
cunoştinţelor acumulate şi ţinând cont de
prevederile legislației UE și jurisprudenței
Curții de Justiție a UE;
- a evalua rolul organelor consultative ale UE
în procesul de luare a deciziilor cu
angajamentele asumate de RM în contextul
implementării Acordului de asociere cu UE.
- a pronostica asupra evoluției sistemului
instituțional al UE;
- a compara atribuțiile funcționale ale
instituțiilor UE din perspectiva evoluției
acestora de la instituții comunitare spre
instituții ale Uniunii Europene;
- a interpreta beneficiile și costurile de aderare
la UE;
- a analiza efectului direct al dreptului UE;
- a exprima viziuni proprii asupra viitorului
statut al RM în raport cu UE ;
- a compara competențele instituțiilor UE în
vederea proceselor de aderare și de retragere
din cadrul UE;
- a distinge politica de extindere a UE si Poltica
de vecinătate a UE;
- a compara competențele externă și internă a
UE (competențele exclusive ale UE, partajate
între Uniune și statele membre și competența de
sprijin, coordonare sau completare);
- a utiliza metodele specifice jurisprudenței Curții
de Justiție a UE în procesul de elucidare a
esenţei juridice a unei sau altei instituţii ale UE.
- a exprima viziuni proprii asupra cadrului
instituțional RM-UE;
- a pronostica noul cadru juridic al raporturilor
RM și UE (Implementarea Acordului de
Asociere );
6

8. Îndeplinirea la termen, riguroasă şi
responsabilă, în condiţii de eficienţă şi
eficacitate, a sarcinilor profesionale, cu
respectarea principiilor eticii juridice
9.Utilizarea eficientă a resurselor de
comunicare, a surselor de formare profesională
asistată, atât în limba română, cât şi într-o
limbă de circulaţie internaţională
- a interpreta legislaţiei naţională prin prisma
compatibilităţii cu prevederile Acordului de
Asociere;
- a stabili normele juridice din legislaţia naţională
care conţin carenţe;
- a face propuneri de lege ferenda.
- a îndeplini la termen şi responsabil, în condiţii de
eficienţă şi eficacitate, sarcinile profesionale;
- a valorifica observarea în calitate de metoda
de evaluare a performanțelor subiecților
supuși evaluării;
- a percepe etica ca parte integrantă a culturii
spirituale a personalităţii;
- a poseda măiestrie și tact profesional;
- a manifesta abilități de leadership și inovație ;
- a cunoaște tehnologiile informaționale și
modalitățile de adaptare la realizarea eficientă
a obiectivelor propuse;
- a formula recomandări în vederea determinării
celor mai concludente soluţii şi interpretări;
- a dezvolta capacităţile de opţiune în privinţa
scopurilor, activităţilor, modului de comportare,
valorilor autentice în baza studierii problemelor
fundamentale ale eticii şi deontologiei juridice.
- a poseda capacitatea de a doza rațional
timpul privind monitorizarea activității
prestate;
- a întreţine o discuţie, manifestând competenţă,
consecvenţă, formulare şi expunere logică;
- a redimensiona activitatea profesională în raport
cu noile politici şi strategii educaţionale;
- a folosi eficient paginile electronice, aplicaţiile
software de specialitate, bazele de date, cursurile
on-line etc. atât în limba româna cât şi, cel puţin,
într-o limbă de circulaţie internaţională;
- a produce noi cunoştinţe prin realizarea
proiectelor inovaţionale.

V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

Subiectul 1. Contextul internaţional al constituirii Comunităţilor europene(Comunitatea

Europeană pentru Cărbune şi Oţel (CECO), Comunitatea Economică Europeană (CEE),
Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică (CEEA)).
Obiective Unităţi de conţinut

- să descrie premisele istorice ale apariţiei - Contextul internaţional al constituirii

Comunităţilor Europene; Comunităţilor Europene;
- să explice conceptele de „integrare” şi - Constituirea Comunităţii Europene a
„supranaţionalitate”; Cărbunelui şi Oţelului;
- să identifice caracteristicile Comunităţilor - Constituirea Comunităţii Economice
Europene în raport cu organizaţiile Europene şi a Comunităţii Europene
internaţionale de cooperare; a Energiei Atomice (CEEA);
- să analizeze sistemul de colaborare dintre state - Încheierea tratatelor:

7
 în organizaţiile internaţionale de integrare;
să facă concluzii verbale asupra metodelor propuse
pentru construcţia europeană
Subiectul 2. Evoluţia Comunităţilor Europene şi crearea Uniunii Europene.
Obiective
- să definească Uniunea Europeană;
- să analizeze evoluţia Comunităţilor Europene
spre Uniunea Europeană;
- să compare dispoziţiile următoarelor tratate:
Tratatele Comunităţii Economice Europene
şi Euratom
Actul Unic European
Tratatul Uniunii Europene
Tratatul de la Amsterdam
Tratatul de la Nisa
Tratatul de la Lisabona;
- să argumenteze natura juridică a Comunităţilor
Europene în raport cu cea a Uniunii Europene.
Subiectul 3. Extinderea Uniunii Europene şi procesul de aderare la Uniunea europeană.
Obiective
- să cunoască natura, actorii şi valorile UE;
- să identifice statele fondatoare şi cele care au
aderat pînă la etapa actuală;
- să analizeze procesul de extindere a UE de la 6
la 28;
- să determine condiţiile aderării la Comunităţile
europene şi Uniunea Europeană;
- să compare procesul de aderare a statelor în anii
2004, 2007;
- să exemplifice diferite modele de aderare a
statelor;
- să caracterizeze statele candidate și potențial
Tratatul CEE;
Tratatul CEEA;
- Sistemul instituţional creat de Tratatele
CEEA şi CEE;
- Metode propuse pentru construcţia
europeană:
Metoda interguvernamentală;
Metoda federalistă;
Metoda funcţionalistă a lui Jean Monnet;
Metoda comunitară.
Termeni – cheie: Comunitate Europeană,
integrare europeană, CECO – Comunitatea
Europeană pentru Cărbune şi Oţel, CEE –
Comunitatea Economică Europeană, CEEA –
Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică,
supranaționalitate, integrare.
Unităţi de conţinut
- Unificarea instituţională;
- Comunităţile Europene între 1958 şi 1969.
Criza scaunului gol;
- Evoluţia Comunităţilor după 1969;
- Actul Unic European;
- Crearea Uniunii Europene prin tratataul de la
Maastricht;
- Tratatul de la Amsterdam;
- Tratatul de la Nisa;
- Evoluţia după Tratatul de la Nisa şi eşecul
proiectului Tratatului Constituţional;
- Tratatul de la Lisabona.
Termeni – cheie: tratat, comunitățile europene,
instituție, piață comună, piață unică, Uniune
Europeană, pilonii Uniunii Europene, PESC, JAI,
libertățile omului, cetățenie europeană.
Unităţi de conţinut
- Evoluţii comparative privind extinderile
succesive ale Uniunii Europene.
- Criteriile de aderare la Uniunea
Eoropeană (Criteriile de la Copenhaga şi
Madrid).
Termeni – cheie: Uniune Europeană, stat fondator,
stat candidat, stat potențial candidat, asociere,
aderare, integrare, extindere, strategia de extindere,
Politica Europeană de Vecinătate.
8
 candidate;
- să analizeze politica de extindere a Uniunii
Europene.

