MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE

CATEDRA DE DREPT

CURRICULUM UNIVERSITAR
la unitatea de curs

Drept penal comparat

Ciclul II - studii superioare de master

Codul şi denumirea domeniului general de studiu: 042 Drept
Denumirea programului de master: Științe penale, criminologie și criminalistică (90∕120
ECTS)
Forma de învăţământ: învățământ cu frecvență

Autor:
Ștefan STAMATIN,
Prof. univ., dr.,
_____________

Ion DĂNOI
Lect.univ., dr.

______________

BALȚI, 2022
Discutat şi aprobat la şedinţa Catedrei de drept
Proces-verbal nr. ___ din ____________
Şeful Catedrei de drept _________________ conf. univ. dr. Ina ODINOKAIA

Discutat şi aprobat la şedinţa Consiliului Facultăţii de Drept și Științe Sociale

Proces-verbal nr. ___ din ____________
Decanul Facultăţii de Drept și Științe Sociale _______________ conf. univ., dr. Vitalie RUSU

2
 Informaţii de identificare a cursului

Facultatea: Drept și Științe sociale

Catedra: Drept
Domeniul general de studiu: 042 Drept
Domeniul de formare profesională la ciclul II: 0421 Drept
Denumirea programului de master: Științe penale, criminologie, criminalistică
Administrarea unității de curs: Drept penal comparat

Repartizarea orelor
Forma

Total ore

individual
Codul unității de Credite de Limba de

seminarii

laborator
Program de

studiu
curs
curs / modulului ECTS evaluar predare
master
e

90 credite S.02.O.007 5 150 24 16 - 110 examen romănă

120 credite S.02.O.009 5 150 24 16 - 110 examen română

Anul de studiu și semestrul în care se studiază: anul I, semestrul II

Statutul: unitate de curs obligatorie

Informaţii referitoare la cadrul didactic (cadrele didactice):

Titularul cursului – Stamatin Ștefan, profesor universitar, doctor în drept.
Dănoi Ion, lector universitar, doctor în drept.

Integrarea cursului în programul de studii:

Cursul special „Drept penal comparat” este destinat pentru a familiariza masteranzii cu
specificul evoluţiei dreptului penal în sistemele de drept ale diferitor state. Cunoaşterea dreptului
penal al altor state constituie o primă şi indispensabilă etapă în obiectul, metodologia şi sarcinile
Dreptului Penal Comparat.
Totodată cursul specializat „Drept penal comparat” este destinat studierii de către
studenţi, care vor afla despre situaţia şi tendinţele contemporane ale dreptului penal al statelor
străine, ale căror sisteme de drept au o influenţă nemijlocită în dezvoltarea sistemului nostru de
drept, în special a dreptului penal.
Includerea acestui curs în programul de studiu este determinat de mai multe cauze.
În primul rînd, este vorba despre momentul reformelor legislative, cînd este nevoie
imperic de a studia sistemele de drept ale altor state (şi anume, a vedea locul ramurii dreptului
penal).
În cel de al doilea rînd, cunoaşterea dreptului penal al altor state este necesar oricărui
jurist, care tinde de a-şi tensifica cunoştinţe fundamentale în domeniul dreptului penal.
Şi în al treilea rînd, din motive subiective: necesitatea de a cunoaște de bază ale dreptului
penal în statele străine.
COMPETENŢE PREALABILE
- Cunoașterea conceptelor de bază ale dreptului penal;
- utilizarea adecvată a conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor din domeniul
juridic;
- Să poată identifica izvoarele de drept penal în diferite sisteme de drept;
- să definească noţiunile infracţiunilor şi clasificarea acestora

3
 COMPETENŢE DEZVOLTATE ÎN CADRUL CURSULUI
90 ECTS
Competențe profesionale:
CP1. Cunoaşterea conceptelor și metodelor științifice în domeniul ştiinţelor penale şi
criminologiei, care să contribuie la abordarea şi dezvoltarea competenţelor profesionale.
CP2. Utilizarea celor mai pertinente şi concludente reglementări legislative în scopul soluţionării
problemelor de drept material şi procesual în domeniul ştiinţelor penale şi criminologiei.
CP3. Identificarea modalităţilor eficiente de perfecţionare a conştiinţei şi culturii juridice a
beneficiarilor programului.
CP4. Aprofundarea capacităţilor de analiză şi sinteză în scopul interpretării normelor de drept
penal şi procesual penal, cu evidenţierea lacunelor normative existente şi înaintarea propunerilor
de lege ferenda.
CP5. Valorificarea aptitudinilor de analiză comparativă continuă a legislaţiei penale, procesual-
penale şi a practicii judiciare sub aspect de drept comparat.
CP6. Elaborarea proiectelor de cercetare independentă în vederea valorificării realizărilor
doctrinare în domeniul ştiinţelor penale şi criminologiei.

