SIMBOLURI EUROPENE

Simbolurile Uniunii Europene sunt: steagul, imnul, moneda unica si ziua de 9 Mai.

Steagul
Steagul, cu cele 12 stele, asezate in cerc, pe un fond albastru, inseamna unitatea si identitatea popoarelor Europei. Cercul reprezinta solidaritatea si armonia, iar stelele, in numar de 12, reprezinta perfectiunea. Istoria steagului incepe in 1955. Intai, el a fost folosit de Consiliul Europei, organizatie internationala aparatoare a drepturilor omului si valorilor culturale europene. In anul 1985, statele membre UE l-au adoptat ca steag al Comunitatilor Europene (CEE), iar, incepand cu 1986, el este utilizat de catre toate institutiile Uniunii Europene.

Imnul
Tot Consiliul Europei a fost cel care a decis, in 1972, ca Oda bucuriei (ultima parte a Simfoniei a IXa de Beethoven) sa devina imnul sau, iar in 1985, Statele Membre UE l-au adoptat, si ele, ca imn oficial al Uniunii Europene. Uniunea Europeana nu a urmarit, prin aceasta decizie, sa inlocuiasca imnurile nationale ale Statelor Membre. Alegerea acestei melodii ca imn subliniaza aspiratia spre valorile comune, unitatea in diversitate si idealurile de libertate, pace si solidaritate care stau la baza Uniunii Europene.

Moneda unica EURO

La originea conceptului de moneda unica se afla tratatele care stau la baza Uniunii Europene. Tratatul de la Roma (1957) declara ca piata comuna este unul dintre obiectivele Comunitatii Europene ce va contribui la o uniune mai stransa intre popoarele Europei. Tratatul Uniunii Europene (1992 Maastricht) introduce Uniunea Economica si Monetara si pune bazele monedei unice, iar in decembrie 1995, Consiliul European de la Madrid decide ca moneda unica sa poarte numele de euro. Incepand cu 1 ianuarie 2001, moneda unica a intrat propriu-zis in circulatie si, desi numai 13 din cele 15 state membre au adoptat-o, ea a devenit un simbol al Uniunii Europene. Reprezentarea grafica a monedei unice a fost inspirata de litera greceasca epsilon, ea trebuind sa faca legatura atat cu leaganul civilizatiei si democratiei europene, cat si cu prima litera din cuvantul Europa. Cele doua linii paralele din simbolul grafic sunt un indicator al stabilitatii euro.

Ziua Europei - 9 mai

Ziua de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas catre crearea a ceea ce este astazi Uniunea Europeana. In acea zi, la Paris, Ministrul de Externe al Frantei, Robert Schuman, a citit presei internationale o declaratie prin care chema Franta, Germania si celelalte popoare ale Europei sa isi uneasca productiile de otel si carbune, ca prima fundatie concreta a unei federatii europene. In 1985, cand proiectul constructiei europene era deja clar conturat, cele zece state membre care formau la acea data Comunitatea Europeana, au hotarat ca ziua de 9 mai sa devina Ziua Europei.
ACQUIS-UL COMUNITAR ESTE STRUCTURAT N 31 DE CAPITOLE DE NEGOCIERE: EVOLUIA NEGOCIERILOR DE ADERARE A ROMNIEI LA UE Negocierile de aderare a Romniei la UE au fost lansate oficial n 15 februarie 2000. n primul semestru al anului 2000, pe durata preediniei portugheze a UE, Romnia a deschis i a nchis provizoriu cinci capitole: cap.16 - ntreprinderi mici si mijlocii, cap.17 - tiin i cercetare, cap.18 - Educaie, formare profesional i tineret, cap.26 - Relaii externe, cap. 27 - Politica extern i de securitate comun. n cadrul celei de a doua reuniuni a Conferinei de aderare la nivel ministerial, care a avut loc n 14 iunie 2000, Romnia a artat c este pregtit s nceap negocieri pentru nc opt capitole. Consiliul UE, la propunerea Comisiei Europene, a decis ns deschiderea a numai patru capitole de negociere cu Romnia, n cursul preediniei franceze: cap.6 -Concurena, cap.12 - Statistica, cap.19 - Telecomunicaii i tehnologia informaiei i cap.20 - Cultur i politica n domeniul audio-vizualului. Dintre cele patru capitole, numai cap.12 - Statistica a fost provizoriu nchis, pentru celelalte trei capitole fiind solicitate informaii suplimentare din partea autoritilor romne. Astfel, n 2000, Romnia a deschis negocierile pentru 9 capitole de negociere i a nchis provizoriu negocierile pentru 6 capitole de negociere. Noul Guvern, rezultat n urma alegerilor din toamna anului 2000, a urmrit accelerarea i intensificarea pregtirilor pentru aderarea la Uniunea European printr-o modificare instituional care a vizat nsui nucleul sistemului de coordonare la nivel naional a activitii de integrare european, prin nfiinarea Ministerului Integrrii Europene i a Delegaiei Naionale pentru Negocierea Aderrii Romniei la UE. Delegaia Naional este format din delegaiile sectoriale corespunztoare fiecrui capitol de negociere, copreedinii acestora i adjuncii efului delegaiei naionale. La rndul lor, delegaiile sectoriale sunt formate din reprezentani ai ministerelor i celorlalte instituii ale administraiei publice centrale cu responsabiliti n transpunerea i implementarea acquis-ului din domeniul respectiv. Noua Strategie de negociere a aderrii Romniei la Uniunea European s-a bazat n mod special, pe abordarea global a procesului de negocieri. Accentul s-a mutat de la capitolele aa zis uoare (Relaii externe, Statistica, Educaie, formare profesional i tineret, Politica extern i de securitate comun) pe capitolele cu impact economic i social. Astfel, Romnia a orientat pregtirile negocierilor spre capitolele eseniale legate de cele patru liberti fundamentale (Libera circulaie a mrfurilor, Libera circulaie a serviciilor, Libera circulaie a capitalului), capitole care nu fuseser abordate deloc pn la sfritul anului 2000. Pentru a contribui la structurarea funcional a economiei de pia au fost elaborate de ctre Delegaia Naional, documente de poziie la celelalte capitole referitoare la piaa unic, la principalele ramuri economice, precum i la coeziunea economic i social. De asemenea, au fost abordate capitolele deosebit de dificile, precum Protecia mediului, Agricultura, Politici regionale, Control financiar i Prevederi financiar bugetare. Capitolele abordate au accentuat n continuare, pregtirea pieei conform standardelor Europene, prin crearea unui mediu de afaceri i conectarea la mediul de

afaceri internaional i la Piaa Intern. De asemena, poate fi subliniat c Romnia a urmrit abordarea gradual a capitolelor cu impact bugetar major. Astfel, se poate afirma c Romnia a intrat ntr-o etap de negocieri substaniale, avnd n vedere contribuiile la PIB i resursele financiare necesare. Elementele definitorii ale strategiei de negociere pentru anul 2001 au constat n abordarea preponderent cantitativ a acestui proces, concentrat fiind pe analizarea ntregului acquis comunitar, precum i orientarea preponderent intern ctre desfurarea negocierilor inter-instituionale n cadrul Delegaiei Naionale i ctre consultri cu partenerii sociali, partidele politice i comisiile parlamentare. De asemenea, Romnia a adugat i alte dimensiuni procesului de elaborare a documentelor de poziie i negociere, respectiv un amplu proces de consultri tehnice cu Comisia European, cu Statele Membre i cu echipele de negociere ale Statelor Candidate. Noua abordare stategic i instituional a permis o avansare substanial n pregtirea procesului de negocieri. Astfel, n 2001 Romnia a elaborat i trimis oficial Uniunii Europene un numr de 31 de documente de poziie (17 documente de poziie, 8 documente de poziie complementare, 4 documente de poziie revizuite i 2 documente referitoare la acquis-ul pe 2000). Pn la sfritul anului 2001, au fost comunicate oficial Uniunii Europene documentele de poziie pentru toate cele 29 de capitole de negociere. n cursul preediniei suedeze i belgiene (la Conferinele Interguvernamentale de Aderare Romnia U.E din martie, iunie, iulie, octombrie, noiembrie i decembrie) au fost deschise negocierile pentru 8 capitole (cap.4 - Libera circulaie a capitalului, cap.5 - Dreptul societilor comerciale, cap.8- Pescuitul, cap.9 - Politica n domeniul transporturilor, cap.10 - Impozitarea, cap.13 - Politica regional i ocuparea forei de munc, cap.23 - Protecia consumatorului i a sntii, cap.25 - Uniunea Vamal) i au fost nchise provizoriu negocierile pentru 3 capitole (cap.8 - Pescuitul, cap.23 Protecia consumatorului i a sntii, cap.5 - Dreptul societilor comerciale). Astfel, pn la sfritul anului 2001, Romnia a deschis negocierile pentru 17 capitole de negociere dintre care 9 capitole au fost provizoriu nchise . Pentru anul 2002, principalul obiectiv al negocierilor a fost deshiderea tuturor capitolelor de negociere, nchiderea provizorie a ct mai multor capitole de negociere, bazat pe avansul pregtirilor de aderare, precum i ndeplinirea angajamentelor asumate n negocieri. n 2002, Delegaia Naional pentru Negocierea Aderrii Romniei la UE a continuat accelerarea pregtirilor negocierilor, n concordan cu strategia de Extindere emis de Comisia European n noiembrie 2001 i cu deciziile Consiliului European de la Laken, pentru avansarea radical a negocierilor de aderare, prin deschiderea tuturor capitolelor n 2002. Avnd n vedere faptul c avansarea negocierilor a fost bazat exclusiv pe pregtirea intern, Guvernul Romniei a intensificat msurile necesare pentru ndeplinirea criteriului de economie de pia funcional i a aplicat n ntregime Programul de Aciune pentru Intensificarea Pregtirilor pentru Aderare, adoptat n ianuarie 2002. Prioritate a avut ntrirea capacitii administrative a Romniei, bazat pe planurile de aciune pentru capacitatea administrativ i PHARE, aprobate de ctre Comisia European i prezentate statelor membre. n consecin, 13 capitole de negociere (1 Libera circulaie a mrfurilor, 2 Libera circulaie a persoanelor, 3 - Libera circulaie a serviciilor, 7 - Agricultura, 11 - UEM, 14 - Energia, 15 - Politica Industrial, 21 Politica regional, 22 Protecia mediului, 24 Justiie i afaceri interne, 28 - Control financiar, 29 - Prevederi financiar bugetare i 30 - Institutii) au fost deschise n cadrul Conferinelor de Aderare Interguvernamentale din martie, aprilie, iunie, iulie, octombrie, noiembrie i decembrie 2002, iar 11 - UEM, 13 Politica social, 15 - Politica Industrial, 19- Telecomunicaii i tehnologia informaiei, 20 Cultura i politica n domeniul Audiovizualului, 25- Uniunea vamal i 30 - Instituii au fost nchise provizoriu.

n 2003, cap.4 - Libera circulaie a capitalului a fost nchis provizoriu n cadrul Conferinei de Aderare Interguvernamentale din aprilie. De asemenea in luna iunie au mai fost inchise provizoriu cap. 1 - Libera circulatie a marfurilor si cap. 10 Impozitarea. Si tot in 2003, capitolele 2 - Libera circulatie a persoanelor, respectiv 9 - Politica n domeniul transporturilor au fost inchise provizoriu la Conferinta de Aderare RomniaUE la nivel ministerial care a avut loc la Bruxelles, marti, 9 decembrie, si de asemenea s-a confirmat inchiderea capitolului 28 - Controlul financiar. n cursul preediniei irlandeze, la Conferinta de Aderare Romania - UE din 04 iunie 2004 au fost inchise provizoriu Cap.7 - Agricultura si Cap. 29 - Prevederi financiare si bugetare. Capitolul de negociere 14 - Energia a fost nchis provizoriu, n cadrul Conferintei de Aderare Romnia-UE, care a avut loc la Bruxelles, miercuri, 30 iunie 2004. Romnia a finalizat negocierile pentru capitolele 3 Libera circulatie a serviciilor si 21 Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale in cadrul Conferintei de Aderare Romnia-UE, desfasurata la Bruxelles, miercuri, 23 septembrie 2004. La conferinta de aderare din 26 noiembrie 2004, Romania a inchis provizoriu capitolelel 22 - Mediu si 31 - Diverse. Romnia a finalizat negocierile de aderare, prin nchiderea ultimelor doua capitole de negociere: 6 - Concurenta si 24 - Justitie si afaceri interne. Inchiderea celor dou capitole a avut loc cu prilejul conferintei de aderare Romnia-UE care a avut loc la Bruxelles, n seara zilei de 8 decembrie 2004. Astfel, n prezent, Romnia a inchis provizoriu toate capitolele de negociere. Luni, 25 aprilie 2005, Romnia a semnat la Luxemburg Tratatul de aderare la Uniunea European. Semnarea Tratatului st la baza procesului de ratificare care va formaliza aderarea Romniei la Uniune la 01 ianuarie 2007. SITUATIA NEGOCIERILOR DE ADERARE IANUARIE, 2004
Presedintia Romnia Consiliului UE Presedintia spaniol (sem.I/2002) Presedintia italian (sem.II/2003) Capitole deschise Financiar Cap.28 - Control Capitole nchise provizoriu

Cap. 28 - Control financiar

http://www. cultura.tubefun4.com/biblioteca%20virtuala/pdf/audit.pdf STRATEGIA DE DEZVOLTARE A AUDITULUI PUBLIC INTERN DE LA DECLARAII DE INTENIE LA APLICAREA PRACTIC Niciodat nu vor fi respectate legile ntr-un stat unde nu exist frica de pedeaps. SOFOCLE Primul act normativ care a introdus noiunea de audit intern n ara noastr a fost Ordonana Guvernului Romniei nr. 119/1999 privind auditul intern i controlul financiar preventiv. Acesta a reglementat rolul, sfera, modul de organizare i funcionare a auditului public intern i a controlului financiar preventiv din fiecare instituie public. La nceputul anului 2001, n cadrul procesului de negociere n vederea aderrii la Uniunea European, autoritile romne au demarat pregtirea documentului de poziie, pentru Capitolul 28 Control financiar. La

ntocmirea acestui document s-a inut seama de coninutul Policy Paper i de direciile de dezvoltare cuprinse n acesta i anume dezvoltarea funciei de coordonare metodologic funcional a activitii de audit intern din sectorul public de ctre Ministerul Finanelor (prin structurile acestuia) i deconcentrarea funciei de control financiar la nivelul ordonatorilor secundari de credite. n vederea prelurii principiilor generale care reglementeaz activitatea de audit la nivelul Comisiei Europene ct i n statele membre, prin Programul Naional de Aderare la Uniunea European s-au stabilit, ca prioriti pe termen scurt, mai multe msuri cu caracter legislativ, printre acestea fiind incluse i modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern i controlul financiar preventiv, lundu-se ca model Regulamentul financiar din decembrie 1977, aplicabil pentru bugetul general al Comisiei Europene, cu amendamentele intervenite n 1988, 1993 etc. Acest 36 fapt s-a petrecut prin adoptarea O.G. nr. 72/30 august 2001 pentru modificarea i completarea O.G. nr. 119/1999 privind auditul intern i controlul financiar preventiv. Pe scurt, acesta a fost cadrul legal pe baza cruia se desfura activitatea de audit public intern la data n care Guvernul Romniei adopt: DOCUMENTUL DE POZIIE REVIZUIT II AL ROMNIEI CAPITOLUL 28 CONTROLUL FINANCIAR Din acest document rezult destul de clar c Romnia s-a angajat n mod responsabil s adopte o serie de msuri ferme care s ne permit accesul n marea familie european. Pentru ca demersul ntreprins n realizarea acestui studiu s fie ct mai obiectiv, vom reda n continuare fragmente din documentul amintit mai sus, cu meniunea c , acolo unde inteniile declarate la data adoptrii au devenit ntre timp realitate, vom face precizrile necesare (cu caractere aldine). 2.1. ACCEPTAREA ACQUIS-ULUI COMUNITAR Romnia accept i va aplica n ntregime, pn la data aderrii, acquis-ul comunitar privind Capitolul 28 Controlul Financiar, n vigoare la data de 31 decembrie 2000. Pn la data aderrii, Romnia va continua armonizarea legislaiei naionale cu acquis-ul comunitar i dezvoltarea infrastructurii instituionale necesare implementrii acestuia, n conformitate cu angajamentele asumate prin Acordul European. Romnia i-a asumat unilateral data de 1 ianuarie 2007 ca ipotez de lucru pentru ncheierea pregtirilor de aderare la Uniunea European. Romnia este pregtit s examineze, n continuare, dezvoltarea acquis-ului n domeniul controlului financiar, intrat n vigoare dup 31.12.2000 i s informeze sistematic Conferina pentru Aderare sau Consiliul de Asociere cu privire la legislaia i msurile de implementare adoptate pentru aplicarea noului acquis sau, dac va fi cazul, cu privire la dificultile care ar putea aprea n transpunerea noului acquis. Romnia va face trimitere, cu privire la acest capitol, la informaiile

furnizate n cursul procesului de examinare analitic i este de acord cu continuarea transmiterii acestora ctre Statele Membre ale Uniunii Europene. Romnia nu solicit perioade de tranziie sau derogri pentru acest 2. 2. PREZENTARE GENERAL Dezvoltarea i modernizarea sistemului de control financiar public n Romnia, n concordan cu standardele europene i internaionale, n scopul Principiile i funciile rspunderii manageriale; drepturile i rspunderile conductorului de a stabili i menine sistemele de management i control financiar. Dac, pentru o bun perioad de timp, acest domeniu a rmas neacoperit, la sfritul trimestrului I al anului 2005 s-a reuit demararea acestei ultime etape a unei vaste i importante Strategii. Astfel, la nivelul Ministerului Finanelor Publice s-a constituit Unitatea central de armonizare a sistemelor de management financiar i control, ale crei atribuii sunt direcionate, n principal, ctre formularea de propuneri pentru perfecionarea cadrului normativ, procedural i organizaional cu privire la managementul/controlul financiar; monitorizarea i ndrumarea metodologic a structurilor responsabile n domeniul controlului intern de la ordonatorii principali de credite; urmrirea aplicrii prevederilor Ordonanei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern i controlul financiar preventiv, republicat. n urma recomandrilor Comisiei Europene, Ministerul Finanelor Publice a elaborat un proiect al Standardelor de control intern pentru instituiile publice din Romnia, care, dup ce va trece de etapa analizrii, definitivrii i aprobrii de ctre cei n drept, va devenii pentru manageri o baz de referin, n vederea organizrii propriilor sisteme de management i control financiar. O parte important a perfecionrii cadrului normativ, procedural i organizaional cu privire la sistemele de management financiar i control, pe care Romnia trebuie s-l realizeze pn la integrarea n Uniunea European o reprezint activitatea de introducere a procedurilor scrise pentru principalele activiti (care implic derularea unor fonduri publice semnificative sau afecteaz patrimoniul). Principiile i funciile auditului descentralizat care, alturi de auditul financiar clasic, va desfura audit de sistem i de performan, bazat pe analiza de risc, conform standardelor internaionale recunoscute. Auditorul va deveni consultant pentru conductor, evalund sistemele financiare de management i control i oferind soluii pentru mbuntirea acestor sisteme. Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern la art. 12 prevede urmtoarele tipuri de audit: auditul de sistem, auditul performanei i auditul de 39 regularitate, iar art. 3 (1) stabilete pentru auditul public intern urmtoarele obiective: a) asigurarea obiectiv i consilierea, destinate s mbunteasc sistemele i activitile entitii publice; b) sprijinirea ndeplinirii obiectivelor entitii publice printr-o abordare sistematic i metodic, prin care se

evalueaz i se mbuntete eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului i a proceselor administrrii. Rolul i funciile Unitii Centrale de Armonizare n domeniul Auditului Public Intern (structur n cadrul Ministerului Finanelor Publice), care va fi responsabil pentru: o Armonizarea activitilor de audit intern descentralizat; o Elaborarea normelor metodologice generale, a procedurilor i ghidurilor practice; o Efectuarea de misiuni de audit intern de natur multisectorial. B. Proceduri i sisteme adecvate de control i audit intern Definirea pistei de audit intern pentru ansamblul operaiilor financiare ale entitilor publice. Acest obiectiv s-a realizat doar la nivelul ageniilor guvernamentale care deruleaz fonduri externe, de exemplu Agenia SAPARD. Norme i proceduri pentru controlul preventiv al angajamentelor, licitaiilor, contractrilor, plilor i recuperrii sumelor pltite necuvenit. Astfel, n data de 24 decembrie 2002, prin Ordinul ministrului Finanelor Publice nr. 1.792, au fost aprobate Normele metodologice generale privind angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor instituiilor publice, precum i organizarea, evidena i raportarea angajamentelor bugetare i legale. La data de 16 aprilie 2003, prin Ordinul ministrului Finanelor Publice nr. 522, au fost aprobate Normele metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar prevena. E. Pentru creterea eficienei controlului i auditului intern, se va continua perfecionarea pregtirii profesionale a controlorilor i auditorilor, n concordan cu standardele europene, n cadrul unui sistem de pregtire profesional continu i gradual, pe nivele de competen i domenii de specializare n cadrul colii de Finane Publice, avnd la baz strategii proprii de formare a auditorilor interni i controlorilor financiari. n acest sens a fost ncheiat contractul de twinning nr. RO 0006.06.01/2003 cu Belgian Bankers Academy i Deloitte&Touche pentru pregtirea auditorilor interni din sectorul public, a crui derulare a avut loc n anul 2003. 41 Pentru anul 2005 Uniunea European a alocat fonduri, printr-un program PHARE, pentru Dezvoltarea Auditului de Performan i a Auditului de Sistem n Romnia. Acest program este implementat de firma NUMERICA n cadrul colii de Finane Publice, i are ca scop pregtirea unui numr de peste 400 de auditori interni din cadrul instituiilor publice pe mai multe niveluri de complexitate diferite. Astfel, sunt organizate cursuri de baz i cursuri pentru avansai n problematica general a auditului intern, trecndu-se, apoi, la tematica specific auditului de performan i sistem, etap n care se desfoar i

misiuni de audit intern n comun cu experi n domeniu ai Uniunii Europene. Totodat, acest program i-a propus s pregteasc un numr semnificativ de auditori interni care, la rndul lor, s devin formatori, reuinduse un interesant fenomen de multiplicare a cunotinelor i experienei n acest domeniu cu caracter de relativ noutate n ara noastr. 2.2.2 Auditul public intern 1. Noua Lege privind auditul public intern (Legea nr. 672/19.12.2002) Cadrul normativ de baz va fi reprezentat de noua lege privind auditul intern. Proiectul Legii auditului intern va reglementa auditul public intern la instituiile publice, cu privire la formarea i utilizarea fondurilor publice i administrarea patrimoniului public. Acesta cuprinde: Redefinirea funciei de audit public intern n conformitate cu definiia din Strategia dezvoltrii controlului financiar public intern i Glosarul Comisiei Europene. n consecin s-a procedat la definirea auditul public intern ca fiind o activitate funcional independent i obiectiv, care d asigurri i consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor i cheltuielilor publice, perfecionnd activitile entitii publice. Responsabilitile n organizarea structurilor de audit public intern. Au fost stabilite responsabiliti n legtur cu organizarea compartimentului de audit public intern n sarcina conductorului instituiei publice sau, n cazul altor entiti publice, organului de conducere colectiv, care are obligaia instituirii cadrului organizatoric i funcional, necesar desfurrii activitii de audit public intern. De asemenea au fost avute n vedere i instituiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entiti publice, auditul public intern la acestea limitndu-se la auditul de regularitate i se 42 efectueaz de ctre compartimentele de audit public intern, din cadrul Ministerului Finanelor Publice. Atribuiile Unitii Centrale de Armonizare a Auditului Public Intern n vederea realizrii de ctre Ministerul Finanelor Publice a Funciei de coordonare a auditului public intern (art. 8). mbuntirea procesului de audit, referitor la planificare, desfurare, raportare i monitorizare, n concordan cu standardele de audit (Art. 11). Tipurile de audit (Art. 12). Prevederi privind drepturile i obligaiile auditorilor precum i statutul acestora n vederea asigurrii independenei funcionale a auditului intern (Art. 18, 19 i 20 ). 2. Structura sistemului de audit public intern A. Unitatea Central de Armonizare a Auditului Public Intern (UCAAPI) va reprezenta o unitate distinct n cadrul Ministerului Finanelor Publice, cu independen funcional [art.7. (1) din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern]. Comitetul pentru Audit Public Intern, avnd rol consultativ, va reuni specialiti n domeniu, inclusiv din sectorul privat, mediul

academic i universitar (art. 5 din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern). Totodat, U.C.A.A.P.I va fi autoritatea care va reglementa activitile de audit public intern la nivel naional, prin: 1. elaborarea i adoptarea actelor normative de baz; 2. elaborarea normelor metodologice generale de audit, inclusiv de evaluare a acestei activiti, n contextul standardelor internaionale; 3. avizarea normelor metodologice specifice sectoarelor de activitate; 4. executarea misiunilor de audit public intern de interes naional, cu implicaii multisectoriale; 5. evaluarea activitii de audit public intern descentralizat; 6. elaborarea rapoartelor privind activitatea de audit public intern la nivel naional, pe baza rapoartelor de la entitile publice, pe care le prezint spre dezbatere Guvernului; 7. elaborarea codului deontologic; 8. coordonarea sistemului de recrutare i pregtire profesional continu a auditorilor. 43 Toate aceste atribuii ale UCAAPI se regsesc n art. 8) din Legea nr. 672/2002. B. Directorul general al UCAAPI, care va avea calitatea de funcionar public, este numit de ctre ministrul Finanelor Publice. n calitatea sa de responsabil la nivel guvernamental pentru exercitarea funciei de audit, nu poate face parte din nici un partid politic i nu poate desfura activiti publice cu caracter politic. Aspecte preluate prin art. 7(2) din Legea nr. 672/2002 C. Comitetul pentru Audit Public Intern, ca organism de competen profesional, are ca principale atribuii: 1. Avizarea cadrului normativ elaborat de UCAAPI; 2. Avizarea raportului anual privind activitatea de audit public intern i naintarea acestuia ctre Guvern: 3. Dezbaterea i avizarea rapoartelor de audit public intern de interes naional, cu implicaii multisectoriale, n vederea transmiterii acestora la Guvern; 4. Analizarea pertinenei recomandrilor n cazul divergenelor de opinii ntre conductorii instituiei publice i auditorii interni, informnd Guvernul asupra situaiilor nendeplinirii recomandrilor formulate de auditorii interni. Aceste atribuii ale C.A.P.I. sunt cuprinse n art. 6 din Legea nr. 672/2002. D. n instituiile publice vor fi ntrite structurile proprii de audit public intern, structuri subordonate direct conductorului acesteia [Art. 10. (1) din Legea nr. 672/2002]. n competena acestora este cuprins completarea cadrului metodologic i procedural cu elemente specifice, elaborarea planului de audit i exercitarea efectiv a muncii de audit, urmrind inclusiv dispunerea msurilor de recuperare a prejudiciilor, n cazul depistrii iregularitilor. Datorit negocierilor succesive ce au avut loc n perioada cuprins ntre data elaborrii prezentei Strategii i promulgarea Legii nr.