Subiectul 4. Dreptul instituţional al UE definiţie, specific, izvoare şi principii.

Obiective Unităţi de conţinut
- să identifice noţiunea de drept comunitar şi - Dreptul instituţional al UE – definiţie.
drept european; - Natura juridica a UE:
- să definească principiile fundamentale ale - principiul rangului prioritar al dreptului UE
dreptului UE; faţă de dreptul naţional;
- să clasifice izvoarele dreptului UE; - principiul aplicării directe și efectului direct
- să determine izvoarele orginare ale dreptului al dreptului UE.
UE; - Principiile generale ale dreptului UE:
- să diferenţieze izvoarele derivate de cele principiul împuternicirii speciale limitate şi
originare şi să definească particularităţile implicite;
izvoarelor derivate; principiul subsidiarităţii și Principiul
- să caracterizeze importanţa izvoarelor proporţionalităţii;
complementare; principiul respectării drepturilor
- să demonstreze supremația Dreptului UE față fundamentale ale omului.
de cel al statelor membre ale UE. - Izvoarele dreptului UE:
izvoare originare ale dreptului UE;
izvoare derivate;
izvoarele complementare.
Termeni – cheie: tratate, acquis european,
regulamente, directive, decizii, cutumă, izvoare ale
dreptului european, principii fundamentale,
comunități europene, legislație, dreptul primar,
dreptul derivat, jurisprudență, efect direct.

Subiectul 5. Structura instituțională a Uniunii Europene moderne. Consiliul European,

Preşedintele Consiliului European şi Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă şi Securitate
Comună
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească principiile activităţii instituţiilor UE; - Principiile care guvernează activitatea
- să caracterizeze evoluţia istorică a sistemului instituţiilor comunitare.
instituţional al UE; - Structura instituţională a UE
- să determine particularităţile instituţiilor UE în - Înfiinţarea şi funcţionarea Consiliului
raport cu structura instituţională a organelor European, preşedintele Consiliului European.
organizaţiilor internaţionale de cooperare; - Funcţiile Consiliului European.
- să determine evoluția istorică a Consiliului - Competenţa Consiliului European în
European; domeniul PESC, partajarea competenţei cu
- să definească structura Consiliului European; Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe
- să analizeze modul de cooperare a Consiliului și Politica de Securitate.
European cu Consiliul UE, împreună cu statele Termeni – cheie: instituție, Consiliul European,
membre a Uniunii Europene în vederea realizării comisie europeană, Parlament European, Curtea de
atribuţiilor primului; Justiție a UE, Banca Centrală Europeană, Curtea de
- să caracterizeze atribuțiile Consiliului European; Conturi, organism interinstituțional, agenții
- să compare rolul şi atribuţiile preşedintelui specializate, subsidiaritate, echilibru, cooperare.
Consiliului European, a IRPESC şi a preşedintelui
Comisiei Europene în cadrul PESC;

9
- să argumenteze locul ocupat de către Consiliul
European în arhitectura instituțională a UE.
Subiectul 6. Consiliul Uniunii Europene: legiuitor și factor de decizie
Obiective
- să caracterizeze evoluţia istorică a Consiliului
Uniunii Europene;
- să identifice modul de organizare a Consiliului
Uniunii Europene;
- să clasifice modalitățile de vot în cadrul
Consiliului UE;
- să elucideze dificultăţile apărute în activitatea
Consiliului UE legate de procedura de votare;
- să analizeze funcţiile şi atribuţiile Consiliului
UE;
- să evalueze rolul Consiliului UE în procesul
decizional european.
Subiectul 7. Rolul Comisiei Europeane în calitate de gardian al Tratatelor Uniunii și a respectării
dreptului Uniunii
Obiective
- să caracterizeze evoluţia istorică a Comisiei
Europene;
- să identifice procedura de numire a comisarilor în
cadrul Comisiei Europene;
- să determine structura Comisiei Europene;
- să analizeze modalitățile de luare a deciziilor în
cadrul Comisiei;
- să interpreteze funcţiile Comisiei Europene potrivit
Tartatelor Uniunii Europene;
- să evolueze rolul Comisiei europene de guardian al
respectării tratatelor.
Subiectul 8. Parlamentul European, forum pentru dezbaterile politice și luarea de decizii la
nivelul UE
Obiective
- să caracterizeze evoluţia istorică a Parlamentului
European;
- să identifice structura Parlamentului European;
- să determine modul de alegere a deputaţilor în
Parlamentul European;
- să analizeze sarcinile și atribuțiile Parlamentului
European;
- să evolueze modalităţile de cooperare a
Parlamentului European cu alte instituţii ale Uniunii
Unităţi de conţinut
- Organizarea Consiliului.
- Funcţionarea Consiliului:
Preşedinţia
Organele care pregătesc deciziile Consiliului.
COREPER ;
Desfăşurarea reuniunilor Consiliului.
- Modalităţile de vot în cadrul Consiliului.
- Atribuţiile Consiliului.
Termeni – cheie: instituție, Consiliu, președinție
rotativă, votul cu majoritate calificată (VMC),
majoritate simplă, unanimitate, organ auxiliar,
competențe, funcție legislativă, bugetară, COREPER.
Unităţi de conţinut
1. Organizarea Comisiei:
- componenţa Comisiei;
- statutul membrilor Comisiei;
- mandatul comisarilor;
- procedura de numire a Comisiei.
2. Preşedintele Comisiei.
3. Funcţionarea Comisiei:
- principiul colegialităţii;
- atenuări ale principiului colegialităţii.
4. Personalul Comisiei.
5. Atribuţiile Comisiei.
Termeni – cheie: comisie europeană, comisar,
funcție executivă, structură instituțională, regulament
interior, competență instituțională, portofoliu.
Unităţi de conţinut
- Componenţa Parlamentului, alegerea şi
statutul eurodeputaţilor.
- Organizarea şi funcţionarea Parlamentului
European.
- Atribuţiile Parlamentului European.
Termeni – cheie: parlament european, alegeri
europene, sufragiu universal, membru al PE, vot,
funcție colegislativă, proceduri legislative, funcție
bugetară, chestori, grupuri politice parlamentare,
10
 Europene în vederea realizării funcţiilor primului. competențe.