Competenţe transversale:
CT1. Abordarea interdisciplinară şi dezvoltarea continuă a competenţelor profesionale în
domeniul ştiinţelor penale şi criminologiei în vederea executăriii autonome a sarcinilor
profesionale.
CT2. Soluţionarea eficientă a problemelor de drept material şi procesual penal în temeiul
legislaţiei în vigoare și consolidarea abilităților de leadership.
CT3. Valorificarea şi consolidarea conştiinţei şi culturii juridice profesionale din perspectiva
exigenţelor statului de drept.
120 ECTS
Competenţe profesionale:
CP1. Operarea cu noţiunile, conceptele, principiile și teoriile specifice dreptului procesual penal,
în scopul aplicării eficiente a acestora în activitatea profesională.
CP3. Identificarea, analizarea şi soluționarea problemelor din domeniului probațiunii în procesul
penal, în conformitate cu prevederile legale, inclusiv jurisprudența CtEDO în domeniu.
CP4. Formarea capacităţilor de analiză şi sinteză în scopul interpretării normelor de drept penal
şi procesual penal, cu evidenţierea lacunelor normative existente şi înaintarea propunerilor de
lege ferenda.
CP5. Valorificarea aptitudinilor de analiză comparativă a doctrinei, legislației și practicii
judiciare în domeniul probatoriului procesual penal, la nivel național și internațional, în vederea
elaborării proiectelor de studiu.
CP6. Elaborarea proiectelor de cercetare independentă în tehnicilor speciale de investigare în
justiția penală.

Competenţe transversale:
CT1. Abordarea interdisciplinară şi dezvoltarea continuă a competenţelor profesionale în
domeniul ştiinţelor penale şi criminologiei.
CT2. Soluţionarea eficientă a problemelor utilizării tehnicilor speciale de investigare în justiția
penală în temeiul cadrului normativ național și internațional în vigoare.

4
 FINALITĂŢILE CURSULUI:
Finalităţi de studii realizate la finele unității de curs.
La finele cursului masterandul va fi capabil:
- să aplice cunoștințele obținute în cadrul unității de curs pentru soluționarea juridică a
problemelor teoretice și practice,
- să aplice metoda comparativă în confruntarea instituţiilor corespunzătoare de drept penal
din diferite sisteme de drept;
- să determine şi să evidenţieze asemănările şi deosebirile dintre diferite instituţii şi
concepte de drept penal din diverse sisteme de drept;
- să demonstreze avantajele şi dezavantajele pe care le prezintă diferite instrumente,
noţiuni de drept penal cunoscute în statele străine şi aplicabilitatea lor în condiţiile
sistemului de drept penal al Republicii Moldova;
- să interpreteze oportunităţile perfecţionării Codului penal al Republicii Moldova cu noi
mecanisme de drept penal de luptă cu criminalitatea prezente în alte jurisdicţii străine.

Conţinuturi:
TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR
Număr de ore
Nr.
TEMA Studiu
d./o. Curs Sem.
indivial
Sisteme juridice contemporane.
1. 2 2 10

Caracterizarea generală a teoriilor juridico- penale.

2. 2 2 110

Izvoarele dreptului penal comparat.

3 2 2 15

Infracțiunea în dreptul penal comparat.

4. 2 2 15
Pluralitatea de infractori. Noțiunea și categoriile
5. participanților la infracțiune în dreptul penal comparat. 4 2 15

Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei în dreptul

6. penal comparat. 4 2 15

Considerații generale privind pedepsele în dreptul penal

7. comparat. 4 2 15

Liberarea de răspundere și de pedeapsă penală în dreptul

8. penal comparat. 4 2 15

Total ore 24 16 110

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

Subiectul 1. Sisteme juridice comtemporane

5
 Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să descrie conceptul dreptului penal 1. Scopuri, sarcini şi sistemul dreptului penal

european; comparat;
- să evidenţieze scopul, obiectul şi sarcinile 2. Comparaţia în drept: obiectul dreptului
dreptului penal comparat; comparat
- să determine sistemul dreptului penal 3. Metoda comparativă
comparat;
- să aplice metoda comparativă în studiul
dreptului penal comparat
- să argumenteze dacă dreptul penal
comparat constituie o ştiinţă sau o metodă de
studiere
Subiectul 2. Caracterizarea generală a teoriilor juridico- penale.
Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să definească sistemul de drept şi 1. Noţiunea şi structura sistemului de drept

familia de drept; 2. Sistemele de drept contemporane;
- să identifice structura sistemului de 3. Familia de drept;
drept şi tipurile familiei de drept; 4. Tipurile familiei de drept
- să compare specificul familiei de
drept romano-germanice cu trăsăturile
familiei de drept englezo-americane;