672/2002, aceste competene au fost cuprinse n textul legii sub urmtoarea form: n cazul identificrii unor iregulariti sau posibile prejudicii compartimentul de audit public intern raporteaz imediat conductorului entitii publice i structurii de control intern abilitate. 44 E. Pentru instituile publice mici, care deruleaz un buget anual de pn la 100.000 EURO i care nu sunt n subordinea altor entiti publice, auditul public intern se asigur de structurile Ministerului Finanelor Publice [Art. 9 b) din Legea nr. 672/2002]; F. Fiecare organism de implementare i pli pentru fonduri europene va avea propria structur de audit intern care va executa misiuni efective de audit asupra utilizrii fondurilor comunitare i a cofinanrii naionale. n cazul fondurilor de preaderare PHARE i ISPA, serviciile de audit intern ale ministerelor implicate pot s efectueze misiuni de audit. Prin crearea acestui cadru instituional va fi realizat una dintre direciile strategice specifice n dezvoltarea viitoare a auditului public intern, respectiv generalizarea structurilor de audit public intern. 3. Alte direcii strategice specifice n dezvoltarea viitoare a auditului public intern: ntrirea independenei organizatorice i funcionale a activitii de audit public intern, care va fi realizat prin: a) Structuri proprii de audit public intern: unitile de audit intern raporteaz celui mai nalt nivel de conducere al entitii publice; eful compartimentului de audit public intern trimite raportul de audit public intern finalizat, mpreun cu rezultatele concilierii, conductorului entitii publice care a aprobat misiunea, pentru analiz i avizare. auditorul nu exercit funcii de execuie sau de decizie n structura auditat; Auditorii interni nu trebuie implicai n vreun fel n ndeplinirea activitilor pe care n mod potenial le pot audita i nici n elaborarea i implementarea sistemelor de control intern al entitilor publice. numirea/destituirea auditorilor se va face de conductorul entitii publice cu acordul instituiei publice ierarhic 45 superioare, acordul Ministerului Finanelor Publice fiind necesar numai n cazul ordonatorilor principali de credite; Numirea sau revocarea auditorilor interni se face de ctre conductorul entitii publice, respectiv de ctre organul colectiv de conducere, cu avizul conductorului compartimentului de audit public intern. evaluarea activitii auditate de alte entiti publice aparine Ministerului Finanelor Publice; A fost creat U.C.A.A.P.I. n cadrul M.F.P. care printre atribuiile sale principale o are i pe aceea prin care verific respectarea normelor,

instruciunilor, precum i a Codului privind conduita etic a auditorului intern de ctre compartimentele de audit public intern i poate iniia msurile corective necesare, n cooperare cu conductorul entitii publice n cauz. raportarea la Ministerul Finanelor Publice a situaiilor de neluare n considerare, n mod sistematic, de ctre conductorii instituiilor publice, a recomandrilor formulate de auditorii interni; Compartimentul de audit public intern informeaz U.C.A.A.P.I. despre recomandrile nensuite de ctre conductorul entitii publice auditate, precum i despre consecinele acestora. stabilirea unui sistem de stimulare material, legat de performana activitii; Auditorii interni au un nivel de salarizare corespunztor ierarhiei acestei funcii n cadrul sistemului de salarizare a funcionarilor publici; totodat auditorii interni beneficiaz de un spor pentru complexitatea muncii de 25%, aplicat la salariul de baz brut lunar. b) mbuntirea normelor metodologice, manuale, ghiduri de procedur n vederea atingerii nivelului standardelor internaionale. Mijlocul principal de realizare a acestei direcii l va constitui Convenia de twinning pentru anii 2002 2003 (RO 2000 IB/FI/03 RO 0006.06.01). 46 c) Perfecionarea pregtirii profesionale a auditorilor se va realiza prin activiti specifice, cuprinse n convenia de twinning pentru anii 2002 2003, ct i prin programe de nvmnt n cadrul colii de finane publice din cadrul Ministerului Finanelor Publice. capitol. Euroticket Company: Negocierea aderarii Romaniei la UE - Controlul financiar Text preluat de la InfoEuropa CAPITOLUL 28 CONTROLUL FINANCIAR DOCUMENT DE POZITIE REVIZUIT II AL ROMANIEI

1. ACCEPTAREA ACQUIS-ULUI COMUNITAR Romania accepta si va aplica in intregime, pana la data aderarii, acquis-ul comunitar privind Capitolul 28 Controlul Financiar, in vigoare la data de 31 decembrie 2000.

Pana la data aderarii, Romania va continua armonizarea legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar si dezvoltarea infrastructurii institutionale necesare implementarii acestuia, in conformitate cu angajamentele asumate prin Acordul European. Romania si-a asumat unilateral data de 1 ianuarie 2007 ca ipoteza de lucru pentru incheierea pregatirilor de aderare la Uniunea Europeana. Romania este pregatita sa examineze, in continuare, dezvoltarea acquis-ului in domeniul controlului financiar, intrat in vigoare dupa 31.12.2000 si sa informeze sistematic Conferinta pentru Aderare sau Consiliul de Asociere cu privire la legislatia si masurile de implementare adoptate pentru aplicarea noului acquis sau, daca va fi cazul, cu privire la dificultatile care ar putea aparea in transpunerea noului acquis. Romania face trimitere, cu privire la acest capitol, la informatiile furnizate in cursul procesului de examinare analitica si este de acord cu continuarea transmiterii acestora catre Statele Membre ale Uniunii Europene. Romania nu solicita perioade de tranzitie sau derogari pentru acest capitol. 2. PREZENTARE GENERALA Dezvoltarea si modernizarea sistemului de control financiar public in Romania, in concordanta cu standardele europene si internationale, in scopul asigurarii unor sisteme sanatoase de gestiune a fondurilor publice si de administrare a patrimoniului public, inclusiv a fondurilor comunitare se vor realiza prin: actualizarea legislatiei-cadru existente in domeniul controlului financiar, in conformitate cu cerintele acquis-ului comunitar si cu standardele europene si internationale in domeniu; asigurarea unei functionari efective a bazei legislative; intarirea sistemului de control financiar public, astfel incat sa asigure in mod eficient prevenirea iregularitatilor si recuperarea pierderilor cauzate de nereguli sau neglijenta; dezvoltarea si intarirea capacitatii institutionale; formarea profesionala a controlorilor financiari si a auditorilor publici. 2.1. Cadrul legal Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, cu modificarile si completarile ulterioare defineste activitatile care constituie infractiune de spalare a banilor, procedurile de identificare a clientilor si de prelucrare a informatiilor referitoare la spalarea banilor, stabilind raspunderi si sanctiuni. Proiectul de amendare a Legii nr. 21/1999 este in curs de avizare. Termen de adoptare de catre Parlament: iunie 2002. Legea nr. 64/1999 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul

fiscal defineste sfera controlului fiscal, drepturile si obligatiile contribuabililor si ale organelor fiscale, regulile si procedurile de control fiscal, precum si cazurile de prescriptie ale dreptului de a stabili diferente de impozite. Legea nr. 189/1998 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, stabilind principiile de baza in formarea, utilizarea si controlul fondurilor publice apartinand comunitatilor locale. Legea nr. 141/1997 privind Codul Vamal al Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza principiile de baza si sfera de aplicare a controlului vamal, sistemul institutional si atributiile autoritatii vamale, regimurile vamale aplicabile, infractiunile si contraventiile in domeniu. Legea Finantelor Publice nr. 72/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, stabilind principiile de baza in formarea, utilizarea si controlul fondurilor publice. Proiectul noii legi a finantelor publice este in curs de definitivare. Termen de adoptare de catre Parlament: iunie 2002. Legea nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale, cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza constituirea veniturilor proprii ale bugetelor unitatilor administrativ - teritoriale in vederea utilizarii lor pentru acoperirea cheltuielilor finantate din bugetele locale. Organele de specialitate ale consiliilor locale efectueaza stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale. Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare defineste evaziunea fiscala si reglementeaza infractiunile, contraventiile si sanctiunile aplicabile contribuabililor, persoane fizice si juridice, care realizeaza venituri impozabile si nu isi achita obligatiile fiscale. Un proiect de act normativ de modificare a Legii nr. 87/1994 se afla in lucru. Termen de adoptare de catre Parlament: decembrie 2002. Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, cu modificarile si completarile ulterioare, defineste rolul si sfera auditului extern, modul de organizare si functionare a acestuia, precum si procedurile jurisdictionale de recuperare a fondurilor publice utilizate nelegal. A fost aprobata de catre Parlament Legea nr. 77/2002 de modificare si completare a Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi. Legea nr. 30/1991 privind organizarea si functionarea controlului financiar si a Garzii Financiare, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste modul de organizare si functionare, precum si atributiile aparatului specializat al Ministerului Finantelor Publice in ceea ce priveste respectarea reglementarilor financiarcontabile in activitatea desfasurata de catre regiile autonome, societatile comerciale si agentii economici in legatura cu indeplinirea obligatiilor acestora fata de stat. Aparatul specializat al Ministerului Finantelor Publice actioneaza operativ pentru prevenirea si combaterea fraudelor, contraventiilor si infractiunilor la regimul fiscal, vamal si de preturi, luand

masurile prevazute de lege. A fost elaborat un proiect al Legii de functionare si organizare a Garzii Financiare. Termen de adoptare de catre Parlament: decembrie 2002. Legea contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile si completarile ulterioare cuprinde prevederi privind raspunderea civila si penala a contabilului in cazul unor inregistrari contabile frauduloase. Codul Penal republicat in 1997 - sanctioneaza infractiunile economice si financiare. Ordonanta Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv, cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza rolul, sfera, modul de organizare si functionare a auditului public intern si a controlului financiar preventiv din fiecare institutie publica. Pe baza Strategiei dezvoltarii controlului financiar public intern a fost elaborat proiectul Legii auditului public intern, care va fi aprobat de catre Guvern pana la sfarsitul lunii iunie 2002. Legea va fi adoptata de Parlament pana la sfarsitul anului 2002 (termen de intrare in vigoare:1 ianuarie 2003). In prezent, au loc consultari intre autoritatile romane si serviciile specializate ale Comisiei Europene referitoare la ultima versiune a proiectului de lege privind auditul public intern. In prezent, Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern si controlul financiar preventiv a fost aprobata prin Lege de catre Parlamentul Romaniei, urmand a fi promulgata de Presedinte si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. Intrucat, prin noua lege a auditului public intern se va elimina din Legea de aprobare a Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 sectiunea privind auditul, textul legal ramas va reglementa controlul financiar preventiv. Pentru a se asigura corelarea in totalitate cu Strategia dezvoltarii controlului financiar public intern, va fi elaborat un proiect de lege, care va completa si modifica in mod corespunzator textul legal ramas din Legea de aprobare a OG nr. 119/1999, dupa urmatorul calendar: aprobarea de catre Guvern pana la sfarsitul lunii septembrie, 2002; adoptarea de catre Parlament pana la sfarsitul anului 2002; intrarea in vigoare la 1 ianuarie 2003. Autoritatile romane se vor consulta cu serviciile de specialitate ale Comisiei Europene in ceea ce priveste acest proiect de lege . Ordonanta Guvernului nr. 66/1994 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza controlul acestor resurse. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind solutionarea contestatiilor impotriva masurilor dispuse prin actele de control sau de impunere intocmite de organele

Ministerului Finantelor Publice reglementeaza solutionarea contestatiilor formulate in domeniul impozitelor si taxelor (inclusiv rambursarea TVA), datoriei vamale, contributiilor la fondurile speciale, a majorarilor de intarziere sau penalitatilor. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 63/1999, aprobata prin Legea nr. 22/2000, cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate Romaniei de catre Comunitatea Europeana, precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora. A fost aprobata Ordonanta de Urgenta nr. 6/2002 privind modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta nr. 63/1999. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 6/2002 a fost adoptat de catre Parlament si urmeaza a fi publicat in Monitorul Oficial. Hotararea Guvernului nr. 362/2000 privind organizarea inspectiilor pentru audit intern si stabilirea atributiilor generale pentru efectuarea acestora. Hotararea Guvernului nr. 78/1992 privind organizarea si functionarea trezoreriei finantelor publice, cu completarile si modificarile ulterioare. Ministerul Finantelor Publice a semnat un Acord de cooperare administrativa cu DG Budget a Comisiei Europene prin care toate proiectele legislative in domeniul controlului financiar public intern, elaborate de Ministerul Finantelor Publice, vor fi supuse consultarilor cu DG Budget. 2.2. Sistemul de control financiar

2.2.1.Sistemul de control financiar public intern, conform Strategiei dezvoltarii controlului financiar public intern In scopul prezentarii evolutiei acestui domeniu de activitate si tinand cont de necesitatea armonizarii cu standardele Uniunii Europene, Ministerul Finantelor Publice a elaborat Strategia dezvoltarii controlului financiar public intern, adoptata de Guvernul Romaniei in luna octombrie 2001. Strategia dezvoltarii controlului financiar public intern urmareste realizarea urmatoarelor obiectivele strategice: A. O baza juridica coerenta si exhaustiva, care sa cuprinda: Principiile si functiile raspunderii manageriale; drepturile si raspunderile conducatorului de a stabili si mentine sistemele de management si control financiar;

Principiile si functiile auditului descentralizat care, alaturi de auditul financiar clasic, va desfasura audit de sistem si audit de performanta, bazat pe analiza de risc, conform standardelor internationale recunoscute. Auditorul intern va deveni un consultant pentru conducator, evaluand sistemele financiare de management si control si oferind solutii pentru imbunatatirea acestor sisteme; Rolul si functiile Unitatii Centrale de Armonizare in domeniul Auditului Public Intern (structura in cadrul Ministerului Finantelor Publice), care va fi responsabila pentru: armonizarea activitatilor de audit intern descentralizat; elaborarea normelor metodologice generale, procedurilor si ghidurilor practice; efectuarea de misiuni de audit intern de natura multisectoriala. B. Proceduri si sisteme adecvate de control si audit intern:

Definirea pistei de audit intern pentru ansamblul operatiilor financiare ale entitatilor publice; Norme si proceduri pentru controlul preventiv al angajamentelor, licitatiilor, contractarilor, platilor si recuperarii sumelor platite necuvenit; Norme si proceduri de control ale veniturilor statului (inclusiv resursele proprii reprezentand contributia viitoare a Romaniei la bugetul Uniunii Europene). C. Independenta functionala a auditului intern, cu competente si acoperire corespunzatoare. Auditul intern trebuie sa fie independent din punct de vedere functional in toate activitatile sale profesionale. D. Stabilirea unui sistem corespunzator pentru prevenirea iregularitatilor si lupta impotriva fraudei. Acesta va trebui sa permita identificarea si raportarea rapida, precum si recuperarea sumelor pierdute. E. Pentru cresterea eficientei controlului si auditului intern, se va continua perfectionarea pregatirii profesionale a controlorilor si auditorilor, in concordanta cu standardele europene, in cadrul unui sistem de pregatire profesionala continua si graduala, pe nivele de competenta si domenii de specializare in cadrul Scolii de Finante Publice, avand la baza strategii proprii de formare a auditorilor interni si controlorilor financiari. Masurile concrete ce urmeaza a fi luate in vederea indeplinirii obiectivelor strategice sunt prezentate in Anexa privind Programul revizuit de implementare a masurilor stabilite prin Strategia dezvoltarii controlului financiar public intern. 2.2.2. Auditul public intern

1. Noua Lege privind auditul public intern Cadrul normativ de baza va fi reprezentat de noua lege privind auditul intern. Proiectul Legii auditului intern va reglementa auditul public intern la entitatile publice, cu privire la formarea si utilizarea fondurilor publice si administrarea patrimoniului public. Acesta cuprinde: redefinirea functiei de audit public intern in conformitate cu definitia din Strategia dezvoltarii controlului financiar public intern si Glosarul Comisiei Europene; responsabilitatile in organizarea structurilor de audit public intern; atributiile Unitatii Centrale de Armonizare a Auditului Public Intern in vederea realizarii de catre Ministerul Finantelor Publice a functiei de coordonare a auditului public intern; imbunatatirea procesului de audit, referitor la planificare, desfasurare, raportare si monitorizare, in concordanta cu standardele de audit; tipurile de audit; prevederi privind drepturile si obligatiile auditorilor precum si statutul acestora in vederea asigurarii independentei functionale a auditului intern. 2. Structura sistemului de audit public intern: A. Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public Intern (UCAAPI) va reprezenta o unitate distincta in cadrul Ministerului Finantelor Publice, cu independenta functionala. Comitetul pentru Audit Public Intern, avand rol consultativ, va reuni specialisti in domeniu, inclusiv din sectorul privat, mediul academic si universitar. Totodata, va fi autoritatea care va reglementa activitatile de audit public intern la nivel national, prin: (1) elaborarea si adoptarea actelor normative de baza; (2) elaborarea normelor metodologice generale de audit, inclusiv de evaluare a acestei activitati, in contextul standardelor internationale; (3) avizarea normelor metodologice specifice sectoarelor de activitate; (4) executarea misiunilor de audit public intern de interes national, cu implicatii multisectoriale; (5) evaluarea activitatii de audit public intern descentralizat; (6) elaborarea rapoartelor privind activitatea de audit public intern la nivel national, pe baza rapoartelor de la entitatile publice, pe care le prezinta spre dezbatere Guvernului; (7) elaborarea codului deontologic; (8) coordonarea sistemului de recrutare si pregatire profesionala continua a auditorilor. B. Directorul general al UCAAPI, care va avea calitatea de functionar public, este numit de catre ministrul finantelor publice. In calitatea sa de responsabil la nivel guvernamental

pentru exercitarea functiei de audit, nu poate face parte din nici un partid politic si nu poate desfasura activitati publice cu caracter politic. C. Comitetul pentru Audit Public Intern, ca organism de competenta profesionala, are ca principale atributii: (1)avizarea cadrului normativ elaborat de UCAAPI; (2)avizarea raportului anual privind activitatea de audit public intern si inaintarea acestuia catre Guvern; (3) dezbaterea si avizarea rapoartelor de audit public intern de interes national, cu implicatii multisectoriale, in vederea transmiterii acestora la Guvern; (4) analizarea pertinentei recomandarilor in cazul divergentelor de opinii intre conducatorul institutiei publice si auditorii interni, informand Guvernul asupra situatiilor neindeplinirii recomandarilor formulate de auditorii interni; D. In institutiile publice vor fi intarite structurile proprii de audit public intern, structuri subordonate direct conducatorului acestuia. In competenta acestora este cuprinsa completarea cadrului metodologic si procedural cu elemente specifice, elaborarea planului de audit si exercitarea efectiva a muncii de audit, urmarind inclusiv dispunerea masurilor de recuperare a prejudiciilor, in cazul depistarii iregularitatilor; E. Pentru institutiile publice mici, care deruleaza un buget anual de pana la 100.000 EURO si care nu sunt in subordinea altor entitati publice, auditul public intern se asigura de structurile Ministerului Finantelor Publice; F. Fiecare organism de implementare si plati pentru fonduri europene va avea propria structura de audit intern care va executa misiuni efective de audit asupra utilizarii fondurilor comunitare si a cofinantarii nationale. In cazul fondurilor de preaderare PHARE si ISPA, serviciile de audit intern ale ministerelor implicate pot sa efectueze aceste misiuni de audit. Prin crearea acestui cadru institutional va fi realizata una dintre directiile strategice specifice in dezvoltarea viitoare a auditului public intern, respectiv generalizarea structurilor de audit public intern. 3. Alte directii strategice specifice in dezvoltarea viitoare a auditului public intern : Intarirea independentei organizatorice si functionale a activitatii de audit public intern, care va fi realizata prin: 1. Structuri proprii de audit public intern: unitatile de audit intern raporteaza celui mai inalt nivel de conducere al entitatii publice; auditorul nu exercita functii de executie sau de decizie in structura auditata; numirea/destituirea auditorilor se va face de conducatorul entitatii publice cu acordul institutiei publice ierarhic superioare, acordul Ministerului Finantelor Publice fiind necesar numai in cazul ordonatorilor principali de credite;

 evaluarea activitatii auditate de alte entitati publice apartine Ministerului Finantelor Publice; raportarea la Ministerul Finantelor Publice a situatiilor de neluare in considerare, in mod sistematic, de catre conducatorii institutiilor publice, a recomandarilor formulate de auditorii interni; stabilirea unui sistem de stimulare materiala, legat de performanta activitatii; 2. Imbunatatirea normelor metodologice, manuale, ghiduri de procedura in vederea atingerii nivelului standardelor internationale. Mijlocul principal de realizare a acestei directii il va constitui Conventia de twinning pentru anii 2002 2003. 3. Perfectionarea pregatirii profesionale a auditorilor se va realiza prin activitati specifice, cuprinse in Conventia de twinning pentru anii 2002 2003, cat si prin programe de invatamant in cadrul Scolii de finante publice. 2.2.3 Controlul financiar preventiv Ministerul Finantelor Publice este autoritatea de reglementare a controlului financiar preventiv pentru toate entitatile publice. In acest sens, elaboreaza baza legala, normele metodologice generale de exercitare a controlului, cadrul general al operatiunilor supuse controlului financiar preventiv. De asemenea, are sarcina coordonarii sistemului de formare profesionala a controlorilor. Obiectul controlului financiar preventiv consta in verificarea sistematica a tuturor proiectelor de operatiuni cu referire la angajarea si utilizarea fondurilor publice din punct de vedere al legalitatii, regularitatii si incadrarii in prevederile bugetare. Controlul financiar preventiv se organizeaza astfel: 1. Controlul financiar propriu Control financiar preventiv propriu este organizat si exercitat in toate entitatile publice, asupra tuturor proiectelor de operatiuni, de catre contabilul sef sau alte persoane autorizate, fiind in sfera raspunderii manageriale. 2. Controlul financiar delegat Controlul financiar preventiv delegat este organizat si exercitat de Ministerul Finantelor Publice, prin Corpul controlorilor delegati numai pentru ordonatorii principali de credite, agentiile de implementare a fondurilor comunitare (PHARE, ISPA si SAPARD), precum si pentru alte institutii publice cu risc ridicat, functionand si in sistem deconcentrat. Fac obiectul controlului financiar preventiv proiectele de operatiuni care vizeaza, in principal : angajamentele bugetare si legale; efectuarea de plati din fonduri publice; vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale; concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale. Proiectul de lege pentru modificarea textului legal ramas dupa eliminarea sectiunii privind auditul intern din Legea de aprobare a OG 119/1999 va include urmatoarele

directii strategice specifice in dezvoltarea viitoare a controlului financiar preventiv, in conformitate cu Strategia dezvoltarii controlului financiar public intern: A) Controlul financiar preventiv se va integra in mod treptat in sfera raspunderii manageriale, pe masura ce controlul managerial va asigura eliminarea riscurilor in administrarea fondurilor publice; atingerea acestui nivel va fi evaluata de catre auditul intern. B) Intarirea rolului coordonator al Ministerului Finantelor Publice in domeniul controlului financiar preventiv, prin reglementarea controlului financiar preventiv la toate entitatile publice asupra operatiunilor privind constituirea veniturilor si utilizarea fondurilor publice (inclusiv a fondurilor comunitare) sau care afecteaza patrimoniul public. In realizarea acestora, Ministerul Finantelor Publice: elaboreaza si adapteaza actul normativ de baza; elaboreaza cadrul general al operatiunilor supuse controlului preventiv; elaboreaza normele metodologice generale si avizeaza normele specifice; verifica aplicarea normelor generale si specifice; elaboreaza raportul national anual privind controlul preventiv, pe care il prezinta spre dezbatere Guvernului; coordoneaza sistemul de pregatire profesionala a controlorilor. C) Exercitarea controlului financiar preventiv si asupra proiectelor de operatiuni privind: Constituirea veniturilor publice, in privinta autorizarii si stabilirii titlurilor de incasare, precum si reducerea, reesalonarea sau anularea titlurilor de incasare; constituirea altor venituri din vanzarea, concesionarea si inchirierea patrimoniului, inclusiv a resurselor proprii ale bugetului Uniunii Europene, reprezentand contributia viitoare a Romaniei la acest organism; Recuperarea sumelor avansate si care ulterior au devenit necuvenite. D) Cresterea eficientei controlului financiar preventiv: Intarirea independentei functionale si ridicarea gradului de pregatire profesionala a controlorilor. Controlul financiar preventiv delegat isi va muta treptat atentia catre entitatile publice importante (institutii publice centrale) si controlul financiar preventiv propriu se va concentra asupra operatiunilor cu risc ridicat de frauda. Perfectionarea procedurilor privind refuzul de viza prin introducerea unui sistem unitar la toate entitatile publice inclusiv in ceea ce priveste modalitatea de solutionare a acestuia. Imbunatatirea sistemului de inregistrare si de urmarire a angajamentelor bugetare. Se va urmari completarea sistemului de contabilitate publica prin informatizarea procesului de evidenta a angajamentelor bugetare. E) Intarirea independentei organizatorice si functionale a activitatii de control financiar preventiv, prin: Numirea/destituirea personalului care desfasoara activitati de control financiar preventiv se va face de conducatorul entitatii publice cu acordul entitatii publice

superioare, acordul Ministerului Finantelor Publice fiind necesar numai in cazul ordonatorului principal de credite; Corpul controlorilor delegati, fiind o structura proprie a Ministerului Finantelor Publice este independenta de structura manageriala a entitatii publice. Conducerea corpului va fi stabilita prin numirea de catre Guvern, dintr-o lista stabilita prin vot de catre controlori; Evaluarea activitatii de control financiar preventiv propriu se efectueaza de structurile proprii de audit ale entitatii publice, iar cea a activitatii de control financiar preventiv delegat de structurile de audit ale Ministerului Finantelor Publice; Asigurarea unei independente financiare a personalului care exercita controlul financiar preventiv printr-un sistem de salarizare stimulativ. F) Asumarea responsabilitatilor de catre controlorii proprii/delegati: Acestia vor raspunde solidar cu factorii decizionali ai entitatii publice, respectiv ordonatorii de credite si cu serviciile implicate in realizarea operatiunii, pentru legalitatea, regularitatea si incadrarea in limitele angajamentelor legale si bugetare, pentru operatiunile vizate; Totodata, va fi instituit un sistem de asigurare profesionala pentru controlorii proprii/delegati; Stabilirea raspunderii controlorului delegat in producerea unui prejudiciu se va asigura prin instrumentele existente, respectiv actele de constatare intocmite de: organele de inspectie, Curtea de Conturi sau, dupa caz, organele abilitate prin lege in acest sens; Procedurile aplicate permit recuperarea prejudiciului de la cei vinovati, inclusiv de la controlorul delegat. Practic, aceasta actiune de stabilire a raspunderii si de recuperare a eventualelor prejudicii nu este supusa aprobarii managerilor. 2.2.4. Sistemul Trezoreriei Publice In conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 78/1992, Ministerul Finantelor Publice a organizat, incepand cu anul 1992, Trezoreria Centrala a Finantelor Publice, precum si trezorerii in cadrul directiilor finantelor publice, administratii financiare, circumscriptii fiscale orasenesti si perceptii rurale. Trezoreria publica are ca atributie principala gestiunea veniturilor si cheltuielilor fondurilor publice. 2.2.5. Controlul fiscal Controlul fiscal al statului se exercita prin aparatul specializat al Ministerului Finantelor Publice (Directia Generala de Indrumare si Control Fiscal, directiile controlului fiscal din judete si municipiul Bucuresti, precum si de serviciile specializate de control fiscal ale administratiilor financiare teritoriale), referitor la sinceritatea declaratiilor contribuabililor, verificarea realitatii si exactitatii inregistrarilor financiar-contabile si controlul indeplinirii integrale a obligatiilor financiare si fiscale fata de bugetele publice ale tuturor agentilor economici.