Subiectul 9. Procedurile de adoptare a deciziilor la nivelul Uniunii Europene.

Obiective Unităţi de conţinut
- să caracterizeze evoluția procedurilor de luare a - Proceduri şi acte legislative în UE;
deciziilor din perspectiva tratatelor constitutive și de - Proceduri şi acte nonlegislative în UE.
modificare;
- să identifice instituțiile principale implicate în Termeni – cheie: proceduri legislative, codecizie,
procesul legilativ al UE; cooperare, consultare, act legislativ, act nonlegislativ,
- să clasifice procedurile de luare a deciziilor în parlamentul european, comisie europeană, consiliu,
funcție de tipurile și variațiile acestora; delegare, legislație.
- să analizeze procedurile legislative de adoptare a
deciziilor în UE;
- să compare procedura legislativă ordinară și
procedura legislative specială;
- să identifice procedurile nonlegislative (procedura
de delegare, de implementare);
- să definească procedurile nonlegislative;
- să argumenteze particularitățile procedurii
legislative în raport cu procedura nonlegislativă.
Subiectul 10. Sistemul jurisdicţional al Uniunii Europene (Curtea de Justiţie a Uniunii europene,
Tribunalul)
Obiective Unităţi de conţinut
- să determine procedura de numire a judecătorilor 1. Constituirea Curţii de Justiţie;
Curţii de Justiţie UE; 2. Organizarea şi funcţionarea Curţii;
- să analizeze procedura de alegere şi rolul avocaţilor 3. Tribunalul;
generali; 5. Principale acţiuni exercitate în faţa Curţii.
- să caracterizeze rolul avocaţilor generali şi
contribuţia lor în procesul UE; Termeni – cheie: instituție, Tribunal, tribunalele
- să evalueze competenţa CJUE; specializate, avocat general, competențe,
- să prezinte temeiul juridic al creării Tribunalului jurisprudență, interpretare, aplicare, judecare, control
exTPI; jurisdicțional, drept derivat.
- să determine procedura de numire, organizare şi
funcţionare a judecătorilor Tribunalului;
- să analizeze sub aspect comparativ competenţele
CJUE şi ale Tribunalului.

Subiectul 11. Instituții și Organisme financiare ale UE (Curtea de conturi, BCE, BEI). Curtea
Europeană de Conturi.
Obiective Unităţi de conţinut
- să identifice etapele creării Uniunii - Etapele creării Uniunii Economice și
Economice și Monetare; Monetare
- să caracterizeze evoluţia istorică a instituţiei - 2. Sistemul European al Băncilor Centrale
BCE; (SEBC) și Eurosistemul
- să definească zona Euro și Sistemul - 3. Organizare și funcționare BCE
European al Băncilor Centrale; - 4.Atribuții BCE
- să definească criteriile de convergență pentru - 5.Banca Europeană de Investiții
a accede la zona euro - Organizarea şi funcţionarea Curţii de

11
- să determine modul de organizare a BCE;
- să caracterizeze modul de funcţionare BCE;
- să analizeze atribuţiile BCE;
- să descrie evoluţia istorică a instituţiei Curţii
de Conturi;
- să determine modul de organizare a Curţii
Europene de Conturi;
- să caracterizeze modul de funcţionare a
Curţii Europene de Conturi;
- să analizeze atribuţiile Curţii Europene de
Conturi.
Conturi;
- Atribuţiile Curţii de Conturi.
Termeni – cheie: euro, zona euro, eurosistem, Banca
Centrală Europeană, Sistemul European al Băncilor
Centrale (SEBC), competențe, Consiliul
guvernatorilor, Comitetul executiv, Consiliul general,
instituție, tratat, competențe, bugetul UE, control
bugetar, control financiar, audit, venituri, cheltuieli.

Subiectul 12. Organisme consultative la nivelul Uniunii Europene. Alte agenţii şi organisme ale
Uniunii Europene
Obiective Unităţi de conţinut
- să caracterizeze evoluţia organismelor - Organizarea şi funcţionarea CESE;
consultative ale Uniunii Europene; - Atribuţiile CESE;
- să determine structura acestor organisme; - Organizarea şi funcţionarea Comitetului
- să analizeze principiile de activitate ale Regiunilor;
organelor consultative; - Atribuţiile Comitetului Regiunilor.
- să identifice atribuțiile organelor consultative; - Ombudsmanul European;
- să evalueze rolul organelor consultative ale UE - Serviciul European de Acțiune Externă
în procesul de luare a deciziilor la nivelul UE. (SEAE);
- să identifice categoriile agenţiilor UE; - Alte agenții specializate și organisme
- să determine diferenţele dintre agenţiile UE şi descentralizate.
instituţiile UE; -
- să estimeze sub aspect comparativ Termeni – cheie: agenții, organism consultativ,
particularităţile agenţiilor din cadrul PESC și a comitet, competențe, principiul subsidiarității,
agenţiilor din domeniul CPJMP; societate civilă, organism regional, avize
- să caracterizeze evoluţia istorică a organismelor consultative, petiție, politică de securitate.
financiare UE;
- să determine modul de organizare şi funcţionare
a BEI și a FEI;
- să analizeze atribuţiile BEI şi a FEI;
- să prezinte modul de alegere a Ombudsmanului
European;
- să analizeze atribuțiile Ombudsmanului
European;
- să evolueze rolul SEAE în cadrul PESC.