Subiectul 3. Izvoarele dreptului penal comparat

Obiectivele de referinţă Conţinuturi

1. Izvoarele de drept penal din statele străine;
- să relateze în aspectul caracterizării 2. Normele de drept penal conţinute în actele
generale despre izvoarele de drept penal supreme ale statelor: Constituţie, Marea Hartă a
a statelor străine; libertăţii, Bilul despre drepturi, alte acte ce
- să clasifice izvoarele de drept penal dispun de asemenea caracter;
cunoscute pînă acum în funcţie de 3. Diversitatea izvoarelor de drept: legislaţie
evoluţie, prevederi, aplicabilitate, codificată, precedent judiciar, acte legislative,
diversitate etc.; doctrina judiciară etc.
- să determine importanţa interpretării
judiciare în diferite state (Anglia, SUA,
Germania);
- să estimeze dacă în condiţiile actuale
legislaţia codificată reduce din gradul de
aplicabilitate a precedentului judiciar;
- să estimeze dacă în condiţiile actuale
legislaţia codificată reduce din gradul de
aplicabilitate a precedentului judiciar;

Subiectul 4. Infracțiunea în dreptul penal comparat.

Obiectivele de referinţă Conţinuturi

1. Noţiunea de faptă infracţională (infracţiune) în
- să reproducă determinarea doctrinară, dreptul penal contemporan;
6
formală, pragmatică, dublă a faptei 2. Semnele infracţiunii în dreptul comparat;
infracţionale (infracţiunii) în dreptul penal 3. Clasificarea infracţiunilor în dreptul comparat,
comparat; varietăţi.
- să distingă semnele faptei
infracționale (infracțiuni) în dreptul penal al
statelor străine;
- să clasifice fapta infracțională
(infracțiunea) în dreptul penal al statelor
srăine în funcție de diferite criterii de
clasificare: după obiect, după gradul de
pericol, după conținutul atentării, după forma
de vinovăţii etc.;
- să argumenteze componența de
infracțiune potrivit codului penal al mai
multor state (RM, Germania, Rusia etc.) și să
abordeze problema în dreptul penal unde
asemenea termen nu există

Subiectul 5. Pluralitatea de infractori. Noţiunea şi categoriile participanţilor la infracţiune în

dreptul penal comparat
Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să distingă particularitățile instituției 1. Noţiunea de latură subiectivă a infracţiunii în

pluralității de infracțiuni;
- să identifice care sunt participanţii la
infracţiune în dreptul penal comparat.
- să argumenteze rolul organizatorului la
săvîrșirea infracțiunii;
legislaţii penale europene.
2. Pluralitatea de infractori.
3. Noțiunea participanților la infracțiune în
dreptul penal comparat.
4. Categoriile participanților la infracțiune în
dreptul penal comparat.

Subiectul 6. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei în dreptul penal comparat.

Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să identifice sistemul de circumstanţe ce
exclud răspunderea penală (fapta 1. Noţiunea şi sistemul circumstanţelor care exclud
infracţională) în doctrina şi legislaţia răspunderea penală (fapta infracţională);
penală a diferitor state; 2. Legitima apărare;
- să compare trăsăturile specifice ale 3. Extrema necesitate.
legitimei apărări şi extremei necesităţi în
doctrina şi legislaţia penală a diferitor
state;
- să argumenteze pro sau contra
prevederile franceze care determină
cazurile privilegiate ale legitimei apărări
(legitima apărare prezumată);

Subiectul 7. Considerații generale privind pedepsele în dreptul penal comparat.

Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să definească pedeapsa şi să identifice 1. Noţiune de pedeapsă şi scopurile ei;

7
 scopurile acesteia potrivit doctrinei şi 2. Sistemul de pedepse;
legislaţiei diferitor state; 3. Categorii de pedepse aplicate persoanelor
- să relateze despre sistemul de pedepse fizice;
aplicate persoanelor fizice şi juridice; 4. Sistemul de pedepse pentru persoanele juridice.
- să clasifice pedepsele în pedepse
principale, complimentare şi accesorii, în
funcţie de modul de pronunţare;
- să argumenteze dacă aplicarea pedepsei
capitale corespunde conţinutului,
sarcinilor şi scopului pedepsei în general;
Subiectul 8. Liberarea de răspundere și de pedeapsă penală în dreptul penal comparat.