In scopul prevenirii si combaterii evaziunii fiscale, precum si pentru intarirea administrarii impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat, in baza Ordonantei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, precum si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 190/2001, de modificare a Ordonantei de Urgenta nr. 75/2001, a fost creat cadrul legal pentru organizarea cazierului fiscal al contribuabililor, ca mijloc de evidenta si urmarire a contribuabililor cu risc fiscal ridicat. Cazierul fiscal, in format electronic, se organizeaza de Ministerul Finantelor Publice la nivel central si la nivelul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti. 2.2.6. Garda Financiara Garda Financiara este un corp de control financiar, militarizat, care exercita controlul operativ si inopinat in spatiile de productie, depozitare si comercializare a marfurilor, in scopul depistarii si sanctionarii cazurilor de incalcare a legislatiei fiscale si vamale, urmarind impiedicarea activitatilor de contrabanda, precum si combaterea si limitarea evaziunii fiscale. In scopul indeplinirii acestor sarcini, Garda Financiara are competente deosebite fata de alte organe de control financiar-fiscal. Astfel, aceasta institutie are o organizare interna si dotare speciala, drepturi si atributii exclusive (confiscare, perchezitie, inspectii in locuri publice si proprietati particulare, atat pe timp de zi, cat si pe timp de noapte), iar initierea actiunilor de control este legiferata. 2.2.7. Sistemul de control financiar al bugetelor locale La nivel local, in conformitate cu Legea 189/1998 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, angajarea si efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare se aproba de ordonatorul de credite si se efectueaza numai cu viza prealabila de control financiar preventiv propriu, care atesta respectarea dispozitiilor legale, a destinatiei si a limitelor aprobate. In situatia refuzului de viza, ordonatorul de credite poate dispune pe propria raspundere angajarea si efectuarea cheltuielilor respective, dupa justificarea in scris a motivelor de incalcare a refuzului de viza. Organizarea si exercitarea auditului intern la nivelul entitatilor locale va fi reglementata de proiectul noii legi a auditului intern, care instituie obligativitatea infiintarii de compartimente proprii de audit intern la nivelul institutiilor publice care deruleaza un buget anual de peste 100.000 EURO. Pentru celelalte institutii publice (institutii publice mici), auditul public intern este asigurat de Ministerul Finantelor Publice. Pregatirea profesionala a auditorilor din cadrul entitatilor locale va fi integrata in sistemul

de pregatire profesionala a auditorilor, coordonat de Ministerul Finantelor Publice. Pentru veniturile bugetelor locale formate din impozite si taxe locale, in conformitate cu Legea nr. 27/1994, cu modificarile si completarile ulterioare, stabilirea, controlul, urmarirea si incasarea acestora se exercita de catre organele de specialitate ale consiliilor locale. Formarea si utilizarea resurselor financiare publice locale si contul de executie a bugetelor locale sunt supuse controlului Curtii de Conturi. 3. Auditul extern Curtea de Conturi a Romaniei este institutia suprema de control financiar ulterior extern (audit extern) asupra modului de formare, administrare si utilizare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public si este organizata si functioneaza in baza Legii 94/1992, republicata, modificata si completata prin Legea 77/2002. Curtea de Conturi isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile art. 139 din Constitutia Romaniei si cu legile tarii. In contextul revizuirii Constitutiei, vor fi propuse si sustinute prevederi referitoare la garantarea independentei Curtii de Conturi si a membrilor acesteia, in conformitate cu Declaratia de la Lima (Sectiunea 5, Alin.3 si Sectiunea 6, Alin.2). Declaratia de la Lima reprezinta documentul de baza al Organizatiei Internationale a Institutiilor Supreme de Audit (INTOSAI), al carei membru este si Curtea de Conturi a Romaniei. Parlamentul, in calitate de autoritate legislativa, este cel mai important utilizator al serviciilor Curtii de Conturi. Mandatul Curtii este stabilit in Constitutie si in legislatia specifica si o atributie fundamentala a acestei institutii este aceea de a raporta catre Parlament. Curtea de Conturi elaboreaza Raportul public anual pe care il inainteaza Parlamentului. Acest raport cuprinde observatiile Curtii de Conturi asupra conturilor de executie a bugetelor supuse controlului sau, concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputatilor sau de Senat sau efectuate la regii autonome, societati comerciale cu capital integral sau majoritar de stat si la celelalte persoane juridice supuse controlului Curtii, incalcarile de lege si masurile de tragere la raspundere luate, precum si alte aspecte pe care Curtea le considera necesare. De asemenea, Curtea de Conturi poate inainta Parlamentului rapoarte pentru domeniile pe care este competenta, ori de cate ori considera necesar. Comisiile pentru buget, finante, banci ale celor doua Camere ale Parlamentului analizeaza rapoartele Curtii si le prezinta, insotite de propuneri corespunzatoare, spre dezbatere si aprobare plenului Camerelor reunite ale Parlamentului. In baza acestora, conturile anuale de executie a bugetelor publice se aproba prin lege de catre Parlament. Curtea de Conturi decide in mod autonom asupra programului sau de control. Controalele Curtii de Conturi se initiaza din oficiu si nu pot fi oprite decat de Parlament, insa numai

in cazul depasirii competentelor stabilite prin lege. Camera Deputatilor sau Senatul, prin hotarari emise de acestea, pot cere Curtii de Conturi efectuarea unor controale, in limitele competentelor sale si nici o alta autoritate nu poate impune efectuarea unor astfel de controale. Curtea de Conturi isi intocmeste buget propriu, care se prevede distinct in bugetul de stat. La propunerea Comisiilor pentru buget, finante, banci ale celor doua Camere, Parlamentul numeste membrii Curtii de Conturi pentru un mandat de 6 ani. Dintre consilierii de conturi, Parlamentul numeste presedintele Curtii, vicepresedintele acesteia si presedintii sectiilor de control si de jurisdictie. Revocarea membrilor Curtii se face de catre Parlament la propunerea Comisiilor de specialitate, numai in situatia incalcarii grave a vreuneia din obligatiile prevazute de lege. Curtea de Conturi exercita si atributii jurisdictionale, care constau in solutionarea prin instantele de judecata ale Curtii a actelor de constatare inaintate de Procurorul financiar si a rapoartelor inaintate de Completele Curtii de Conturi. Procurorii financiari, care isi desfasoara activitatea la Curtea de Conturi, au obligatia de a prelua toate actele de constatare incheiate de organele Curtii de Conturi si de a le transmite spre judecata instantelor Curtii de Conturi, cu exceptia celor de natura penala care sunt transmise Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie. De asemenea, procurorii financiari pot dispune restituirea actului de constatare pentru completare sau pot intocmi actul de clasare. La cererea Senatului sau a Camerei Deputatilor, Curtea de Conturi avizeaza proiectul bugetului de stat si proiectele de lege in domeniul finantelor si al contabilitatii publice sau prin aplicarea carora ar rezulta o diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetara, precum si infiintarea de catre Guvern sau ministere a unor organe de specialitate in subordinea lor. Curtea de Conturi exercita functia de control financiar ulterior extern (audit extern) asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, precum si asupra modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale. Curtea de Conturi urmareste si analizeaza calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitatii, eficientei si eficacitatii. In exercitarea functiei sale, Curtea de Conturi controleaza: Formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetelor asigurarilor sociale de stat si ale bugetelor unitatilor administrativ teritoriale, precum si miscarea fondurilor intre aceste bugete; Constituirea, utilizarea si gestionarea fondurilor speciale si a fondurilor de tezaur; Formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite externe si interne;

 Utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii, a subventiilor si a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unitatilor administrativ teritoriale; Constituirea, administrarea si utilizarea fondurilor publice de catre autoritatile administrative autonome, institutiile publice infiintate prin lege, precum si de catre organismele autonome de asigurari sociale ale statului; Situatia, evolutia si modul de administrare a patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ teritoriale de catre institutiile publice, regiile autonome, companiile si societatile nationale, precum si concesionarea sau inchirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publica; Constituirea, utilizarea si gestionarea resurselor financiare privind protectia mediului, imbunatatirea conditiilor de viata si de munca; Utilizarea fondurilor puse la dispozitia Romaniei de catre Uniunea Europeana prin programul SAPARD si a co-finantarii aferente; Utilizarea fondurilor provenite din asistenta financiara acordata Romaniei de Uniunea Europeana si din alte surse de finantare internationala; Alte domenii in care, prin lege, s-a stabilit competenta Curtii de Conturi. Sunt supuse controlului Curtii de Conturi a Romaniei: Statul si unitatile administrativ teritoriale in calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile si institutiile lor publice autonome si neautonome; Banca Nationala a Romaniei; Regiile autonome; Societatile comerciale la care statul, unitatile administrativ teritoriale, institutiile publice sau regiile autonome detin, singure sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din capitalul social; Organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura, care gestioneaza bunuri, valori sau fonduri, intr-un regim legal obligatoriu prevazut prin lege sau prin statutele lor. Curtea de Conturi a Romaniei poate hotari, de asemenea, efectuarea de controale si la alte persoane juridice, altele decat cele de mai sus care : Beneficiaza de garantii guvernamentale pentru credite, subventii sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a institutiilor publice; Administreaza, in baza unui contract de concesiune sau inchiriere, bunuri apartinand domeniului public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale; Nu isi indeplinesc obligatiile financiare catre stat, unitatile administrativ-teritoriale sau institutiile publice, verificarile efectuandu-se impreuna cu reprezentantii institutiilor competente in domeniul supus controlului; Sunt societati de investitii financiare, asociatii si fundatii care utilizeaza fonduri publice, verificarile urmand a se efectua in legatura cu legalitatea utilizarii acestor fonduri. Controlul executiei bugetelor Camerei Deputatilor, Senatului, Administratiei prezidentiale, Guvernului, Curtii Supreme de Justitie, Curtii Constitutionale, Consiliului Legislativ si Avocatului Poporului se exercita exclusiv de Curtea de Conturi.

Tinand seama de standardele de audit acceptate pe plan international, Curtea Conturi a Romaniei a emis in ianuarie 2002 Normele si procedurile privind auditul fondurilor derulate prin programul SAPARD si a revizuit si completat Normele de control financiar ulterior extern (audit extern) si de valorificare a constatarilor a caror aplicare a devenit efectiva incepand cu 07 martie 2002. Auditurile pilot in domeniul auditului financiar si auditului performantei din 2002 vor constitui baza procesului de elaborare a urmatoarelor documente interne: Manualul de audit financiar, care are ca termen de finalizare sfarsitul anului 2002; in prezent se elaboreaza primul capitol din acesta, respectiv Planificarea auditului, in colaborare cu partenerii din cadrul Conventiei de Twinning NAO-UK; Ghidul privind auditul performantei prevazut in cadrul Conventiei de Twinning; termen de realizare sfarsitul anului 2002. Prin Legea nr. 77/2002 de modificare si completare a Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, s-au prevazut noi atributii ce revin acesteia in domenii precum: exercitarea controlului cu privire la respectarea de catre autoritatile cu atributii in domeniul privatizarii, a metodelor si procedurilor de privatizare, prevazute de lege, precum si asupra modului in care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare; economicitatea, eficacitatea si eficienta achizitiilor publice. Din punct de vedere organizatoric, legea aduce de asemenea importante modificari si anume: Curtea de Conturi se compune din: Sectia de Control financiar ulterior, Sectia jurisdictionala, Colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi si Camerele de Conturi judetene si a municipiului Bucuresti. Curtea de Conturi are un Secretariat general; Camera de Conturi judeteana se compune din directia de control financiar ulterior si colegiul jurisdictional; Plenul Curtii de Conturi este format din 18 consilieri de conturi; Curtea de Conturi deruleaza un proiect de twininning cu institutia similara din Marea Britanie (National Audit Office) in vederea atingerii obiectivului general, care consta in consolidarea capacitatii institutionale, astfel incat sa se manifeste in toate cazurile ca o institutie de audit extern independenta, profesionala si de incredere, capabila sa acorde in mod eficace descarcarea de gestiune, sa stabileasca raspunderea legala in ceea ce priveste gestionarea si administrarea fondurilor publice si sa prezinte Parlamentului si Uniunii Europene rapoarte responsabile si de inalta calitate asupra modului de utilizare a fondurilor publice si a fondurilor Uniunii Europene. 4.Controlul fondurilor comunitare Guvernul Romaniei, prin Ministerul Finantelor Publice, garanteaza integritatea contributiei financiare a Comunitatii Europene si asigura respectarea utilizarii acesteia

conform destinatiei stabilite prin memorandum-ul de finantare, memorandum-ul de intelegere, precum si prin alte documente incheiate sau convenite intre Comisia Comunitatii Europene si Guvernul Romaniei. In acest sens, Ministerul Finantelor Publice este autorizat sa gestioneze contributia financiara a Comunitatii Europene, precum si a fondurilor publice destinate co-finantarii. Realizarea acestui obiectiv se asigura prin structurile de control financiar preventiv si audit public intern organizate atat la nivelul Ministerului Finantelor Publice, ca gestionar al acestor fonduri, cat si la nivelul fiecarei entitati de implementare a fondurilor comunitare sau la nivelul institutiei publice ierarhic superioara sau coordonatoare. In prezent, Ministerul Finantelor Publice, prin structura de audit intern de la nivel central si, acolo unde este cazul, prin structurile de audit intern organizate la nivel teritorial, asigura: auditarea, pe baza planului anual de audit intern, a activitatii Directiei Generale Fondul National de Preaderare si a Oficiului de Plati si Contractare PHARE, care sunt directii in cadrul Ministerului Finantelor Publice; misiuni de audit ad-hoc, efectuate atat la Directia Generala Fondul National de Preaderare cat si la Oficiul de Plati si Contractare PHARE; inspectii punctuale, reprezentand forme de control operativ, realizate la cererea responsabilului national cu autorizarea finantarii (NAO), la nivelul tuturor structurilor care deruleaza fonduri comunitare; verificari, pe baza planului anual de audit intern, a modului cum sunt respectate metodologiile si procedurile de catre toate entitatile de implementare pentru fondurile comunitare. Entitatile de implementare pentru fondurile comunitare, altele decat cele din cadrul Ministerului Finantelor Publice, prin structurile proprii de audit intern sau prin structurile de audit intern de la nivelul institutiei publice ierarhic superioara sau coordonatoare isi asigura, pe baza planului anual de audit intern, auditarea activitatilor proprii. Curtea de Conturi este abilitata sa auditeze utilizarea fondurilor provenite din asistenta financiara acordata Romaniei de Uniunea Europeana. In decembrie 2001, Fondul National a finalizat pre-acreditarea nationala a Agentiei SAPARD. In perioada februarie-martie 2002 au fost organizate doua misiuni de evaluare din partea Comisiei Europene, respectiv DG AGRI, urmand ca in cursul lunii mai 2002 sa fie transmis la Comisia Europeana raportul revizuit de acreditare nationala, ca urmare a comentariilor din timpul misiunilor de evaluare. In urma analizarii acestuia, Comisia Europeana va stabili data la care va fi efectuata atat prezentarea cat si acreditarea finala. Problemele legate de controlul fondurilor pre-structurale sunt prezentate in cadrul Capitolului 7 - Agricultura si Capitolului 21 - Politica regionala si utilizarea instrumentelor structurale. 5.Controlul resurselor proprii ale Uniunii Europene

Institutia responsabila este Ministerul Finantelor Publice. 5.1. Taxe vamale Sistemul de control al colectarii taxelor vamale este organizat in Ministerul Finantelor Publice, in cadrul Directiei Generale a Vamilor, structurat pe trei nivele: controlul intern, exercitat la nivelul directiilor teritoriale ale administratiilor vamale (12 unitati), avand competenta locala; auditul intern al activitatii unitatilor subordonate autoritatii vamale; controlul exercitat de Brigada de Supraveghere Vamala. Prezentarea detaliata a sistemului vamal este realizata in cadrul Capitolului 25 - Uniunea vamala. 5.2 T.V.A Stabilirea, colectarea si incasarea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat, inclusiv T.V.A., sunt activitati organizate de Ministerul Finantelor Publice, prin reteaua teritoriala a administratiilor financiare. Prezentarea sistemului de stabilire a TVA este realizata in cadrul Capitolului 10 Impozitarea. Controlul modului de stabilire si colectare a TVA-ului este organizat in cadrul structurilor specializate ale Ministerului Finantelor Publice, in cadrul Directiei Generale de Indrumare si Control Fiscal si a structurilor sale locale (directiile de control fiscal judetene si ale municipiului Bucuresti). In concordanta cu prevederile cuprinse in "Blueprints ale Uniunii Europene, privind colectarea veniturilor si sistemul vamal, colectarea efectiva a veniturilor, inregistrarea, procesarea si contabilitatea acestora vor constitui in permanenta subiect al misiunilor de audit, pe baza principiilor analizelor de risc. 6. Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene

Romania este gata sa coopereze cu institutiile Uniunii Europene pentru a asigura protectia efectiva si echivalenta a intereselor financiare ale acesteia.

Regulamentele nr. 2988/1995/EC si nr. 2185/1996/EC, privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene vor deveni direct aplicabile in Romania, la momentul aderarii.

In scopul desemnarii unei institutii care sa actioneze ca punct de contact unic in relatia cu Oficiul de Lupta Anti Frauda (OLAF), a fost constituit un grup de lucru format din reprezentantii tuturor institutiilor implicate in protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene.

In colaborare cu expertii OLAF, a fost elaborat un Document de lucru, cuprinzand patru propuneri de desemnare a acestei institutii. Corpul de Control al Primului Ministru a fost propus drept institutie cu rol de punct unic de contact cu OLAF, decizia finala urmand a fi luata dupa consultarile cu directorul general al OLAF. Colaborarea efectiva intre aceste institutii va demara conform unui calendar stabilit de comun acord, iar cadrul legal va fi definitivat prin adoptarea unei Hotarari de Guvern (termen sfarsitul lunii iunie 2002). Aceasta Hotarare de Guvern prevede dreptul reprezentantilor OLAF de a participa la controalele efectuate de Corpul de Control al Primului Ministru, care au ca obiect verificarea sesizarilor OLAF. Proiectul noii Legi a auditului intern prevede dreptul de acces la toate datele si informatiile, inclusiv cele existente in format electronic, pentru inspectorii Comisiei Europene, in vederea efectuarii de controale si inspectii la fata locului, in scopul protejarii intereselor financiare ale Uniunii Europene. Astfel se asigura drepturi similare pentru auditorii interni si pentru reprezentantii Comisiei Europene.

Documentul de fata a fost preluat de la adresa: www.infoeuropa.ro STUDIUL 2 Implicatiile adoptarii acquis-ului comunitar asupra controlului financiar n Romnia Obiectivul major (final) al studiului, de a identifica, analiza si evalua impactul pe care l va avea transpunerea, n legislatia romneasca, a acquis-ului comunitar n

domeniul controlului financiar, i se subsumeaza o serie de sub-obiective (obiective intermediare), menite sa asigure atingerea sa: - impactul adoptarii acquis-ului comunitar asupra legislatiei primare (norme de instituire) -impactul adoptarii acquis-ului comunitar asupra legislatiei secundare (norme metodologice, institutii, structuri organizationale, personal de specialitate) - impactul adoptarii acquis-ului comunitar asupra legislatiei tertiare (proceduri, tehnici, practici, metode, circuite informationale, comunicare cu structurile similare sau analoge ale Comisiei Europene). Principalele concluzii ale studiului * n Romnia exista o determinare clara, consistenta si continua, la nivelul Guvernului si al institutiilor publice centrale implicate, n directia perfectionarii cadrului normativ, procedural si organizational cu privire la controlul financiar public, n primul rnd prin alinierea acestuia la acquis-ul comunitar si, concomitent, printr-o creatie institutionala proprie, n functie de conditiile concrete ale procesului de reforma si ale celui de aderare la UE. * Legislatia primara, secundara si, partial, tertiara sunt elaborate sau n curs de a fi completate, fara bulversari majore asupra proceselor efective de realizare a controlului financiar public. * Principala disfunctionalitate n materia controlului financiar public deriva din problemele de cultura asociate problematicii controlului financiar public, ceea ce nseamna ca nu legiferarea (codificarea) este problema de baza n Romnia ci cea a implementarii si dezvoltarii lui si, mai ales, cea a ntelegerii si acceptarii rolului si functiilor lui (ndeosebi n privinta controlului intern si n cea a auditului public intern). * Exista un pericol real, generat de graba (de nteles) a autoritatilor romne de a se alinia la acquis-ul comunitar, n privinta accelerarii unor procese insuficient pregatite: ne referim aici la separarea dintre auditul public intern si controlul intern; de asemenea, ne referim la strategia Ministerului Finantelor Publice de a trece, n cursul anului 2004, de la contabilitatea de casa la cea de angajament, trecere care se

pare ca nu a fost nca suficient de pregatita, nici n privinta evaluarii costurilor, nici n privinta impactului general. * Din punctul de vedere al progreselor nregistrate precum si din perspectiva tendintelor sesizate, echipa de cercetare considera ca dinamica cea mai accentuata si orientarea cea mai buna o are auditul public extern, urmat de auditul public intern si apoi de controlul intern; de fapt, apreciem ca, n materia controlului intern, sunt nu numai ramneri n urma considerabile ci exista si o anumita lipsa de preocupare si de interes, la nivelul Ministerului Finantelor Publice, pentru codificare, reglementare metodologica si dezvoltare procedurala. * Nu exista implementate sisteme viabile de evaluare dinamica a progreselor nregistrate n materia controlului financiar; aceasta poate conduce nu numai la nerespectarea unor termene sau angajamente guvernamentale cu privire la alinierea controlului financiar la acquis-ul comunitar dar poate genera si unele directii gresite n anumite situatii (cum s-a ntmplat cu aparitia sau mentinerea centralizata a unor atributii sau structuri de control financiar). * La nivelul controlului intern trebuie serios revazut sistemul de informare/raportare, la nivelul managerului de EGBP3, n scopul proiectarii unor linii de responsabilizare clare si permanente, de natura nu numai a spori responsabilitatea managerului dar si de a-l ajuta pe manager n proiectarea propriilor sisteme de control si semnalizare (informare/raportare); * La toate nivelurile controlului financiar (control intern, audit public intern, audit public extern) structurile centrale au un prea accentuat caracter de tutela marunta, cu elaborari amanuntite pe plan metodologic, procedural si tehnic. Desi standardizarea realizata de structurile centrale este de natura sa ofere conditii de crestere a eficientei controlului financiar, ea nu trebuie sa se manifeste prin sufocarea structurilor de control financiar public direct prin precizari de detaliu care pot, la limita, sa inhibe creativitatea si initiativa celor direct implicati. * Se impune rezolvarea urgenta si profesionista a unor probleme cruciale pentru un control financiar autentic si sustenabil: -generarea pragurilor de semnificatie n materia controlului financiar; -clarificarea principiului trasabilitatii n materia controlului financiar;

-proiectarea pistelor de audit ; -proiectarea sistemelor de semnalizare a producerii riscurilor de iregularitate (cu sau fara frauda); -proiectarea sistemelor de semnalizare a materialitatii unor iregularitati sau fraude; -reproiectarea rolului controlului financiar (exceptie face aici auditul public extern) n directia includerii si a veniturilor publice (fie ca program fie ca executie) n sfera controlului financiar. http://www.scritube.com/stiinta/stiinte-politice/STUDII-DE-CAZ-INTEGRAREAEUROP53537.php D. Controlul financiar-fiscal

n domeniul controlului financiar i fiscal, Guvernul Romniei va aciona n urmtoarele direcii de baz: Controlul financiar

Se va aciona pentru: descentralizarea controlului financiar, sub cele dou forme, control intern i audit public intern, n conformitate cu prevederile acquis-ului comunitar n materie. De asemenea, se vor lua msuri instituionale ca structurile de control financiar organizate la nivelul instituiilor centrale s rein exclusiv funcii de monitorizare, coordonare i ndrumare metodologic, urmnd ca funciile executive s fie ndeplinite la nivel descentralizat/deconcentrat; legiferarea complet a controlului intern (cea mai puin instituionalizat form de control financiar n Romnia), n acord cu prevederile acquis-ului comunitar n materie; controlul financiar preventiv delegat va trece, treptat, pn la jumtatea anului 2006, de la nivelul Ministerului Finanelor Publice la nivelul fiecrei instituii i autoriti publice; dezvoltarea instituional a controlului financiar pentru a cuprinde i controlul veniturilor publice nu numai al cheltuielilor publice; adoptarea Codului controlului intern, care s cuprind ansamblul normelor de reglementare a controlului intern la nivelul instituiilor i autoritilor publice; adoptarea Legii responsabilitii pentru banul public, care s conin prevederile indispensabile, de orice natur (legislativ, metodologic, procedural, organizaional etc.) care s asigure utilizarea banului public n mod eficient i sigur (inclusiv aspecte de recuperare a sumelor pierdute ca urmare a iregularitilor sau fraudelor). Institutul European din Romania Studii de impact (PAIS II) 9 STUDIUL 3. Implicaiile adoptrii acquis-ului comunitar asupra

controlului financiar n Romnia Obiectivului major (final) al studiului, de a identifica, analiza i evalua impactul pe care l va avea transpunerea, n legislaia romneasc, a acquis-ului comunitar n domeniul controlului financiar, i se subsumeaz o serie de sub-obiective (obiective intermediare), menite s asigure atingerea sa: - impactul adoptrii acquis-ului comunitar asupra legislaiei primare (norme de instituire) - impactul adoptrii acquis-ului comunitar asupra legislaiei secundare (norme metodologice, instituii, structuri organizaionale, personal de specialitate) - impactul adoptrii acquis-ului comunitar asupra legislaiei teriare (proceduri, tehnici, practici, metode, circuite informaionale, comunicare cu structurile similare sau analoge ale Comisiei Europene) Principalele concluzii ale studiului o n Romnia exist o determinare clar, consistent i continu, la nivelul Guvernului i al instituiilor publice centrale implicate, n direcia perfecionrii cadrului normativ, procedural i organizaional cu privire la controlul financiar public, n primul rnd prin alinierea acestuia la acquis-ul comunitar i, concomitent, printr-o creaie instituional proprie, n funcie de condiiile concrete ale procesului de reform i ale celui de aderare la UE. o Legislaia primar, secundar i, parial, teriar sunt elaborate sau n curs de a fi completate, fr bulversri majore asupra proceselor efective de realizare a controlului financiar public. o Principala disfuncionalitate n materia controlului financiar public deriv din problemele de cultur asociate problematicii controlului financiar public, ceea ce nseamn c nu legiferarea (codificarea) este problema de baz n Romnia ci cea a implementrii i dezvoltrii lui i, mai ales, cea a nelegerii i acceptrii rolului i funciilor lui (ndeosebi n privina controlului intern i n cea a auditului public intern). o Exist un pericol real, generat de graba (de neles) a autoritilor romne de a se alinia la acquis-ul comunitar, n privina accelerrii unor procese insuficient pregtite: ne referim aici la separarea dintre auditul public intern i controlul intern; de asemenea, ne referim la strategia Ministerului Finanelor Publice de a trece, n cursul anului 2004, de la contabilitatea de cas la cea de angajament, trecere care se pare c nu a fost nc suficient de pregtit, nici n privina evalurii costurilor, nici n privina impactului general. o Din punctul de vedere al progreselor nregistrate precum i din perspectiva tendinelor sesizate, echipa de cercetare consider c dinamica cea mai accentuat i orientarea cea mai bun o are auditul public extern, urmat de auditul public intern i apoi de Institutul European din Romania Studii de impact (PAIS II) 10 controlul intern; de fapt, apreciem c, n materia controlului intern, sunt nu numai rmneri n urm considerabile ci exist i o anumit lips de preocupare i de interes, la nivelul Ministerului Finanelor Publice, pentru codificare, reglementare metodologic i dezvoltare procedural. o Nu exist implementate sisteme viabile de evaluare dinamic a progreselor nregistrate n materia controlului financiar; aceasta poate conduce nu numai la

nerespectarea unor termene sau angajamente guvernamentale cu privire la alinierea controlului financiar la acquis-ul comunitar dar poate genera i unele direcii greite n anumite situaii (cum s-a ntmplat cu apariia sau meninerea centralizat a unor atribuii sau structuri de control financiar). o La nivelul controlului intern trebuie serios revzut sistemul de informare/raportare, la nivelul managerului de EGBP3, n scopul proiectrii unor linii de responsabilizare clare i permanente, de natur nu numai a spori responsabilitatea managerului dar i de a-l ajuta pe manager n proiectarea propriilor sisteme de control i semnalizare (informare/raportare); o La toate nivelurile controlului financiar (control intern, audit public intern, audit public extern) structurile centrale au un prea accentuat caracter de tutel mrunt, cu elaborri amnunite pe plan metodologic, procedural i tehnic. Dei standardizarea realizat de structurile centrale este de natur s ofere condiii de cretere a eficienei controlului financiar, ea nu trebuie s se manifeste prin sufocarea structurilor de control financiar public direct prin precizri de detaliu care pot, la limit, s inhibe creativitatea i iniiativa celor direct implicai. o Se impune rezolvarea urgent i profesionist a unor probleme cruciale pentru un control financiar autentic i sustenabil: a) generarea pragurilor de semnificaie n materia controlului financiar; b) clarificarea principiului trasabilitii n materia controlului financiar; c) proiectarea pistelor de audit (audit trail); d) proiectarea sistemelor de semnalizare a producerii riscurilor de iregularitate (cu sau fr fraud); e) proiectarea sistemelor de semnalizare a materialitii unor iregulariti sau fraude; f) reproiectarea rolului controlului financiar (excepie face aici auditul public extern) n direcia includerii i a veniturilor publice (fie ca program fie ca execuie) n sfera controlului financiar. 3 Entitate care gestioneaz bani publici. http://www.ectap.ro/documente/suplimente/simpozion_23_nov_2007_ro_vol2.pdf Retrospectiv asupra pregtirii Romniei pentru aderarea la Uniunea European n logica dominant a conformitii n privina aderrii Romniei la Uniunea European, dup obinerea, la jumtatea deceniului trecut, din partea organismelor comunitare, a unui rspuns afirmativ la ntrebarea Dac ?, procesul de pregtire a evoluat sub semnul ntrebrii Cnd ?. Pe axa timpului, evoluia Romniei pe traiectoria devenirii sale europene a fost jalonat de momente de referin cum sunt intrarea n vigoare a Acordului de Asociere la Uniunea European (februarie 1995), prezentarea cererii oficiale de aderare la Uniunea European (iunie 1995), nceperea negocierilor de aderare cu Comisia European (februarie 2000), ncheierea acestor negocieri (decembrie 2004), semnarea tratatului de aderare (aprilie 2005) i aderarea propriu-zis (1 ianuarie 2007).