Subiectul 13. Relaţiile Republica Moldova - Uniunea Europeană

Obiective Unităţi de conţinut

- să identifice principalele instrumente juridice care - Evoluţia relaţiilor Republica Moldova –
reglementează relațiile RM-UE; Uniunea Europeană;
- să determine principalele instituții responsabile de - Cadrul juridic și instituţional Republica
cooperarea RM-UE; Moldova – Uniunea Europeană
- să analizeze Tratatul de asociere și politica - Armonizarea legislației în contextul

12
 europeană de vecinătate; Acordului de Asociere cu UE
- să determine rolul RM în cadrul Parteneriatului Termeni – cheie: acord de asociere, cooperare, plan
Estic; de acțiuni, parteneriat estic, politică de vecinătate,
- să evolueze impactul asocierii politice și integrării securitate, zonă de liber schimb, armonizare, tabel de
economice cu UE asupra RM concordanță.
- să analizeze metodele și instrumentele procesului de
armonizare a legislației Republicii Moldova
cu legislația Uniunii Europene
- să identifice unele aspecte practice cu privire la
completarea Tabelului de concordanță.
Subiectul 14. Uniunea Europeană și drepturile omului
- să prezinte valorile şi obiectivele Uniunii Europene 1. Evoluția drepturilor fundamentale în UE
- să delimiteze tipurile de competenţe ale Uniunii 2.Punerea în aplicare a Cartei drepturilor
Europene fundamentale a UE.
- să analizeze principiile generale ale UE 3.Instituțiile și organele cheie în promovarea
- să scoată în relief natura juridică a Uniunii Europene drepturilor fundamentale în UE
după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona Termeni – cheie: drepturile omului, instituțiile,
- să scoată în relief importanța art 6(1) TUE pentru valorile, libertatea, democrația, statul de drept,
politica UE în domeniul drepturilor omului protecția, discriminarea.
- să interpreteze prevederile Cartei drepturilor
fundamentale
- să analizeze relațiile dintre CJUE și Curtea EDO în
lumina Tratatului de la Lisabona
-să analizeze rolul Comisiei Europene în susținerea
inițiativelor în domeniul democrației și drepturilor
fundamentale
- să reflecteze asupra rolului Parlamentului European în
recunoașterea drepturilor fundamentale de către UE
- să descrie rolul Consiliului în problemele legate de
materia drepturilor omului

VI.LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Potrivit documentelor normative-reglatorii universitare şi curriculei disciplinei Dreptul

Internațional și UE al Mediului, fiecare student pe parcursul semestrului de studii trebuie să execute
obligator un anumit număr de ore de lucru individual.
Lucrul individual presupune o investigaţie (în sensul de cercetare) pentru a deprinde studenţii
să gândească şi să acţioneze independent.
Modalitatea cea mai eficientă de formare a competenţelor profesionale este strategia PBL
(învăţarea bazată pe rezolvare de probleme), care se realizează prin proiecte. Aplicarea proiectelor de
grup contribuie la crearea condiţiilor favorabile de formare a competenţelor generale, care au un
caracter transversal. Munca în echipă modelează sistemul de atitudini, valori şi comportamentul
persoanei, îl pregăteşte pentru activitatea profesională în colectivul de muncă.
Formarea profesională prin intermediul proiectelor este o strategie binevenită în condiţiile
secolului XXI, deoarece favorizează formarea competenţelor şi nu se rezumă doar la acumularea de
cunoştinţe. Strategia PBL îl învaţă pe viitorul specialist să identifice o problemă, să studieze activitatea
mediului profesional să propună soluţii şi să le implementeze în practică.
Prin strategia PBL, studentul devine subiect activ al propriului proces de formare profesională.
Strategia PBL se încadrează perfect şi devine modalitate eficientă de formare profesională în contextul

13
actual al învăţămîntului superior, cînd se pune accent pe activitatea în afara sălii de curs orientată spre
nevoile pieţii muncii şi angajatorului.
Este de preferat ca rezultatele să fie analizate în cadrul grupului de studenţi, pentru ca
profesorul să poată formula observaţii, aprecieri şi concluzii.
Pe baza analizei activităţii studentului şi a rezultatelor obţinute de el în cadrul cercetării
individuale pentru realizarea proiectului în grup, profesorul acordă note.
Lucrul individual presupune o investigaţie (în sensul de cercetare) pentru a deprinde studenţii
să gândească şi să acţioneze independent.

Nr Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

preconizat realizare
1. REFERAT I. Studiu  Diversitatea și actualitatea a)Prima
bibliografic și surselor și criteriile de jumătate a
Tematica normativ sistematizare ale acestora lunii
orientativă a II. Identificarea  Corespunderea conținutului februarie
referatelor informației rigorilor științifice, lingvistice, b) Prima
a)Contextul relevante etice și de tehnoredactare jumătate a
internațional al III. Studiu  Profunzimea studiului bibliografic lunii martie
apariției experimental și experimental c) Prima
Comunităților IV. Perfectarea  Identificarea și definirea adecvată jumătate a
Europene referatului scris a problematicii subiectului lunii martie
b)Formele de cu respectarea  Caracterul clar și concis al d) Prima
integrare europeană formatului discuțiilor textuale și interpretarea jumătate a
c)Izvoarele general(introduce adecvată a informației, inclusiv a lunii martie
Dreptului UE. re, conținutul de datelor statistice (după caz) e) A doua
Supremația bază, formularea  Analiza critică a rezultatelor jumătate a
Dreptului UE concluziilor, surse studiului lunii martie
d)Efectul direct, bibliografice)  Identificarea cadrului ipotetic de f) Prima
indirect și aplicare în practică a rezultatelor jumătate a
incidental al  Capacitatea de prezentare a lunii aprilie
Dreptului UE rezultatelor și gradul de implicare
e) Conceptul de a auditoriului în cadrul discuțiilor
control și balanță Volum – 10-15 pagini
în cadrul activității
instituțiilor UE
f) Modificări
instituționale
esențiale propuse
de Tratatul de la
Lisabona
2. PROIECT DE I. Proiectarea  Diversitatea și actualitatea surselor A doua
CERCETARE etapelor cercetării  Metodele, tehnicile și instrumentele jumătate a
ISTORICĂ II. Documentarea utilizate în cadrul procesului de lunii martie
III. Lecturarea cercetare
Aspectele articolelor și  Identificarea și definirea adecvată a
instituționale ale studiilor problematicii subiectului cercetat
procesului de științifice  Argumentarea actualității stubiectului
integrare europeană IV. Studierea cercetat
(Evoluția istorică a jurisprudenței  Modalitățile de realizare a cercetării
instituțiilor și (după caz) și prelucrării datelor

