MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
CATEDRA DE DREPT

CURRICULUM UNIVERSITAR

la unitatea de curs

DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ I

Ciclul I - studii superioare de licenţă

Codul şi denumirea domeniului general de studiu: 042 Drept
Codul şi denumirea specialităţii: 0421.1 Drept

Forma de învățământ: învățământ cu frecvență și învățământ cu frecvență redusă

Autor:
Anatolie FAIGHER,
conf. univ., dr.
_____________

BALȚI, 2020

1
Discutat şi aprobat la şedinţa Catedrei de Drept
Proces-verbal nr. ___ din ____________
Şeful Catedrei de Drept conf. univ, dr. Ina ODINOKAIA

Discutat şi aprobat la şedinţa Consiliului Facultăţii de Drept și Științe Sociale

Proces-verbal nr. ___ din ____________
Decanul Facultăţii de Drept și Științe Sociale conf. univ., dr. Vitalie RUSU

2
 INFORMAȚII DE IDENTIFICARE A CURSULUI
Facultatea: Drept și Științe sociale
Catedra: Drept
Domeniul general de studiu: 042 Drept;
Domeniul de formare profesională la ciclul I/II: Ciclul I, studii superioare de licență
Denumirea specialității / specializării: 0421.1 Drept

Administratrea unității de curs ”DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ I.”

Repartizarea orelor Form Limba de

Speci- a de predare
alitate Studii cu Codul evalu
Credite ECTS
a frecvenț unității are

Total ore
ă de curs

Laborator
Seminarii
Prelegeri

Studiu
ZI F.04.O.03 5 15 45 30 - 75 E Română
0 0
DR
FR F.05.O.02 5 15 24 6 - 120 E Română
8 0

Anul de studiu și semestrul în care se studiază:

Specialitatea DREPT (ZI) –anul II , semestrul 4
Specialitatea DREPT (FR) –anul III , semestrul 5
Statutul: Unitate de curs obligatorie

Informaţii referitoare la cadrul didactic:

Anatolie FAIGHER, doctor în drept, conferențiar universitar
Studii:
2006-2011 – Universitatea de Stat din Moldova – doctor în drept (specialitatea 12.00.08.
Drept penal)
2013-2014 -Universitatea Pedagogică de Stat ,,Ion Creangă” din Chișinău - programul de
formare profesională continuă pentru obținerea unei noi calificări la modulul psihopedagogie.
Autor a peste 60 de lucrări științifice și metodico-didactice dintre care: 3 - monografii, 4
– materiale metodico-didactice:
1. ФАЙГЕР А. Действия по уголовному преследованию. Bălţi : „Tipografia din
Bălţi” S.R.L., 2006, 332 p. ISBN 978-9975-4006-6-4

3
 2. ФАЙГЕР А. Обоснованный риск. Bălţi : „Tipografia din Bălţi” S.R.L., 2009,
232 p. ISBN 978-9975-4038-2-5
3. FAIGHER A. Riscul întemeiat. Bălți : „Tipografia din Bălţi” S.R.L 2012, 198 p.
ISBN 978-9975-50-081-4
4. ФАЙГЕР А. Практикум по уголовному праву. Общая часть. // Методико-
дидакт. материал. Bălţi : „Tipografia din Bălţi” S.R.L 2010, 208 с. ISBN 978-9975-4142-0-3
5. ФАЙГЕР А., ЧЕРНОМОРЕЦ С. Методические рекомендации для
выполнения контрольных работ по предмету “Уголовное право. Общая часть”: (для 1-го
семестра учебного года). Кишинэу , 2018, 148 с. ISBN 978-9975-3214-1-9
6. ФАЙГЕР А., ЧЕРНОМОРЕЦ С. Методические рекомендации для
выполнения контрольных работ по предмету “Уголовное право. Общая часть”: (для 2-го
семестра учебного года). Кишинэу , 2018, 172 с. ISBN 978-9975-3214-2-6
7. NASTAS A., FAIGHER A. Ghid metodic privind elaborarea și susținerea tezelor
de licență/master. Tipogr. Tipocart Print. Chișinău, 2019, p.47 ISBN 978-9975-3340-9-9
Informaţie de contact:
Adresa e-mail: anatolie.faigher@usarb.md; faigher@rambler.ru

INTEGRAREA CURSULUI ÎN PROGRAMUL DE STUDII

Problema asigurării calităţii învătămîntului devine în sistemul nostru educaţional una

prioritară. Elementele principale de care depinde calitatea procesului de învăţămînt sunt
conţinutul planurilor de învăţămînt şi ale curriculum-urilor, calitatea infrastructurii, metodica
predării, formarea deprinderilor practice, precum şi evaluarea cunoştinţelor. Toate acestea sunt
dictate de necesitatea de a creşte caracterul competitiv al studiilor care trebuie să fie echilibrate
cu obiectivele de îmbunătăţire a caracteristicilor sociale în domeniul spaţiului european de
învăţămînt superior.
Unitatea de curs „Drept penal - partea specială I” oferă cunoştinţe teoretico-practice în
care studentul să poată efectua calificarea faptelor infracţionale şi încadrarea lor juridică în
conformitate cu legislaţia penală în vigoare precum şi cercetarea naturii juridice a diverselor
fapte infracţionale. În acest sens este important nu doar ideia de acumulare a cunoştinţelor
teoretice, dar şi celei de formare a abilităţilor tipice domeniului de activitate, adică capacităţi de a
transfera cunoştinţele teoretice şi abilităţile practice în situaţii inedite.
Scopul de bază al acestei unității de curs este a scoate în evidență particularitățile
infracțiunilor prevăzute la Capitolele I-IX din partea specială a Codului penal al Republicii
Moldova, în contextul noilor modificări legale.

4
 Pentru a oferi studenţilor o percepere a infracțiunilor prevăzute la Capitolele I-IX din
partea specială a Codului penal RM, urmează a fi analizate elementele obiective și subiective ale
componeței de infracțiune prin prisma prevederilor legale și abordărilor doctrinare. Totodată sunt
expuse spețe pentru rezolvare, fapt ce va dezvolta competențe de calificare a infracțiunilor,
spiritul critic și analitic al viitorilor juriști.
În acest context, curriculum-ul la unitatea de curs „Drept penal. Partea Specială I” va
deveni bază importantă în atingerea obiectivelor Dreptului penal – partea specială I şi anume:
cunoaşterea disciplinei la un nivel conceptual şi principial; cunoaşterea dispoziţiilor generale ale
articolelor din Codul penal al Republicii Moldova (partea specială). În acelaşi timp, ele ne vor
oferi şi posibilitatea corelării articolelor concrete ale părţii speciale cu articolele părţii generale
ale Codului penal.
Ţinînd seama de faptul că prin intermediul normelor, dreptului penal sunt protejate în
mod eficace cele mai importante valori ale societăţii, se recunoaşte că unitatea de curs Drept
penal. Partea Specială I - reprezintă un obiect fundamental în formarea specialistului în domeniul
jurisprudenţei. Dreptul penal – partea specială I este o materie esenţială şi de bază din
disciplinele promovate la Facultatea de Drept și Științe Sociale şi are scopul de a pune piatra de
temelie a cunoaşterii dreptului de către viitorul specialist şi sitematizează cunoştinţele acumulate
de către student din cadrul cursului drept penal partea generală I și drept penal partea generală II.
Conţinutul curriculum-ului la unitatea de curs „Drept penal. Partea Specială I” va avea ca
esenţă transferul cunoştinţelor de la simpla informare a studentului la posibilitatea lui de a a-şi
putea forma nişte deprinderi sau abilităţi aplicative, pragmatice. Adică, se vor forma un şir de
trasee flexibile de instruire, oportunităţi şi tehnici de învăţare, sau deprinderi de formare continuă
a tînărului specialist, care trebuie să devină o parte integrantă a învăţămîntului superior.