ADERAREA ROMNIEI LA UNIUNEA EUROPEAN: CAPITOLELE DE NEGOCIERE http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_20.pdf Romnia a devenit stat membru al Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2007, dup ce Tratatul de Aderare, semnat pe 25 aprilie 2005, a fost ratificat de ctre toate Statele Membre. Romnia a depus cererea de aderare la Uniunea European n 1995, iar n 1999, Consiliul European de la Helsinki a hotrt deschiderea negocierilor cu o parte dintre statele care depuseser cererea de aderare, ntre care i Romnia. Negocierile au fost deschise n prima jumtate a anului 2000 i s-au derulat pn la sfritul anului 2004, cnd Consiliul European a marcat ncheierea negocierilor. n continuare, putei citi o scurt prezentare a procedurilor urmate n negocierile de aderare cu statele din Europa Central i de Est, incluse n al cincilea val de extindere, ntre care i Romnia, i prevederile celor 31 de capitole de negociere cu aceste state. NEGOCIERILE DE ADERARE proceduri generale Negocierile determin condiiile de integrare n Uniunea European a fiecrui stat candidat. La data aderrii la Uniune, statele trebuie s adopte acquis-ul, respectiv legislaia construit pe baza Tratatelor fondatoare ale Uniunii. Negocierile se concentreaz pe termenii n care candidatul va adopta, implementa i aplica acquis-ul i, n special, eventualele aranjamente de tranziie, care vor fi strict delimitate n timp i condiii de aplicabilitate. n contextul unor aranjamente similare anterioare, unor state membre proaspt intrate n Uniune le-a fost permis s parcurg n etape (stabilite cu exactitate n cursul negocierilor) procesul necesar pn la respectarea, n ntregime, a prevederilor anumitor legi i reglementri. In 1997, Consiliul a stabilit o procedur de derulare a negocierilor, conform creia sesiunile au loc la nivel de minitri sau adjunci ai acestora, respectiv reprezentanii permaneni, n numele statelor membre, i ambasadori sau negociatori efi, n numele statelor candidate. Comisia propune poziii comune de negociere pentru UE, la fiecare capitol cu privire la temele de competen comunitar. Poziiile de negociere sunt aprobate n unanimitate de ctre Consiliu i sunt prezentate de ctre

Preedinia Consiliului de Minitri, deinut prin rotaie de ctre statele membre pe intervale de ase luni. Ritmul negocierilor este dictat de gradul de pregtire a statului candidat i de complexitatea subiectului. Din aceste motive, este imposibil de apreciat durata procesului de negociere pentru fiecare stat candidat n parte. Rezultatele negocierilor sunt ncorporate n proiectul tratatului de aderare. Acesta este supus spre aprobare Consiliului i apoi Parlamentului European. Dup semnare, tratatul de aderare este supus spre ratificare statelor membre i statului candidat. n anumite cazuri, acest lucru se face prin referendum. Tratatul intr n vigoare, iar statul candidat devine stat membru, la data aderrii. Fiecare stat membru va trebui s ratifice tratatele de aderare, de obicei printr-un act al Parlamentului. Dezbaterile provocate cu acest prilej dau posibilitatea reprezentanilor poporului din fiecare stat membru s-i expun prerea cu privire la extindere. Aprobarea public a extinderii este exprimat n principal prin procedura de aprobare a Parlamentului European, precum i prin ratificarea fiecrui stat membru i a fiecrui stat candidat, n unele ri fiind necesar organizarea unui referendum. Aderarea Romniei la Uniunea European: Capitolele de negociere 2 CAPITOLE DE NEGOCIERE Capitolele de negociere au rezultat ca urmare a divizrii (din raiuni metodologice) a acquis-ului comunitar, care reprezint ansamblul de drepturi i obligaii comune ce unesc statele membre n cadrul Uniunii Europene. Cele 31 de capitole constituie cadrul de negociere dintre statele candidate i Uniunea European. n momentul n care se ajunge la o poziie comun ntre statul candidat i Uniunea European, capitolul respectiv se consider nchis provizoriu. nchiderea provizorie a capitolului de negociere reprezint o confirmare a faptului c angajamentele asumate de statul candidat cu privire la aproximarea legislaiei din domeniul respectiv sunt considerate realizabile. Niciun capitol nu este nchis definitiv nainte de ncheierea negocierilor cu statul respectiv Capitolul 28 - Controlul financiar Acquis-ul corespunztor Capitolului 28 cuprinde doar un numr restrns de reglementri i se refer mai degrab

la principiile generale, acceptate la nivel internaional, ale managementului i controlului financiar sntos. Comisia European are sarcina de a evalua sistemele de control financiar existente n rile candidate n ce privete cele cinci elemente principale: I. Controlul financiar intern public (CFIP) este unul dintre elementele centrale ale sistemului de control financiar i cuprinde activitile de control financiar din sectorul public, inclusiv controlul exercitat de ageniile guvernamentale de la nivel central i local, implicnd sistemele de aprobare ex-ante i pe cele de audit intern ex-post. O caracteristic de baza a unui sistem CFIP eficient o constituie liniile clare de demarcaie dintre managementul i controlul financiar (MCF) i auditul intern, care asigura ca MCF, inclusiv controalele exante, funcioneaz corespunztor (aa-numita independenta funcional a auditorilor interni). In domeniul CFIP, principalul criteriu de evaluare este existena cadrului legislativ (legislaia primara i cea referitoare la implementare), dezvoltarea funciei de audit intern i a mecanismului de control ex-ante n toate centrele de venituri i cheltuieli, precum i asigurarea independenei funcionale a auditorilor independeni. II. Auditul extern vizeaz capacitatea rilor candidate de a confirma independenta corpului lor de control extern n ce privete luarea deciziilor n abordarea activitii de audit i alegerea modului de investigare, precum i raportarea fr restricii sau interferene din partea guvernului sau a altor organisme. De asemenea, de o importanta cruciala pentru rile candidate este capacitatea lor de a asigura o activitate de audit independenta pentru contabilitatea financiara a tuturor fondurilor publice, indiferent de proveniena lor. O importanta deosebita o are existenta mecanismului formal n ce privete reacia adecvata a Parlamentului la rezultatele auditului. III. Msurile de control referitoare la sursele proprii ale UE implic faptul ca organismele responsabile pentru colectarea i controlul surselor proprii trebuie s cunoasc cerinele necesare asigurrii executrii corecte a sarcinilor lor. n acest context, o importan deosebit o are asigurarea controalelor fiscale oportune i a unei administraii vamale eficiente (Acest aspect este abordat i n cadrul capitolelor 10, 25 i 29). IV. Finanarea UE pentru pre-aderare i viitoarele aciuni structurale: utilizarea corect, controlul, monitorizarea i evaluarea finanrii din partea UE constituie un element important n evaluarea capacitii rilor candidate de a

aplica acquis-ul corespunztor acestui capitol. ntruct nu ar trebui s existe nici o diferen n ce privete controlul bugetului naional i cel al surselor UE, procedurile CFIP (controlul financiar ex-ante i auditul intern) ar trebui s se aplice n acelai mod tuturor fondurilor publice, indiferent de proveniena lor. Referitor la procedurile de control intern legate de fondurile de pre-aderare UE, Comisia solicit rilor candidate s stabileasc un control ex-ante adecvat i mecanisme de audit intern independente din punct de vedere funcional, s pun la dispoziie resurse umane cu experiena i calificare i s elaboreze manuale de procedura i rapoarte de audit pentru fiecare instrument de pre-aderare. Un indicator important este existenta procedurii de recuperare a fondurilor UE pierdute. V. Protejarea intereselor financiare ale UE nseamn capacitatea de a implementa reglementrile CE n domeniu pana la data aderrii, respectiv Reglementarea privind protejarea intereselor financiare ale CE i Reglementarea privind verificrile la fa locului realizate de ctre Comisie n scopul protejrii intereselor financiare ale UE mpotriva fraudei i a altor nereguli. De asemenea, rile candidate trebuie s desemneze un punct unic de contact pentru cooperarea cu OLAF i s asigure dezvoltarea capacitii administrative necesare implementrii acquis-ului, inclusiv a capacitii organelor de implementare a legislaiei i judiciare de a aborda cazurile care vizeaz interesele financiare ale UE. ntruct acquis-ul cuprins n acest capitol se bazeaz mai degrab pe standarde acceptate la nivel internaional i conforme cu legislaia UE dect pe o serie de acte juridice, implementarea acestor standarde are o importanta majora pentru rile candidate n realizarea conformitii depline cu acquis-ul dup aderare. De aceea, Directoratul General (DG) pentru Buget al Comisiei Europene, n cooperare cu DG pentru Extindere, acorda o mare importanta exerciiului de monitorizare din rile care au nchis provizoriu Capitolul 28. Acest exerciiu (efectuat cu sprijinul echipelor mixte de analiza sau a misiunilor de monitorizare) se axeaz pe evaluarea implementrii legislaiei privind controlul financiar i a capacitii administrative a ministerelor, ageniilor subordonate i a altor centre de cheltuieli bugetare, precum i a instituiilor de audit de la cel mai nalt nivel. PROCESUL DE ARMONIZARE LEGISLATIV CU REGLEMENTRILE UNIUNII EUROPENE

http://www.mie.ro/_documente/arhiva_mie/ro/relatiile_ro_ue/armonizare_legislativ a.htm

SCURTA ANALIZA A PREVEDERILOR CU RELEVANTA COMUNITARA DIN PROIECTUL DE REVIZUIRE A CONSTITUTIEI Procesul de armonizare a legislatiei romnesti cu reglementrile comunitare reprezint un obiectiv esential, care se regseste n strategia de aderare a tuturor statelor candidate la calitatea de membru al Uniunii Europene si, n acelasi timp, o obligatie juridic ce decurge din Acordul European de asociere Romnia-Uniunea European, ratificat prin Legea nr. 20/1993. Armonizarea legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar este totodat una din conditiile care determin progresul n procesul de negocieri pentru aderare, angajamentele asumate de Romnia n documentele de pozitie referindu-se n mare msur la adoptarea de acte normative de baz pentru domeniul respectiv. Procesul de compatibilizare a legislatiei romnesti cu normele comunitare, s-a derulat n anii anteriori pe baza Programului National de Aderare a Romniei la Uniunea European, care cuprindea si un program de armonizare legislativ pentru perioada 2002 2005. Acest program continea responsabilitti clare, pe capitole de acquis comunitar si era actualizat anual. ncepnd cu anul 2003, acest program a fost nlocuit cu alte documente programatice interne ale Romniei, mentionate mai jos. n baza Hotarrii Guvernului nr. 402/2004, Ministerul Integrrii Europene avizeaz, n mod obligatoriu, proiectele de acte normative care urmresc armonizarea legislatiei nationale cu cea comunitar. Initiatorii proiectelor de acte normative au obligatia de a include, n cuprinsul documentelor de prezentare si motivare a proiectelor, mentiuni exprese privind denumirea reglementrilor comunitare respective, dispozitiile acestora care sunt transpuse n cuprinsul proiectelor, precum si indicarea msurilor viitoare de implementare. Avizul Ministerului Integrrii Europene este anterior aprobrii de ctre Guvern a respectivelor proiecte de acte normative, iar procesul de avizare se desfsoar potrivit Metodologiei de lucru pentru avizarea proiectelor de acte normative cu relevant comunitar. (29-03-2006) ncepnd din anul 2001, tara noastr a accelerat, n mod substantial, procesul de armonizare a legislatiei nationale cu cea comunitar. Astfel, au fost adoptate 310 de acte normative cu relevant comunitar, din care un numr de 235 acte normative transpun n mod direct prevederi din acquis-ul comunitar legislativ. Lista actelor normative cu relevanta comunitara, adoptate n anul 2001 , ilustreaz procesul legislativ alert, si poate fi un element de pornire n evaluarea progreselor nregistrate n domeniul armonizarii legislative pentru anumite capitole de acquis comunitar n acest interval, spre exemplu: libera circulatie a mrfurilor, dreptul

societtilor comerciale, transporturi, protectia si sntatea consumatorilor, cooperarea n domeniul justitiei si afacerilor interne, uniune vamal. n anul 2002, procesul de armonizare legislativ s-a desfsurat ntr-un ritm semnificativ mai rapid, fiind adoptate un numr de circa 490 de acte normative cu relevant comunitar, din care peste 300 realizeaz transpunerea direct a normelor europene n legislatia national. Lista actelor normative cu relevanta comunitara, adoptate in cursul anului 2002, ofer o imagine mai clar asupra ritmului armonizrii legislative, care a determinat o serie de progrese evidente, ndeosebi n urmtoarele domenii: criteriile politice si cele economice, libera circulatie a mrfurilor, libera circulatie a serviciilor, agricultura, politica social si ocuparea fortei de munc, telecomunicatii si tehnologia informatiei, protectia mediului, justitie si afaceri interne. n anul 2003, procesul de armonizare legislativ a fost derulat pe baza Programului legislativ pentru sustinerea procesului de aderare la Uniunea Europeana, pentru perioada noiembrie 2002 decembrie 2003, care constituia parte component a Planului de msuri prioritare pentru integrare european (noiembrie 2002 decembrie 2003). Programul a urmrit, n mod esential, ndeplinirea cerintelor exprimate de Comisia European n Raportul de tar pe anul 2002. n acest interval de timp, Ministerul Integrrii Europene a asigurat informarea bilunar a Guvernului privind stadiul ndeplinirii, de ctre ministere si alte institutii responsabile, a msurilor incluse n program. Efortul legislativ de compatibilizare a legislatiei romnesti cu acquis-ul comunitar n anul 2003 a fost superior anilor precedenti si se nscrie n aceeasi tendint pronuntat ascendent evident ncepnd cu anul 2001. Din punct de vedere statistic, credem c este de interes faptul c numrul actelor normative interne cu relevant comunitar s-a ridicat la peste 820, n timp ce actele normative care preiau n mod direct norme ale Uniunii Europene s-au cifrat la peste 410. Lista actelor normative publicate n anul 2003 este ilustrativ pentru acest efort legislativ, ca si pentru progresele realizate n privinta unora dintre capitolele de acquis comunitar, cum ar fi: libera circulatie a mrfurilor, libera circulatie a persoanelor, agricultura, transporturile, impozitarea, politica n domeniul protectiei mediului, protectia consumatorilor si a snttii, justitia si afacerile interne, controlul financiar. Progresele nregistrate in anul 2003 n directia transpunerii legislatiei comunitare privesc ndeosebi urmtoarele domenii: criteriile politice si cele economice, libera circulatie a mrfurilor, libera circulatie a serviciilor, agricultura, politica social si ocuparea fortei de munc, telecomunicatii si tehnologia informatiei, protectia mediului, justitie si afaceri interne. Lista actelor normative cu relevanta comunitara publicate n 2004 reflecta n mod riguros ritmul legislativ sustinut pentru armonizarea cu normele Uniunii Europene, n

acest context, o importanta aparte prezentnd actele normative care asigura transpunerea directa a acquis-ului n sistemul de drept romnesc. Anul 2004 a marcat progrese importante n procesul de armonizare a legislatiei romnesti cu legislatia comunitara. n vederea asigurarii unui proces legislativ fluid si eficient, care sa permita respectarea termenelor de finalizare a masurilor asumate n cadrul pregatirii Romniei pentru aderare, Ministerul Integrarii Europene, n urma consultarii cu celelalte ministere si institutii cu responsabilitati n domeniu, a elaborat Programul legislativ prioritar (la nivel de lege) pentru integrarea n Uniunea Europeana, pe semestrul I 2004 . La sfrsitul primei sesiuni ordinare a Parlamentului din acest an, au fost adoptate 82 de legi din rndul actelor normative incluse n acest program. Pentru a doua jumatate a anului 2004, a fost elaborat Programul legislativ prioritar (la nivel de lege) pentru integrarea n UE, pe semestrul II 2004 , continnd 69 de acte normative. Cele doua programe au cuprins legile relevante att pentru capitolele de negociere, ct si pentru criteriile politice si economice pe care a trebuit sa le ndeplineasca Romnia. Adoptarea acestor legi a fost necesara pentru finalizarea negocierilor pna la sfrsitul anului 2004. Procesul a continuat si n anul 2005. La propunerea Ministerului Integrarii Europene, Guvernul a adoptat Programul legislativ prioritar (la nivel de lege) pentru integrarea n Uniunea Europeana, pe semestrul I 2005. Armonizarea legislaiei naionale cu Acquis-ul comunitar este un proces continuu care are drept scop asigurarea unei compatibiliti depline ale normelor de drept intern cu legislaia comunitar, prin modificarea sau completarea actelor normative naionale ajustndu-le la cerinele acquis-ul comunitar, dup care normele juridice comunitare devin parte component a dreptului naional. Pe termen scurt, armonizarea legislaiei naionale cu acquis-ul comunitar aduce numeroase beneficii interne, materializate ntr-un cadru legislativ dinamic i progresiv, care promoveaz principiile i valorile economiei de pia i ale unui stat bazat pe drept, care de fapt constitui precondiii absolut necesare dezvoltrii unui stat european modern. Armonizarea la legislaia Comunitar va favoriza considerabil dezvoltarea sectorului privat, factor important pentru asigurarea unei creteri economice durabile. Pe lng aceasta, legislaia armonizat contribuie semnificativ la crearea unui mediu investiional atractiv pentru investitorii strini, care vor gsi n Republica Moldova un mediu juridic sigur, stabil i previzibil, factor important pentru stabilirea i creterea investiiilor strine directe. Pe termen mediu, legislaia naional armonizat cu acquis-ul comunitar va facilita considerabil apropierea de UE, iniial n contextul Politicii Europene de Vecintate i ulterior va face posibil asocierea cu UE precum i devenirea unui membru cu drepturi depline a acesteia.

cquis-ul Comunitar reprezinta ansamblul de drepturi si obligatii comune ce leaga toate statele membre in cadrul Uniunii Europene. Se afla intr-o evolutie permanenta si cuprinde: continutul, principiile si obiectivele politice ale Tratatelor; legislatia adoptata in aplicarea tratatelor; - jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene i a Tribunalului de Prim Instan; - declaraiile i rezoluiile adoptate n cadrul Uniunii Europene; - msurile adoptate n domeniul politicii externe i de securitate comun; - msurile adoptate n domeniul justiiei i al afacerilor interne; - acordurile internaionale ncheiate de ctre Comunitate i de ctre statele membre ntre ele n domeniile de activitate ale Uniunii. Fiecare act comunitar trebuie neles n contextul general al politicilor comunitare din fiecare sector, fiind necesara cunoaterea acestora. n acest sens, Acquis-ul Comunitar cuprinde nu numai dreptul comunitar n sens strict (Piaa Comun), ci i toate actele adoptate n domeniile PESC i JAI. Prezentarea politicilor Comunitare este n primul rnd fcut n crile verzi i n crile albe (vezi mai jos ce este cartea verde i alb), fiind de aceea necesara i consultarea sistematica i permanent a acestora. rile candidate pentru asociere sau cele candidate trebuie s-i armonizeze legislaia cu Acquis-ul Comunitar nainte de aderarea la UE. Excepiile i derogrile de la Acquis sunt acordate numai n mod excepional si au o sfer de cuprindere limitata. n perspectiva viitoarei aderri, Republica Moldova va trebui sa transpun Acquis-ul n legislaia naional i va trebui s o implementeze pn la momentul aderrii la Uniunea Europeana. n prezent, Acquis-ul comunitar este estimat la peste 120 000 de pagini de Jurnal Oficial. Sus Care este Structura Numrului CELEX? Pentru cineva care dorete s acceseze direct legislaia comunitar este foarte util s cunoasc careva noiuni generale despre sistemul de codificare a legislaiei Comunitare. Numrul de referin CELEX este un identificator unic al actului comunitar format dintro combinaie de cifre i litere, poziia fiecrei cifre i litere avnd un neles specific. Cunoaterea formrii numrului CELEX faciliteaz identificarea actelor legislaiei Comunitare n baza Comunitar de date Eur-Lex (http://eur-lex.europa.eu/ro/index.htm). Numrul CELEX este format din urmtoarele elemente: a) Codul sectorului din care face parte actul respectiv ( 3 xxxx X xxxx ), reprezentat printr-o cifr;

Convenional, prima cifr utilizat n cuprinsul numrului de referin CELEX indic: (1) pentru Tratatele de instituire a Comunitilor Europene i tratatele care le modific sau le completeaz; (2) pentru Legislaia care decurge din relaiile externe ale Comunitilor Europene sau ale statelor membre (cnd relaiile lor externe sunt legate de cele ale Comunitilor); (3) pentru Legislaia secundar; (4) pentru Legislaia complementar (decizii ale reprezentanilor statelor membre ntrunii n Consiliu, convenii internaionale ncheiate ntre statele membre n conformitate cu dispoziiile tratatelor etc.); (5) pentru Avizele, rezoluiile, poziiile comune, proiectele legislative ale instituiilor comunitare; (6) pentru Jurisprudena Curii de Justiie a Comunitilor Europene i a Tribunalului de Prim Instan; (7) pentru Dispoziiile naionale de transpunere a directivelor comunitare; (9) pentru ntrebrile adresate Parlamentului European (0) pentru Actele consolidate (Acte neoficiale care reunesc n acelai text actul de baz mpreun cu toate amendamentele i rectificrile. Se public n seria C a Jurnalului Oficial i sunt folosite doar ca instrumente de lucru.) b) Anul de adoptare / publicare a actului (X 2009 X xxxx ) sau, n cazul jurisprudenei, anul n care s-a introdus aciunea, format din patru cifre; c) Tipul actului, reprezentat printr-o liter (X xxxx L xxxx); d) Numrul actului comunitar, format din patru cifre. (X xxxx X 0011) n continuare prezentm ca exemple numerele CELEX ale actelor ale cror titluri complete sunt menionate. Exemplul 1 : Numrul CELEX al Directivei 2009/11/CE a Parlamentului European i a Consiliului este 32009L0011, unde (3)(2009)(L)(0011) sunt: a) prima cifr (3) indic numrul codului sectorului documentar CELEX, n cazul de fa actul face parte din sectorul legislaiei secundare; b) cel de-al doilea numr (2009) indic anul de adoptare a actului; c) Tipul actului, reprezentat printr-o liter; Convenional, fiecare liter indic un anumit tip de act. Astfel, n cazul legislaiei secundare cnd prima cifr din numrul CELEX este 3 xxxx X xxxx, literele din cadrul numrului CELEX au urmtoarele semnificaii:

R regulamente L directive D decizii i decizii sui generis S decizii de interes general CECO E - poziii comune, aciuni comune i strategii comune PESC F poziii comune i decizii-cadru JAI M neobieciune la o concentrare notificat J neobieciune la o societate mixt notificat B buget K recomandri CECO O orientri BCE H recomandri A avize G rezoluii C declaraii Q regulamente de procedur i acorduri inte-rinstituionale X - alte acte Legislaia UE http://www.sedlex.md/nav2.php Conform prevederilor articolului 288 ale Tratatului privind Funcionarea Uniunii Europene, legislaia secundar a Dreptului comunitar continue a fi regulamentele, directivele, deciziile, recomandrile i opiniile emise de instituiile Comunitii. Tratatul menioneaz expres c actele sus menionate sunt necesitatea absolut de care are nevoie Uniunea pentru a-i executa competenele. Cu toate c Tratatul nu specific o ierarhie a acestor acte de fapt exist fenomenul cnd n urma adoptrii un act cu caracter general, cum ar fi Directiva, urmeaz adoptarea unui ir de alte acte pentru implementarea acesteia, cum ar fi regulamente sau decizii Regulamentul Articolul 288 acord acestui tip de act juridic caracter de aplicabilitate general i l descrie ca un act obligatoriu n toate elementele sale ce se aplic direct n fiecare stat membru. Un regulament nu poate avea caracter individual care s se adreseze numai unei persoane sau unui grup concret de indivizi. Dup cum interpreteaz Curtea regulamentul fiind de un caracter normativ deosebit, nu este aplicabil unui grup identificabil de persoane dar mai degrab unei categorii de persoane cuprinse abstract i n ntregime. Cnd spunem c regulamentul este direct aplicabil, nseamn c pentru existen a juridic a acestuia n corpul legal al unui stat membru nu este necesar executarea unei transpuneri n Legislaia intern prin adoptarea unor acte legislative naionale. Mai mult ca att Curtea de Justi ie a Uniunii Europene, n jurispruden a sa, a venit cu o alt concepie prin care consider c aplicabilitatea direct nu trebuie compromis prin

msuri naionale. n orcie caz trebuie de reinut c Statul membru cu toate c trebuie s ntreprind careva msuri pentru adoptarea regulamentului n sistemul su juridic intern nu se scutete de obligaia de a abroga orice act juridic intern care ar contravine regulamentului, adic se execute aa numitul exerciiu de armonizare negativ a legislaiei. Directiva Directivele sunt diferite de regulamente n cel puin dou privine i) nu au aplicabilitate general i ii) sunt direct aplicabile doar n msura rezultatelor ce trebuie s fie atinse, astfel lsnd la discreia statelor membre s aleag tipul actului juridic i metoda de transpunere n legislaia naional. Dup cum este prevzut n Tratatul privind Func ionarea Uniunii Europene, n articolul 288 alin.3, directivele trebuie notificate persoanelor crora le sunt adresate. Directivele pot fi adresate doar unui stat sau unui grup de state membre i pentru ai atinge efectele prevzute, ultimul/ultimele trebuie s le transpun n legisla ia intern prin adoptarea unor msuri legislative naion Decizia Conform prevederilor art.288 ale Tratatului sus men ionat, deciziile sunt norme juridice cu caracter obligatoriu i individual, adresate unei sau unui grup de persoane. Deciziile pentru a fi obligatorii pentru adresai trebuie s fie notificate, prin publicare. Decizia conine prevederi specifice referitor la rezultatele ce trebuie atinse precum i la metodele ce trebuie de utilizat pentru aceasta. Dup publicare acestea devin obligatorii pentru statul membru n ntregime, toate instituiile de stat, afiliate statului i sistemului judectoresc. Instituiile, ca i n cazul regulamentelor, sunt obligate s se abin de la aplicarea Legislaiei naionale ce ar contravine prevederilor deciziei. Recomandarile i Avizele Sunt acte comunitare fr caracter obligatoriu. De obicei recomandrile i opiniile sunt utilizate pentru a aduce la cunotina statelor membre necesitatea de a-i modifica Legislaia sau de a o aduce n conformitate cu un cadru comun propus. Recomandrile i opiniile nu creeaz drepturi pentru indivizi, astfel nu pot fi atacate n instanele naionale de justiie. Jurisprudena curii a lrgit acest drept al Comisiei, agrend n mai multe cazuri posibilitatea de a emite recomandri i opinii i n sectoare ce nu sunt prevzute expres n Tratat, dar tind la atingerea unor obiective ale Comunitii.

Recomandrile i opiniile pot avea un caracter persuasiv , n cazurile n care acestea sunt menionate n hotrrile Curii, astfel instanele naionale devin obligate s le urmeze la interpretarea dreptului Comunitar. E B. Strategia de modernizare a administrarii fondurilor publice http://www.cdep.ro/proiecte/2004/600/20/9/anexa03_16.pdf Incepand cu anul 1998, pentru a satisface conditionarea, de catre institutiile financiare internationale (Comisia Uniunii Europene si banci internationale), a acordarii fondurilor nerambursabile (granturi) sau rambursabile, de infiintare a anumitor constructii institutionale, in cadrul Ministerului Finantelor Publice s-au infiintat, pe rand, Oficiul de Plati si Contractare PHARE (OPCP ), Fondul National de Preaderare, Unitatile de Management al Proiectelor pentru PSAL/PIBL si RICOP. Totodata, pentru cea mai mare parte a creditelor externe obtinute de la banci internationale, dupa 1990, pentru sectorul public, intreaga responsabilitate privind administrarea acestora a fost data diversilor beneficiari directi ai acestora, care si-au constituit in acest scop unitati specializate. Toate aceste structuri institutionale au fost infiintate la cererea expresa a finantatorilor externi de a avea unitati specializate cu scopul de a asigura respectarea intocmai a regulilor, reglementarilor si procedurilor acestora privind achizitionarea de bunuri, servicii si lucrari la care partea romana s-a angajat prin Memorandum-urile de finantare cu Uniunea Europeana sau acordurile de imprumut cu bancile internationale. Aceste unitati specializate asigura si urmarirea implementarii contractelor, 6 intocmirea formalitatilor pentru efectuarea platilor, a inregistrarilor contabile, precum si elaborarea si transmiterea rapoartelor financiare la finantatorii externi. In acelasi timp, in incercarea de a imbunatati managementul financiar al trezoreriei, in anul 2001, a fost infiintata Unitatea de Management a Trezoreriei. Modernizarea controlului financiar preventiv Ministerul Finantelor Publice este autoritatea de coordonare si reglementare a controlului financiar preventiv pentru toate entitatile publice. Potrivit legislatiei in vigoare, controlul financiar preventiv este organizat si se exercita in 2 forme: a) controlul financiar preventiv propriu, integrat in functiile manageriale, organizat la toate

entitatile publice si asupra tuturor operatiunilor cu impact financiar asupra fondurilor publice si a patrimoniului public; b) controlul financiar preventiv delegat, organizat la ordonatorii principali de credite, la Fondul national si la agentiile de implementare a fondurilor comunitare, precum si la alte entitati publice cu risc ridicat, prin controlorii delegati ai Ministerului Finantelor Publice. Entitatile publice, prin conducatorii acestora, au obligati de a organiza controlul financiar preventiv propriu si evidenta angajamentelor in cadrul compartimentului contabil. Controlul financiar preventiv delegat se organizeaza si se exercita de catre Ministerul Finantelor Publice prin controlori delegati. Corpul controlorilor delegati se organizeaza ca un compartiment distinct in structura Ministerului Finantelor Publice la nivel central si teritorial si cuprinde ansamblul controlorilor delegati. Auditul public intern In aplicarea prevederilor Strategiei dezvoltarii controlului financiar public intern in Romania (Policy Paper 2001), in domeniul auditului public intern a fost adoptata Legea nr. 672/19.12.2002 privind auditul public intern (publicata in Monitorul Oficial nr. 953/24.12.2002), cu modificarile si completarile aduse de Ordonanta Guvernului 37/2004, care redefineste functia de audit public intern, in conformitate cu standardele de audit intern acceptate pe plan international. De asemenea, trebuie avute in vedere cerintele stabilite in Regulamentul Comunitatii Europene nr.1266/1999 si detaliat in Documentul de lucru EDIS , in scopul pregatirii pentru descentralizarea extinsa. De la institutionalizarea auditului intern in Romania (anul 2000) si pana in prezent, in domeniul auditului public intern au fost inregistrate o serie de progrese, in special de ordin legislativ, dar si in ceea ce priveste intarirea capacitatii administrative. Descrierea structurii institutionale, inclusiv serviciile descentralizate In conformitate cu prevederile acestei legi nr.672/2002 privind audit public intern, in prezent, auditul public intern in Romania este organizat astfel: - Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), structurata pe compartimente de specialitate, in subordinea directa a ministrului finantelor publice, condusa de un director general. In conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 267/13.03.2003 (Monitorul Oficial nr. 179/21.03.2003), privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, incepand cu data de 31.03.2003, UCAAPI a fost constituita la nivelul Ministerului Finantelor Publice; - Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI), care functioneaza pe langa UCAAPI, este un organism cu caracter consultativ, care actioneaza in vederea imbunatatirii activitatii de audit public intern.