14
 competențelor) V. Identificarea  Corectitudinea formulării aparatului
problematicii categorial
VI. Definirea  Caracterul obiectiv, clar și concis al
actualității analizei realizate
problematicii  Evaluarea critică a rezultatelor
cercetate studiului
VII. Realizarea  Relevanța concluz iilor și
investigației identificarea cadrului ipotetic de
VIII. Identificarea aplicare în practică a rezultatelor
concluziilor  Claritatea și relevanța graficelor,
preliminare tabelelor, schemelor etc., elaborate
IX. Verificarea pentru reflectarea rezultatelor (după
validității și caz)
credibilității  Originalitatea formei de prezentare a
ideilor rezultatelor și gradul de implicare și
preliminare prin convingere a auditoriului în cadrul
contrapunerea discuțiilor
datelor, Volum – 7-10 pagini
informației,
opiniilor sau prin
utilizarea altor
instrumente de
verificare
experimentală
X. Interpretarea
rezultatelor
obținute
XI. Formularea
concluziilor finale
ale cercetării
XII. Elaborarea unor
grafice, tabele,
scheme, etc, care
ar reflecta
rezultatul
cercetării (după
caz)
XIII. Prezentarea
rezultatelor
3. PROIECT DE I. Proiectarea  Diversitatea și actualitatea surselor Prima
CERCETARE etapelor cercetării  Metodele, tehnicile și instrumentele jumătatate a
CAUZAL- II. Documentarea utilizate în cadrul procesului de lunii martie
COMPARATIVĂ III. Lecturarea cercetare
articolelor și  Identificarea și definirea adecvată a
Teoretizarea studiilor problematicii subiectului cercetat
procesului de științifice  Argumentarea actualității stubiectului
extindere a IV. Studierea cercetat
Comunităților jurisprudenței  Modalitățile de realizare a cercetării
Europene și a (după caz) și prelucrării datelor
V. Identificarea  Corectitudinea formulării aparatului
15
 Uniunii Europene problematicii categorial
VI. Definirea  Caracterul obiectiv, clar și concis al
actualității analizei realizate
problematicii  Evaluarea critică a rezultatelor
cercetate studiului
VII. Realizarea  Relevanța concluz iilor și
investigației identificarea cadrului ipotetic de
VIII. Identificarea aplicare în practică a rezultatelor
concluziilor  Claritatea și relevanța graficelor,
preliminare tabelelor, schemelor etc., elaborate
IX. Verificarea pentru reflectarea rezultatelor (după
validității și caz)
credibilității  Originalitatea formei de prezentare a
ideilor rezultatelor și gradul de implicare și
preliminare prin convingere a auditoriului în cadrul
contrapunerea discuțiilor
datelor, Volum – 7-10 pagini
informației,
opiniilor sau prin
utilizarea altor
instrumente de
verificare
experimentală
X. Interpretarea
rezultatelor
obținute
XI. Formularea
concluziilor finale
ale cercetării
XII. Elaborarea unor
grafice, tabele,
scheme etc., care
ar reflecta
rezultatul
cercetării (după
caz)
XIII. Prezentarea
rezultatelor
4. STUDIU I. Proiectarea  Diversitatea și actualitatea surselor A doua
CORELAȚIONAL etapelor cercetării  Metodele, tehnicile și instrumentele jumătate a
II. Documentarea utilizate în cadrul procesului de lunii aprilie
Armonizarea III. Lecturarea cercetare
legislației în statele articolelor și  Identificarea și definirea adecvată a
membre, statele studiilor problematicii subiectului cercetat
candidate, potențial științifice  Argumentarea actualității stubiectului
candidate și statele IV. Studierea cercetat
membre ale jurisprudenței  Modalitățile de realizare a cercetării
Parteneriatului (după caz) și prelucrării datelor
Estic al UE V. Identificarea  Corectitudinea formulării aparatului
problematicii categorial
16
 VI. Definirea  Caracterul obiectiv, clar și concis al
actualității analizei realizate
problematicii  Evaluarea critică a rezultatelor
cercetate studiului
VII. Realizarea  Relevanța concluziilor și identificarea
investigației cadrului ipotetic de aplicare în
VIII. Identificarea practică a rezultatelor
concluziilor  Claritatea și relevanța graficelor,
preliminare tabelelor, schemelor etc., elaborate
IX. Verificarea pentru reflectarea rezultatelor (după
validității și caz)
credibilității  Originalitatea formei de prezentare a
ideilor rezultatelor și gradul de implicare și
preliminare prin convingere a auditoriului în cadrul
contrapunerea discuțiilor
datelor, Volum – 7-10 pagini
informației,
opiniilor sau prin
utilizarea altor
instrumente de
verificare
experimentală
X. Interpretarea
rezultatelor
obținute
XI. Formularea
concluziilor finale
ale cercetării
XII. Elaborarea unor
grafice, tabele,
scheme etc., care
ar reflecta
rezultatul
cercetării (după
caz)
XIII. Prezentarea
rezultatelor
5. ESEU I. Studiu  Diversitatea și actualitatea A doua
bibliografic  Corespunderea conținutului rigorilor jumătate a
Adevărata față a II. Studiu științifice, lingvistice, etice și de lunii aprilie
Uniunii Europene experimental tehnoredactare
III. Formularea  Caracterul analitic al expunerii
concluziilor  Claritatea tezelor
IV. Etapă  Menținerea raportului – o teză per
suplimentară: alineat
=Analiza  Gradul de dezvoltare a tezelor
priorităților și  Originalitatea și argumentarea
activității reflecțiilor finale
grupurilor  Integrarea cunoștințelor anterioare
politice din