Obiectivele de referinţă Conţinuturi

1. să definească instituţiile probaţiunii şi 1. Noţiune de probaţiune îndreptul penal

liberării de executare a pedepsei în
dreptul penal comparat;
2. să stabilească condiţiile de fixare şi de
executare, temeiurile de aplicare a
probaţiunii şi liberării de executare a
pedepsei оn dreptul penal comparat;
comparat.
2. Institutul probaţiunii şi liberării condiţionate de
executare a pedepsei оn dreptul penal
comparat: condiţii de fixare şi executare,
temeiurile de aplicare.
3. Liberarea condiţionată înainte de termen de la
executarea pedepsei în dreptul penal comparat.

Strategii didactice utilizate

Strategii de predare – învățare Strategii de evaluare

Componentele de bază ale
curriculumului sunt strategiile didactice utilizate
în cadrul procesului de predare – învăţare,
îndreptate spre realizarea eficientă a obiectivelor
curriculare. Prin utilizarea corectă a strategiilor
didactice se va realiza eficient cunoaşterea
elementelor justiţiei penale. Studenţii sunt
motivaţi să se implice activ în realizarea
obiectivelor curriculare, să-şi formeze deprinderi
intelectuale, capacităţi cognitive, atitudini şi
comportamente civice.
Principalele strategii didactice ce
urmează a fi puse în aplicare pentru atingerea
finalităţilor propuse sunt:
 elaborarea şi prezentarea comunicărilor
scrise;
 organizarea dezbaterilor;
În funcţie de scopurile urmărite, vom
aplica următoarele categorii de evaluări:
evaluarea iniţială care se realizează la începutul
sau pe parcurusl ciclului de învățământ. Acest tip
de evaluare are un rol preponderent diagnostic,
deoarece informaţiile colectate sprijină profesorul
în proiectarea didactică.
evaluarea formativă, realizată pe parcursul
procesului didactic, prin verificări sistematice ale
studenţilor pe măsură ce sunt parcurse unităţile de
conţinut.
evaluarea rezumativă sau cumulativă, realizată la
sfârșitul semestrului, odată cu finalizarea cursului.
evaluarea activităţii individuale (științifice). Este
realizată la sfârșitul semestrului, odată cu
finalizarea cursului.

8
  rezolvarea studiilor de caz;
 Participarea la conferinţe ştiinţifice;
 Aplicarea unor metode interactive (jocuri
de rol, prezentări etc.) de învăţare adaptate
la finalităţile de studii etc.
În funcţie de obiectivele planificate,
cadrele didactice pot utiliza atât strategii
tradiţionale, cât şi moderne: expunerea, asaltul
de idei, conversaţia euristică, demonstraţia
didactică, explicaţia, exerciţiul didactic, studiul
de caz, descoperirea didactică, utilizarea
surselor, cercetarea individuală, cercetarea de
grup, jocul de rol etc.
Procesul predării disciplinei implică
iminenţa şi perseverenţa profesorului de a
dezvolta la studenţi abilităţi şi a le transforma în
competenţe funcţionale. Pentru ca să
dobândească aceste cunoştinţe, studentul trebuie
să posede un set de abilităţi asimilate în procesul
educaţional, cum ar fi: înţelegerea şi
interpretarea normelor juridice din materie;
analiza critică a reglementărilor juridice;
deosebirea dintre general şi particular etc.

Activităţi de studiu individual:

Un important aspect al strategiilor educaţionale este învăţarea autonomă, ce desemnează un
proces de achiziţionare a experienţei cognitive noi şi de formare a competenţelor de învăţare a
studentului, care devine un posesor de cunoştinţe şi participant activ la procesul de învăţare.
Cadrele didactice se vor baza pe principiile învăţării autonome, printre care se numără:
stimularea şi formarea spiritului activ şi de iniţiativă; selectarea materialului aplicativ în
învăţarea autonomă; exersarea continuă; axarea pe motivarea individului; depăşirea sau evitarea
situaţiilor de conflict şi stabilirea căilor de soluţionare a acestora; cultivarea toleranţei şi stimei
faţă de alţii; respectarea aspectului teleologic drept factor motivator al învăţării.
Studiul individual reprezintă o formă de activitate complexă şi variată de învăţare
independentă, liberă, personală, atât pentru realizarea obiectivelor procesului de învățământ, cât
şi a activităţii extradidactice în timpul pe care îl are la dispoziţie fiecare student.
Una dintre metodele eficiente de lucru în cadrul studiului individual este Portofoliul.
Portofoliul se poate utiliza la toate etapele procesului de învăţare. Portofoliul (didactic) se
defineşte ca o metodă de evaluare complexă, longitudinală, proiectată într-o secvenţă de timp
mai lungă, care oferă posibilitatea de a se emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu de
rezultate.
O altă formă de realizare a activităţii individuale o constituie elaborarea unui articol
ştiinţific, publicat într-o revistă ştiinţifică acreditată de către autorităţile competente.
Referatul ştiinţific reprezintă o formă inerentă de activitate individuală ce urmează a fi
realizată în procesul de instruire în domeniul justiției penale. Referatul (în continuare referat)