COMPETENȚE PREALABILE

- utilizarea adecvată a conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor din

domeniul juridic;
- aplicarea tehnicilor şi instrumentelor specifice domeniului juridic;
- realizarea sarcinilor profesionale în mod eficient, responsabil şi în conformitate cu
regulile deontologice specifice;
- aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă (cu elemente de
interdisciplinaritate);
- utilizarea eficientă a resurselor de comunicare, a surselor de informare şi de
formare profesională asistată, atât în limba româna, cât şi într-o limbă de circulatie internaţională
5
 COMPETENȚELE DEZVOLTATE ÎN CADRUL CURSULUI

Competenţe profesionale:
-
CP1. Operarea cu noţiunile, conceptele, teoriile şi metodele de bază ale științelor juridice
în activitatea profesională.
CP2. Interpretarea și aplicarea principiilor fundamentale ale dreptului în activitatea
profesională în instituţii publice şi / sau private.
CP3. Identificarea, analizarea şi soluționarea problemelor de ordin practic, prin tehnici și
instrumente specifice domeniul juridic, în conformitate cu prevederile legale, în mod cooperant,
flexibil şi eficient.
CP4. Analiza și interpretarea cadrului legal național în vederea armonizării acestuia la
standardele internaționale.
CP5. Identificarea lacunelor și contradicțiilor legislative în scopul formulării propunerilor
de perfecționare a cadrului normativ existent.
Competenţe transversale:
CT1. Executarea riguroasă, eficientă, responsabilă şi în termen, a sarcinilor profesionale,
în spirit de iniţiativă şi în concordanţă cu principiile etice şi deontologia profesională.
CT2. Aplicarea tehnicilor de relaţionare în grup, deprinderea şi exercitarea rolurilor
specifice în munca de echipă, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare interpersonală şi prin
asumarea responsabilităţii pentru luarea deciziilor.
CT3. Autoevaluarea nevoii de formare profesională şi identificarea resurselor şi
modalităţilor de dezvoltare personală şi profesională, în scopul inserţiei şi adaptării la cerințele
pieței muncii.
FINALITĂȚILE CURSULUI:
La nivel de cunoaştere şi înţelegere
- să efectueze analiza juridică a componenţelor de infracţiune prevăzute în Partea
Specială a Codului penal;
- să definească noţiunile faptelor prevăzute în legea penală;
- să facă deosebire dintre componenţele de infracţiune care comportă unele asemănări;
- să identifice elementele constitutive ale infracţiunilor, care nu sunt specificate în mod
expres în incriminările corespunzătoare;
- să interpreteze normele penale speciale.
La nivel de aplicare
- să clasifice infracţiunile conform unor criterii fundamentate ştiinţific;

6
 - să realizeze studierea comparativă a infracţiunile adiacente;
- să argumenteze necesitatea includerii în sfera ilicitului penal a anumitor fapte;
- să soluţioneze corect problemele de ordin practic ce ţin de materia Părţii Speciale a
dreptului penal;
- să utilizeze metodele specifice dreptului penal în procesul de analiză juridică a unei
componenţe de infracţiune;
- să stabilească legături între normele Părţii Speciale a legii penale şi normele Părţii
Generale a legii penale, precum şi cu normele de referinţă din actele normative extrapenale;
- să organizeze într-un mod eficient procesul de studiere a unei componenţe de
infracţiune concrete;
- să dialogheze în permanenţă cu colegii şi cu alte persoane în ce priveşte soluţionarea
diverselor probleme ce ţin de Partea Specială a dreptului penal.
La nivel de integrare
- să formuleze propuneri de armonizare a prevederilor normelor penale speciale
autohtone cu prevederile legislaţiei europene;
- să estimeze eficienţa normelor care alcătuiesc Partea Specială a legislaţiei penale a
Republicii Moldova;
- să recomande măsuri concrete de îmbunătăţire a calităţii predării unității de curs „Drept
penal. Partea Specială I”;
- să programeze un algoritm de calificare în cazul fiecărei infracţiuni;
- să influenţeze, prin intermediul studiilor de specialitate, asupra procesului de creare,
interpretare şi aplicare a normelor penale special;
- să identifice raporturile juridice de drept penal;
- să cunoască metodele de calificare a infracţiunilor;
- să efectueze analiza juridică a componenţelor de infracţiune;
- să aplice în practică prevederile Codului Penal;
- să perceapă direcţiile de armonizare a legislației Republicii Moldova cu normele
internaţionale în domeniu;
- să identifice problemele de cercetare în domeniul jurisprudenței.
CONȚINUTURI
A. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORELOR.

Numărul de ore

ZI F/R

Tema Curs Seminar Curs Seminari

7
 ii i

1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE 3 2 2 -

2. INFRACŢIUNI CONTRA PĂCII ŞI 4 2 -

2
SECURITĂŢII OMENIRII, INFRACŢIUNI
DE RĂZBOI
3.INFRACŢIUNI CONTRA VIEŢII ŞI 8 6 4 1
SĂNĂTĂŢII PERSOANEI
4. INFRACŢIUNI CONTRA LIBERTĂŢII, 4 4 2 1
CINSTEI ŞI DEMNITĂŢII PERSOANEI
5. INFRACŢIUNILE PRIVIND VIAŢA 4 4 2 1
SEXUALĂ
6. INFRACŢIUNI CONTRA DREPTURILOR 4 2 2 1
POLITICE, DE MUNCĂ ŞI ALTOR
DREPTURI CONSTITUŢIONALE ALE
CETĂŢENILOR
7. INFRACŢIUNI CONTRA 6 4 4 1
PATRIMONIULUI
8. INFRACŢIUNI CONTRA FAMILIEI ŞI 4 2 2 1
MINORILOR
9. INFRACŢIUNI CONTRA SĂNĂTĂŢII 4 2 2
PUBLICE ŞI CONVIEŢUIRII SOCIALE
10. INFRACŢIUNI ECOLOGICE 4 2 2 -

TOTAL 45 30 24 6

B. CALENDARUL DE DESFĂŞURARE A CURSULUI

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ CONŢINUTUL UNITĂȚII DE CURS

- să definească noţiunea de Parte Specială a Noţiuni introductive.