17
 cadrul  Menținerea raportului corelațional
Parlamentului dintre concluzii și tezele stabilite
European inițial
(PE),  Gradul de realizare a etapei
=Identificarea suplimentare și argumentarea alegerii
grupului  Capacitatea de prezentare a
politic al PE, concluziilor și gradul de convingere și
reprezentanții implicare a auditoriului în cadrul
căruia ar discuțiilor
susține un Volum – textul nu va depăși 1500 cuvinte
discurs pe
marginea
tematicii în
cauză în
cadrul PE
6. ESEU I. Studiu  Diversitatea și actualitatea surselor A doua
bibliografic  Corespunderea conținutului rigorilor jumătate a
EU în UE II. Studiu științifice, lingvistice, etice și de lunii aprilie
experimental tehnoredactare
III. Formularea  Caracterul analitic al expunerii
concluziilor  Claritatea tezelor
IV. Etapă  Menținerea raportului – o teză per
suplimentară: alineat
=Analiza  Gradul de dezvoltare a tezelor
priorităților și  Originalitatea și argumentarea
activității reflecțiilor finale
grupurilor  Integrarea cunoștințelor anterioare
politice din  Menținerea raportului corelațional
cadrul dintre concluzii și tezele stabilite
Parlamentului inițial
European  Gradul de realizare a etapei
(PE), suplimentare și argumentarea alegerii
=Identificarea  Capacitatea de prezentare a
grupului concluziilor și gradul de convingere și
politic al PE, implicare a auditoriului în cadrul
reprezentanții discuțiilor
căruia ar  Volum – textul nu va depăși 1500
susține un cuvinte
discurs pe
marginea
tematicii în
cauză în
cadrul PE

7. CAMPANIE I. Stabilirea titlului  Originalitatea titlului în raport cu alte Prima

SOCIAL MEDIA campaniei campanii social media similare jumătate a
II. Dezvoltarea lansate anterior lunii mai
De promovare a planului de  Structura și viabilitatea planului de
integrării europene promovare a dezvoltare
a Republicii

18
 Moldova acesteia  Caracterul impactului preconizat
III. Promovarea  Rezultatele obținute: numărul
campaniei în susținătorilor activi, pasivi,
rîndul colegilor, oponenților etc.
prietenilor rudelor  Ingeniozitatea acțiunilor de menținere
etc. a rezultatelor pozitive
IV. Identificarea Volum – textul, inclusiv planul de
rezultatelor dezvoltare, nu va depăși 5 pagini
preconizate și
impactul
campaniei
V. Evaluarea
rezultatelor
campaniei de
promovare
VI. Stabilirea unor
acțiuni de
menținere a
rezultatelor pe
termen mediu-
lung
8. PORTOFOLIU I. Elaborarea  Acoperirea tuturor capitolelor A doua
conținutului acordului jumătate a
Acordul de portofoliului  Corespunderea tezelor elaborate cu lunii mai
Asociere Republica II. Analiza structurii conținutul capitolelor acordului
Moldova – Uniunea acordului  Claritatea tezelor
Europeană, inclusiv III. Acumularea Originalitatea prezentării
Acordul privind informației
instituirea Zonei de tematice privind
Liber Schimb capitolele
acordului
IV. Elaborarea tezelor
pentru prezentare
V. Prezentarea
rezultatelor
9. PORTOFOLIU I. Elaborarea  Analiza tuturor documentelor A doua
conținutului strategice și de planificare actuale și jumătate a
Agenda Guvernului portofoliului relevante lunii mai
pentru integrare II. Analiza  Corespunderea tezelor elaborate cu
europeană programelor, conținutul capitolelor acordului
strategiilor,  Claritatea tezelor
planurilor etc., ale  Relevanța acțiunilor - cheie
Guvernului care identificate
au drept obiectiv Originalitatea prezentării
avansarea
relațiilor dintre
Republica
Moldova și
Uniunea

19
 Europeană
III. Elaborarea tezelor
pentru fiecare
document
identificat
IV. Selectarea a 10
acțiuni - cheie
care reprezintă, în
visiunea dvs,
fundamentul
eforturilor de
integrare
europeană
V. Prezentarea
rezultatelor
10. RECENZIE I. Lecturarea  Gradul de integrare a cunoștințelor Cu două
Ghidului anterioare săptămîni
Ghidul Acordului (www.gov.md/eur  Interconexiunea cu publicațiile înainte de
de Asociere RM- opa) recente de profil examen
UE II. Analiza tematică  Prezența reflecțiilor și analizei critice
succintă și în recenzie
nepărtinitoare a  Caracterul analitic al recenziei
fiecărui  Originalitatea concluziilor
compartiment  Volum – textul nu va depăși 5 pagini
III. Reflecții critice și
constructive
asupra structurii
și a gradului de
comprehensiune
IV. Elaborarea
recenziei
V. Expunerea
propriilor
concluzii
11. RECENZIE I. Lecturarea  Gradul de integrare a cunoștințelor Cu două
Ghidului anterioare săptămîni
Ghidul privind (www.gov.md/eur  Interconexiunea cu publicațiile înainte de
Zona de Liber opa) recente de profil examen
Schimb Extinsă și II. Analiza tematică  Prezența reflecțiilor și analizei critice
Cuprinzătoare RM- succintă și în recenzie
UE nepărtinitoare a  Caracterul analitic al recenziei
fiecărui  Originalitatea concluziilor
compartiment  Volum – textul nu va depăși 5 pagini
III. Reflecții critice și
constructive
asupra structurii
și a gradului de
comprehensiune
IV. Elaborarea

20
 recenziei
V. Expunerea
propriilor
concluzii

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Formele de organizare a instruirii în cadrul disciplinei Drept instituţional al Uniunii Europene sunt:

a. activitățile frontale
b. activitățile de grup
c. activitatea individuală.

a. Activitățile frontale cuprind: lecția (cursul universitar), seminarul, activitățile-vizită, etc.