9
este o lucrare ştiinţifică, elaborată de către studentul masterand în baza propriilor cercetări
ştiinţifice, care conţine rezultate teoretice şi practice noi şi reprezintă o condiţie legală pentru
realizarea programului de activitate individuală în cadrul Programului de masterat.

ACTIVITĂŢI PENTRU STUDIU INDIVIDUAL

Nr. Modalitatea de
Conținutul lucrului individual Modul de evaluare
d./o. realizare
Sisteme juridice contemporane.
1. Prezentare Dezbateri publice

Caracterizarea generală a teoriilor Referat științific cu

Studiu
2. juridico- penale. scoaterea în evidență a
Analiză impact
impactului
Izvoarele dreptului penal comparat. Publicarea rezultatelor,
3. Studiu empiric
relevanța
Analiza jurisprudenței
relevante
Identificarea
Infracțiunea în dreptul penal Prezentarea rezultatelor,
impactului asupra
4. comparat. argumentarea
jurisprudenței
constatărilor.
autohtone
Propuneri de
remediere
Pluralitatea de infractori. Noțiunea și
categoriile participanților la Studiu empiric Identificarea
5. infracțiune în dreptul penal Analiza cadrul inadvertenților, soluții de
comparat. normativ remediere.

Cauzele care înlătură caracterul Identificarea

penal al faptei în dreptul penal Analiza cadrului
6. inadvertenților, soluții de
comparat. normativ
remediere.
Considerații generale privind Prezentarea proiectului.
7. pedepsele în dreptul penal comparat. Referat
Dezbateri publice în grup.

Evaluare

Strategii de evaluare şi apreciere:

EVALUAREA UNITĂȚII DE CURS
La stabilirea notei finale se iau in Ponderea în notare, Formula pentru calculul
considerare exprimata în % notei finale

-răspunsurile la examen evaluare finală 50%

-testarea periodică prin lucrări de 10% Nf=Nc×0,5+Ne×0,5
control/teste unde:
-analiza legislației și rezolvarea spețelor 10% Nf-nota finală,
-activitaţi gen teme/referate/eseuri/proiecte 30% Nc- nota reușitei curente,
etc. Ne- nota de la examen.

10
 Examen: scris

Evaluarea unității de curs va cuprinde componentele nominalizate, după cum urmează:

Evaluarea periodică reprezintă un test de evaluare care va fi axat pe temele menționate

supra studiate în cadrul orelor de curs (prelegeri), pentru a estima situația intermediară a reușitei
studentului, în conformitate cu graficul sesiunii de evaluare periodică sau, după caz, în cadrul
sesiunii de reexaminare a evaluării periodice.
Evaluarea curentă (continuă) se efectuează în cadrul orelor de seminar prin diverse
modalități stabilite de către titularul / seminaristul unității de curs: răspunsuri la întrebările ce țin
de subiectul orei; referate; participare la dezbateri în cadrul seminarelor; lucrări de control etc.
Evaluarea studiului individual reprezintă o parte componentă a volumului de lucru al
studentului suplimentar la numărul de ore de contact direct, modalitatea realizării căruia și
volumul sarcinilor se va stabili, la prima oră în conformitate cu opțiunea formațiunii academice,
fiind evaluat:
a. cu o singură notă - pentru sarcini complexe;
b. cu mai multe note, care nu vor depăși numărul creditelor acordate unității de
curs - pentru sarcini de o complexitate mică/ medie.
Evaluarea semestrială se va desfășoară la finalizarea unităților de curs sub forma unui
examen, realizat scris , în conformitate cu opțiunea formațiunii academice exteriorizată la prima
oră de curs și aprobată la ședința Catedrei.

Model de itemi pentru testele de evaluare

Tema:

Test nr._1_
Subiectul I: Sistemul dreptului penal comparat.
1. Evidenţiaţi scopul, obiectul şi sarcinile dreptului penal comparat.
2. Stabiliţi importanţa aplicării metodei comparative în studierea dreptului penal comparat.
3. Argumentaţi dacă dreptul penal comparat constituie o ştiinţă sau o metodă de studiere.