Prin Hotararea Guvernului nr. 253/4.03.2003 (publicata in Monitorul Oficial nr. 162/13.03.2003), au fost aprobate normele privind modul de nominalizare a membrilor CAPI. Prin O.M.F.P. nr.939/25.07.2003 a fost aprobata Lista privind componenta CAPI. 7 Compartimentele de audit public intern din cadrul entitatilor publice. Acestea sunt constituite in subordinea directa a conducerii entitatilor publice si exercita efectiv activitatea de audit public intern. La institutiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entitati publice, auditul public intern se limiteaza la auditul de regularitate si este efectuat de catre compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice. Generalizarea compartimentelor de audit public intern la entitatile publice, inclusiv la nivel teritorial, reorganizate in conformitate cu prevederile normelor si legislatiei in domeniu, a fost finalizata in cursul anului 2003.Ca legislatie secundara in acest domeniu, au fost elaborate: - Normele metodologice generale privind exercitarea auditului public intern, care includ, intr-o sectiune distincta, metodologiile de determinare a gradului de risc, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 38/15.01.2003, publicate in Monitorul Oficial nr. 130 bis/27.03.2003; - Ghidul procedural de audit public intern. - Codul privind conduita etica a auditorului intern aprobat prin OMFP 252/2004. In domeniul auditului fondurilor pre-structurale, legislatia secundara a fost completata prin: - definirea si aprobarea pistelor de audit pentru structurile Ministerului Finantelor Publice care deruleaza fonduri pre-structurale: - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1777/23.12.2002 privind aprobarea pistei de audit public intern pentru derularea fondurilor PHARE la Oficiul de Plati si Contractare PHARE; - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1778/23.12.2002 privind aprobarea pistei de audit public intern pentru derularea fondurilor ISPA la Fondul National; - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1779/23.12.2002 privind aprobarea pistei de audit public intern pentru derularea fondurilor PHARE la Fondul National; - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1780/23.12.2002 privind aprobarea pistei de audit public intern pentru derularea fondurilor SAPARD la Fondul National; - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1781/23.12.2002 privind aprobarea pistei de audit public intern pentru derularea fondurilor ISPA la Oficiul de Plati si Contractare PHARE; -normele metodologice de exercitare a auditului public intern privind fondurile ISPA si SAPARD: - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 881/28.06.2002 pentru aprobarea normelor

metodologice privind auditul intern al Programului ISPA derulat prin Fondul National de Preaderare; - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1706/6.12.2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind auditul intern al Programului ISPA derulat prin Oficiul de Plati si Contractare PHARE; - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 867/27.06.2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind auditul intern al Programului SAPARD derulat prin Fondul National; - manuale de proceduri: - Manual de proceduri de audit intern pentru Programul SAPARD; - Manual de proceduri de audit intern pentru Programul ISPA Referitor la pregatirea specifica a auditorilor publici interni Pregatirea specifica a auditorilor publici interni s-a realizat prin intermediul unui proiect de asistenta tehnica PHARE 2000 (RO 0006.06.01 Pregatirea auditorilor publici interni din Romania), proiect care a cuprins trei faze de pregatire: - Pregatirea a 200 de auditori publici interni instruiti in ceea ce priveste principiile de baza din domeniul auditului public intern; - Pregatirea specifica pentru 100 de auditori publici interni, pentru insusirea unor cunostinte specifice ex. conducerea activitatii de audit intern. Cunostintele dobandite vor permite auditorilor publici interni efectuarea de misiuni de audit conform standardelor internationale. De asemenea, prin instructorii pregatiti, se va asigura pregatirea noilor auditori publici interni, prin intermediul Scolii de Finante Publice; - Pregatirea unui numar de 30 de auditori publici interni in vederea participarii la examenele de obtinere a certificatului CIA (CIA Certified Internal Audit). 8 In cadrul proiectului de twinning PHARE 2000 (RO 0006.06 Intarirea capacitatii institutionale privind auditul public intern si controlul financiar preventiv in cadrul Ministerului Finantelor Publice) au fost realizate misiuni de instruire si seminarii cu tematica specifica pentru auditori, asigurandu-se astfel un sistem de instruire corespunzator in domeniul auditului public intern. In cadrul proiectului Asistenta tehnica pentru Directia de Audit Public Intern si pentru Directia Generala a Fondului National de Preaderare privind Programul SAPARD, (RO 0106.07.01), contractat cu firma Dellsitte&Touche Romania, s-au realizat misiuni de audit in comun cu auditorii contractantului. Cresterea eficientei si calitatii muncii de audit public intern este direct legata de utilizarea

unor aplicatii specifice de audit. In acest sens, in prezent, dintr-un proiect PHARE a fost finantata realizarea unei aplicatii pentru asistarea si monitorizarea activitatii de audit public intern. Aceasta aplicatie rezolva gestiunea si fluxul documentelor de audit in conformitate cu Normele generale de audit public intern si cu Legea 672/2002 privind auditul public intern. Prin intermediul aceste aplicatii se poate monitoriza activitatea auditorilor interni in desfasurarea misiunilor de audit. De asemenea, aplicatia permite consultarea documentelor de audit in ambele sensuri intre Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public InternDirectia de Audit Public Intern din Ministerul Finantelor Publice si Directia Generala a Finantelor Bucuresti

http://www.ceeol.comARMONIZAREA LEGISLATIEI NATIONALE REGhttp://www.ce,za,a,a,seol.comwwwLEMENTRILE COMUNITARE

CU

And CONTROLUL FINANCIAR PUBLIC DIN PERSPECTIVA ACQUISULUI COMUNITAR r ei Phttp://www.ceeol.com/aspx/issuedetails.aspx?issueid=abb567b2-5b8e-45ff-a2ccab6c8fdhttp://www.ceeol.com/aspx/issuedetails.aspx?issueid=abb567b2-5b8e-45ff-a2ccbbbPotrivit acquis-ului comunitar, prin control financiar se nelege
examinarea modului n care se realizeaz, din punct de vedere financiar, obiectivele si programele asumate de diferite entiti publice, cu scopul de a prentmpina sau a descoperi eventualele nereguli, erori, deficiene, de a le remedia si a le putea evita n viitor. Prin urmare, controlul financiar se poate realiza att concomitent cu operaiunile, programele si procesele vizate, ct si ulterior finalizrii activitilor desfsurate n cadrul acestora. Acquis-ul comunitar n domeniul controlului financiar n vederea desfsurrii negocierilor cu statele care ader la Uniunea European (UE), acquis-ul comunitar este mprit ntr-un numr de 31 capitole, cel denumit Control financiar avnd numrul 28. Principalele acte normative adoptate la nivel comunitar sunt: - tratatele constitutive (versiunile republicate, n urma modificrii si completrii Tratatului instituind Comunitatea European si Tratatul asupra Uniunii Europene), legislaia n vigoare, legislaia de pregtire, precum si hotrrile recent pronunate ale Curii Europene de Justiie. Toate aceste acte normative se regsesc n cadrul bazei de date cu acces gratuit EUR-Lex de pe server-ul Europa (www.europa.eu.int/eur-lex);
Studia Universitatis Vasile Goldis Arad Seria Stiine Economice 18/2008 Partea. II 272

- regulamentele reprezint acele acte cu caracter obligatoriu de la data intrrii lor n vigoare, att pentru statele membre, ct si pentru persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul acestora. Statelor membre li se interzice adoptarea unor msuri care ar putea limita aplicarea lor direct. Intr n vigoare n a 20-a zi de la publicarea n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene, excepie fiind cazul n care n textul regulamentului nu este precizat data intrrii n vigoare

a acestuia; - directivele sunt actele normative prin care se stabilesc obiective obligatorii pentru statele membre, modalitile practice de atingere a acestora fiind lsate la latitudinea statelor membre. Textul directivelor precizeaz data pn la care statele membre trebuie s adopte msurile de implementare a directivei n cauz. Acestea se aplic direct pe teritoriul statelor membre; - deciziile sunt actele normative ce au un caracter obligatoriu doar pentru statele membre sau persoanele juridice crora le sunt adresate. Deciziile pot s aib un caracter individual (se adreseaz unui singur destinatar sau unui numr limitat de destinatari) sau un caracter general (se adreseaz statelor membre si tuturor persoanelor fizice si juridice aflate pe teritoriul acestora); - recomandrile, rezoluiile si avizele sunt acte normative ce nu au un caracter obligatoriu, jucnd doar rolul de instrumente indirecte de realizare a armonizrii legislaiilor si practicilor naionale din statele membre ale UE; - acordurile si conveniile reprezint nelegeri n form scris, supuse dreptului internaional, dar care sunt ncheiate fie de ctre statele membre ale UE cu state tere, fie de ctre UE cu state tere, fie numai ntre statele membre ale UE, conform competenelor stabilite prin tratatele constitutive; - alte acte normative cu caracter obligatoriu sunt acte pe care instituiile UE le adopt ntr-o serie de domenii, n afara actelor normative deja enumerate. Acquis-ul comunitar si arhitectura sistemului de control financiar Capitolul 28 al acquis-ului comunitar, denumit control financiar grupeaz actele juridice existente la nivelul UE si care vizeaz controlul financiar. Caracteristica principal a acestui capitol este aceea c include puine acte normative cu caracter general si obligatoriu (dispoziii din tratatele fondatoare, regulamente sau decizii). Majoritatea actelor obligatorii existente reglementeaz funcionarea organismelor specializate n efectuarea controlului financiar, procedurile de efectuare a controlului financiar, actele juridice n care se consemneaz rezultatele acestuia (rapoartele emise de ctre organismele specializate) si efectele juridice ale acestora. Restul capitolului cuprinde fie acte juridice neobligatorii (recomandri), fie acte emise de organele de control (rapoarte). Fora juridic a rapoartelor de control financiar este redus, acestea coninnd doar recomandri pentru statele membre si/sau instituiile UE. Actele normative din cadrul acquis-ului comunitar referitoare la controlul financiar precizeaz si reglementeaz urmtoarele elemente ale sistemului de control financiar:
Studia Universitatis Vasile Goldis Arad Seria Stiine Economice 18/2008 Partea. II 273

- formele controlului financiar; - obiectul controlului financiar (activiti si domenii de exercitare); - modalitile prin care sunt protejate interesele UE n materie. Cele mai importante reglementari cu caracter obligatoriu n materie sunt cuprinse n: articolele 246-248 ale Tratatului instituind CE (versiunea consolidat, publicat n Jurnalul Oficial nr. C 325, 24 decembrie 2002) care face vorbire despre necesitatea instituirii unui control asupra conturilor CE si menioneaz Curtea de Conturi a CE; Regulamentul Comisiei (CE, Euratom) nr.1605/2002 din 25 iunie 2002 privind Regulamentul Financiar aplicabil bugetului general al Comunitilor Europene, completat de Regulamentul Comisiei (CE, Euratom) nr.2342/2002 din 23 decembrie 2002 stabilind reguli detaliate pentru implementarea Regulamentului nr.1605/2002 al Consiliului (CE, Euratom) privind Regulamentul Financiar

aplicabil bugetului general al Comunitilor Europene Regulamentul Comisiei (CE, Euratom) nr. 2343/2002 din 23 decembrie 2002 privind cadrul de reglementare financiar pentru organismele la care se refer art. 185 din Regulamentul nr. 1605/2002 al Consiliului (CE, Euratom) privind Regulamentul Financiar Cadru aplicabil bugetului general al Comunitilor Europene. Potrivit acquis-ului comunitar, controlul financiar mbrac urmtoarele forme: - controlul financiar intern ce se exercit prin urmtoarele mijloace: controlul financiar public intern (CFPI); auditul intern; - auditul extern. Controlul intern reprezint elementul central al controlului financiar si cuprinde controlul financiar exercitat de structuri de control interne din cadrul entitilor publice (autoriti publice ale administraiei centrale si locale), inclusiv sistemele si procedurile de aprobare a priorii (ex ante) si audit intern (a posteriori sau ex post). Trstura fundamental a controlului financiar intern const n delimitarea si departajarea clar si strict operat ntre managementul si controlul financiar public intern, pe de o parte, si auditul intern, pe de alt parte, realitate ce asigur att funcionarea primului concomitent cu identificarea si fructificarea rezervelor de optimizare a acestuia, ct si independena celui de-al doilea. Controlul financiar public intern const n ansamblul activitilor de verificare a ndeplinirii condiiilor formale si legale pentru ca fondurile alocate unei instituii publice s poat fi efectiv cheltuite. Aceast form de control realizeaz un prim filtru n asigurarea unui management financiar solid al oricrei entiti publice. Controlul financiar public intern este asigurat si exercitat de ctre o structur intern de control din cadrul entitii publice respective, structur ce are competene de autorizare a angajrii diferitelor fonduri alocate instituiei. Potrivit
Studia Universitatis Vasile Goldis Arad Seria Stiine Economice 18/2008 Partea. II 274

acquis-ului comunitar, personalul care exercit procedurile de control financiar public intern nu poate fi, n acelasi timp si pentru aceleasi operaiuni, responsabil de administrarea conturilor aferente acelei activiti (ofier de cont). Auditul intern este o activitate independent organizat n cadrul unei entiti publice, care const n efectuarea de verificri si analize ale sistemului propriu de control financiar public intern, n scopul evalurii gradului n care acesta asigur ndeplinirea obiectivelor instituiei publice si utilizarea resurselor financiare n mod eficace si eficient pentru a prezenta managementului entitii publice rezultatele constatrilor realizate, eventualele deficiene si nereguli si a propune msuri pentru corectarea abaterilor si mbuntirea rezultatelor. Regulamentul nr.1605/25.06.2002 al Consiliului UE, cu privire la Regulamentul Financiar aplicabil bugetului general al Comunitilor Europene reglementeaz n art.85-87 noiunea de auditor intern. Potrivit acestor prevederi, fiecare instituie public trebuie s si stabileasc o structur de audit intern care s funcioneze respectnd standardele internaionale de audit intern. Auditorul intern al entitii publice rspunde n faa managementului acesteia pentru verificarea, potrivit standardelor internaionale si a bunei practici n domeniu, a sistemelor si procedurilor de execuie bugetar. Regulamentul stabileste si anumite incompatibiliti pentru auditori interni astfel c ei nu pot fi responsabili cu autorizarea sau ofieri de cont. Principalele responsabiliti ale auditorilor interni precizate de ctre

Regulamentul nr. 1605/25.06.2002 sunt: avizarea managementului entitii cu privire la riscul, prin emiterea de opinii independente cu privire la calitatea sistemelor de management si control intern al fondurilor, precum si recomandri pentru mbuntirea mediului de implementare a operaiunilor de management financiar. De asemenea, sunt accentuate, n mod particular, urmtoarele responsabiliti principale ale auditorului intern: - evaluarea conformitii si eficienei sistemelor de management intern si a nivelului de performan al departamentelor n implementarea politicilor, programelor si aciunilor prin analiza riscurilor asociate acestora; - evaluarea conformitii si calitii sistemelor de control si audit intern aplicabile fiecrei operaiuni de execuie bugetar. Auditorul intern se bucur de acces nelimitat la toate informaiile necesare pentru ndeplinirea atribuiilor funcionale. Activitatea auditorului intern se concretizeaz ntr-un raport anual de audit intern naintat conductorului entitii publice, n care sunt indicate numrul si tipurile auditurilor interne efectuate, recomandrile acestora si msurile adoptate de ctre entitate. Fiecare entitate public dispune de autonomie n privina stabilirii propriilor reguli de organizare si funcionare a structurii de audit intern astfel nct s se asigure independena total a auditorului intern n ndeplinirea sarcinilor si responsabilitilor sale. Auditul extern pentru instituiile comunitare (Parlament, Consiliu si Comisie) este realizat de ctre Curtea de Conturi a Comunitilor Europene.
Studia Universitatis Vasile Goldis Arad Seria Stiine Economice 18/2008 Partea. II 275

Principalul izvor juridic n materia auditului extern l reprezint articolele 246-248 ale Tratatului CE si Regulamentul nr. 1605 al Consiliului din 25 iunie 2002 asupra Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al Comunitilor Europene, cu modificrile si completrile ulterioare. Art. 246 al Tratatului CE prevede ca organismul responsabil cu controlul conturilor este Curtea de Conturi, iar art. 247, asa cum a fost modificat prin Tratatul de la Nisa, prevede c n alctuirea Curii de Conturi intr cte un reprezentant al fiecrui stat membru. Conturile de venituri si cheltuieli ale UE si ale instituiilor finanate din bugetul comunitar sunt examinate de ctre Curtea de Conturi care, n urma finalizrii acestora, nainteaz Parlamentului European si Consiliului Europei o declaraie de asigurare asupra legalitii si regularitii tranzaciilor efectuate. n conformitate cu prevederile art.140 al Regulamentului, Curtea de Conturi examineaz legalitatea si regularitatea realizrii veniturilor si efecturii cheltuielilor potrivit dispoziiilor tratatelor, a bugetului aprobat pe anul respectiv, precum si a celorlalte acte normative adoptate. Curtea de Conturi poate solicita si consulta orice documente si informaii n legtur cu managementul financiar al instituiilor publice, pentru operaiunile cofinanate de ctre Comisia European. n efectuarea auditului extern, Curtea de Conturi coopereaz cu instituiile naionale de audit intern si extern ale statelor membre ale UE. Curtea de Conturi a UE realizeaz dou tipuri de rapoarte si anume: rapoarte anuale si rapoarte speciale. Raportul anual al Curii de Conturi se redacteaz si transmite Comisiei UE si instituiilor vizate de audit, cel trziu pn la data de 15 iunie a fiecrui an calendaristic. Raportul cuprinde toate observaiile pe care Curtea de Conturi le apreciaz ca fiind relevante, ns coninutul acestuia rmne confidenial, iar fiecare instituie vizat formuleaz rspunsuri la fiecare observaie pn la data de 30 septembrie a fiecrui an.

Raportul anual realizeaz o evaluare general a gestiunii financiare a instituiilor europene si conine cte o seciune pentru fiecare instituie n parte. Raportul anual al Curii de Conturi, nsoit de rspunsurile primite de la instituiile vizate de observaiile din cadrul acestuia va fi trimis, cel mai trziu pn la data de 31 octombrie a respectivului an, tuturor instituiilor responsabile cu descrcarea bugetar si va fi publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene. Comisia European are obligaia de a informa statele membre n legtur cu detaliile din raport care se refer la managementul fondurilor pentru care acestea sunt responsabile, de ndat ce Curtea de Conturi a transmis raportul su anual. Statele membre au la dispoziie un termen de 60 de zile pentru prezentarea rspunsurilor lor Comisiei Europene care transmite, pn la data de 15 februarie a anului urmtor, un rezumat al acestor informaii Curii de Conturi, Consiliului si Parlamentului European. Curtea de Conturi a UE realizeaz si misiuni de audit extern particularizate la anumite instituii si tipuri de activiti. Aceste misiuni se finalizeaz prin redactarea unor rapoarte speciale, prin care sunt informate instituiile vizate n
Studia Universitatis Vasile Goldis Arad Seria Stiine Economice 18/2008 Partea. II 276

legtur cu toate constatrile pertinente si importante ale Curii. Iniial aceste informaii sunt confideniale, iar instituia auditat are la dispoziie 2 luni si jumtate pentru a comenta si a rspunde observaiilor cuprinse n raport. n luna urmtoare primirii comentariilor, Curtea emite versiunea final a raportului su. Rapoartele speciale finale, nsoite de rspunsurile instituiilor auditate sunt transmise imediat Parlamentului European si Consiliului European care decid, fiecare n parte, pe baza consultrii Comisiei Europene, ce aciuni vor fi ntreprinse pentru corectarea sau mbuntirea situaiilor prezentate. n cazul n care Curtea de Conturi decide astfel, raportul special poate fi publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene, fiind nsoit de rspunsurile si comentariile instituiilor n cauz. Importana rapoartelor de audit ale Curii de Conturi rezult si din aceea c, din totalul celor 75 de acte normative care formeaz acquis-ul n materia controlului financiar, 41 sunt rapoarte ale Curii de Conturi care vizeaz domenii din cele mai diferite cum ar fi: contractele de achiziii publice, managementul Bncii Centrale Europene, randamentul operaional al managementului Institutului Monetar European, cheltuielile Curii de Justiie, Fondul Social European si Fondul European pentru Orientare si Garantare n Agricultur, activitile de cercetare n domeniul agriculturii si pescuitului. Obiectul controlului financiar n UE Controlul financiar vizeaz urmtoarele domenii principale: - managementul resurselor proprii ale UE; - utilizarea finanrilor acordate de UE; - protejarea intereselor UE prevenirea fraudei; Resursele proprii ale UE sunt fonduri puse la dispoziia UE de statele membre, prin intermediul Comisiei Europene si care sunt controlate n mod periodic, conform prevederilor Regulamentului nr. 1150/2000 al Consiliului Europei (CE, Euratom) pentru implementarea Deciziei nr. 94/728/CE Euratom asupra sistemului de resurse proprii ale Comunitilor Europene. Statelor membre ale UE le revine competena de a efectua controale si inspecii n legtur cu managementul resurselor proprii ale UE. Controalele si inspeciile nu pot fi iniiate dect la cererea Comisiei Europene care are si obligaia de a preciza motivele. Controalele si inspeciile mai pot fi realizate si prin asocierea Comisiei la controalele proprii efectuate de ctre statele membre. De asemenea, Comisia poate realiza propriile inspecii si controale la faa locului, caz n care

statul si instituia controlat sunt obligate s pun la dispoziie toate documentele justificative necesare. Prin Regulamentul nr. 1150/2000 al Consiliului Europei a fost nfiinat Comitetul Consultativ pentru Resursele Proprii ale Comunitilor organism care este alctuit din maximum 5 reprezentani oficiali ai fiecrui stat membru al UE si ai Comisiei. Comitetul este coordonat de ctre un reprezentant al Comisiei, iar secretariatul este asigurat de ctre Comisie. Utilizarea finanrilor acordate de UE este controlat n conformitate cu
Studia Universitatis Vasile Goldis Arad Seria Stiine Economice 18/2008 Partea. II 277

prevederile Regulamentului nr. 1605/2002 al Comisiei Europene din 25.06.2002 privind Regulamentul Financiar aplicabil bugetului general al Comunitilor Europene, completat de Regulamentul Comisiei nr. 2342/23.12.2002. n cadrul Titlului VI Finanri, acest act normativ consacr un ntreg capitol plii si controlului finanrilor acordate de UE. Potrivit prevederilor actului normativ invocat, responsabilul naional cu autorizarea unei pli poate cere beneficiarului s fac o asigurare n avans pentru a limita eventualele riscuri asociate plilor legate de pre-finanare. Dup acordarea finanrii, suma atribuit nu este considerat definitiv dect n momentul acceptrii de ctre instituie a rapoartelor finale, fr ca aceasta s aduc atingere dreptului ulterior de control din partea instituiei. n cazul n care beneficiarul nu si ndeplineste obligaiile contractuale, finanarea este suspendat , redus sau anulat, dar nu nainte de a se fi oferit beneficiarului ocazia de a-si prezenta punctul de vedere. Protejarea intereselor UE prevenirea fraudei reprezint o obligaie stipulat n cuprinsul articolului 280 al Tratatului de Instituire a Comunitilor Europene. Prevederile acestui articol cer imperativ statelor membre s adopte msuri pentru combaterea fraudei care afecteaz interesele financiare ale UE, similare cu cele luate pentru combaterea fraudei care aduce atingere propriilor resurse financiare. Prin decizia Comisiei nr.94/140/EC din 23.02.1994 s-a instituit un Comitet Consultativ pentru Coordonarea Prevenirii Fraudei. Acest Comitet are rolul de a consilia Comisia n legtur cu prevenirea si urmrirea fraudei si a iregularitilor semnificative. De asemenea Comitetul consiliaz Comisia n orice problem legat de protejarea legal a intereselor financiare ale Comunitii. Comitetul este alctuit din cte doi reprezentani ai fiecrui stat membru care pot fi asistai de ali doi funcionari publici ai serviciilor n cauz. Printr-o Decizie a Comisiei din 28.02.1999, a fost nfiinat Oficiul European de Lupt Anti-Fraud (OLAF), care are drept obiective: protejarea intereselor UE, lupta mpotriva fraudei, corupiei si a oricror altor activiti ilegale. n realizarea investigaiilor interne si externe, OLAF beneficiaz de o deplin independen. OLAF ofer statelor membre asistena tehnic necesar n lupta mpotriva fraudelor, contribuind astfel la dezvoltarea strategiei anti-fraud a UE avnd chiar capacitatea de a promova iniiativele necesare pentru ntrirea legislaiei n domeniu. Prin Decizia Bncii Centrale Europene din 07.10.1999 asupra prevenirii fraudei, a fost nfiinat Comitetul Antifraud al Bncii Central Europene cu scopul de a realiza ...consolidarea independenei Direciei de Audit Intern. Bibliografie Bogdan, I., 1995, Strategii de control, Editura Nemira, Bucuresti; Boulescu, M., Cadr, F., 2005, Sistemul de control financiar-fiscal si de audit din Romnia, Editura Economic, Bucuresti; Ghi, M., Mares, V., 2002, Auditul performanei finanelor publice,

Studia Universitatis Vasile Goldis Arad Seria Stiine Economice 18/2008 Partea. II 278

Editura Tribuna Economic, Bucuresti; Mihu, I., 2003, Management general, Editura Carpatica, Cluj-Napoca; Renard, J., 2003, Teoria si practica auditului intern, editat de M.F.P., Bucuresti; *** Jurnalul oficial al Uniunii Europene nr. C 325 din 24 decembrie 2002.

http://www.intercultural.ro/europa/curs.html

Acquisul comunitar Acquisul comunitar reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza activitatea institutiilor UE, actiunile si politicile comunitare, si consta in:

continutul, principiile si obiectivele politice cuprinse in Tratatele originare ale Comunitatilor Europene si in cele ulterioare (Actul Unic European, Tratatul de la Maastricht si Tratatul de la Amsterdam); legislatia adoptata de institutiile UE pentru punerea n practica a prevederilor Tratatelor (regulamente, directive, decizii, opinii si recomandari); jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene; declaratiile si rezolutiile adoptate in cadrul Uniunii Europene ; actiuni comune, pozitii comune, conventii semnate, rezolutii, declaratii si alte acte adoptate in cadrul Politicii Externe si de Securitate Comuna (PESC) si al cooperarii din domeniul Justitiei si al Afacerilor Interne (JAI); acordurile internationale la care CE este parte, precum si cele ncheiate intre statele membre ale UE cu referire la activitatea acesteia. Sus