b. Activitățile de grup dirijate cuprind: consultațiile, exercițiile independente, vizita în grupuri mici,
cercul de interese, întâlniri cu specialiști, concursuri și dezbateri, sesiuni de comunicări si referate, reviste
universitare.
c. Activitățile individuale cuprind studiul individual, efectuarea temelor pentru acasă, studiul în
biblioteci, lectura suplimentară și de completare, întocmirea de proiecte, referate, scheme, alte lucrari scrise,
comunicări științifice, alte proiecte practice.
Principalele metode de invatamânt aplicate sunt: expunerea didactică; conversația didactică
(euristică, catehetică, în actualitate); demonstrația (combinată, cu mijloace tehnice); problematizarea; studiul de
caz; metodele de simulare; învățarea prin descoperire.
Mijloacele tehnice de instruire pot fi:

- mijloacele tehnice vizuale: proiectorul, fișe de lucru, tabla interactivă

- mijloacele tehnice auditive: radioul, casetofonul, etc.
- mijloacele tehnice audio-vizuale: video-player, tv, calculatorul

Metodologia evaluării în cadrul programelor de studii realizate la USM, inclusiv evaluarea în cadrul
programului de studii Drept instituţional al Uniunii Europene, reflectă abordarea curriculară şi este orientată
spre evaluarea rezultatelor învăţării (a competenţelor). În acest context, la începutul semestrului studenţii sunt
familiarizaţi cu programul curricular al disciplinei Drept instituţional al Uniunii Europene ) şi sunt informaţi
despre formele şi modalităţile de evaluare, criteriile de apreciere.
Evaluarea rezultatelor academice se realizează prin:
Evaluare iniţială;
Evaluare curentă;
Evaluare finală.
Evaluarea iniţială se realizează la începutul disciplinei; capitolului, temei.
Cadrul didactic înregistrează rezultatele evaluării iniţiale în registrul personal.
Evaluarea curentă se realizează pe parcursul procesului educaţional în cadrul cursului, seminariilor,
activităţilor practice, consultaţiilor.
Prin evaluarea curentă profesorul monitorizează procesul de formare a competenţelor profesionale a
viitorilor specialişti;
Evaluarea curentă constată rezultatele activităţii de formare profesională: atât a celor realizate în sala de
curs, cât şi a lucrului individual;
Rezultatele evaluării curente se exprimă în note în conformitate cu grila de notare.
Evaluarea curentă include şi două atestări obligatorii desfăşurate în termenul indicat în calendarul
academic. Rezultatele acestor evaluări sunt luate în calcul la evaluările finale semestriale şi au o pondere nu mai
mică de 40 la sută din nota finală la disciplină.
Evaluarea finală are funcţia de bilanţ şi se realizează la încheierea studiului disciplinei.
Forma de realizare ale evaluării finale sunt: examenul (scris).
Rezultatele evaluării finale se exprimă în note conform grilei de notare (nota minimă de promovare este
nota 5) şi credite academice.
21
 Numărul creditelor academice este determinat de 6 credite şi constată realizarea integrală a volumului de
muncă pretins studentului care demonstrează prezenţa anumitor competenţe.
Nota finală la disciplină însumează rezultatul evaluării curente: activitatea în cadrul cursului, seminariilor
şi rezultatul lucrului individual, şi nota obţinută la examen. Rezultatul evaluării curente în cadrul studiilor de
licenţă constituie 60 % din nota finală, iar nota de la examen - 40%.
Cadrul didactic este obligat să indice rezultatele evaluării finale în registrul grupei academice şi în
borderou (tabelul de note).
Evaluările curente şi finale, atât în scris, cât şi cele orale se realizează în baza testelor care includ sarcini
de diferit nivel de complexitate. Sarcinile sunt de trei niveluri:
1) de cunoaştere şi înţelegere;
2) de aplicare;
3) de integrare.
Sarcinile de nivel unu solicită cunoaşterea materialului teoretic şi reproducerea acestuia. Sarcinile de
nivel doi solicită analiza, compararea, generalizarea şi aplicarea, după model, a cunoştinţelor teoretice în
practică. Nivelul de integrare solicită studentului rezolvarea situaţiilor de problemă, aprecierea, evaluarea,
luarea unor decizii. Studentul poate fi apreciat înalt, doar dacă rezolvă sarcini de nivel trei, integrare, fapt ce
demonstrează competenţe.
Susţinerea cu succes a examenului curent şi alocarea creditelor pentru acesta denotă faptul că studentul
posedă cunoştinţe şi aptitudini (competenţe) prevăzute în curricula disciplinei.

22
 VII. BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ

Dintre titlurile menţionate poate fi studiat oricare, cu condiţia acoperirii tematicii indicate şi cu atenţie la
noutăţile legislative (pentru a putea răspunde la întrebările formulate).

Sursa bibliografică principală este: Suceveanu N., Buiuc S., Dreptul instituţional al Uniunii
Europene. Suport de studiu, CEP USM, Chişinău, 2013.

Celelalte titluri sunt următoarele:

Manuale obligatorii

1. Paul Craig, Grainne de Burca, Dreptul Uniunii Europene, comentarii, jurisprudență și doctrină,. Ediția a
VI-a, Editura Hamangiu, București, 2017.
2. Augustin Fuerea, Manualul Uniunii Europene, Editura Universul juridic, București, 2011.
3. Fabian Gyula, Drept instituțional al Uniunii Europene, Editura Hamangiu, București, 2012.
4. Octavian Manolache, Tratat de drept comunitar, Editura CH Beck, București, 2006.

Manuale complementare

5. Blumann C., Dubouis L., Droit Institutionnel de l’Union européenne, 5me ed., Litec, Paris, 2012.
6. Craig P. and De Burca G., EU Law. Text, cases and materials, Oxford, 2011/1998.
7. Craig P., The Lisbon Treaty, Law, politics and traety reform, Oxford University Press, 2010.
8. Damian Chalmers, Gareth Davies, Giorgio Monti, European Union Law, Cambridge University Press,
2010.
9. Jean-Claude Piris, The Lisbon Treaty, a legal and political analysis, Cambridge University Press, 2010.
10. Кашкин С. Ю., Право европейского союза, 3-е издание, Учебник, Юрайт, Москва, 2010.
11. Энтин Л. М., Право Европейского Союза. Новый этап эволюции: 2009–2017 годы, Изд-во
«Аксиом», Москва, 2009.