Subiectul Subiectul II: Noţiune de sistem de drept şi familie de drept.

1. Definiţi sistemul de drept şi familia de drept.
2. Comparaţi specificul familiei de drept romano-germanice cu trăsăturile familiei de drept
englezo-americane.
3. Decideţi dacă elaborarea sistemelor juridice pe baza criteriilor ştiinţifice constituie obiectivul
principal al ştiinţei sistemelor de drept comparate.

Subiectul III: Izvoarele dreptului penal comparat.

1. Relataţi în aspectul caracterizării generale despre izvoarele de drept penal a statelor străine.
2. Clasificaţi izvoarele de drept penal cunoscute pînă acum în funcţie de evoluţie, prevederi,
aplicabilitate, diversitate etc.
3. Estimaţi dacă în condiţiile actuale legislaţia codificată reduce din gradul de aplicabilitate a
precedentului judiciar.

Test nr._2_

Subiectul I: Infracțiunea în dreptul penal comparat.

1. Definiți noţiunea de infracţiune în doctrina penală a diferitor state.
11
2. Enumerați criterii de clasificare a infracţiunilor în dreptul penal comparat.
3. Expuneți părerea asupra clasificării infracțiunilor în dreptul penal al SUA și Anglia; enumerați
asemănările și deosebirile dintre ele.

Subiectul II: Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei în dreptul penal comparat.
1. Enumeraţi cauzele ce înlătură caracterul penal al faptei în dreptul penal comparat.
2. Particularităţile legitimei apărări şi ale stării de necesitate în dreptul penal comparat.
3. Estimați specificul cauzelor ce înlătură caracterul penal al faptei în dreptul penal al Japoniei.

Subiectul III: Pedepsele în dreptul penal comparat.

1. Definiţi pedeapsa în dreptul penal comparat.
2. Enumerați pedepse principale şi pedepse complementare în dreptul penal comparat.
3. Explicați rolul pedepsei cu moartea în sistemul pedepselor.

Resurse informaţionale ale cursului:

Acte normative
1. Codul penal al Republicii Moldova, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la
18.04.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.128-129. În vigoare din
12 iunie 2003, p. 2-63.
2. Codul de procedură penală al Republicii Moldova, adoptat de Parlamentul Republicii
Moldova la 14.03.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.104-110. În
vigoare din 12 iunie 2003, p.4-208.
3. Codul de procedură penală al României. Aprobat prin Legea nr. 135/2010. În : Monitorul
Oficial nr. 486 din 15 iulie 2010.
4. Constituţia Republicii Moldova, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 29.07.1994.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.1, p.5-32.
5. Convenţia Europeană despre asistenţa juridică în materie penală din 20.04.59. Ratificată prin
Hot. Parl. nr.1332-XIII din 26.09.1997. În Tratate internaţionale, vol. 14 din 1999, p.71.
6. Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale
din 04 noiembrie 1950. Semnată de către Republica Moldova la 13 iulie 1995, ratificată
prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.1298-XIII din 24 iulie 1997. În:
Tratate Internaționale, nr.1 din 30.12.1998, p. 341-358.
7. Convenția Națiunilor Unite din 20.12.1988 contra traficului ilicit de stupefiante și de
substanțe psihotrope, ratificată prin prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova, nr.
252-XIII din 02.11.94. În Tratate internaţionale, vol. 8 din 1999, pag.214.
8. Convenția Națiunilor Unite din 15.11.2000 împotriva criminalităţii transnaţionale
organizate, Ratificată prin Legea R.Moldova nr.15-XV din 17.02.2005. În Tratate
internaţionale, vol.35 din 2006, pag.333.
9. Convenția privind asistența judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale
Uniunii Europene, din 29 mai 2000. [on-line]. Disponibil: http: //old.just. ro/Sectiuni/
Cooperarejudiciar%C4%83interna%C5%A3ional%C4%83/Cooperarejudiciar
%C4%83interna%C5%A3ional%C4%83_penala/Asisten%C5%A3%C4%83Judiciar
%C4%83Interna%C5%A3ional%C4%83/InstrumenteComunitare/Conven
%C5%A3iadin29mai2000/tabid/694/Default.aspx.
10. Legea cu privire la statutul ofițerului de urmărire penală, adoptată de Parlamentul
Republicii Moldova la 10.11.2006.În Monitorul Oficial nr. 195-198/918 din 22.12.2006,
p.10-14.
11. Legea cu privire la protecția martorilor și a altor participanți la procesul penal, adoptată de
Parlamentul Republicii Moldova la 16.05.2008.În Monitorul Oficial nr. 112-114/434 din
27.06.2008, p.7-11.
12
 12. Legea cu privire la Procuratură, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 25.12.2008.
Monitorul Oficial nr. 55-56 din 17.03.2009, p.7-23.
13. Legea cu privire la Procuratură, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 25.02.2016.
Monitorul Oficial nr. 69-77/113 din 25.03.2016.
14. Legea cu privire la procuraturile specializate, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova
la 07.07.20016. Monitorul Oficial nr. 245-246/519 din 30.07.2016, p.8-27.
15. Legea cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului, adoptată de Parlamentul
Republicii Moldova la 27.12.2012. Monitorul Oficial nr. 42-47/145 din 01.03.2013,p.5-19.
16. Legea privind activitatea specială de investigații, adoptată de Parlamentul Republicii
Moldova la 29.03.2012. Monitorul Oficial nr. 113-118/373 din 08.06.2012,p.6-12.
17. Legea privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, adoptată de Parlamentul
Republicii Moldova la 22.03.2012. Monitorul Oficial 103/343 din 29.05.2012
18. Legea privind testarea integrității profesionale, adoptată de Parlamentul Republicii
Moldova la 23.12.2013. Monitorul Oficial nr. 35-41/73 din 14.02.2014,p.9-13.
19. Legea privind evaluarea integrității instituționale, adoptată de Parlamentul Republicii
Moldova la 23.12.2013. Monitorul Oficial nr. 277-287/586 din 26.08.2016,p.44-52.
20. Legea nr.78 din 8 mai 2000, pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de
corupţie. [on-line]. Disponibil: http: //www. cdep. ro/pls/legis/legis_pck. htp_act_text?idt =
23044.
21. Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului
Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
[on-line]. Disponibil: http: //lege5. ro/Gratuit/gu3dsnrr/legea – nr – 508 – 2004 - privind-
infiintarea – organizarea - si – functionarea – in – cadrul – ministerului – public – a -
directiei-de-investigare-a-infractiunilor-de-criminalitate-organizata-si-terorism.
22. Recomandarea REC 2000 (19) a Comitetului Miniștrilor către Statele-membre privind rolul
Procuraturii în sistemul de justiție penală. Adoptată de către Comitetul Miniștrilor la
06.10.2000 la cea de-a 724 reuniune a Delegaților Miniștrilor. [on-line]. Disponibil:
www.csm1909.ro/csm/linkuri/03_05_2006__4189_ro.doc.

Literatura
1. Amza T., Amza C. Criminalitatea informatică. Ed. LUMINA LEX. București, 2003. 520 p.
2. Amza T., Amza C. Criminologie. Tratat de teorie și politică criminologică. Ed. LUMINA
LEX. București, 2008. 734 p.
3. Aramă E., Coptileț V. Istoria dreptului românesc. Ed. Cartea Juridică. Chișinău, 2012. 287
p.
4. Avornic Gh. et al. Teoria generală a dreptului. Ed. CARTIER JURIDIC. Chișinău,2004.
656p.
5. Avram M., Gurin V., Donciu A. Depistarea, cercetarea și calificarea infracțiunilor de
corupție, Ed. Arc, Chișinău, 2005, 360 p.
6. Baltag D. Teoria generală a dreptului și statului. Ed. TIPCIM. Cimișlia, 1996, p. 273-274.
7. Bărăscu A. Protecția martorilor-necesitate în combaterea marii
criminalități.București.2007.p. 42.
8. Barbăneagră A., Alecu Gh., Berliba V. et al. Codul penal al Republicii Moldova:
Comentariu. Chișinău: Sarmis, 2009. 860 p.
9. Bercheșan V. Cercetarea penală (criminalistica – teorie și practică). Îndrumar complet de
cercetare penală. București: ICAR, 2002. 420 p.
10. Bârsan C. Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Comentariu pe articole. Vol. I.
Drepturi și obligații. Ed. C. H. BECK. București, 2005. 1273 p.
11. Brânză S., Stati V. Tratat de drept penal partea specială Volumul II, Chișinău, Tpografia
Centrală, 2015, p 1326.
12. Bujor V., Buga L., Drept Comparat Penal, Chișinău 2003.
13
 13. Bujor V., Pop O. Criminalitatea în domeniul fiscal. Ed. MIRTON. Timișoara, 2002. 89 p.
14. Chipăilă I., Dragne M., Dascălu I., Munteanu E. Bazele muncii informative. Ed.
Ministerului de Interne. București, 1997.
15. Ciopraga A. Criminalistica. Tratat de tactică. Ed. GAMA. Iași, 1996.437p.
16. Ciunca D. Actele premergătoare și garanțiile procesuale. În Dreptul, nr. 7/1996, p. 90.
17. Ionescu C., Drept constituțional și instituții politice, vol. 1, Editura Lumina Lex, București,
1997.
18. Klemencic G. Analiza Legii Republicii Moldova privind activitatea operativă de
investigații. Strasburg. 2006. 20 p.
19. Lazăr A. Metodologia investigării infracțiunilor din domeniul afacerilor. Teză de doctorat.
Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, Facultatea de Drept, 2003.
20. Mateuț Gh. Procedura penală. Partea specială. Vol. I. Ed. LUMINA LEX. București,
1997.255p.
21. Mateuț Gh., Stefăroi N., Petrescu V., et al. Traficul de ființe umane. Infractor, victimă,
infracțiune. Asociația Magistraților Iași. Iași, 2005. 254 p.
22. Medeanu T. Criminalistica în acțiune. Omorul, terorismul, crima organizată. Volumul II.
Ed. LUMINA LEX. București, 2006. 399 p.
23. Mîrzac V., Glavan B. Utilizarea mijloacelor tehnice în activitatea specială de investigații.
Tipografia Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI. Chișinău, 2014. 152 p.
24. Morărescu A., Principiul proporţionalităţii în sistemul Convenţiei Europene a Drepturilor
Omului. Teză de doctor în drept. Chișinău 2015.147 p.
25. Osoianu T., Orândaș V. Procedură penală. Partea generală. Curs universitar. Chișinău,
2004. 256 p.
26. Ostavciuc D. Constatarea semnelor infracţiunii şi pornirea urmăririi penale în cazuri de
traficare a copiilor, pe baza informaţiilor obţinute din măsurile speciale de investigaţie.În
Legea şi viaţa, 2015, nr.4, pag. 10.

Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului

1. Hotărîrea CtEDO din 24 februarie 2015 în cauza Ciobanu contra Republicii Moldova. [on-
line]. Disponibil: http://agent.gov.md/wp-content/uploads/2015/03/CIOBANU-RO.pdf.
2. Hotărîrea CtEDO din 08 mai 2011 în cauza Ignatenco contra Republicii Moldova. [on-line].
Disponibil: http://agent.gov.md/wp-content/uploads/2015/03/IGNATENCO-RO.pdf.
3. Hotărîrea CtEDO din 24 ianuarie 2005 în cauza Isaeva and vs Russia, cererea nr. 57947/00,
nr. 57948/00 și nr. 57949/00, paragraful 213. [on-line]. Disponibil: http: //www. srji.org
/resources/search/14/.
4. Hotărîrea CtEDO din 22 februarie 2005 în cauza Khashiyev and Akaeyeva vs Russia,
cererea nr. 57942/00 și 57945/00. [on-line]. Disponibil: hudoc. echr. coe. int/webservices/
content/pdf/001-117188?TID=thkbhnilzk.
5. Hotărîrea CtEDO din 26 ianuarie 2006 în cauza Salman vs Turcia, cererea nr. 21986/93,
paragraful 106. [on-line]. Disponibil: http: //hudoc. echr. coe. int/eng# {%22appno %22:
[%2221986/93%22]}.
6. Hotărârea CtEDO din 25 septembrie 2001 în cauza PG și JH contra Marii Britanii. [on-line].
Disponibil: http: // jurisprudentacedo. com /PG – si – JH – contra – Marea – Britanie -
Supravegherea-persoanei-Conditiile-legii-interne. html.
7. Hotărârea CtEDO din 02 august 1984 în cauza Malone contra Marii Britanii [on-line].
Disponibil:http://jurisprudentacedo.com/Malone-contra-Marea-Britanie-Supravegherea-persoanei-
Conditiile-legii-interne.html.
8. Hotărârea CtEDO din 17 iulie 2003 în cauza Miliniene contra Lituaniei. [on-line].
Disponibil: https://cases.legal/en/act-echr1-87142.html.
9. Hotărârea CtEDO din 17 iulie 2003 în cauza Perry contra Marii Britanii. [on-line].
Disponibil: http: //jurisprudentacedo.com/Perry-c.-Marea-Britanie-Supraveghere-video.-Loc-
14
public.-Viata-privata.html.
10. Hotărârea CtEDO din 22 aprilie 2014 în cauza Tripăduș contra Republicii Moldova. [on-
line]. Disponibil: http : //www. lhr. md /news/408 . html.

15