Dreptului Penal; 1. Noţiunea de Parte Specială a Dreptului Penal
- să determine importanţa Părţii Speciale a 2. Importanţa Părţii Speciale a Dreptului Penal.
Dreptului Penal; 3. Sistemul Părţii Speciale a Dreptului Penal.
4. Ştiinţa Părţii Speciale a Dreptului Penal.
- să descrie sistemul Părţii Speciale a Dreptului
Penal;
- să efectueze o comparaţie cu sistemul Părţii
Generale a Dreptului Penal;
- să definească noţiunea de Ştiinţă a Părţii
Speciale a Dreptului Penal;
- să analizeze metodele de cercetare ale Ştiinţei
Părţii Speciale a Dreptului Penal.
- să definească noţiunea de crimă sau Infracţiuni contra păcii şi securităţii omenirii,
infracţiune internaţională ; infracţiuni de război.
- să definească noţiunea de crimă contra 1. Noţiunea de crimă sau infracţiune internaţională.
umanităţii; 2. Tipuri şi categorii de crime internaţionale.
8
- să definească noţiunea de infracţiune contra3.
păcii şi securităţii omenirii; 4.
- să definească noţiunea de infracţiune de
război;
- să efectueze caracterizarea generală a
infracţiunilor contra păcii şi securităţii omenirii,
precum şi a infracţiunilor de război;
- să realizeze o clasificare a acestor infracţiuni;
- să efectueze o comparaţie a infracţiunilor
contra păcii şi securităţii omenirii, precum şi a
infracţiunilor de război cu alte infracţiuni
prevăzute în Codul Penal;
- să dea exemple concrete de asemenea
infracţiuni care au fost săvîrşite de-a lungul
timpului.
- să definească noţiunea de infracţiuni contra
vieţii şi sănătăţii persoanei;
- să caracterizeze obiectul juridic specific
infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei;
- să realizeze o clasificare a acestor infracţiuni
după diferite criterii;
- să efectueze o analiză juridico-penală
comparativă a componenţelor infracţiunilor
contra vieţii şi sănătăţii persoanei;
- să efectueze o caracterizare generală a
elementelor componenţelor infracţiunilor contra
vieţii persoanei;
- să definească noţiunea de omor în concepţia
dată de doctrină;
- să analizeze fiecare componenţă de infracţiune
contra vieţii în parte;
- să indice considerentele pe care le-a avut în
vedere legiuitorul la reţinerea unora sau altora
circumstanţe agravante sau atenuante ale
infracţiunilor contra vieţii;
- să sesizeze problemele ce pot apărea cu
prilejul calificării infracţiunilor contra vieţii;
- să aplice regulile de calificare a infracţiunilor
contra vieţii persoanei la soluţionarea cazurilor
practice;
- să efectueze o caracterizare generală a
elementelor componenţelor infracţiunilor contra
sănătăţii persoanei;
- să definească noţiunea de vătămare a
integrităţii corporale sau a sănătăţii;
- să clasifice vătămările integrităţii corporale
sau ale sănătăţii;
- să analizeze fiecare componenţă de
Conceptul de crimă contra umanităţii
Infracţiunile contra păcii şi securităţii omenirii
Infracţiuni de război:
infracţiuni de război contra persoanelor şi bunurilor
protejate;
infracţiuni de război săvîrşite prin violarea regulilor
de întrebuinţare a unor mijloace şi metode de luptă.
Infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii persoanei.
1. Caracterizarea generală a infracţiunilor contra
vieţii şi sănătăţii persoanei.
1.1. Noţiunea de infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii
persoanei.
1.2 Persoana – valoare socială fundamentală apărată
de legea penală;
1.3 Tipurile infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii
persoanei. Clasificarea lor.
1.4 Analiza comparativă a componenţelor de
infracţiune cuprinse în Capitolul II al CP al RM.
2. Infracţiuni contra vieţii persoanei.
2.1 Caracterizarea generală a infracţiunilor contra
vieţii persoanei.
2.2 Noţiunea doctrinară de omor.
2.3 Analiza juridico-penală detaliată a componenţelor
infracţiunilor contra vieţii persoanei.
2.4 Circumstanţele care agravează sau atenuează
răspunderea pentru lipsirea de viaţă a unei persoane.
2.5 Situaţii controversate privind calificarea
infracţiunilor contra vieţii persoanei.
3. Infracţiuni contra sănătăţii persoanei.
3.1 Caracterizarea generală a infracţiunilor contra
sănătăţii persoanei.
3.2 Conceptul de vătămare a integrităţii corporale sau
a sănătăţii.
3.3 Analiza juridico-penală detaliată a componenţelor
infracţiunilor contra sănătăţii persoanei.
3.4 Determinarea gradului de gravitate a vătămării
integrităţii corporale sau a sănătăţii.
3.5 Delimitarea infracţiunilor contra sănătăţii de
faptele conexe penale şi nepenale.
4.Infracţiuni care pun în pericol viaţa şi sănătatea
persoanei.
9
infracţiune contra sănătăţii în parte; 4.1 Caracterizarea generală a infracţiunilor care pun
- să indice modul de determinare a gradului de în pericol viaţa şi sănătatea persoanei.
gravitate a vătămării integrităţii corporale sau a 4.2 Analiza juridico-penală detaliată a componenţelor
sănătăţii; infracţiunilor care pun în pericol viaţa şi sănătatea
- să aplice regulile de calificare a infracţiunilor persoanei.
contra sănătăţii persoanei la soluţionarea 4.3 Subiectul special al infracţiunilor care pun în
cazurilor pericol viaţa şi sănătatea persoanei.
practice; 4.4 Delimitarea infracţiunilor care pun în pericol viaţa
- să efectueze o caracterizare generală a şi sănătatea persoanei de faptele conexe.
elementelor componenţelor infracţiunilor care .
pun în pericol viaţa şi sănătatea persoanei;
- să identifice specificul infracţiunilor care pun
în
pericol viaţa şi sănătatea persoanei în raport cu
celelalte infracţiuni din Capitolul II al Părţii
Speciale;
- să analizeze fiecare componenţă de infracţiune
care pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanei
în parte;
- să analizeze problema subiectului special al
infracţiunilor care pun în pericol viaţa şi
sănătatea persoanei;
- să aplice regulile de calificare a infracţiunilor
care pun în pericol viaţa şi sănătatea persoanei
la soluţionarea cazurilor practice.
Infracţiuni contra libertăţii, cinstei şi demnităţii
- să definească noţiunea de infracţiuni contra persoanei.
libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei; 1. Noţiunea şi caracterizarea generală a infracţiunilor
- să efectueze caracterizarea generală a contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei.
infracţiunilor contra libertăţii, cinstei şi 2. Analiza juridico-penală a fiecărei componenţe a
infracţiunilor contra libertăţii, cinstei şi demnităţii
demnităţii persoanei;
persoanei în parte.
- să efectueze un studiu comparativ al 3. Delimitarea unor infracţiuni prevăzute în Capitolul
infracţiunilor contra libertăţii, cinstei şi III al Părţii Speciale a CP de alte infracţiuni prevăzute
demnităţii persoanei şi alte infracţiuni în Codul Penal.
prevăzute în Codul Penal;
- să utilizeze prevederile instrumentelor
internaţionale la interpretarea dispoziţiilor din
Capitolul III al Părţii Speciale;
- să aplice regulile de calificare a infracţiunilor
contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei
la soluţionarea cazurilor practice.
Infracţiuni privind viaţa sexuală.
- să definească noţiunea de infracţiuni privind 1. Noţiunea şi caracterizarea generală a infracţiunilor
viaţa sexuală; privind viaţa sexuală.
- să efectueze caracterizarea generală a 2. Tipurile infracţiunilor privind viaţa sexuală.
3. Infracţiuni contra inviolabilităţii sexuale şi
infracţiunilor privind viaţa sexuală;
libertăţii sexuale a persoanei.
- să clasifice infracţiunile privind viaţa sexuală; 3.1 Noţiunea de inviolabilitate sexuală şi libertate
- să definească noţiunea de inviolabilitate sexuală.
sexuală şi libertate sexuală; 3.2 Caracterul complex al infracţiunilor contra
10
- să efectueze analiza juridico-penală a
infracţiunilor contra inviolabilităţii sexuale şi
libertăţii sexuale a persoanei;
- să rezolve problema participaţiei, actelor
pregătitoare, a tentativei în cadrul infracţiunilor
contra inviolabilităţii sexuale şi libertăţii
sexuale a persoanei;
- să să efectueze analiza juridico-penală a
infracţiunilor contra inviolabilităţii sexuale a
minorilor;
- să recomande perfecţionarea normelor privind
infracţiunile contra inviolabilităţii sexuale a
minorilor;
- să sesizeze asemănările şi deosebirile dintre
infracţiunile prevăzute în Capitolul IV al Părţii
Speciale a CP al RM.
- să aplice regulile de calificare a infracţiunilor
contra inviolabilităţii sexuale şi libertăţii
sexuale a persoanei la soluţionarea cazurilor
practice.
- să definească noţiunea de infracţiuni contra
drepturilor politice, de muncă şi altor drepturi 1. Noţiunea de infracţiuni contra drepturilor
constituţionale ale cetăţenilor;
- să clasifice infracţiunile contra drepturilor
politice, de muncă şi altor drepturi
constituţionale ale cetăţenilor;
- să efectueze caracterizarea generală a
infracţiunilor prevăzute în Capitolul V al Părţii drepturilor politice, de muncă şi altor drepturi
Speciale a CP;
- să utilizeze prevederile actelor internaţionale 4. Ajustarea regulilor de calificare a infracţiunilor
şi naţionale în materie de protecţie a drepturilor prevăzute în Capitolul V al Părţii Speciale a CP cu
omului la interpretarea normelor din Capitolul
V al Părţii Speciale;
- să aplice regulile de calificare a infracţiunilor
contra inviolabilităţii sexuale şi libertăţii
sexuale a persoanei la soluţionarea cazurilor
practice.
inviolabilităţii sexuale şi libertăţii sexuale a
persoanei.
3.3 Participaţia în cadrul infracţiunilor contra
inviolabilităţii sexuale şi libertăţii sexuale a
persoanei.
3.4 Actele de pregătire şi tentativa în cadrul
infracţiunilor contra inviolabilităţii sexuale şi
libertăţii sexuale a persoanei.
4. Infracţiuni contra inviolabilităţii sexuale a
minorilor.
4.1 Analiza elementelor constitutive ale infracţiunilor
contra inviolabilităţii sexuale a minorilor.
4.2 Problema corelării vîrstei victimei cu vîrsta
subiectului în cazul infracţiunilor contra
inviolabilităţii sexuale a minorilor.
Infracţiuni contra drepturilor politice, de muncă şi
altor drepturi constituţionale ale cetăţenilor.
politice, de muncă şi altor drepturi constituţionale ale
cetăţenilor.
2. Clasificarea infracţiunilor contra drepturilor
politice, de muncă şi altor drepturi constituţionale ale
cetăţenilor.
3. Caracterizarea generală a infracţiunilor contra
constituţionale ale cetăţenilor.
standardele europene şi internaţionale privind
drepturile fundamentale ale cetăţeanului.