Tratatele Comunităţii Europene şi ale Uniunii Europene, Carta drepturilor fundamentale a

Uniunii Europene, Protocoale şi Declaraţii

1. Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, semnat în 1951, nepublicat în

JO, vezi: http://www.eur-lrx.europa.eu/en/treaties/treaties_founding.htm (expirat la 23 Iulie 2002;
„Tratatul de la Paris”).
2. Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, semnat în 1957, nepublicat în JO,
vezi: http://www.eur-lrx.europa.eu/en/treaties/treaties_founding.htm (în conformitate cu ultimele
modificări, „Tratatul de la Roma).
3. Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, semnat în 1957, nepublicat în JO, vezi:
http://www.eur-lrx.europa.eu/en/treaties/treaties_founding.htm (în conformitate cu ultimele
modificări, „Tratatul de la Roma).
4. Tratatul de instituire a unui Consiliu unic şi a unei Comisii unice ale Comunităţilor Europene,
semnat în 1965, JO L 152/2 („Tratatul de fuziune”).
5. Actul privind alegerea reprezentanţilor în Adunare prin vot universal direct, semnat în 1976, anexat
la Decizia Consiliului 76/787/ECSC, CEE, Euratom, JO L 278/1 1976.
6. Actul Unic European, semnat în 1986, JO L 169/1 1987.
7. Tratatul privind Uniunea Europeană, semnat în 1992, JO C 191/1 1992.

23
8. Tratatul de la Amsterdam de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană, a Tratatelor de
instituire a Comunităţilor Europene şi a altor acte conexe, semnat în 1997, JO C 340/1 1997
(„Tratatul de la Amsterdam”).
9. Tratatul de la Nisa de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană, a Tratatelor de instituire
a Comunităţilor Europene şi a anumitor acte conexe, semnat în 2001, JO C 80/1 2001 („Tratatul de
la Nisa”, versiunea consolidată: JO C 325/01 2002).
10. Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, semnat în 2004, JO C 319 2004 (care nu a
intrat în vigoare; „Tratatul Constituţional”).
11. Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de
instituire a Comunităţii Europene, semnat în 2007, JO C 306 2007 („Tratatul de la Lisabona”,
versiunea consolidată: JO C 115 2008).
12. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (inclusiv explicaţiile cu privire la interpretarea
Cartei), JO C 303 2007 (original, pînă la relansare: JO C 364/01 2000).
13. Protocolul (Nr. 1) privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, JO C 115/203
2008.
14. Protocolul (Nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, JO C 115/206
2008.
15. Protocolul (Nr. 3) privind Statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, JO C 115/210 2008.
16. Protocolul (Nr. 4) privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale
Europene, JO C 115/230 2008.
17. Protocolul (Nr. 5) privind Statutul Băncii Europene de Investiţii, JO C 115/251 2008.
18. Protocolul (Nr. 6) privind stabilirea sediilor unor instituţii şi ale anumitor organe, oficii, agenţii şi
servicii ale Uniunii Europene, JO C 115/265 2008.
19. Protocolul (Nr. 7) privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene, JO C 115/266 2008.
20. Protocolul (Nr. 8) cu privire la articolul 6 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană
referitor la aderarea Uniunii la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, JO C 115/273 2008.
21. Protocolul (Nr. 9) privind decizia Consiliului referitoare la punerea în aplicare a articolului 16
alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană şi a articolului 238 alineatul (2) din Tratatul
privind funcţionarea Uniunii Europene între 1 noiembrie 2014 şi 31 martie 2017, pe de o parte, şi
începând cu 1 aprilie 2017, pe de altă parte, JO C 115/274 2008.
22. Protocolul (Nr. 13) privind criteriile de convergenţă, JO C 115/281 2008.
23. Protocolul (Nr. 14) privind Eurogrupul, JO C 115/283 2008.
24. Protocolul (Nr. 25) privind exercitarea competenţelor partajate, JO C 115/307 2008.
25. Protocolul (Nr. 30) privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în
Polonia şi în Regatul Unit , JO C 115/313 2008.
26. Protocolul (Nr. 36) privind dispoziţiile tranzitorii, JO C 115/322 2008.
27. Declaraţia (Nr. 4) cu privire la componenţa Parlamentului European, JO C 115/337 2008.
28. Declaraţia (Nr. 7) cu privire la articolul 15 alineatele (5) şi (6), la articolul 17 alineatele (6) şi (7) şi
la articolul 18 din Tratatul privind Uniunea Europeană, JO C 115/338 2008.
29. Declaraţia (Nr. 9) cu privire la articolul 16 alineatul (9) din Tratatul privind Uniunea Europeană
referitor la decizia Consiliului European privind exercitarea preşedinţiei Consiliului, JO C 115/341
2008.
30. Declaraţia (Nr. 17) cu privire la supremaţie, JO C 115/344 2008.
31. Declaraţia (Nr. 18) cu privire la delimitarea competenţelor, JO C 115/344 2008.
32. Declaraţia (Nr. 38) cu privire la articolul 252 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
referitor la numărul de avocaţi generali ai Curţii de Justiţie, JO C 115/3350 2008.

Alte Tratate

24
33. Acordul de Parteneriat şi Cooperare Republica Moldova - Uniunea Europeană semnat la 28
noiembrie 1994, ratificat prin Hotărîrea Parlamentului nr.627-XIII din 03.11.95, în vigoare la 1
iulie 1998 http://www.undp.md/border/RelatiileRM-UE.html
34. Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană din 16 decembrie
2010 http://www.gov.md/doc.php?l=ro&id=3397&idc=447
35. Planul de Acţiuni RM-UE semnat la 22 februarie 2005 http://www.gov.md/doc.php?
l=ro&id=2763&idc=447
36. Protocolul de aderare a Republicii Moldova la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice din
17 martie 2010 Limba româna http://lex.justice.md/index.php?
action=view&view=doc&lang=1&id=333457
37. Protocolul la Acordul de parteneriat şi cooperare de instituire a unui parteneriat între Comunităţile
Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte,
referitor la un acord-cadru între Uniunea Europeană şi Republica Moldova privind principiile
generale de participare a Republicii Moldova la programele Uniunii, semnat la 30 septembrie 2010,
în vigoare din 1 mai 2011http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=OJ:L:2011:014:0002:0004:RO:PDF
38. Acordul privind Spaţiul Aerian Comun RM-UE
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2012:292:0003:0037:RO:PDF
39. Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană http://gov.md/libview.php?
l=ru&idc=451&id=7189.

25