Capitolele De Negociere Un capitol de negociere se refera la un anumit domeniu din legislatia europeana (spre exemplu agricultura sau politica regionala). Exista 31 de capitole pe care fiecare tara candidata trebuie sa le discute cu Uniunea Europeana, ele reprezentand ceea ce este cunoscut sub numele generic acquis comunitar. Prin negocieri se urmareste ca legislatia din tara candidata sa fie armonizata cu cea europeana, adica fiecare cetatean roman sa aiba aceleasi drepturi si obligatii ca si cei din Uniunea Europeana. In cursul negocierilor, tara candidata (sau chiar Uniunea Europeana) poate sa ceara perioade de tranzitie (amanarea pentru o perioada limitata a aplicarii unei anumite prevederi) sau derogari (neaplicarea anumitor reglementari pe teritoriul sau). Un capitol este "provizoriu inchis" dupa ce se ajunge la un acord comun asupra conditiilor in care tara candidata o sa adera la Uniunea Europeana. In momentul in care toate cele 31 de capitole sunt inchise, se considera ca tara candidata a adoptat in totalitate

acquis-ul comunitar si are iinstitutiile necesare pentru aplicarea lui, conditii necesare pentru aderarea la Uniunea Europeana. uropean ca fiind necesare pentru integrarea n structurile europene. Un criteriu fundamental si, n egal msur, obligatoriu pentru aderare, formulat de Consiliul European de ARMONIZAREA LEGISLATIEI NATIONALE CU REGLEMENTRILE COMUNITARE Andrei Popescu

1. Armonizarea legislatiei nationale cu reglementrile comunitare este un obiectiv major ce trebuie s la Copenhaga din iunie 1993, l reprezint capacitatea de asumare a obligatiilor de membru al Uniunii Europene, care implic rspunderea de a transpune integral acquisul comunitar n legislatia romneasc pn cel trziu la data oficial a aderrii. n acest sens, n iunie 1995 a fost adoptat Strategia National de la Snagov n vederea aderrii, n 1996 a fost elaborat Programul national de armonizare legislativ, n baza cruia s-au adoptat o suit de legi n concordant cu reglementrile comunitare, au fost create institutii si structuri administrative care s asigure implementarea noii legislatii. n decembrie 1997, Guvernul Romniei a adoptat Programul National de Adoptare a Acquis-ului Comunitar. n mai 2000 a fost adoptat Programul National de Aderare a Romniei la Uniunea European (PNAR), reactualizat n iunie 2001 pentru perioada 2001-2004. n cursul anului 2000, prin consensul tuturor fortelor politice, a fost adoptat Strategia National de Dezvoltare Economic a Romniei pe termen mediu. n septembrie 2001 a fost adoptat de Guvern si transmis Uniunii Europene Programul Economic de Preaderare (PEP). Armonizarea legislatiei este un proces continuu care evolueaz n contextul integrrii europene propriu-zise. Armonizarea cu acquis-ul comunitar implic cunoasterea n detaliu a acestuia, adaptarea sa la realittiile romnesti si asigurarea coerentei noii legislatii armonizate. n acest proces n care suntem implicati, Comisia European ne-a ajutat considerabil prin elaborarea Crtii Albe pentru pregtirea trilor asociate din Europa Central si de Est pentru integrarea n piata intern a Uniunii Europene, a Agendei 2000, ct si prin rapoartele periodice asupra progreselor realizate de ctre fiecare stat candidat. n ianuarie 2001 a fost constituit Ministerul Integrrii Europene ca organ de specialitate al administratiei publice centrale care asigur fundamentarea si coordonarea procesului de pregtire a aderrii Romniei la Uniunea European ,

precum si conducerea negocierilor de aderare. n structura sa functioneaz trei mari departamente: pregtirea aderrii, armonizarea legislatiei romne cu reglementrile comunitare, negocierea pentru aderare. Pentru prima dat dup ratificarea Acordului European, n competenta unei structuri de integrare intr si armonizarea cu acquis-ul comunitar. n acest sens, Ministerul Integrrii Europene avizeaz n mod obligatoriu toate proiectele de acte normative cu relevant comunitar nainte ca acestea s fie aprobate de ctre Guvern. Dou directii pentru armonizare legislativ au fost nfiintate n acest scop n cadrul ministerului. n mod practic, toate proiectele de acte normative ce au conotatii comunitare trebuie transmise spre avizarea Ministerului Integrrii Europene si sunt examinate sub aspectul concordantei acestora cu dreptul comunitar . Concret, fiecare proiect este supus studiului comparat al textului acestuia cu directivele si reglementrile n materie, urmrindu-se concordanta solutiilor propuse cu principiile fundamentale si spiritul dreptului comunitar, cu obiectivele Uniunii Europene. Pentru a nltura eventualele deficiente care ar putea interveni, Ministerul Integrrii Europene monitorizeaz si informeaz trimestrial Guvernul cu privire la stadiul ndeplinirii obiectivelor acestui program. Sincronizarea legislatiei interne cu cea comunitar nu este urmrit numai cu ocazia avizrii actelor normative. n raport de problemele aflate n atentia Executivului, au loc frecvente consultri ntre expertii Ministerului Integrrii Europene si cei ai ministerelor initiatoare pentru identificarea solutiilor optime de armonizare legislativ cu reglementrile comunitare. Ministerul Integrrii Europene colaboreaz si examineaz, mpreun cu structurile similare din cadrul Executivului, reglementrile Uniunii Europene, n vederea asigurrii asistentei de specialitate pentru factorii de decizie n procesul integrrii. mpreun cu alti specialisti, ndeosebi din Consiliul Legislativ si Ministerul Justitiei, expertii Ministerului Integrrii Europene au examinat o serie de prevederi legale asupra crora existau dubii c ar contraveni unor dispozitii comunitare. Au fost formulate astfel puncte de vedere si propuneri de modificare a unor reglementri elaborate nainte de semnarea Acordului european de asociere, dar si de perfectionare a celor adoptate recent. n ansamblu, se poate aprecia c au fost nregistrate progrese substantiale n armonizarea legislatiei romne cu cea comunitar. Este cert c, dup informatiile de baz din Armonogram, Oficiul TAIEX al Uniunii Europene, n prezent gradul de transpunere a acquis-ului pietii interne cuprins n Cartea Alb este de circa 80%. Sunt domenii n care progresele sunt si mai mari, mergnd pn la 100%, cum este, spre exemplu, cazul dreptului concurentei, dreptului comercial, dreptului de autor si dreptului muncii.

n sistemul nostru normativ, la 25 septembrie 2000, se aflau n vigoare un numr de 6149 acte normative din care numai 348 elaborate n perioada 1864-1989. Altfel spus, urmare a eforturilor Consiliului Legislativ de reexaminare a legislatiei anterioare Constitutiei, alctuit din 2 100 acte normative, prin abrogarea n ultimii patru ani a 1752 de acte, au mai rmas n vigoare un fond de 348 acte normative. Dintre aceste, multe au fost modificate n sensul adaptrii lor la legislatia n vigoare, astfel c aplicarea lor nu este anacronic si nu aduce nici o atingere statului de drept. n orice caz, ele sunt supuse unor analize laborioase si de mare rspundere, efectuate de Consiliul Legislativ si Executiv, pentru ca, n viitor, s fie definitivat noua arhitectur legislativ a Romniei. Din acest punct de vedere se poate aprecia c ntreaga legislatie, cu exceptia celor 348 de acte normative, este o legislatie nou, elaborat n baza noii Constitutii si n consens cu spiritul comunitar. O parte substantial din legislatia n adoptat n ultimii doi ani este , n cea mai mare parte, armonizat cu reglementrile comunitare sau reglementri moderne ale statelor comunitare. Relevm faptul c aceast concluzie se bazeaz si pe realitatea c Romnia a ratificat si o serie de instrumente ale unor organizatii regionale cum este Consiliul Europei sau cu vocatie universal Organizatia Natiunilor Unite sau Organizatia International a Muncii. Desi aceste instrumente nu sunt, evident, reglementri comunitare, ele aliniaz legislatia romn la gndirea modern a dreptului, cea mai mare parte (ndeosebi cele ale Consiliului Europei) fcnd parte din ceea ce se denumeste generic acquis comunitar. Asa este cazul, spre exemplu, al Legii pentru ratificarea Cartei sociale revizuite sau al Legii pentru aderarea Romniei la Conventia european privind elaborarea unei Farmacopei europene, al Ordonantei privind aderarea Romniei la Conventia din 1990 privind pregtirea, rspunsul si cooperarea n cazuri de poluare cu hidrocarburi. Desigur, suntem constienti c problema care se pune cu acuitate este cea a perfectionrii actualelor reglementri, a structurrii acestora n raport de exigentele comunitare . Aceasta pentru c, este cunoscut, din experienta altora, o societate super-reglementat risc s devin o societate dereglementat, dac nu se asigur coerenta actelor normative. 3. n raportul pentru anul 2001, care sintetizeaz rezultatele obtinute de Romnia n procesul de pregtire a aderrii la Uniunea European, Comisia European a prezentat progresele si deficientele nregistrate n armonizarea legislatiei romnesti cu acquis-ul comunitar. n ce priveste libera circulatie a mrfurilor, alinierea la acquis-ul comunitar a fost considerabil limitat n cursul anului 2001 de lipsa legislatiei cadru bazat pe principiile Noii Abordri si Abordrii Globale, care a mpiedicat progresele n sectorul legislatiei specifice, fiind adoptate, recent, actele normative care introduc aceste principii n dreptul intern.

Referitor la dezvoltarea capacittii administrative a Romniei pentru implementarea msurilor orizontale si procedurale si a sectorului legislatiei specifice, trebuie mentionat faptul c organismul romn pentru acreditare (RENAR) a semnat multe acorduri multilaterale de recunoastere, iar institutia romn de standardizare (ASRO) a transpus pn n prezent aproximativ 15% din standardele europene armonizate. Un progres semnificativ n armonizarea legislativ l constituie actul normativ adoptat n luna mai 2001 cu privire la achizitiile publice. Familiarizarea conducerii tuturor acestor institutii cu noul sistem si asigurarea faptului c legislatia este corect si competent aplicat, n ntreaga tar, reprezint o provocare important. La capitolul libera circulatie a persoanelor s-au nregistrat unele progrese n domeniul permiselor de munc pentru cettenii strini. Pe de alt parte, nu s-a realizat o evolutie semnificativ n ce priveste coordonarea sistemelor de securitate social, fiind necesar, n acest sens, dezvoltarea structurilor administrative si instruirea personalului necesar. Se impune totodat o intensificare a msurilor de asigurare a recunoasterii reciproce a calificrilor profesionale si diplomelor, precum si introducerea structurilor administrative necesare si a programelor de educatie si training corespunztoare. n materia liberei circulatii a serviciilor, Banca National a Romniei a emis o serie de regulamente n concordant cu acquis-ul, regulamente ce privesc normele contabile, capitalul social minim, fondurile proprii si nivelul lichidittilor. S-au facut, de asemenea, progrese n implementarea legislatiei aprobate n anul 2000, referitoare la extinderea supravegherii prudentiale asupra cooperativelor de credit. Cu privire la serviciile de investitii si ale pietelor imobiliare, nu au survenit modificri majore ale legislatiei, situatia ce contravine unor norme comunitare. Noua legislatie a supravegherii pietei mobiliare este nc n analiz la Parlament, iar n absenta unui cadru legal adecvat, Comisia National a Valorilor Mobiliare poate aduce numai mbunttiri marginale unoi situatii care au generat crize majore n ultimii ani. Totodat, capacitatea administrativ a Comisia National a Valorilor Mobiliare continu s fie un motiv de ngrijorare, avnd o capacitate redus de a colecta si procesa informatiile privind operatorii din sector si fiind necesar, n primul rnd, crearea unui cadru legislativ adecvat. La capitolul libera circulatie a capitalurilor, singura modificare introdus n regimul valutar a fost acordarea permisiunii rezidentilor de a achizitiona valut n vederea pltii altor rezidenti, dar numai n cazul tranzactiilor desfsurate n zonele libere. Pregtirile pentru crearea unui nou sistem de plti si decontare inter-bancar este nc n stadiu incipient, cu toate c n iulie 2001 a fost nfiintat TransFonD S.A., crendu-se astfel cadrul legal pentru externalizarea fat de Banca National a Romniei a transferului de fonduri inter-bancare. Eforturi considerabile rmn de fcut pentru transpunerea acquis-ului referitor la sistemul de plti (inclusiv introducerea unor proceduri adecvate si

eficiente de reglementare a diferendelor ntre bnci si clienti) si mbunttirea infrastructurii pltilor. n domeniul prevenirii splrii banilor, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Splrii Banilor a adoptat msuri importante privind obligatiile de raportare ale institutiilor financiare, dar se impune revizuirea cadrului legislativ existent privitor la rspunderea civil a Oficiului n cursul investigatiilor. Este important, de asemenea, s amintim adoptarea legii pentru promovarea investitiilor strine directe cu impact semnificativ n economie, lege ce are drept scop garantarea stabilittii si coerentei cadrului legislativ pentru investitiile strine si aplicarea conventiilor internationale n acest domeniu. n materia dreptului societtilor comerciale, dezvoltrile legislative includ introducerea, din mai 2001, a unei proceduri simplificate, unice pentru nregistrarea si autorizarea comerciantilor. Totodat, n iunie 2001, a fost adoptat o lege care prevede o procedur rapid pentru societtile comerciale la care nivelul minim al capitalului social este cel indicat. Se impune, totodat, transpunerea n continuare a dispozitiilor referitoare la nregistrarea societtilor comerciale si la Grupurile de Interes Economic, precum si a prevederilor privind jurisdictia si aplicarea hotrrilor strine n materie civil si comercial. Relativ la actele comunitare din domeniul contabilittii, transpunerea continutului Directivei a 4-a a continuat, legislatia romn actual furniznd cadrul legal pentru aplicarea consecvent a Reglementrilor Contabile Armonizate. Legislatia n domeniul drepturilor de proprietate industrial si intelectual este n general compatibil cu acquis-ul, fiind necesar continuarea procesului prin alinierea la directiva privind dreptul de autor n societatea informational si directiva relativ la revnzarea dreptului de autor. Cu privire la legislatia anti-trust (capitolul concurent), Romnia este n mare msur aliniat la acquis si acoper o bun parte din prevederile acestuia, fiind ns necesar adoptarea legislatiei secundare, care s aib n vedere noua politic n domeniul restrictiilor verticale si politica n domeniul acordurilor de cooperare orizontal ale Comisiei. Consiliul Concurentei are puteri depline pentru aplicarea regulilor concurentei, dar capacitatea sa trebuie consolidat n continuare. n ceea ce priveste ajutorul de stat, actele normative existente acoper principiile de baz ale controlului ajutorului de stat, Romnia trebuind s adopte rapid legislatia secundar necesar n acest domeniu, aceasta reprezentnd o preconditie pentru orice activitate de aplicare eficient a legislatiei. Progrese au fost nregistrate si n ce priveste transpunerea capitolului de acquis care reglementeaz agricultura, mai ales n sectorul fito-sanitar, prin adoptarea legislatiei privind sntatea plantelor, controlul reziduurilor de pesticide si organismele duntoare

(desi capacitatea administrativ rmne insuficient si este nevoie de eforturi mai mari att pentru transpunerea, ct si pentru implementarea legislatiei), si n sectorul veterinar, prin mbunttirea infrastructurilor de laborator pentru controlul snttii animalelor (lipsa unei strategii generale pentru adoptarea si implementarea acquis-ului rmnnd ns o problem major). Totodat, piata terenurilor agricole s-a extins mai mult dect se prevedea n estimrile statistice centrale (n prezent avnd loc n Romnia tranzactii semnificative de vnzarecumprare, si nu doar de arendare) si a crescut gradul de privatizare a companiilor agroalimentare. n ceea ce priveste Organizatiile Comune de Piat, au fost adoptate noi acte comunitare privind sistemul de evaluare a calittii si recipisele de depozit, iar n legtur cu programul SAPARD a fost creat cadrul legislativ necesar pentru implementarea acestuia si a fost nfiintat Agentia SAPARD. Totusi, ritmul reformei agricole si al transpunerii acquis-ului aferent Politicii Agricole Comune nu este la nivelul asteptrilor. n implementarea mecanismelor comerciale agricole s-au nregistrat doar progrese limitate si nu se constat mbunttirea pietii organizate si monitorizarea preturilor. Lipsa acestora, ca si a instrumentelor de piat si monitorizare a preturilor, mpreun cu lipsa unor canale de comercializare competitive slbesc procesul de luare a deciziilor la nivel guvernamental. n acest context, suntem constienti c este necesar ntrirea capacittii administratiei agricole n general n vederea elaborrii si implementrii unor politici agricole compatibile cu acquis-ul comunitar. Romnia a nregistrat, de asemenea, progrese n transpunerea acquis-ului mediului nconjurtor, n special n ceea ce priveste ratificarea conventiilor internationale, elaborarea planurilor de actiune pentru transpunerea legislatiei comunitare si adoptarea anumitor elemente de acquis. n ceea ce priveste legislatia orizontal, Romnia a ratificat Conventia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului n context transfrontier si Protocolul de la Kyoto privind schimbrile climatice. Totodat, o serie de acte normative importante au fost adoptate pentru transpunerea legislatiei privind calitatea aerului, managementului deseurilor, calitatea apei, protectia naturii, chimicalele si organismele modificate genetic. Pentru anul 2002, transpunerea legislatiei n domeniul controlul polurii industriale si managementul riscului constituie o prioritate. n materia cooperrii n domeniul justitiei si afacerilor interne, Romnia a fcut progrese semnificative n alinierea la politica de vize a UE, fiind introdus un nou tip de formular de cerere de viz, compatibil cu cel Schengen. Totodat, a fost adoptat, n aprilie 2001, Hotrrea de Guvern privind schimbarea pasapoartelor existente cu un nou tip de pasaport care contine caracteristici de securitate suplimentare.

Realizri importante au fost fcute si n alinierea la acquis-ul din domeniul controlului frontierelor externe, reorganizarea si modernizarea Politiei de Frontier fiind nsotite de msuri de combatere a coruptiei. O nou lege privind strinii a intrat n vigoare n mai 2001, stabilind regimul de intrare si de sedere n Romnia ca si regimul expulzrii acestora. Guvernul a adoptat si normele metodologice de implementare a acestei legi. Legea privind refugiatii a mbunttit considerabil alinierea la legislatia privind azilul. Romnia este parte la toate conventiile internationale enumerate n acquis-ul comunitar n domeniul stupefiantelor, cu exceptia acordului din 1995 privind traficul ilicit pe mare, iar n decembrie 2000 a fost adoptat legislatia secundar pentru aplicarea Legii privind lupta mpotriva traficului si consumului ilicit de droguri. n ceea ce priveste armonizarea legislatiei romnesti cu Codul vamal comunitar si Regulamentul su de aplicare (n cadrul capitolului uniunea vamal), au fost realizate progrese n domenii incluznd procedurile simplificate, perfectionarea activ, scutiri de drepturi vamale, valoarea n vam, bunurile contrafcute, pirat si tranzit. Sunt ns necesare eforturi de armonizare a legislatiei cu acquis-ul, n special referitoare la regulile de origine si statutul zonelor libere si armonizarea, ulterioar, n domeniile procedurilor simplificate, prevederilor utilizrii finale si precursorilor. Trebuie precizat, de asemenea, faptul c Romnia a continuat s-si alinieze politica extern la cea a Uniunii Europene si a participat n mod constructiv n cadrul Politicii Externe si de Securitate Comune (PESC) , demonstrnd c nu are probleme n alinierea la acquis-ul din domeniu. Important acum este de a se urmri, cu consecvent, armonizarea legislatiei cu reglementrile comunitare, dar si - n egal msur - crearea agentiilor si institutiilor pentru transpunerea n practic a noii legislatii armonizate. 4. Pentru eliminarea ntrzierilor nregistrate, Ministerul Integrrii Europene a initiat un set de msuri importante pentru intensificarea procesului de traducere a legislatiei comunitare relevante n limba romn. n luna septembrie a.c, Oficiul TAIEX al Comisiei Europene a realizat o evaluare a progreselor nregistrate de trile candidate n ceea ce priveste traducerea acquis-ului comunitar n limba ofical a trilor respective. Potrivit acestei evaluri, Romnia a fcut progrese importante n anul 2001, situndu-se printre trile candidate cu cele mai multe traduceri realizate. Astfel, numai din luna martie a.c. (cnd s-a realizat evaluarea anterioar) si pn n luna septembrie, Romnia a reusit s traduc cca 16.000 de pagini standard de JO al Comunittilor Europene, ceea ce reprezint o dublare a totalului traducerilor efectuate pn la acea dat (luna

martie 2001). Precizm c totalul paginilor de acquis comunitar traduse pn n luna septembrie de tara noastr a fost de 35.792 pagini standard de JO. n aceast perioad, de asemenea, a fost tradus o parte important a legislatiei comunitare primare, respectiv, Tratatul pentru stabilirea Comunittii Europene, Tratatul asupra Uniunii Europene, Tratatul de la Amsterdam, Actul Unic European , Tratatul pentru stabilirea Comunittii Europene a Energiei Atomice etc. n acest context, Romnia se afl pe locul 6 din 11 tri candidate , din punct de vedere al numrului de pagini de JO, traduse pn n luna septembrie a.c. si, potrivit tintei stabilite n acest sector, pn la sfrsitul anului 2001, urmeaz s fie finalizat traducerea a circa 58.000 de pagini de JO al Comunittilor Europene, ceea ce va situa tara noastr pe unul din locurile fruntase. Progresele realizate n cadrul acestei activitti vor constitui un sprijin important pentru accelerarea procesului de armonizare legislativ cu reglementrile comunitare. 5. Dup aceast sumar prezentare, relevm cteva probleme cu care ne confruntm si care credem c sunt incitante pentru dezbaterea privind Viitorul Europei, n acest domeniu specific al armonizrii legislatiei cu reglementrile comunitare. Se stie c fiecare tar asociat progreseaz n domeniul armonizrii legislatiei nationale cu reglementrile comunitare cu propria sa vitez. S nu uitm c si state puternic dezvoltate, fondatoare ale Uniunii Europene, au nevoie de timp si de bani pentru a implementa instrumentele recent adoptate n cadrul Uniunii Europene. n plus, ele au si avantajul de a cunoaste ratiunile pentru care a fost adoptat un asemenea instrument, de a fi urmrit si de a fi fost implicate n procesul complex de elaborare al acestuia. Romnia a ncercat s evite adoptarea pe fug a unor reglementri care, n aparent, ar putea fi apreciate ca armonizate, dar care, ulterior, n practic s se dovedeasc a fi inadecvate. Uniunea European n general si Oficiul TAIEX n special ar trebui s nu ncurajeze practici de acest gen, dac ele exist. Si n cazul nostru, uneori a existat tendinta de a raporta c un anume act normativ este pe deplin armonizat, fr a se evalua implicatiile asupra realittilor romnesti, fr a se observa c reglementrile comunitare au fost eficiente, n cazul statelor membre, tocmai pentru c au fost aplicate progresiv. Totodat, apreciem c Uniunea European nu trebuie s evalueze o tar n raport de numrul de directive transpuse prin acte normative interne, ci n raport de calitatea armonizrii legislatiei nationale cu reglementrile comunitare. n plus, s nu uitm, procesul de armonizare cu acquis-ul comunitar presupune preluarea acestuia, asimilarea de ctre legiuitor si integrarea sa organic n respectivul sistem de drept, conditie fr de care acquis-ul comunitar nu va putea fi aplicat n practic.

Un efort constant a fost fcut pentru ca initiatorii s elaboreze acte normative care s fie concordante cu instrumentele esentiale ale Uniunii Europene, chiar dac, n raport de realittile noastre, nu s-a putut realiza o armonizare deplin. n alt ordine de idei, Ministerul Integrrii Europene a depus si depune diligentele necesare pentru a se ntelege faptul c dreptul comunitar este un ansamblu coerent de norme si c aceeasi coerent trebuie s se regseasc n tot sistemul nostru de drept , respectiv norma de drept din lege armonizat cu cea comunitar trebuie transpus, corespunztor si adecvat, n actele normative inferioare, mergnd pn la ordinele cu caracter normativ ale ministrilor sau la reglementrile ce se adopt pe plan local. Se poate pune ntrebarea dac trile asociate nu ar trebui s adopte o procedur special, rapid, pentru transpunerea directivelor n dreptul intern . n cazul Romniei nu exist o atare procedur prevzut n Constitutie. Potrivit Regulamentului Camerei Deputatilor proiectele de lege referitoare la armonizarea legislatiei Romniei cu cea a Uniunii Europene si a Consiliului Europei ca si ordonantele emise de Guvern se supun de drept aprobrii Camerei Deputatilor n procedur de urgent. Ministerul Integrrii Europene este, prin atributiile sale, n msur s influenteze comportamentul initiatorilor de acte normative , solicitnd ca preluarea directivelor comunitare s fie fcut coerent , evitndu-se practica, ce ni se pare neproductiv, ca printr-o lege s se ncerce preluarea mai multor directive, preluare care, pn la urm, poate fi incomplet. Se constat, uneori, n practic, tendinta de a ncerca s fie implementate toate directivele ce privesc problema respectiv, dar, evident, o asemenea tendint face ca nu toate s fie implementate corespunztor. Este, evident, de preferat ca, n timp, s elaborm o legislatie coerent, deplin armonizat

si solid implementat prin institutii capabile s o transpun n realitate. In conformitate cu prevederile art. 8, litera i) din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificrile si completrile ulterioare, si cu Planul de evaluare a activitatii de audit public intern pentru anul ., se va efectua o misiune de evaluare a activitatii de audit intern la.. in perioada.. . Scopul misiunii este de a verifica respectarea normelor, instructiunilor, precum si a Codului privind conduita etica a auditorului intern, si initierea de masuri corective necesare, in cooperare cu conducatorul entitatii publice, iar obiectivele acesteia sunt: 1) Modul de organizare a structurilor 2) Sistemul de management al activitii 3) Activitatea de planificare a auditului intern; de de audit audit intern; intern;

4) Modul de respectare a metodologieii procedurilor n derularea misiunilor de audit intern, precum si a Codului privind conduita etica a auditorului intern; 5) Calitatea rapoartelor de audit intern; 6) Urmrirea implementrii recomandrilor formulate n rapoartele de audit intern; 7) Organizarea sistemului de raportare a activitatii de audit intern Tocmai de aceea, n Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative se prevede expres ca expunerile de motive si notele de fundamentare s contin o mentiune expres cu privire la compatibilitatea actelor normative cu reglementrile comunitare si, dac este cazul, msurile viitoare de armonizare ce se impun a fi ntreprinse. Armonizarea legislatiei interne cu reglementrile comunitare este un proces complex care implic cooperarea strns si chiar solidaritatea ntre toate organismele cu atributii privind integrarea european, de la nivelul directiilor din ministere, respectiv al secretarilor de stat responsabili cu integrarea european pn la nivelul Comitetului Interministerial si respectiv al Comisiei pentru integrarea european a Parlamentului. Desigur, benefic pentru activitatea de armonizare este documentarea fiecrui parlamentar deputat sau senator n legtur cu problematica general a integrrii si, n concret, cu implicatiile pe care le are nerespectarea dreptului comunitar n elaborarea sau adoptarea unui act normativ. Informarea parlamentarilor asupra implicatiilor comunitare ale unor noi reglementri este o problem cheie, pentru c integrarea n Uniunea European presupune, desigur, nu numai drepturi, ci si anumite costuri, respectiv unele constrngeri impuse de corelarea si coordonarea politicilor statelor comunitare n contextul globalizrii. n transpunerea directivelor n legislatia national o atentie deosebit trebuie acordat asimilrii acestora n substanta specificului dreptului fiecrui stat asociat. Prevederile comunitare trebuiesc transpuse adecvat, n limbajul specific sistemului nostru de drept prin identificarea acelor termeni ce corespund ntelesului firesc n limba romn. Si tri, precum Franta, au avut si au uneori dificultti de acest gen, stiut fiind c termenii instrumentelor comunitare sunt produsul unor negocieri ndelungate ntre statele comunitare, cu experiente istorice si legislative diferite. Pentru trile candidate la aderare, important ni se pare ca, nc de la nceput, s fie decelate obiectivele directivei ce se intentioneaz ai fi transpus n legislatia national, pentru a ntelege sensul pe care l imprim legislatiilor statelor membre. Dup cum se cunoaste, procesul armonizrii legislatiilor nationale cu cea comunitar, ca de altfel si procesul integrrii n Uniunea European, este un proces complex, ndelungat si, practic, ireversibil. n faza n care ne aflm acum, pe durata negocierilor pentru aderare, Uniunea European manifest nc mult flexibilitate, respectivele state putnd cere derogri sau negocia

perioade de tranzitie. Aceste termene trebuiesc ns observate cu strictete cci, dac este important ca legislatia intern s corespund exigentelor comunitare n vederea aderrii, tot att de important este s corespund dup aderarea la Uniunea European. n activitatea de elaborare a actelor normative de genez comunitar, Romnia a ncercat s asocieze si partenerii sociali, prin intermediul Comisiilor de dialog social consituite in fiecare minister, pentru a spori credibilitatea procesului de aderare, pentru a dezvolta sentimentul c noua legislatie, racordat european, trebuie respectat din convingere si nu pentru c este impus de procesul de aderare la Uniunea European. Apreciind c, la ora actual, integrarea european presupune cunoasterea, ntelegerea si difuzarea larg a reglementrilor europene, Ministerul Integrrii Europene a depus eforturi notabile, sprijinind publicarea n revistele de specialitate a unoARMONIZAREA LEGISLATIEI NATIONALE CU REGLEMENTRILE COMUNITARE Andrei Popescu