Infracţiuni contra patrimoniului

- să definească noţiunea de infracţiuni contra 1. Caracterizarea generală a infracţiunilor prevăzute
patrimoniului; în Capitolul VI al Părţii Speciale .
- să caracterizeze trăsăturile specifice ale 1.1 Noţiunea de infracţiuni contra patrimoniului.
infracţiunilor contra patrimoniului; 1.2 Trăsăturile caracteristice ale infracţiunilor contra
- să se expună cu privire la specificul obiectului patrimoniului.
infracţiunilor contra patrimoniului şi la 1.3 Clasificarea infracţiunilor contra patrimoniului.
oportunitatea întrebuinţării termenului de 2. Infracţiuni contra patrimoniului săvîrşite prin
„patrimoniu”; sustragere.
- să clasifice infracţiunile contra patrimoniului; 2.1 Noţiunea doctrinară de sustragere.

11
- să sesizeze asemănările şi deosebirile dintre 2.2 Problemele calificării infracţiunilor săvîrşite
infracţiunile contra patrimoniului; prin sustragere.
- să definească noţiunea de sustragere; 3. Infracţiuni contra patrimoniului avînd scop de
- să determine formele şi tipurile sustragerii; cupiditate, care nu sunt săvîrşite prin sustragere.
- să distingă sustragerea de faptele conexe 4. Infracţiuni contra patrimoniului săvîrşite în scop de
penale cupiditate, avînd o natură mixtă.
şi nepenale; 5. Infracţiuni contra patrimoniului comise fără scop
- să identifice problemele care ar putea apărea de cupiditate.
în legătură cu calificarea infracţiunilor
săvîrşite prin sustragere;
- să identifice specificul infracţiunilor contra
patrimoniului avînd scop de cupiditate, care nu
sunt săvîrşite prin sustragere sau care au o
natură mixtă;
- să identifice specificul infracţiunilor contra
patrimoniului comise fără scop de cupiditate;
- să efectueze analiza juridico-penală a
infracţiunilor contra patrimoniului;
- să aplice regulile de calificare a infracţiunilor
contra patrimoniului la soluţionarea cazurilor
practice.
- să definească noţiunea de infracţiuni contra Infracţiuni contra familiei şi minorilor.
familiei şi minorilor; 1. Noţiunea de infracţiuni contra familiei şi minorilor.
- să efectueze o caracterizare generală a 2. Caracterizarea generală a infracţiunilor contra
infracţiunilor prevăzute în Capitolul VII al familiei şi minorilor.
3. Clasificarea infracţiunilor prevăzute în Capitolul
Părţii Speciale a CP;
VII al Părţii speciale a CP.
- să stabilească tipologia infracţiunilor contra 4. Analiza juridico-penală a infracţiunilor prevăzute
familiei şi minorilor; în Capitolul VII al Părţii speciale a CP.
- să efectueze analiza juridico-penală a
infracţiunilor date;
- să delimiteze infracţiunile cuprinse în
Capitolul VII al Părţii Speciale a CP de alte
infracţiuni prevăzute în Codul Penal;
- să aplice regulile de calificare a infracţiunilor
contra familiei şi minorilor la soluţionarea
cazurilor practice.
Infracţiuni contra sănătăţii publice şi convieţuirii
- să definească noţiunea de infracţiuni contra sociale.
sănătăţii publice şi convieţuirii sociale; 1. Noţiunea de infracţiuni contra sănătăţii publice şi
- să efectueze o caracterizare generală a convieţuirii sociale.
infracţiunilor prevăzute în Capitolul VIII al 2. Caracterizarea generală a infracţiunilor contra
sănătăţii publice şi convieţuirii sociale.
Părţii Speciale a CP;
3. Clasificarea infracţiunilor prevăzute în Capitolul
- să clasifice infracţiunile contra sănătăţii VIII al Părţii speciale a CP.
publice şi convieţuirii sociale; 4. Analiza juridico-penală a infracţiunilor prevăzute
- să efectueze analiza juridico-penală a în Capitolul VIII al Părţii speciale a CP.
infracţiunilor contra sănătăţii publice şi
convieţuirii sociale;
- să efectueze un studiu comparativ al
infracţiunilor din acest capitol şi infracţiunile

12
 cuprinse în alte capitole ale Codului Penal;
- să delimiteze infracţiunile contra sănătăţii
publice şi convieţuirii sociale de faptele conexe
nepenale;
- să aplice regulile de calificare a infracţiunilor
contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale la
soluţionarea cazurilor practice.
Infracţiuni ecologice.
- să definească noţiunea de infracţiuni 1. Noţiunea de infracţiuni ecologice.
ecologice; 2. Caracterizarea generală a infracţiunilor ecologice.
- să efectueze o caracterizare generală a 3. Specificul obiectului juridic şi material al
infracţiunilor ecologice.
infracţiunilor prevăzute în Capitolul IX al Părţii
4. Clasificarea infracţiunilor ecologice.
Speciale a CP; 5. Analiza juridico-penală a infracţiunilor ecologice.
-să caracterizeze obiectul atentării în cazul
infracţiunilor ecologice;
- să clasifice infracţiunile ecologice;
- să efectueze analiza juridico-penală a
infracţiunilor ecologice;
- să sesizeze asemănările şi deosebirile
existente dintre infracţiunile ecologice;
-să facă propuneri privind perfecţionarea
legislaţiei în materia tragerii la răspundere
penală pentru comiterea infracţiunilor
ecologice;
- să aplice regulile de calificare a infracţiunilor
ecologice la soluţionarea cazurilor practice.

Strategii didactice utilizate

Strategii de predare – învățare Strategii de evaluare

prelegerea, explicația, conversația, teste de evaluare periodică, curentă, analiza

problematizarea, studiul de caz, metoda studiilor de caz, prezentarea referatelor, lucrări de
comentariului de text, învăţarea prin control, portofolii, bilete de examinare
descoperire, rezolvarea spețiilor,
brainstorming-ul.

Nr. de ore
ACTIVITĂŢI PENTRU STUDIU INDIVIDUAL
ZI FR

Nr.
Modalitatea de Modul de
d./ Conținutul lucrului individual
realizare evaluare
o.

1. Elaborarea unui referat Prezentarea Verificarea 15 20

13
 referatului
elaborat și
referatului
prezentat de
către student

Evaluarea
Răspunsul în
2. Pregătirea pentru seminare răspunsului 10 20
cadrul seminarelor
studentului

Susținerea
Aprecierea
Pregătirea pentru examen de examenului de
3. răspunsului la 50 80
finalizare a cursului finalizare a
examen
cursului

Total ore 75 120

Evaluare
Strategii de evaluare şi apreciere:

*Notă: pentru a fi admis la examenul de finalizare a cursului nota ZI FR

Stabilirea pentru fiecare componentă, prezentată la pct.1, 2, 3, trebuie să fie
notei finale cel puțin 5.
(%) 1. nota pentru evaluare periodic
2. media notelor obținute la evaluările curente 60% 50%
3. nota / media notelor pentru lucru individual
4. nota obținută la examenul de finalizare a cursului 40% 50%
Ponderea în notare, exprimată în % Total =
100%
Evaluarea unității de curs va cuprinde componentele nominalizate, după cum urmează:
Evaluarea periodică reprezintă un test de evaluare care va fi axat pe temele 1-3 studiate în
cadrul orelor de curs (prelegeri), pentru a estima situația intermediară a reușitei studentului, în
conformitate cu graficul sesiunii de evaluare periodică sau, după caz, în cadrul sesiunii de
reexaminare a evaluării periodice.
Evaluarea curentă (continuă) se efectuează în cadrul orelor de seminar prin diverse
modalități stabilite de către titularul / seminaristul unității de curs: răspunsuri la întrebările ce țin
de subiectul orei; referate; participare la dezbateri în cadrul seminarelor; lucrări de control etc.
Evaluarea studiului individual reprezintă o parte componentă a volumului de lucru al
studentului suplimentar la numărul de ore de contact direct, modalitatea realizării căruia și
volumul sarcinilor se va stabili, la prima oră în conformitate cu opțiunea formațiunii academice,
fiind evaluat:
a. cu o singură notă - pentru sarcini complexe;
b. cu mai multe note, care nu vor depăși numărul creditelor acordate unității de curs - pentru
sarcini de o complexitate mică/ medie.
Evaluarea semestrială se va desfășoară la finalizarea unităților de curs sub forma unui
examen, realizat oral, scris, combinat sau prin utilizarea platformelor electronice, în conformitate
14
cu opțiunea formațiunii academice exteriorizată la prima oră de curs și aprobată la ședința
Catedrei.
MOSTRĂ DE TEST:

Universitatea de Stat „Alecu Russo”din Bălți

Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale

Catedra de Drept

Test
de evaluare periodică

Aprob__________
Șeful Catedrei de drept

la unitatea de curs „Drept penal partea specială I”

Numele şi prenumele studentului __________________________________________________

Grupa___________________ Data____________________

1. Determinați asemănările și deosebirile dintre Pruncuciderea și Lăsarea în primejdie.

Argumentați răspunsul Dvs. : 5 p.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2. Victima infracțiunii omorul intenționat poate avea următoarele calități speciale care
influențează asupra calificării faptei: 4 p.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

3. Componența infracțiunii Provocarea ilegală a avortului (alin.1 art.159 CP RM) este: 1 p.

1. Materială. 2.Formală. 3. Formal redusă.

Argumentează răspunsul Dvs.: 3 p.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
__________
4. Caracterizați și comparați elementele subiective constitutive ale componențelor de
infracțiune – Lipsirea de viață la dorința persoanei (eutanasia) și Lipsirea de viață din
imprudență: 6 p.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

15
5. Determinați asemănările și deosebirile dintre Omorul săvîrșit în stare de afect și
Omorul săvîrșit cu premeditare. Argumentați răspunsul Dvs.: 5 p.
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

6. Caracterizați semnul principal al laturii subiective a componenței de infracțiune

Omorul intenționat simplu: 3 p.
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
7. Identificaţi varianta corectă de răspuns: 4 p.
Dacă la comiterea infracţiunii de Pruncucidere au participat şi alte persoane, contribuţia
lor urmează a fi calificată conform:

a) art. 147 CP al RM;

b) lit. e) alin. (2) art. 145 şi art. 147 CP al RM;

c) lit. e) alin. (2) art. 145 CP al RM.

d) altă variantă ar fi: _____________

Argumentați răspunsul Dvs.

_____________________________________________________________________________

8. Caracterizați semnele facultative ale laturii subiective a componenței de infracțiune

Omorul intenționat (alin. 1 art.145 CP RM): 3 p.
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
9. Rezolvați speța: 5 p.
X la data de 30.06.2009, aproximativ la ora 10-30, fiind în stare de ebrietate, aflîndu-se cu
concubina sa Y la canalul de canotaj din mun. Bălţi, văzînd că ultima a alunecat la mal şi a
căzut în apă, care nu putea înota, nu a întreprins nici o acţiune pentru a o salva, ci dimpotrivă
a părăsit locul incidentului, lăsînd-o cu bunăştiinţă pe ultima fără ajutor, necătînd la faptul că
avea posibilitatea să-i acorde ajutor victimei, ca rezultat Y. s-a înecat.

Care este încadrarea juridică a faptei comise de X.?Argumentați răspunsul Dvs.

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

10. Rezolvați speța: 5 p.

X , la data de 2018, în perioada orelor 17.00-19.45, s-a aflat la domiciliul său de pe str.
Bulgară mun. Bălți, împreună cu cunoscutul său pe nume Y, și anume în bucătăria
apartamentului nominalizat unde au stat la masă, au servit băuturi spirtoase și discutau
16
 diverse subiecte. În timpul discuției, acționînd cu o intenție criminală, dîndu-și seama de
caracterul social-periculos al acțiunilor sale, consecințele ce pot fi produse și dorind
survenirea unor astfel de consecințe, intenționat, în mod conștient, fără careva motive, i-a
aplicat lui Y o lovitură cu cuțitul în regiunea ochiului stâng, cauzându-i în conformitate
cu raportul de expertiză vătămare gravă, sub formă de plagă tăiată a ochiului stâng,
complicată cu o atrofie a nervului optic și pierdere totală a vederii, care a condiționat
pierderea stabilă a mai mult de o treime din capacitatea de muncă. Care este încadrarea
juridică a faptei comise de X.? Argumentați răspunsul Dvs.

_________________________________________________________________________

PUNCTAJ 44-43 42-39 38-34 33-29 28-24 23-19 18-14 13-6 5-3 2-1 0-0

Acumulat

NOTA 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
obținută

MOSTRĂ DE LUCRARE DE CONTROL:

Lucrare de control cu tema: „Infracţiuni contra patrimoniului”
1. Indicaţi trăsăturile specifice ale pungăşiei în raport cu celelalte infracţiuni comise prin
sustragere.
2. Determinaţi asemănările şi deosebirile dintre jaf şi tîlhărie.
3. Soluţionaţi speţa:
X. la 17 ianuarie 2018, aproximativ la ora 14.00 fiind în stare de ebrietate alcoolică,
aflându-se în locuința lui Y., amplasată în A., intenţionat, urmărind scopul de profit, a sustras în
mod deschis din mâna lui Y. o bancnotă cu valoarea nominală de 50 lei, cauzând astfel părţii
vătămate un prejudiciu material în valoare de 50 lei.
Care este încadrarea juridică a faptei comise de X.?
Argumentați răspunsul Dvs.

Lista subiectelor pentru examen

1. Noţiunea de Parte Specială a Dreptului Penal
2. Genocidul.
3. Propaganda războiului.
4. Ecocidul.
5. Clonarea.
17
 6. Omorul intenţionat.
7. Omorul săvîrşit în stare de affect
8. Pruncuciderea
9. Lipsirea de viaţă la dorinţa persoanei (eutanasia)
10. Lipsirea de viaţă din imprudenţă
11. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii
12. Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii
13. Vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii
14. Ameninţarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a
sănătăţii
15. Vătămarea gravă ori medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii în stare de afect
16. Vătămarea gravă ori medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii cauzată din
imprudenţă
17. Provocarea ilegală a avortului
18. Neacordarea de ajutor unui bolnav
19. Lăsarea în primejdie
20. Răpirea unei persoane
21. Răpirea minorului de către rudele apropiate
22. Traficul de fiinţe umane
23. Privaţiunea ilegală de libertate
24. Tortura, tratamentul inuman sau degradant
25. Sclavia şi condiţiile similare sclaviei
26. Munca forţată
27. Internarea ilegală într-o instituţie psihiatrică
28. Violul
29. Acţiuni violente cu caracter sexual
30. Hărţuirea sexuală
31. Raportul sexual cu o persoană care nu a împlinit vîrsta de 16 ani
32. Acţiuni perverse
33. Încălcarea egalităţii în drepturi a cetăţenilor
34. Încălcarea inviolabilităţii vieţii personale
35. Violarea dreptului la secretul corespondenţei
36. Violarea de domiciliu
37. Încălcarea intenţionată a legislaţiei privind accesul la informaţie
38. Furtul
18
 39. Jaful
40. Tîlhăria
41. Şantajul
42. Escrocheria
43. Delapidarea averii străine
44. Pungăşia
45. Răpirea mijlocului de transport
46. Distrugerea sau deteriorarea intenţionată a bunurilor
47. Incestul
48. Violenţa în familie
49. Divulgarea secretului adopţiei
50. Traficul de copii
51. Scoaterea ilegală a copiilor din ţară
52. Atragerea minorilor la activitate criminală sau determinarea lor la săvîrşirea unor
fapte imorale
53. Transmiterea unei boli venerice .
54. Contaminarea cu maladia SIDA.
55. Circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora fără scop de
înstrăinare
56. Circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de
înstrăinare
57. Proxenetismul.
58. Încălcarea cerinţelor securităţii ecologice
59. Poluarea solului
60. Poluarea apei
61. Poluarea aerului
62. Vînatul illegal
63. Rezolvarea spețiilor.