1. Armonizarea legislatiei nationale cu reglementrile comunitare este un obiectiv major ce trebuie s se regseasc n strategia de aderare a oricrui stat candidat la calitatea de membru al Uniunii Europene. Pentru Romnia, armonizarea legislatiei reprezint o necesitate care decurge, n primul rnd, din optiunea sa fundamental pentru reform si constituirea unei economii de piat si, n acelasi timp, o obligatie asumat prin Acordul european instituind o asociere ntre Romnia, pe de o parte, Comunittile europene si statele membre, pe de alt parte, acord ratificat de tara noastr prin Legea nr. 20/1993. Capitolul III din Titlul V din Acord este consacrat exclusiv armonizrii legislatiei. Potrivit art. 70 din Acord, armonizarea legislatiei va urmri n special urmtoarele domenii: legea vamal, legea societtilor, legea bancar, conturile si taxele societtilor, proprietatea intelectual, protectia fortei de munc si a locurilor de munc, securitatea social, serviciile financiare, regulile de concurent, protectia snttii si vietii oamenilor, animalelor si plantelor, protectia consumatorilor, impozitarea indirect, standardele si normele tehnice, legile si reglementrile n domeniul nuclear, transport si mediu. nc de la lansarea oficial a cererii de aderare la Uniunea European, n iunie 1995, Romnia s-a angajat s ndeplineasc criteriile stabilite de Uniunea European ca fiind necesare pentru integrarea n structurile europene. Un criteriu fundamental si, n egal msur, obligatoriu pentru aderare, formulat de Consiliul European de la Copenhaga din iunie 1993, l reprezint capacitatea de asumare a obligatiilor de membru al Uniunii Europene , care implic rspunderea de a transpune integral acquis-ul comunitar n legislatia romneasc pn cel trziu la data oficial a aderrii. n acest sens, n iunie 1995 a fost adoptat Strategia National de la

Snagov n vederea aderrii, n 1996 a fost elaborat Programul national de armonizare legislativ, n baza cruia s-au adoptat o suit de legi n concordant cu reglementrile comunitare, au fost create institutii si structuri administrative care s asigure implementarea noii legislatii. n decembrie 1997, Guvernul Romniei a adoptat Programul National de Adoptare a Acquis-ului Comunitar. n mai 2000 a fost adoptat Programul National de Aderare a Romniei la Uniunea European (PNAR), reactualizat n iunie 2001 pentru perioada 2001-2004. n cursul anului 2000, prin consensul tuturor fortelor politice, a fost adoptat Strategia National de Dezvoltare Economic a Romniei pe termen mediu. n septembrie 2001 a fost adoptat de Guvern si transmis Uniunii Europene Programul Economic de Preaderare (PEP). Armonizarea legislatiei este un proces continuu care evolueaz n contextul integrrii europene propriu-zise. Armonizarea cu acquis-ul comunitar implic cunoasterea n detaliu a acestuia, adaptarea sa la realittiile romnesti si asigurarea coerentei noii legislatii armonizate. n acest proces n care suntem implicati, Comisia European ne-a ajutat considerabil prin elaborarea Crtii Albe pentru pregtirea trilor asociate din Europa Central si de Est pentru integrarea n piata intern a Uniunii Europene, a Agendei 2000, ct si prin rapoartele periodice asupra progreselor realizate de ctre fiecare stat candidat. 2. n ianuarie 2001 a fost constituit Ministerul Integrrii Europene ca organ de specialitate al administratiei publice centrale care asigur fundamentarea si coordonarea procesului de pregtire a aderrii Romniei la Uniunea European , precum si conducerea negocierilor de aderare. n structura sa functioneaz trei mari departamente: pregtirea aderrii, armonizarea legislatiei romne cu reglementrile comunitare, negocierea pentru aderare. Pentru prima dat dup ratificarea Acordului European, n competenta unei structuri de integrare intr si armonizarea cu acquis-ul comunitar. n acest sens, Ministerul Integrrii Europene avizeaz n mod obligatoriu toate proiectele de acte normative cu relevant comunitar nainte ca acestea s fie aprobate de ctre Guvern. Dou directii pentru armonizare legislativ au fost nfiintate n acest scop n cadrul ministerului. n mod practic, toate proiectele de acte normative ce au conotatii comunitare trebuie transmise spre avizarea Ministerului Integrrii Europene si sunt examinate sub aspectul concordantei acestora cu dreptul comunitar . Concret, fiecare proiect este supus studiului comparat al textului acestuia cu directivele si reglementrile n materie, urmrindu-se concordanta solutiilor propuse cu principiile fundamentale si spiritul dreptului comunitar, cu obiectivele Uniunii Europene. Pentru a nltura eventualele deficiente care ar putea interveni, Ministerul Integrrii Europene monitorizeaz si informeaz trimestrial Guvernul cu privire la stadiul ndeplinirii obiectivelor acestui program.

Sincronizarea legislatiei interne cu cea comunitar nu este urmrit numai cu ocazia avizrii actelor normative. n raport de problemele aflate n atentia Executivului, au loc frecvente consultri ntre expertii Ministerului Integrrii Europene si cei ai ministerelor initiatoare pentru identificarea solutiilor optime de armonizare legislativ cu reglementrile comunitare. Ministerul Integrrii Europene colaboreaz si examineaz, mpreun cu structurile similare din cadrul Executivului, reglementrile Uniunii Europene, n vederea asigurrii asistentei de specialitate pentru factorii de decizie n procesul integrrii. mpreun cu alti specialisti, ndeosebi din Consiliul Legislativ si Ministerul Justitiei, expertii Ministerului Integrrii Europene au examinat o serie de prevederi legale asupra crora existau dubii c ar contraveni unor dispozitii comunitare. Au fost formulate astfel puncte de vedere si propuneri de modificare a unor reglementri elaborate nainte de semnarea Acordului european de asociere, dar si de perfectionare a celor adoptate recent. n ansamblu, se poate aprecia c au fost nregistrate progrese substantiale n armonizarea legislatiei romne cu cea comunitar. Este cert c, dup informatiile de baz din Armonogram, Oficiul TAIEX al Uniunii Europene, n prezent gradul de transpunere a acquis-ului pietii interne cuprins n Cartea Alb este de circa 80%. Sunt domenii n care progresele sunt si mai mari, mergnd pn la 100%, cum este, spre exemplu, cazul dreptului concurentei, dreptului comercial, dreptului de autor si dreptului muncii. n sistemul nostru normativ, la 25 septembrie 2000, se aflau n vigoare un numr de 6149 acte normative din care numai 348 elaborate n perioada 1864-1989. Altfel spus, urmare a eforturilor Consiliului Legislativ de reexaminare a legislatiei anterioare Constitutiei, alctuit din 2 100 acte normative, prin abrogarea n ultimii patru ani a 1752 de acte, au mai rmas n vigoare un fond de 348 acte normative. Dintre aceste, multe au fost modificate n sensul adaptrii lor la legislatia n vigoare, astfel c aplicarea lor nu este anacronic si nu aduce nici o atingere statului de drept. n orice caz, ele sunt supuse unor analize laborioase si de mare rspundere, efectuate de Consiliul Legislativ si Executiv, pentru ca, n viitor, s fie definitivat noua arhitectur legislativ a Romniei. Din acest punct de vedere se poate aprecia c ntreaga legislatie, cu exceptia celor 348 de acte normative, este o legislatie nou, elaborat n baza noii Constitutii si n consens cu spiritul comunitar. O parte substantial din legislatia n adoptat n ultimii doi ani este , n cea mai mare parte, armonizat cu reglementrile comunitare sau reglementri moderne ale statelor comunitare. Relevm faptul c aceast concluzie se bazeaz si pe realitatea c Romnia a ratificat si o serie de instrumente ale unor organizatii regionale cum este Consiliul Europei sau cu vocatie universal Organizatia Natiunilor Unite sau Organizatia International a Muncii. Desi aceste instrumente nu sunt, evident, reglementri comunitare, ele aliniaz

legislatia romn la gndirea modern a dreptului, cea mai mare parte (ndeosebi cele ale Consiliului Europei) fcnd parte din ceea ce se denumeste generic acquis comunitar. Asa este cazul, spre exemplu, al Legii pentru ratificarea Cartei sociale revizuite sau al Legii pentru aderarea Romniei la Conventia european privind elaborarea unei Farmacopei europene, al Ordonantei privind aderarea Romniei la Conventia din 1990 privind pregtirea, rspunsul si cooperarea n cazuri de poluare cu hidrocarburi. Desigur, suntem constienti c problema care se pune cu acuitate este cea a perfectionrii actualelor reglementri, a structurrii acestora n raport de exigentele comunitare . Aceasta pentru c, este cunoscut, din experienta altora, o societate super-reglementat risc s devin o societate dereglementat, dac nu se asigur coerenta actelor normative. 3. n raportul pentru anul 2001, care sintetizeaz rezultatele obtinute de Romnia n procesul de pregtire a aderrii la Uniunea European, Comisia European a prezentat progresele si deficientele nregistrate n armonizarea legislatiei romnesti cu acquis-ul comunitar. n ce priveste libera circulatie a mrfurilor, alinierea la acquis-ul comunitar a fost considerabil limitat n cursul anului 2001 de lipsa legislatiei cadru bazat pe principiile Noii Abordri si Abordrii Globale, care a mpiedicat progresele n sectorul legislatiei specifice, fiind adoptate, recent, actele normative care introduc aceste principii n dreptul intern. Referitor la dezvoltarea capacittii administrative a Romniei pentru implementarea msurilor orizontale si procedurale si a sectorului legislatiei specifice, trebuie mentionat faptul c organismul romn pentru acreditare (RENAR) a semnat multe acorduri multilaterale de recunoastere, iar institutia romn de standardizare (ASRO) a transpus pn n prezent aproximativ 15% din standardele europene armonizate. Un progres semnificativ n armonizarea legislativ l constituie actul normativ adoptat n luna mai 2001 cu privire la achizitiile publice. Familiarizarea conducerii tuturor acestor institutii cu noul sistem si asigurarea faptului c legislatia este corect si competent aplicat, n ntreaga tar, reprezint o provocare important. La capitolul libera circulatie a persoanelor s-au nregistrat unele progrese n domeniul permiselor de munc pentru cettenii strini. Pe de alt parte, nu s-a realizat o evolutie semnificativ n ce priveste coordonarea sistemelor de securitate social, fiind necesar, n acest sens, dezvoltarea structurilor administrative si instruirea personalului necesar. Se impune totodat o intensificare a msurilor de asigurare a recunoasterii reciproce a calificrilor profesionale si diplomelor, precum si introducerea structurilor administrative necesare si a programelor de educatie si training corespunztoare.

n materia liberei circulatii a serviciilor, Banca National a Romniei a emis o serie de regulamente n concordant cu acquis-ul, regulamente ce privesc normele contabile, capitalul social minim, fondurile proprii si nivelul lichidittilor. S-au facut, de asemenea, progrese n implementarea legislatiei aprobate n anul 2000, referitoare la extinderea supravegherii prudentiale asupra cooperativelor de credit. Cu privire la serviciile de investitii si ale pietelor imobiliare, nu au survenit modificri majore ale legislatiei, situatia ce contravine unor norme comunitare. Noua legislatie a supravegherii pietei mobiliare este nc n analiz la Parlament, iar n absenta unui cadru legal adecvat, Comisia National a Valorilor Mobiliare poate aduce numai mbunttiri marginale unoi situatii care au generat crize majore n ultimii ani. Totodat, capacitatea administrativ a Comisia National a Valorilor Mobiliare continu s fie un motiv de ngrijorare, avnd o capacitate redus de a colecta si procesa informatiile privind operatorii din sector si fiind necesar, n primul rnd, crearea unui cadru legislativ adecvat. La capitolul libera circulatie a capitalurilor, singura modificare introdus n regimul valutar a fost acordarea permisiunii rezidentilor de a achizitiona valut n vederea pltii altor rezidenti, dar numai n cazul tranzactiilor desfsurate n zonele libere. Pregtirile pentru crearea unui nou sistem de plti si decontare inter-bancar este nc n stadiu incipient, cu toate c n iulie 2001 a fost nfiintat TransFonD S.A., crendu-se astfel cadrul legal pentru externalizarea fat de Banca National a Romniei a transferului de fonduri inter-bancare. Eforturi considerabile rmn de fcut pentru transpunerea acquis-ului referitor la sistemul de plti (inclusiv introducerea unor proceduri adecvate si eficiente de reglementare a diferendelor ntre bnci si clienti) si mbunttirea infrastructurii pltilor. n domeniul prevenirii splrii banilor, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Splrii Banilor a adoptat msuri importante privind obligatiile de raportare ale institutiilor financiare, dar se impune revizuirea cadrului legislativ existent privitor la rspunderea civil a Oficiului n cursul investigatiilor. Este important, de asemenea, s amintim adoptarea legii pentru promovarea investitiilor strine directe cu impact semnificativ n economie, lege ce are drept scop garantarea stabilittii si coerentei cadrului legislativ pentru investitiile strine si aplicarea conventiilor internationale n acest domeniu. n materia dreptului societtilor comerciale, dezvoltrile legislative includ introducerea, din mai 2001, a unei proceduri simplificate, unice pentru nregistrarea si autorizarea comerciantilor. Totodat, n iunie 2001, a fost adoptat o lege care prevede o procedur rapid pentru societtile comerciale la care nivelul minim al capitalului social este cel indicat. Se impune, totodat, transpunerea n continuare a dispozitiilor referitoare la nregistrarea societtilor comerciale si la Grupurile de Interes Economic, precum si a

prevederilor privind jurisdictia si aplicarea hotrrilor strine n materie civil si comercial. Relativ la actele comunitare din domeniul contabilittii, transpunerea continutului Directivei a 4-a a continuat, legislatia romn actual furniznd cadrul legal pentru aplicarea consecvent a Reglementrilor Contabile Armonizate. Legislatia n domeniul drepturilor de proprietate industrial si intelectual este n general compatibil cu acquis-ul, fiind necesar continuarea procesului prin alinierea la directiva privind dreptul de autor n societatea informational si directiva relativ la revnzarea dreptului de autor. Cu privire la legislatia anti-trust (capitolul concurent), Romnia este n mare msur aliniat la acquis si acoper o bun parte din prevederile acestuia, fiind ns necesar adoptarea legislatiei secundare, care s aib n vedere noua politic n domeniul restrictiilor verticale si politica n domeniul acordurilor de cooperare orizontal ale Comisiei. Consiliul Concurentei are puteri depline pentru aplicarea regulilor concurentei, dar capacitatea sa trebuie consolidat n continuare. n ceea ce priveste ajutorul de stat, actele normative existente acoper principiile de baz ale controlului ajutorului de stat, Romnia trebuind s adopte rapid legislatia secundar necesar n acest domeniu, aceasta reprezentnd o preconditie pentru orice activitate de aplicare eficient a legislatiei. Progrese au fost nregistrate si n ce priveste transpunerea capitolului de acquis care reglementeaz agricultura, mai ales n sectorul fito-sanitar, prin adoptarea legislatiei privind sntatea plantelor, controlul reziduurilor de pesticide si organismele duntoare (desi capacitatea administrativ rmne insuficient si este nevoie de eforturi mai mari att pentru transpunerea, ct si pentru implementarea legislatiei), si n sectorul veterinar, prin mbunttirea infrastructurilor de laborator pentru controlul snttii animalelor (lipsa unei strategii generale pentru adoptarea si implementarea acquis-ului rmnnd ns o problem major). Totodat, piata terenurilor agricole s-a extins mai mult dect se prevedea n estimrile statistice centrale (n prezent avnd loc n Romnia tranzactii semnificative de vnzarecumprare, si nu doar de arendare) si a crescut gradul de privatizare a companiilor agroalimentare. n ceea ce priveste Organizatiile Comune de Piat, au fost adoptate noi acte comunitare privind sistemul de evaluare a calittii si recipisele de depozit, iar n legtur cu programul SAPARD a fost creat cadrul legislativ necesar pentru implementarea acestuia si a fost nfiintat Agentia SAPARD. Totusi, ritmul reformei agricole si al transpunerii acquis-ului aferent Politicii Agricole Comune nu este la nivelul asteptrilor. n implementarea mecanismelor comerciale agricole s-au nregistrat doar progrese limitate si nu se constat mbunttirea pietii organizate si monitorizarea preturilor.

Lipsa acestora, ca si a instrumentelor de piat si monitorizare a preturilor, mpreun cu lipsa unor canale de comercializare competitive slbesc procesul de luare a deciziilor la nivel guvernamental. n acest context, suntem constienti c este necesar ntrirea capacittii administratiei agricole n general n vederea elaborrii si implementrii unor politici agricole compatibile cu acquis-ul comunitar. Romnia a nregistrat, de asemenea, progrese n transpunerea acquis-ului mediului nconjurtor, n special n ceea ce priveste ratificarea conventiilor internationale, elaborarea planurilor de actiune pentru transpunerea legislatiei comunitare si adoptarea anumitor elemente de acquis. n ceea ce priveste legislatia orizontal, Romnia a ratificat Conventia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului n context transfrontier si Protocolul de la Kyoto privind schimbrile climatice. Totodat, o serie de acte normative importante au fost adoptate pentru transpunerea legislatiei privind calitatea aerului, managementului deseurilor, calitatea apei, protectia naturii, chimicalele si organismele modificate genetic. Pentru anul 2002, transpunerea legislatiei n domeniul controlul polurii industriale si managementul riscului constituie o prioritate. n materia cooperrii n domeniul justitiei si afacerilor interne, Romnia a fcut progrese semnificative n alinierea la politica de vize a UE, fiind introdus un nou tip de formular de cerere de viz, compatibil cu cel Schengen. Totodat, a fost adoptat, n aprilie 2001, Hotrrea de Guvern privind schimbarea pasapoartelor existente cu un nou tip de pasaport care contine caracteristici de securitate suplimentare. Realizri importante au fost fcute si n alinierea la acquis-ul din domeniul controlului frontierelor externe, reorganizarea si modernizarea Politiei de Frontier fiind nsotite de msuri de combatere a coruptiei. O nou lege privind strinii a intrat n vigoare n mai 2001, stabilind regimul de intrare si de sedere n Romnia ca si regimul expulzrii acestora. Guvernul a adoptat si normele metodologice de implementare a acestei legi. Legea privind refugiatii a mbunttit considerabil alinierea la legislatia privind azilul. Romnia este parte la toate conventiile internationale enumerate n acquis-ul comunitar n domeniul stupefiantelor, cu exceptia acordului din 1995 privind traficul ilicit pe mare, iar n decembrie 2000 a fost adoptat legislatia secundar pentru aplicarea Legii privind lupta mpotriva traficului si consumului ilicit de droguri. n ceea ce priveste armonizarea legislatiei romnesti cu Codul vamal comunitar si Regulamentul su de aplicare (n cadrul capitolului uniunea vamal), au fost realizate progrese n domenii incluznd procedurile simplificate, perfectionarea activ, scutiri de drepturi vamale, valoarea n vam, bunurile contrafcute, pirat si tranzit. Sunt ns necesare eforturi de armonizare a legislatiei cu acquis-ul, n special referitoare la regulile

de origine si statutul zonelor libere si armonizarea, ulterioar, n domeniile procedurilor simplificate, prevederilor utilizrii finale si precursorilor. Trebuie precizat, de asemenea, faptul c Romnia a continuat s-si alinieze politica extern la cea a Uniunii Europene si a participat n mod constructiv n cadrul Politicii Externe si de Securitate Comune (PESC) , demonstrnd c nu are probleme n alinierea la acquis-ul din domeniu. Important acum este de a se urmri, cu consecvent, armonizarea legislatiei cu reglementrile comunitare, dar si - n egal msur - crearea agentiilor si institutiilor pentru transpunerea n practic a noii legislatii armonizate. 4. Pentru eliminarea ntrzierilor nregistrate, Ministerul Integrrii Europene a initiat un set de msuri importante pentru intensificarea procesului de traducere a legislatiei comunitare relevante n limba romn. n luna septembrie a.c, Oficiul TAIEX al Comisiei Europene a realizat o evaluare a progreselor nregistrate de trile candidate n ceea ce priveste traducerea acquis-ului comunitar n limba ofical a trilor respective. Potrivit acestei evaluri, Romnia a fcut progrese importante n anul 2001, situndu-se printre trile candidate cu cele mai multe traduceri realizate. Astfel, numai din luna martie a.c. (cnd s-a realizat evaluarea anterioar) si pn n luna septembrie, Romnia a reusit s traduc cca 16.000 de pagini standard de JO al Comunittilor Europene, ceea ce reprezint o dublare a totalului traducerilor efectuate pn la acea dat (luna martie 2001). Precizm c totalul paginilor de acquis comunitar traduse pn n luna septembrie de tara noastr a fost de 35.792 pagini standard de JO. n aceast perioad, de asemenea, a fost tradus o parte important a legislatiei comunitare primare, respectiv, Tratatul pentru stabilirea Comunittii Europene, Tratatul asupra Uniunii Europene, Tratatul de la Amsterdam, Actul Unic European , Tratatul pentru stabilirea Comunittii Europene a Energiei Atomice etc. n acest context, Romnia se afl pe locul 6 din 11 tri candidate , din punct de vedere al numrului de pagini de JO, traduse pn n luna septembrie a.c. si, potrivit tintei stabilite n acest sector, pn la sfrsitul anului 2001, urmeaz s fie finalizat traducerea a circa 58.000 de pagini de JO al Comunittilor Europene, ceea ce va situa tara noastr pe unul din locurile fruntase. Progresele realizate n cadrul acestei activitti vor constitui un sprijin important pentru accelerarea procesului de armonizare legislativ cu reglementrile comunitare. 5. Dup aceast sumar prezentare, relevm cteva probleme cu care ne confruntm si care credem c sunt incitante pentru dezbaterea privind Viitorul Europei, n acest domeniu specific al armonizrii legislatiei cu reglementrile comunitare.

Se stie c fiecare tar asociat progreseaz n domeniul armonizrii legislatiei nationale cu reglementrile comunitare cu propria sa vitez. S nu uitm c si state puternic dezvoltate, fondatoare ale Uniunii Europene, au nevoie de timp si de bani pentru a implementa instrumentele recent adoptate n cadrul Uniunii Europene. n plus, ele au si avantajul de a cunoaste ratiunile pentru care a fost adoptat un asemenea instrument, de a fi urmrit si de a fi fost implicate n procesul complex de elaborare al acestuia. Romnia a ncercat s evite adoptarea pe fug a unor reglementri care, n aparent, ar putea fi apreciate ca armonizate, dar care, ulterior, n practic s se dovedeasc a fi inadecvate. Uniunea European n general si Oficiul TAIEX n special ar trebui s nu ncurajeze practici de acest gen, dac ele exist. Si n cazul nostru, uneori a existat tendinta de a raporta c un anume act normativ este pe deplin armonizat, fr a se evalua implicatiile asupra realittilor romnesti, fr a se observa c reglementrile comunitare au fost eficiente, n cazul statelor membre, tocmai pentru c au fost aplicate progresiv. Totodat, apreciem c Uniunea European nu trebuie s evalueze o tar n raport de numrul de directive transpuse prin acte normative interne, ci n raport de calitatea armonizrii legislatiei nationale cu reglementrile comunitare. n plus, s nu uitm, procesul de armonizare cu acquis-ul comunitar presupune preluarea acestuia, asimilarea de ctre legiuitor si integrarea sa organic n respectivul sistem de drept, conditie fr de care acquis-ul comunitar nu va putea fi aplicat n practic. Un efort constant a fost fcut pentru ca initiatorii s elaboreze acte normative care s fie concordante cu instrumentele esentiale ale Uniunii Europene, chiar dac, n raport de realittile noastre, nu s-a putut realiza o armonizare deplin. n alt ordine de idei, Ministerul Integrrii Europene a depus si depune diligentele necesare pentru a se ntelege faptul c dreptul comunitar este un ansamblu coerent de norme si c aceeasi coerent trebuie s se regseasc n tot sistemul nostru de drept , respectiv norma de drept din lege armonizat cu cea comunitar trebuie transpus, corespunztor si adecvat, n actele normative inferioare, mergnd pn la ordinele cu caracter normativ ale ministrilor sau la reglementrile ce se adopt pe plan local. Se poate pune ntrebarea dac trile asociate nu ar trebui s adopte o procedur special, rapid, pentru transpunerea directivelor n dreptul intern . n cazul Romniei nu exist o atare procedur prevzut n Constitutie. Potrivit Regulamentului Camerei Deputatilor proiectele de lege referitoare la armonizarea legislatiei Romniei cu cea a Uniunii Europene si a Consiliului Europei ca si ordonantele emise de Guvern se supun de drept aprobrii Camerei Deputatilor n procedur de urgent. Ministerul Integrrii Europene este, prin atributiile sale, n msur s influenteze comportamentul initiatorilor de acte normative , solicitnd ca preluarea directivelor comunitare s fie fcut coerent , evitndu-se practica, ce ni se pare neproductiv, ca printr-o lege s se ncerce preluarea mai multor directive, preluare care, pn la urm,

poate fi incomplet. Se constat, uneori, n practic, tendinta de a ncerca s fie implementate toate directivele ce privesc problema respectiv, dar, evident, o asemenea tendint face ca nu toate s fie implementate corespunztor. Este, evident, de preferat ca, n timp, s elaborm o legislatie coerent, deplin armonizat si solid implementat prin institutii capabile s o transpun n realitate. Tocmai de aceea, n Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative se prevede expres ca expunerile de motive si notele de fundamentare s contin o mentiune expres cu privire la compatibilitatea actelor normative cu reglementrile comunitare si, dac este cazul, msurile viitoare de armonizare ce se impun a fi ntreprinse. Armonizarea legislatiei interne cu reglementrile comunitare este un proces complex care implic cooperarea strns si chiar solidaritatea ntre toate organismele cu atributii privind integrarea european, de la nivelul directiilor din ministere, respectiv al secretarilor de stat responsabili cu integrarea european pn la nivelul Comitetului Interministerial si respectiv al Comisiei pentru integrarea european a Parlamentului. Desigur, benefic pentru activitatea de armonizare este documentarea fiecrui parlamentar deputat sau senator n legtur cu problematica general a integrrii si, n concret, cu implicatiile pe care le are nerespectarea dreptului comunitar n elaborarea sau adoptarea unui act normativ. Informarea parlamentarilor asupra implicatiilor comunitare ale unor noi reglementri este o problem cheie, pentru c integrarea n Uniunea European presupune, desigur, nu numai drepturi, ci si anumite costuri, respectiv unele constrngeri impuse de corelarea si coordonarea politicilor statelor comunitare n contextul globalizrii. n transpunerea directivelor n legislatia national o atentie deosebit trebuie acordat asimilrii acestora n substanta specificului dreptului fiecrui stat asociat. Prevederile comunitare trebuiesc transpuse adecvat, n limbajul specific sistemului nostru de drept prin identificarea acelor termeni ce corespund ntelesului firesc n limba romn. Si tri, precum Franta, au avut si au uneori dificultti de acest gen, stiut fiind c termenii instrumentelor comunitare sunt produsul unor negocieri ndelungate ntre statele comunitare, cu experiente istorice si legislative diferite. Pentru trile candidate la aderare, important ni se pare ca, nc de la nceput, s fie decelate obiectivele directivei ce se intentioneaz ai fi transpus n legislatia national, pentru a ntelege sensul pe care l imprim legislatiilor statelor membre. Dup cum se cunoaste, procesul armonizrii legislatiilor nationale cu cea comunitar, ca de altfel si procesul integrrii n Uniunea European, este un proces complex, ndelungat si, practic, ireversibil. n faza n care ne aflm acum, pe durata negocierilor pentru aderare, Uniunea European manifest nc mult flexibilitate, respectivele state putnd cere derogri sau negocia perioade de tranzitie. Aceste termene trebuiesc ns observate cu strictete cci, dac este

important ca legislatia intern s corespund exigentelor comunitare n vederea aderrii, tot att de important este s corespund dup aderarea la Uniunea European. n activitatea de elaborare a actelor normative de genez comunitar, Romnia a ncercat s asocieze si partenerii sociali, prin intermediul Comisiilor de dialog social consituite in fiecare minister, pentru a spori credibilitatea procesului de aderare, pentru a dezvolta sentimentul c noua legislatie, racordat european, trebuie respectat din convingere si nu pentru c este impus de procesul de aderare la Uniunea European. Apreciind c, la ora actual, integrarea european presupune cunoasterea, ntelegerea si difuzarea larg a reglementrilor europene, Ministerul Integrrii Europene a depus eforturi notabile, sprijinind publicarea n revistele de specialitate a unor studii, articole si comentarii relative la dreptul comunitar. Sub egida noastr au fost publicate volume consacrate acquis-ului comunitar si rolului Romniei ntr-o Uniune European extins. n concluzie, eforturile n plan legislativ ale principalelor institutii implicate (Parlament, Guvern, n mod particular Ministerul Integrrii Europene, Consiliul Legislativ, Institutul European din Romnia) capt o important decisiv n urmtorii ani si trebuiesc nsotite de o constructie institutional corespunztoare . n tot acest proces complex, societatea civil si n special partenerii sociali trebuie s-si aduc contributia specific absolut necesar ntr-o societate democrat. r studii, articole si comentarii relative la dreptul comunitar. Sub egida noastr au fost publicate volume consacrate acquis-ului comunitar si rolului Romniei ntr-o Uniune European extins. n concluzie, eforturile n plan legislativ ale principalelor institutii implicate (Parlament, Guvern, n mod particular Ministerul Integrrii Europene, Consiliul Legislativ, Institutul European din Romnia) capt o important decisiv n urmtorii ani si trebuiesc nsotite de o constructie institutional corespunztoare . n tot acest proces complex, societatea civil si n special partenerii sociali trebuie s-si aduc contributia specific absolut necesar ntr-o societate democrat. COMUNITARE Andrei Popescu