TEMATICA ORIENTATIVĂ A REFERATELOR PENTRU LUCRUL

INDIVIDUAL LA UNITATEA DE CURS DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ –I

1. Analiza juridico-penală a infracțiunilor contra păcii

2. Răspunderea penală pentru infracţiunile contra securităţii omenirii
3. Analiza juridico-penală a infracțiunilor de război

19
 4. Analiza juridico-penală infracțiunilor contra vieții persoanei
5. Răspundera penală pentru infracțiunile contra sănătății persoanei
6. Infracțiuni contra libertății persoanei
7. Infracțiuni contra inviolabilității sexuale și libertății sexuale a persoanei
8. Infracțiuni contra inviolabilității sexuale a minorilor
9. Infracțiuni contra drepturilor civile ale cetățenilor
10. Infracțiuni contra drepturilor politice ale cetățenilor
11. Infracțiuni contra patrimoniului săvârșite prin sustragere
12. Infracțiuni contra patrimoniului, săvîrșite în scop de cupiditate, însă nu prin
sustragere
13. Infracțiuni contra familiei
14. Infracțiuni contra minorilor
15. Infracțiuni contra sănătății publice
16. Infracțiuni legate de traficul de substanțe narcotice, psihotrope, analoage sau
precursori ai acestora
17. Infracțiuni ecologice
18. Omorul intenţionat.
19. Omorul săvîrşit în stare de afect
20. Aspecte teoretice și practice privind infracțiunea de pruncucidere.
21. Răspunderea penală pentru infracțiuni prin care se aduce atingere protecției
resurselor naturale.
22. Lipsirea de viaţă la dorinţa persoanei (eutanasia)
23. Lipsirea de viaţă din imprudenţă
24. Provocarea ilegală a avortului
25. Lăsarea în primejdie
26. Răspunderea penală pentru răpirea unei persoane
27. Traficul de fiinţe umane: abordare teoretico-practică
28. Tortura, tratamentul inuman sau degradant
29. Analiza juridico-penală a violului
30. Răspunderea penală pentru violarea de domiciliu
31. Furtul
32. Jaful
33. Tîlhăria
34. Şantajul
35. Escrocheria
20
 36. Pungăşia
37. Analiza juridico-penală a violenţei în familie
38. Traficul de copii
39. Circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora fără scop de
înstrăinare
40. Circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de
înstrăinare
64. Proxenetismul.
65. Vînatul illegal

RESURSE INFORMAȚIONALE ALE CURSULUI

1. Antoniu G. Ocrotirea penală a vieții persoanei. În: Revista de drept penal, 2002,
nr.1, p.9-26
2. Barbacar C. Delimitarea afectului fiziologic de afectul patologic şi rolul acesteia
la calificarea infracţiunii de omor. În: Revista Națională de Drept, 2004, nr.10. p. 5.
3. Barbacar C. Responsabilitatea persoanei aflate în stare de afect fiziologic. În:
R.N.D., 2004, nr. 9, p. 53.
4. Barbăneagră A., Alecu Gh., Berliba V., Budeci V., Carpov Т., Cuşnir V.,
Cojocaru R., Mariţ A., Popovic Т., Ulianovschi Gh., Ulianovsehi X,, Ursu N., Volcinschi V. Cod
penal al Republicii Moldova. Comentariu, Chişinău, 2009
5. Barbăneagră A., Gamurari V. Crime de război. Chișinău, 2008
6. Borodac A. Manual de drept penal. Partea specială, Chişinău, Tipografia „Ştiinţa”,
1996
7. Borodac A. şi alţii. Drept penal. Partea Generală. Chişinău: Ştiinţa, 1994
8. Boroi A. Eutanasia - Concept, controverse și reglementări. În: Revista de drept
penal, nr. 2/1995, p.78.
9. Brânză S. Infracţiuni contra vieţii, sănătăţii, libertăţiişi demnităţii persoanei.
Chişinău, 1999
10. Brânză S. şi alţii. Drept Penal. Partea Specială.Vol.II. Chişinău: Cartier Juridic,
2005
11. Brînza S, Stati V. Tratat de drept penal. Partea specială. Chișinău., Vol. I, 2015
12. Brînză S. Infracțiunea de hărțuire sexuală (art.173 CP RM): aspecte juridico-
penale. În: Revista Națională de Drept, 2012, nr. 2, p. 2-8
13. Brînza S. Infracţiuni contra proprietăţii. Chișinău, 1999

21
 14. Brînză S. Infracţiunile prevăzute la art.146 şi la art.156. CP al RM: reflecţii asupra
calităţii legii penale şi asupra unor probleme de calificare. În: R.N.D., nr. 2, 2008, p. 2.
15. Brînză S., Comentariul unor prevederi ale Hotărârii Plenului Curţii Supreme de
Justiţie, Despre practica judiciară în cauzele din categoria infracţiunilor privind viaţa sexuală, nr.
17 din 7.11.2005: infracţiuni prevăzute la art. 173-175 CPRM. În: Revista Institutului Naţional
de Justiţie, 2009. nr. 1 (8), p. 38-47
16. Brînză S., Evoluţia reglementărilor privind protecţia penală a proprietăţii pe
teritoriul Republicii Moldova, Monografie, Ed.: ARC, Chişinău, 2001
17. Brînză S., Obiectul infracțiunilor contra patrimoniului. Chișinău, 2005
18. Brînză S., Stati V. Articolul 2011 „violența în familie” din codul penal suferă de
grave carențe tehnico-legislative. În: R.N.D., nr. 8, 2013, p.13
19. Brînză S., Stati V. Calificarea infracţiunilor privind viaţa sexuală: controverse şi
soluţii. În: Revista Națională de Drept, 2007 nr. 4/2. p. 2-11
20. Brînza S., Stati V. Drept penal. Partea specială. Chișinău, Vol. I, 2011
21. Brînza S., Stati V. Răspunderea penală pentru infracțiunea de violență în familie
(art. 2011 CP RM). În: R.N.D., nr.10-11, 2011, p.3-11
22. Brînză S., Ulianovschi Gh. Consideraţii vizînd prevederile capitolului II
"Infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii persoanei" din proiectul noului Cod Penal al Republicii
Moldova. În: R.N.D., 2001, nr. 11, p. 11.
23. Bujor V. Infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii persoanei. Chişinău, 2003
24. Bujor V., Miron I. Violența sexuală. Chișinău, 2001
25. Bujor V., Șleahtițchi V. Omorul și vătămarea gravă a integrității corporale.
Chișinău, 2003
26. Bulai C. Curs de drept penal. Partea specială Bucureşti: Universitatea din
Bucureşti, 1975
27. Bulai C., Drept penal român. Partea Generală. Vol. I. Bucureşti, 1992
28. Buza N. Tratamente inumane: aspecte teoretico-practice. Chișinău, 2013
29. Cernomoreț S., Faigher A. Articolul 179 Codul Penal al Republicii Moldova –
mijloc de protecție a dreptului la inviolabilitatea domiciliului. În: DEZVOLTAREA
CADRULUI JURIDIC AL REPUBLICII MOLDOVA ÎN CONTEXTUL NECESITĂȚILOR
DE SECURITATE ȘI ASIGURARE A PARCURSULUI EUROPEAN (Partea a II-a). Chișinău
2019. p.199-211
30. Cernomoreț S., Faigher A. Unele reflecții privind infracțiunile violente săvârșite
în stare de afect. În: Mat.conf. int.șt.-pr.:“Particularitățile adaptării legislației Republicii

22
Moldova și Ucrainei la legislația Uniunii Europene” din 23-24 martie 2019. Chișinău, 2019,
p.173-176
31. Cioclei V. Drept penal. Partea Specială. Infracţiuni contra patrimoniului.
Bucureşti, 2011
32. Codul Penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18.04.2002. În: Republicat în
Monitorul Oficial nr.72-74/195 din 14.04.2009
33. Codul penal al Republicii Moldova. Comentariu /Sub red. A. Barbăneagră.
Chişinău: Centrul de Drept al Avocaţilor, 2003
34. Cojocaru R. Infracţiuni privind traficul de substanţe narcotice, psihotrope sau de
analoage ale acestora (Teorie şi practică judiciară). Chișinău: Tipografia Academiei „Ştefan cel
Mare”, 2014
35. Cojocaru R. Răspunderea penală pentru circulația ilegală a substanțelor narcotice,
psihotrope sau a analoagelor lor fără scop de înstrăinare (art. 217 CP). În: Cooperarea
internațională a organelor de drept în prevenirea și combaterea criminalității transnaționale:
Materialele conf. șt.-pract. int. din 5-6 noiembrie 2009. Chișinău, 2009, p.47-51
36. Cojocaru R., Carp T. Elemente de drept penal comparat privind infracţiunile
contra familiei şi minorilor. În: Legea şi viaţa nr. 10(298) 2016. p. 19
37. Cojocaru R., Carp T. Reglementări normative internaţionale privind ocrotirea
familiei şi minorilor. În: Legea şi viaţa nr. 11, 2016, p. 12-15
38. Constituţia Republicii Moldova, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la
29.07.1994. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.1 din 12.08.1994
39. Copețchi S., Hadîrca Ig. Calificarea infracțiunilor: Note de curs. Chișinău, 2015.
40. Corcea N., Analiza practicii judiciare în materia infracțiunii de violență în familie
(art. 2011 CP RM): concluzii și recomandări. În: R.N.D., 2015, nr. 8, p. 70
41. Cușnir V., Paladii A., Cernomoreț S. Infracțiunea de viol (aspecte juridico-
penale). Chișinău, 2006
42. Dascălu B.D. Subiecții infracțiunii de violență în familie. În: Legea și viața, nr. 4,
2017, p. 43-45
43. Deaconescu C. Eutanasia în proiectarea sa multidisciplinară. În: Revista Română
de Bioetică, România Vol. 3, nr. 4/2005, p.100.
44. Diaconescu Gh. Genocidul. București, 1991
45. Dobrinescu I. Infracţiuni contra vieţii persoanei Bucureşti: Ed. Academiei RSR,
1987
46. Dobrinoiu V. Drept penal. Partea specială, Vol I. Bucureşti: Lumina Lex, 2000

23
 47. Dongoroz V. şi alții. Explicaţii teoretice ale Codului penal român. Vol. III.
Bucureşti: Ed.: Academiei, 1971
48. Dongoroz V. și alții. Explicaţii teoretice ale codului penal român. Partea specială,
Vol. III, Ediţia-II. Bucureşti; Ed.: Academiei Române şi ALL BECK, 2003
49. Drăghici V. Obiectul juridic al infracţiunii. Bucureşti: Lumina Lex, 2004
50. Dumneanu L. Infracțiunile contra vieții și sănătății persoanei în viziunea dreptului
comparat. În: R.N.D., nr.10-12, 2009, p. 82-83.
51. Faigher A, Cernomoreț S, Nastas A. Starea și tendințele infracționalității violente
în Republica Moldova: unele abordări teoretico-practice. În: Revistă științifico-practică Nr. 1
(17) 2020 IRIM PLUS, p.128-138
52. Faigher A. Riscul întemeiat. Bălți : „Tipografia din Bălţi” S.R.L 2012, 198 p.
53. Faigher A. Uciderea din culpă comisă de un conducător auto cu o îmbibaţie
alcoolică mai mare decît limita legală sau aflat în stare de ebrietate (După legislaţia
românească) // Lumina şi Speranţă: Rev. de cultură, opinie şi inf.. 2005, nr. 1-12. p.19-26
54. Faigher A. Unele reflecții privind criminalitatea contra patrimoniului în Republica
Moldova. În: Mat. conf. intern. științifico-practice”Știința juridică în condițiile de integrare
Europeană a Ucrainei și Moldovei: repere modern de dezvoltare juridică”(24-25 martie 2017).
Chișinău, 2017, p. 217-222
55. Faigher A. Unele reflecții privind motivul și scopul în calitate de semne
facultative ale laturii subiective a componenței de infracțiune // Mat. Conf. Intern. științifico-
practice”Știința juridică în condițiile de integrare Europeană a Ucrainei și Moldovei: repere
modern de dezvoltare juridică”(24-25 martie 2017), Ch., 2017, p. 213-217 ISBN 978-9975-
3078-3-3
56. Gîrla L. Aspecte teoretice și practice privind infracțiunea de pruncucidere.
Chișinău: CEP USM, 2006
57. Gîrla L., Șchiopu C. Infracțiunea de pruncucidere în dreptul penal substanțial prin
prisma noilor abordări conceptual și a deciziilor judecătorești. În: STUDIA UNIVERSITATIS
MOLDAVIAE, nr.11, 2015, p.78-88
58. Grama M., Botnaru S., Şavga A. Dreptul penal: partea generală. Vol.I. Chișinău,
2012
59. Hadîrcă I. Răspunderea pentru infracțiunile săvîrșite în sfera circulației
substanțelor narcotice, psihotrope, a analoagelor și precursorilor acestora. Chișinău, 2008
60. Ionașcu V. Caracterizarea laturii obiective a infracțiunii de violență în
familie//Закон и жизнь, № 11, 2014, р.53-56
61. Ionașcu V. Reflecții asupra obiectului infracțiunii de violență în familie//Закон и
24
жизнь, nr. 12, 2014, р.40
62. Loghin O., Toader T. Drept penal român. Partea specială. București, 1997
63. Loghin O., Tudorel T., Drept penal român. Partea specială. Bucureşti, 1999
64. Macari I. Drept penal al Republicii Moldova. Partea generală. Chișinău, 1999
65. Macari I. Drept penal al Republicii Moldova. Partea specială. Chişinău: USM,
2003
66. Mariț A. Drept penal. Partea generală.Vol.I. Chișinău, 2002
67. Mariț A., Vasiloi Dj., Cauș I. Îndrumător metodic la disciplina Drept penal. Partea
specială.Chișinău: ASEM, 2009
68. Moraru V., Faigher A. Reglamentarea riscului întemeiat în legislaţia penală a
altor state //Revista ştiinţifică a USM Studia Universitatis Moldaviae. Seria Ştiinţe sociale, 2010,
№. 3 (33), p. 200-207
69. Nistoreanu Gh., Boroi A. Drept penal român. Partea specială. Bucureşti, 2002
70. Paladii A. Violul, aspecte de drept penal comparat. În: Revista de ştiinţe penale,
ediţie specială 2008-2009, p. 196-212
71. Paladii A., Cernomoreţ S. Controverse privind subiectul infracţiunii de viol. În:
Revista de criminologie, drept penal şi criminalistică, 2007, nr. 3-4, p. 62-67
72. Paladii A., Cernomoreț S., Noțiunea, clasificarea și originea celor mai răspîndite
droguri. În: Probleme de politică penală în domeniu prevenirii și combaterii traficului ilicit de
droguri: Materialele Seminarului științifico-practic intern., 14 apr. 2006. Chișinău, 2008, p. 42-
54
73. Paladii A., Faigher A. Unele aspecte privind conceptul și tipologia infracțiunilor
care atentează la libertatea și inviolabilitatea sexuală. În: Materialele Conferinței internaționale
științifico-practice „Particularitățile adaptării legislației Republicii Moldova și Ucrainei la
legislația Uniunii Europene” din 23-24 martie 2018. Chișinău, 2018, p.262-266
74. Pascu Il., Lazăr V. Drept penal, Partea specială. Bucureşti: Lumina Lex, 2003
75. Slăvoiu R. Infracțiunea de violare a secretului corespondenței în reglementarea
noului Cod penal. În: Dreptul, 2013, nr.6, p.96-142
76. Stati V. Despre practica aplicării răspunderii pentru infracţiunile privind viaţa
sexuală (consideraţii de ordin teoretic şi practic). În: Revista Națională de Drept, 2007 nr. 8, p.
16-22
77. Stati V. Răspunderea penală pentru violarea de domiciliu (art.179 C. pen. RM).În:
Revista Națională de Drept, nr.12, 2005, p.35