1. Armonizarea legislatiei nationale cu reglementrile comunitare este un obiectiv major ce trebuie s se regseasc n strategia de aderare a oricrui stat candidat la calitatea de membru al Uniunii Europene. Pentru Romnia, armonizarea legislatiei reprezint o necesitate care decurge, n primul rnd, din optiunea sa fundamental pentru reform si constituirea unei economii de piat si, n acelasi timp, o obligatie asumat prin Acordul european instituind o

asociere ntre Romnia,ional de Dezvoltare Economic a Romniei pe termen mediu. n septembrie 2001 a fost adoptat de Guvern si transmis Uniunii Europene Programul Economic de Preaderare (PEP). Armonizarea legislatiei este un proces continuu care evolueaz n contextul integrrii europene propriu-zise. Armonizarea cu acquis-ul comunitar implic cunoasterea n detaliu a acestuia, adaptarea sa la realittiile romnesti si asigurarea coerentei noii legislatii armonizate. n acest proces n care suntem implicati, Comisia European ne-a ajutat considerabil prin elaborarea Crtii Albe pentru pregtirea trilor asociate din Europa Central si de Est pentru integrarea n piata intern a Uniunii Europene, a Agendei 2000, ct si prin rapoartele periodice asupra progreselor realizate de ctre fiecare stat candidat. 2. n ianuarie 2001 a fost constituit Ministerul Integrrii Europene ca organ de specialitate al administratiei publice centrale care asigur fundamentarea si coordonarea procesului de pregtire a aderrii Romniei la Uniunea European , precum si conducerea negocierilor de aderare. n structura sa functioneaz trei mari departamente: pregtirea aderrii, armonizarea legislatiei romne cu reglementrile comunitare, negocierea pentru aderare. Pentru prima dat dup ratificarea Acordului European, n competenta unei structuri de integrare intr si armonizarea cu acquis-ul comunitar. n acest sens, Ministerul Integrrii Europene avizeaz n mod obligatoriu toate proiectele de acte normative cu relevant comunitar nainte ca acestea s fie aprobate de ctre Guvern. Dou directii pentru armonizare legislativ au fost nfiintate n acest scop n cadrul ministerului. n mod practic, toate proiectele de acte normative ce au conotatii comunitare trebuie transmise spre avizarea Ministerului Integrrii Europene si sunt examinate sub aspectul concordantei acestora cu dreptul comunitar . Concret, fiecare proiect este supus studiului comparat al textului acestuia cu directivele si reglementrile n materie, urmrindu-se concordanta solutiilor propuse cu principiile fundamentale si spiritul dreptului comunitar, cu obiectivele Uniunii Europene. Pentru a nltura eventualele deficiente care ar putea interveni, Ministerul Integrrii Europene monitorizeaz si informeaz trimestrial Guvernul cu privire la stadiul ndeplinirii obiectivelor acestui program. Sincronizarea legislatiei interne cu cea comunitar nu este urmrit numai cu ocazia avizrii actelor normative. n raport de problemele aflate n atentia Executivului, au loc frecvente consultri ntre expertii Ministerului Integrrii Europene si cei ai ministerelor initiatoare pentru identificarea solutiilor optime de armonizare legislativ cu reglementrile comunitare.

Ministerul Integrrii Europene colaboreaz si examineaz, mpreun cu structurile similare din cadrul Executivului, reglementrile Uniunii Europene, n vederea asigurrii asistentei de specialitate pentru factorii de decizie n procesul integrrii. mpreun cu alti specialisti, ndeosebi din Consiliul Legislativ si Ministerul Justitiei, expertii Ministerului Integrrii Europene au examinat o serie de prevederi legale asupra crora existau dubii c ar contraveni unor dispozitii comunitare. Au fost formulate astfel puncte de vedere si propuneri de modificare a unor reglementri elaborate nainte de semnarea Acordului european de asociere, dar si de perfectionare a celor adoptate recent. n ansamblu, se poate aprecia c au fost nregistrate progrese substantiale n armonizarea legislatiei romne cu cea comunitar. Este cert c, dup informatiile de baz din Armonogram, Oficiul TAIEX al Uniunii Europene, n prezent gradul de transpunere a acquis-ului pietii interne cuprins n Cartea Alb este de circa 80%. Sunt domenii n care progresele sunt si mai mari, mergnd pn la 100%, cum este, spre exemplu, cazul dreptului concurentei, dreptului comercial, dreptului de autor si dreptului muncii. n sistemul nostru normativ, la 25 septembrie 2000, se aflau n vigoare un numr de 6149 acte normative din care numai 348 elaborate n perioada 1864-1989. Altfel spus, urmare a eforturilor Consiliului Legislativ de reexaminare a legislatiei anterioare Constitutiei, alctuit din 2 100 acte normative, prin abrogarea n ultimii patru ani a 1752 de acte, au mai rmas n vigoare un fond de 348 acte normative. Dintre aceste, multe au fost modificate n sensul adaptrii lor la legislatia n vigoare, astfel c aplicarea lor nu este anacronic si nu aduce nici o atingere statului de drept. n orice caz, ele sunt supuse unor analize laborioase si de mare rspundere, efectuate de Consiliul Legislativ si Executiv, pentru ca, n viitor, s fie definitivat noua arhitectur legislativ a Romniei. Din acest punct de vedere se poate aprecia c ntreaga legislatie, cu exceptia celor 348 de acte normative, este o legislatie nou, elaborat n baza noii Constitutii si n consens cu spiritul comunitar. O parte substantial din legislatia n adoptat n ultimii doi ani este , n cea mai mare parte, armonizat cu reglementrile comunitare sau reglementri moderne ale statelor comunitare. Relevm faptul c aceast concluzie se bazeaz si pe realitatea c Romnia a ratificat si o serie de instrumente ale unor organizatii regionale cum este Consiliul Europei sau cu vocatie universal Organizatia Natiunilor Unite sau Organizatia International a Muncii. Desi aceste instrumente nu sunt, evident, reglementri comunitare, ele aliniaz legislatia romn la gndirea modern a dreptului, cea mai mare parte (ndeosebi cele ale Consiliului Europei) fcnd parte din ceea ce se denumeste generic acquis comunitar. Asa este cazul, spre exemplu, al Legii pentru ratificarea Cartei sociale revizuite sau al Legii pentru aderarea Romniei la Conventia european privind elaborarea unei Farmacopei europene, al Ordonantei privind aderarea Romniei la

Conventia din 1990 privind pregtirea, rspunsul si cooperarea n cazuri de poluare cu hidrocarburi. Desigur, suntem constienti c problema care se pune cu acuitate este cea a perfectionrii actualelor reglementri, a structurrii acestora n raport de exigentele comunitare . Aceasta pentru c, este cunoscut, din experienta altora, o societate super-reglementat risc s devin o societate dereglementat, dac nu se asigur coerenta actelor normative. 3. n raportul pentru anul 2001, care sintetizeaz rezultatele obtinute de Romnia n procesul de pregtire a aderrii la Uniunea European, Comisia European a prezentat progresele si deficientele nregistrate n armonizarea legislatiei romnesti cu acquis-ul comunitar. n ce priveste libera circulatie a mrfurilor, alinierea la acquis-ul comunitar a fost considerabil limitat n cursul anului 2001 de lipsa legislatiei cadru bazat pe principiile Noii Abordri si Abordrii Globale, care a mpiedicat progresele n sectorul legislatiei specifice, fiind adoptate, recent, actele normative care introduc aceste principii n dreptul intern. Referitor la dezvoltarea capacittii administrative a Romniei pentru implementarea msurilor orizontale si procedurale si a sectorului legislatiei specifice, trebuie mentionat faptul c organismul romn pentru acreditare (RENAR) a semnat multe acorduri multilaterale de recunoastere, iar institutia romn de standardizare (ASRO) a transpus pn n prezent aproximativ 15% din standardele europene armonizate. Un progres semnificativ n armonizarea legislativ l constituie actul normativ adoptat n luna mai 2001 cu privire la achizitiile publice. Familiarizarea conducerii tuturor acestor institutii cu noul sistem si asigurarea faptului c legislatia este corect si competent aplicat, n ntreaga tar, reprezint o provocare important. La capitolul libera circulatie a persoanelor s-au nregistrat unele progrese n domeniul permiselor de munc pentru cettenii strini. Pe de alt parte, nu s-a realizat o evolutie semnificativ n ce priveste coordonarea sistemelor de securitate social, fiind necesar, n acest sens, dezvoltarea structurilor administrative si instruirea personalului necesar. Se impune totodat o intensificare a msurilor de asigurare a recunoasterii reciproce a calificrilor profesionale si diplomelor, precum si introducerea structurilor administrative necesare si a programelor de educatie si training corespunztoare. n materia liberei circulatii a serviciilor, Banca National a Romniei a emis o serie de regulamente n concordant cu acquis-ul, regulamente ce privesc normele contabile, capitalul social minim, fondurile proprii si nivelul lichidittilor. S-au facut, de asemenea, progrese n implementarea legislatiei aprobate n anul 2000, referitoare la extinderea supravegherii prudentiale asupra cooperativelor de credit.

Cu privire la serviciile de investitii si ale pietelor imobiliare, nu au survenit modificri majore ale legislatiei, situatia ce contravine unor norme comunitare. Noua legislatie a supravegherii pietei mobiliare este nc n analiz la Parlament, iar n absenta unui cadru legal adecvat, Comisia National a Valorilor Mobiliare poate aduce numai mbunttiri marginale unoi situatii care au generat crize majore n ultimii ani. Totodat, capacitatea administrativ a Comisia National a Valorilor Mobiliare continu s fie un motiv de ngrijorare, avnd o capacitate redus de a colecta si procesa informatiile privind operatorii din sector si fiind necesar, n primul rnd, crearea unui cadru legislativ adecvat. La capitolul libera circulatie a capitalurilor, singura modificare introdus n regimul valutar a fost acordarea permisiunii rezidentilor de a achizitiona valut n vederea pltii altor rezidenti, dar numai n cazul tranzactiilor desfsurate n zonele libere. Pregtirile pentru crearea unui nou sistem de plti si decontare inter-bancar este nc n stadiu incipient, cu toate c n iulie 2001 a fost nfiintat TransFonD S.A., crendu-se astfel cadrul legal pentru externalizarea fat de Banca National a Romniei a transferului de fonduri inter-bancare. Eforturi considerabile rmn de fcut pentru transpunerea acquis-ului referitor la sistemul de plti (inclusiv introducerea unor proceduri adecvate si eficiente de reglementare a diferendelor ntre bnci si clienti) si mbunttirea infrastructurii pltilor. n domeniul prevenirii splrii banilor, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Splrii Banilor a adoptat msuri importante privind obligatiile de raportare ale institutiilor financiare, dar se impune revizuirea cadrului legislativ existent privitor la rspunderea civil a Oficiului n cursul investigatiilor. Este important, de asemenea, s amintim adoptarea legii pentru promovarea investitiilor strine directe cu impact semnificativ n economie, lege ce are drept scop garantarea stabilittii si coerentei cadrului legislativ pentru investitiile strine si aplicarea conventiilor internationale n acest domeniu. n materia dreptului societtilor comerciale, dezvoltrile legislative includ introducerea, din mai 2001, a unei proceduri simplificate, unice pentru nregistrarea si autorizarea comerciantilor. Totodat, n iunie 2001, a fost adoptat o lege care prevede o procedur rapid pentru societtile comerciale la care nivelul minim al capitalului social este cel indicat. Se impune, totodat, transpunerea n continuare a dispozitiilor referitoare la nregistrarea societtilor comerciale si la Grupurile de Interes Economic, precum si a prevederilor privind jurisdictia si aplicarea hotrrilor strine n materie civil si comercial. Relativ la actele comunitare din domeniul contabilittii, transpunerea continutului Directivei a 4-a a continuat, legislatia romn actual furniznd cadrul legal pentru aplicarea consecvent a Reglementrilor Contabile Armonizate.

Legislatia n domeniul drepturilor de proprietate industrial si intelectual este n general compatibil cu acquis-ul, fiind necesar continuarea procesului prin alinierea la directiva privind dreptul de autor n societatea informational si directiva relativ la revnzarea dreptului de autor. Cu privire la legislatia anti-trust (capitolul concurent), Romnia este n mare msur aliniat la acquis si acoper o bun parte din prevederile acestuia, fiind ns necesar adoptarea legislatiei secundare, care s aib n vedere noua politic n domeniul restrictiilor verticale si politica n domeniul acordurilor de cooperare orizontal ale Comisiei. Consiliul Concurentei are puteri depline pentru aplicarea regulilor concurentei, dar capacitatea sa trebuie consolidat n continuare. n ceea ce priveste ajutorul de stat, actele normative existente acoper principiile de baz ale controlului ajutorului de stat, Romnia trebuind s adopte rapid legislatia secundar necesar n acest domeniu, aceasta reprezentnd o preconditie pentru orice activitate de aplicare eficient a legislatiei. Progrese au fost nregistrate si n ce priveste transpunerea capitolului de acquis care reglementeaz agricultura, mai ales n sectorul fito-sanitar, prin adoptarea legislatiei privind sntatea plantelor, controlul reziduurilor de pesticide si organismele duntoare (desi capacitatea administrativ rmne insuficient si este nevoie de eforturi mai mari att pentru transpunerea, ct si pentru implementarea legislatiei), si n sectorul veterinar, prin mbunttirea infrastructurilor de laborator pentru controlul snttii animalelor (lipsa unei strategii generale pentru adoptarea si implementarea acquis-ului rmnnd ns o problem major). Totodat, piata terenurilor agricole s-a extins mai mult dect se prevedea n estimrile statistice centrale (n prezent avnd loc n Romnia tranzactii semnificative de vnzarecumprare, si nu doar de arendare) si a crescut gradul de privatizare a companiilor agroalimentare. n ceea ce priveste Organizatiile Comune de Piat, au fost adoptate noi acte comunitare privind sistemul de evaluare a calittii si recipisele de depozit, iar n legtur cu programul SAPARD a fost creat cadrul legislativ necesar pentru implementarea acestuia si a fost nfiintat Agentia SAPARD. Totusi, ritmul reformei agricole si al transpunerii acquis-ului aferent Politicii Agricole Comune nu este la nivelul asteptrilor. n implementarea mecanismelor comerciale agricole s-au nregistrat doar progrese limitate si nu se constat mbunttirea pietii organizate si monitorizarea preturilor. Lipsa acestora, ca si a instrumentelor de piat si monitorizare a preturilor, mpreun cu lipsa unor canale de comercializare competitive slbesc procesul de luare a deciziilor la nivel guvernamental. n acest context, suntem constienti c este necesar ntrirea capacittii administratiei agricole n general n vederea elaborrii si implementrii unor politici agricole compatibile cu acquis-ul comunitar.

Romnia a nregistrat, de asemenea, progrese n transpunerea acquis-ului mediului nconjurtor, n special n ceea ce priveste ratificarea conventiilor internationale, elaborarea planurilor de actiune pentru transpunerea legislatiei comunitare si adoptarea anumitor elemente de acquis. n ceea ce priveste legislatia orizontal, Romnia a ratificat Conventia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului n context transfrontier si Protocolul de la Kyoto privind schimbrile climatice. Totodat, o serie de acte normative importante au fost adoptate pentru transpunerea legislatiei privind calitatea aerului, managementului deseurilor, calitatea apei, protectia naturii, chimicalele si organismele modificate genetic. Pentru anul 2002, transpunerea legislatiei n domeniul controlul polurii industriale si managementul riscului constituie o prioritate. n materia cooperrii n domeniul justitiei si afacerilor interne, Romnia a fcut progrese semnificative n alinierea la politica de vize a UE, fiind introdus un nou tip de formular de cerere de viz, compatibil cu cel Schengen. Totodat, a fost adoptat, n aprilie 2001, Hotrrea de Guvern privind schimbarea pasapoartelor existente cu un nou tip de pasaport care contine caracteristici de securitate suplimentare. Realizri importante au fost fcute si n alinierea la acquis-ul din domeniul controlului frontierelor externe, reorganizarea si modernizarea Politiei de Frontier fiind nsotite de msuri de combatere a coruptiei. O nou lege privind strinii a intrat n vigoare n mai 2001, stabilind regimul de intrare si de sedere n Romnia ca si regimul expulzrii acestora. Guvernul a adoptat si normele metodologice de implementare a acestei legi. Legea privind refugiatii a mbunttit considerabil alinierea la legislatia privind azilul. Romnia este parte la toate conventiile internationale enumerate n acquis-ul comunitar n domeniul stupefiantelor, cu exceptia acordului din 1995 privind traficul ilicit pe mare, iar n decembrie 2000 a fost adoptat legislatia secundar pentru aplicarea Legii privind lupta mpotriva traficului si consumului ilicit de droguri. n ceea ce priveste armonizarea legislatiei romnesti cu Codul vamal comunitar si Regulamentul su de aplicare (n cadrul capitolului uniunea vamal), au fost realizate progrese n domenii incluznd procedurile simplificate, perfectionarea activ, scutiri de drepturi vamale, valoarea n vam, bunurile contrafcute, pirat si tranzit. Sunt ns necesare eforturi de armonizare a legislatiei cu acquis-ul, n special referitoare la regulile de origine si statutul zonelor libere si armonizarea, ulterioar, n domeniile procedurilor simplificate, prevederilor utilizrii finale si precursorilor. Trebuie precizat, de asemenea, faptul c Romnia a continuat s-si alinieze politica extern la cea a Uniunii Europene si a participat n mod constructiv n cadrul Politicii Externe si de Securitate Comune (PESC) , demonstrnd c nu are probleme n alinierea la acquis-ul din domeniu.

Important acum este de a se urmri, cu consecvent, armonizarea legislatiei cu reglementrile comunitare, dar si - n egal msur - crearea agentiilor si institutiilor pentru transpunerea n practic a noii legislatii armonizate. 4. Pentru eliminarea ntrzierilor nregistrate, Ministerul Integrrii Europene a initiat un set de msuri importante pentru intensificarea procesului de traducere a legislatiei comunitare relevante n limba romn. n luna septembrie a.c, Oficiul TAIEX al Comisiei Europene a realizat o evaluare a progreselor nregistrate de trile candidate n ceea ce priveste traducerea acquis-ului comunitar n limba ofical a trilor respective. Potrivit acestei evaluri, Romnia a fcut progrese importante n anul 2001, situndu-se printre trile candidate cu cele mai multe traduceri realizate. Astfel, numai din luna martie a.c. (cnd s-a realizat evaluarea anterioar) si pn n luna septembrie, Romnia a reusit s traduc cca 16.000 de pagini standard de JO al Comunittilor Europene, ceea ce reprezint o dublare a totalului traducerilor efectuate pn la acea dat (luna martie 2001). Precizm c totalul paginilor de acquis comunitar traduse pn n luna septembrie de tara noastr a fost de 35.792 pagini standard de JO. n aceast perioad, de asemenea, a fost tradus o parte important a legislatiei comunitare primare, respectiv, Tratatul pentru stabilirea Comunittii Europene, Tratatul asupra Uniunii Europene, Tratatul de la Amsterdam, Actul Unic European , Tratatul pentru stabilirea Comunittii Europene a Energiei Atomice etc. n acest context, Romnia se afl pe locul 6 din 11 tri candidate , din punct de vedere al numrului de pagini de JO, traduse pn n luna septembrie a.c. si, potrivit tintei stabilite n acest sector, pn la sfrsitul anului 2001, urmeaz s fie finalizat traducerea a circa 58.000 de pagini de JO al Comunittilor Europene, ceea ce va situa tara noastr pe unul din locurile fruntase. Progresele realizate n cadrul acestei activitti vor constitui un sprijin important pentru accelerarea procesului de armonizare legislativ cu reglementrile comunitare. 5. Dup aceast sumar prezentare, relevm cteva probleme cu care ne confruntm si care credem c sunt incitante pentru dezbaterea privind Viitorul Europei, n acest domeniu specific al armonizrii legislatiei cu reglementrile comunitare. Se stie c fiecare tar asociat progreseaz n domeniul armonizrii legislatiei nationale cu reglementrile comunitare cu propria sa vitez. S nu uitm c si state puternic dezvoltate, fondatoare ale Uniunii Europene, au nevoie de timp si de bani pentru a implementa instrumentele recent adoptate n cadrul Uniunii Europene. n plus, ele au si avantajul de a cunoaste ratiunile pentru care a fost adoptat un asemenea instrument, de a fi urmrit si de a fi fost implicate n procesul complex de elaborare al acestuia.

Romnia a ncercat s evite adoptarea pe fug a unor reglementri care, n aparent, ar putea fi apreciate ca armonizate, dar care, ulterior, n practic s se dovedeasc a fi inadecvate. Uniunea European n general si Oficiul TAIEX n special ar trebui s nu ncurajeze practici de acest gen, dac ele exist. Si n cazul nostru, uneori a existat tendinta de a raporta c un anume act normativ este pe deplin armonizat, fr a se evalua implicatiile asupra realittilor romnesti, fr a se observa c reglementrile comunitare au fost eficiente, n cazul statelor membre, tocmai pentru c au fost aplicate progresiv. Totodat, apreciem c Uniunea European nu trebuie s evalueze o tar n raport de numrul de directive transpuse prin acte normative interne, ci n raport de calitatea armonizrii legislatiei nationale cu reglementrile comunitare. n plus, s nu uitm, procesul de armonizare cu acquis-ul comunitar presupune preluarea acestuia, asimilarea de ctre legiuitor si integrarea sa organic n respectivul sistem de drept, conditie fr de care acquis-ul comunitar nu va putea fi aplicat n practic. Un efort constant a fost fcut pentru ca initiatorii s elaboreze acte normative care s fie concordante cu instrumentele esentiale ale Uniunii Europene, chiar dac, n raport de realittile noastre, nu s-a putut realiza o armonizare deplin. n alt ordine de idei, Ministerul Integrrii Europene a depus si depune diligentele necesare pentru a se ntelege faptul c dreptul comunitar este un ansamblu coerent de norme si c aceeasi coerent trebuie s se regseasc n tot sistemul nostru de drept , respectiv norma de drept din lege armonizat cu cea comunitar trebuie transpus, corespunztor si adecvat, n actele normative inferioare, mergnd pn la ordinele cu caracter normativ ale ministrilor sau la reglementrile ce se adopt pe plan local. Se poate pune ntrebarea dac trile asociate nu ar trebui s adopte o procedur special, rapid, pentru transpunerea directivelor n dreptul intern . n cazul Romniei nu exist o atare procedur prevzut n Constitutie. Potrivit Regulamentului Camerei Deputatilor proiectele de lege referitoare la armonizarea legislatiei Romniei cu cea a Uniunii Europene si a Consiliului Europei ca si ordonantele emise de Guvern se supun de drept aprobrii Camerei Deputatilor n procedur de urgent. Ministerul Integrrii Europene este, prin atributiile sale, n msur s influenteze comportamentul initiatorilor de acte normative , solicitnd ca preluarea directivelor comunitare s fie fcut coerent , evitndu-se practica, ce ni se pare neproductiv, ca printr-o lege s se ncerce preluarea mai multor directive, preluare care, pn la urm, poate fi incomplet. Se constat, uneori, n practic, tendinta de a ncerca s fie implementate toate directivele ce privesc problema respectiv, dar, evident, o asemenea tendint face ca nu toate s fie implementate corespunztor. Este, evident, de preferat ca, n timp, s elaborm o legislatie coerent, deplin armonizat si solid implementat prin institutii capabile s o transpun n realitate. Tocmai de aceea, n Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor

normative se prevede expres ca expunerile de motive si notele de fundamentare s contin o mentiune expres cu privire la compatibilitatea actelor normative cu reglementrile comunitare si, dac este cazul, msurile viitoare de armonizare ce se impun a fi ntreprinse. Armonizarea legislatiei interne cu reglementrile comunitare este un proces complex care implic cooperarea strns si chiar solidaritatea ntre toate organismele cu atributii privind integrarea european, de la nivelul directiilor din ministere, respectiv al secretarilor de stat responsabili cu integrarea european pn la nivelul Comitetului Interministerial si respectiv al Comisiei pentru integrarea european a Parlamentului. Desigur, benefic pentru activitatea de armonizare este documentarea fiecrui parlamentar deputat sau senator n legtur cu problematica general a integrrii si, n concret, cu implicatiile pe care le are nerespectarea dreptului comunitar n elaborarea sau adoptarea unui act normativ. Informarea parlamentarilor asupra implicatiilor comunitare ale unor noi reglementri este o problem cheie, pentru c integrarea n Uniunea European presupune, desigur, nu numai drepturi, ci si anumite costuri, respectiv unele constrngeri impuse de corelarea si coordonarea politicilor statelor comunitare n contextul globalizrii. n transpunerea directivelor n legislatia national o atentie deosebit trebuie acordat asimilrii acestora n substanta specificului dreptului fiecrui stat asociat. Prevederile comunitare trebuiesc transpuse adecvat, n limbajul specific sistemului nostru de drept prin identificarea acelor termeni ce corespund ntelesului firesc n limba romn. Si tri, precum Franta, au avut si au uneori dificultti de acest gen, stiut fiind c termenii instrumentelor comunitare sunt produsul unor negocieri ndelungate ntre statele comunitare, cu experiente istorice si legislative diferite. Pentru trile candidate la aderare, important ni se pare ca, nc de la nceput, s fie decelate obiectivele directivei ce se intentioneaz ai fi transpus n legislatia national, pentru a ntelege sensul pe care l imprim legislatiilor statelor membre. Dup cum se cunoaste, procesul armonizrii legislatiilor nationale cu cea comunitar, ca de altfel si procesul integrrii n Uniunea European, este un proces complex, ndelungat si, practic, ireversibil. n faza n care ne aflm acum, pe durata negocierilor pentru aderare, Uniunea European manifest nc mult flexibilitate, respectivele state putnd cere derogri sau negocia perioade de tranzitie. Aceste termene trebuiesc ns observate cu strictete cci, dac este important ca legislatia intern s corespund exigentelor comunitare n vederea aderrii, tot att de important este s corespund dup aderarea la Uniunea European. n activitatea de elaborare a actelor normative de genez comunitar, Romnia a ncercat s asocieze si partenerii sociali, prin intermediul Comisiilor de dialog social consituite in fiecare minister, pentru a spori credibilitatea procesului de aderare, pentru a dezvolta sentimentul c noua legislatie, racordat european, trebuie respectat din convingere si nu pentru c este impus de procesul de aderare la Uniunea European.

Apreciind c, la ora actual, integrarea european presupune cunoasterea, ntelegerea si difuzarea larg a reglementrilor europene, Ministerul Integrrii Europene a depus eforturi notabile, sprijinind publicarea n revistele de specialitate a unor studii, articole si comentarii relative la dreptul comunitar. Sub egida noastr au fost publicate volume consacrate acquis-ului comunitar si rolului Romniei ntr-o Uniune European extins. n concluzie, eforturile n plan legislativ ale principalelor institutii implicate (Parlament, Guvern, n mod particular Ministerul Integrrii Europene, Consiliul Legislativ, Institutul European din Romnia) capt o important decisiv n urmtorii ani si trebuiesc nsotite de o constructie institutional corespunztoare . n tot acest proces complex, societatea civil si n special partenerii sociali trebuie s-si aduc contributia specific absolut necesar ntr-o societate democrat.