25
 78. Stati V. Unele consideraţii asupra practicii aplicării răspunderii penale pentru
infracţiunea de violare de domiciliu (art.179 CP RM). În: Revista Naţională de Drept, 2010, nr.4,
p.18-27.
79. Ştefănuţ R. Elementele constitutive subiective ale infracţiunii de violare de
domiciliu. În: Revista Naţională de Drept, 2011, nr.10-11, p.148-152
80. Ștefănuț R. Infracțiunea de violare de domiciliu în legislația Republicii Moldova
și cea a României. Studiu de drept comparat. Chișinău: CEP USM, 2011
81. Ștefănuț R. Victima infracțiunii de violare de domiciliu. În: Revista Națională de
Drept, nr.1, 2012, p. 59-63
82. Stoica O. A. Drept penal. Partea specială. Bucureşti, 1976
83. Tăbîrţa A. Particularităţile subiectului infracţiunii de viol. În: Revista Națională de
Drept, 2008, nr.7, p.48-50
84. Tăbîrța A. Unele aspecte ale laturii subiective a infracțiunii de viol conform
Codului penal al Republicii Moldova. În: Jurnalul de Studii Juridice, 2010, nr.1-2, p. 181-187
85. Tanislav E. Violarea secretului corespondenței. Unele aspecte. În: Revista de
Drept penal, 1999, nr.2, p.50-51
86. Țarălungă V., Faigher A. Violența domestică în reglementările internaționale și în
legislația Republicii Moldova: probleme și soluții. În: Materialele Conferinţei ştiinţifice
internaţionale ”Mediul social contemporan între reprezentare, interpretare și schimbare” din 15
decembrie 2017, Vol. I. Bălți: USARB, 2018. p.89-101
87. Tünde P. Eutanasie Pro și Contra, În: Revista de Bioetică, Universitatea
Transilvania din Braşov, Facultatea De Medicină, 2008, p.198, 199
88. Udroiu M. Drept penal: partea generală. Ed. a 4-a. București: C.H. Beck, 2017
89. Ulianovschi X., Participaţia penală, Chişinău, 2000.
90. Ungureanu A., Drept penal român, Partea Generală. Bucureşti: Lumina Lex, 1995
91. Vasilachi A. Eutanasia și dreptul la viață. În: Legea și Viața, nr. 9, 2012, p.50.
92. Vidaicu M. Analiza juridico-penală a eutanasiei. Chişinău: Sirius, 2009
93. Visterniceanu E. Răspunderea penală pentru tălhîrie: Material metodico-didactic.
Chișinău, 2006
94. Александров Ю.А. Уголовная ответственность за изнасилование. Киев:
Юридическая литература, 1968
95. Андреева Л.А. Состав преступления изнасилования в советском уголовном
праве. Ленинград, 1962
96. Аниянц М.К. Ответственность за убийство. Преступления протв жизни.
Москва, 1964
26
 97. Байлов А. Посягательства на личность в состоянии аффекта по УК РФ и УК
Украины. În: Законность, 2002, nr 8, р. 40.
98. Батычко, В.Т. Уголовное право. Общая и Особенная части: Курс лекций.
Электронное издание. Таганрог: ТТИ ЮФУ, 2006
99. Бужов В., Гуцуляк В., и др. Уголовный Кодекс Республики Молдова.
Комментарий (по состоянию на 01 августа 2010 года). Кишинэу, 2010, 1153 c. (Файгер
Анатол – Глава I ст. 140 1, Глава XIII ст.ст. 2781, 2791, 2792, 2951, 3011) CZU: 343.2 (478)
(094.4) (0.072) Г97 // https://criminology.md/books/Comentarii_Cod_Penal_rus.pdf 
100. Гаухман Л.Д. Борьба с насильственными посягательствами. Москва:
Юридическая литература, 1969
101. Гуцуляк В.И., Бужор В.Г. Коментарий к Уголовному кодексу Республики
Молдова: Общая часть. Сhișinău, 2005
102. Гуцуляк В.И., Бужор В.Г., Спыну И.А. Комментарийй к Уголовному кодексу
Республики Молдова: Общая часть. Chișinău, 2010
103. Гырла Л. Уголовно-правовой анализ детоубийства согласно действующему
законодательству Республики Молдова. În: Закон и жизнь. 2004, nr. 10, p.47.
104. Дурманов Н Д Советское уголовное право. Особенная часть. Мockвa, 1971
105. Игнатов A.H. Ответственность за преступления против нравственности.
Москва: Юридическая литература, 1966
106. Игнатов А.Н. Квалификация половых преступлений. Москва: Юридическая
литература, 1974
107. Кальченко Н.В. Права человека на жизнь (вопросы теории и практики).
Волгоград: Академия МВД России, 2003
108. Капинус С. Убийства: Мотивы и цели. Москва: ИМПЭ ПАБЛИШ, 2003
109. Комментарий к Уголовному кодексу Российской Федерации /Под ред.
Кузнецовой Н.Ф. - Москва: Зерцало, 1998. 878 с.
110. Комментарий к Уголовному кодексу Российской Федерации /Под ред.
Наумова А.В. - Москва: Юристь, 1996. 822 с.
111. Комментарий к Уголовному кодексу Российской Федерации /Под ред.
Радченко В.И., Михлина АС, Шмарова И.В. -Москва: Вердикт, 1996. 646 с.
112. Комментарий к Уголовному кодексу Российской Федерации /Под ред.
Скуратова Ю.И., Лебедева В.М. - Москва: НОРМА –ИНФРА-М, 1998. 814 с.
113. Курса советского уголовного под. ред. Беляев Н. А., Шаргородский М. Д.,
изд. Ленинградского университета, 1973

27
 114. Малинин В.Б., Парфёнов А.Ф. Объективная сторона преступления. Санкт-
Петербург, 2004
115. Пионтковский Ф. Ф., Меньшанов В. Д. Курс советского уголовного права.
Часть особенная. Том I, Москва, 1955
116. Пионтковскъ А А, Курс советского уголовного права Том. 5. Мockвa
Госюриздат, 1971
117. Попов A. Преступления против личность при смягчающиx обстоятельстваx.
Санкт-Петербург: Юридический центр Пресс 2001
118. Сафунов Ф. О проблеме аффективных состояний. În: Советская юстиция,
1991, nг. 21-22, р. 4.
119. Ситковская Д. Аффект. Москва: Юрлитинформ, 2001
120. Спасенников Б. Аффект и уголовная ответственность. În: Закон и право,
2003, nr., 6, р. 31.
121. Файгер А. Действия по уголовному преследованию. Bălţi : „Tipografia din
Bălţi” S.R.L., 2006, 332 p
122. Файгер А. Момент возникновения уголовной ответственности // Materialele
Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Procesul de codificare în ţările Europei de Sud-Est” din
21.10.2006. Chişinău: Editura Pontos, 2006, p. 94-99. ISBN 978-9975-926-06-5
123. Файгер А. Обоснованный риск и необходимая оборона как обстоятельства,
устраняющие уголовный характер деяния в уголовном законодательстве Республики
Молдова. // Научные основы уголовного права и процессы глобализации: материалы V
Российского конгресса уголовного права (27-28 мая 2010), Москва: Проспект, 2010, c. 420-
426
124. Файгер А. Обоснованный риск. Bălţi : „Tipografia din Bălţi” S.R.L., 2009, 232
p.
125. Файгер А. Умышленное причинение легкого телесного повреждения или
иного легкого вреда здоровью (ст. 153 УК РМ): Актуальный состав или формальность? //
Materialele Simpozionului Internaţional „Democraţie şi drepturile omului”. Bălţi, 2006, p.155-
158. ISBN 978-9975-9933-2-6
126. Файгер Анатолий, Черноморец Сергей. Уголовное право. Общая часть (для
I-го семестра учебного года). Методические рекомендации для выполнения контрольных
работ. Кишинев, 2018
127. Файгер Анатолий, Черноморец Сергей. Уголовное право. Общая часть (для
II-го семестра учебного года). Методические рекомендации для выполнения контрольных
работ. Кишинев, 2018
28
 128. Файгер, Анатолие, Практикум по уголовному праву. Общая часть.// Material
metodico-didactic. Bălţi, 2010
129. Хлынцов M.H. Борьба с половыми преступлениями. Саратов, 1966
130. Шавгулидзе Т. Аффект и уголовная ответственность. Тбилиси: Мецниереба,
1973

29