Condulet Camelia Finante Banci , anul I Seria: B , Grupa : 3

UNIFICAREA PAN EUROPEAN AZI

Europa este in primul rand un spatiu si apoi o economie si o politica. Europa ca spatiu este o minune geografica, Europa culturii este o comoara de nestemate, Europa economica este o performanta . Europa politica trebuie sa devina o lume a pacii si intelegerii.Economia Europeana va prezinta o noua alcatuire economica, un nou sistem in care raporturile dintre ea si fostele economii nationale sau raporturi dintre intreg si partile sale constitutive. Economia europeana se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi existentiale: Existenta unei piete unice, ceea ce reprezinta ansamblul unitar al pietei marfurilor obiectuale si nonobiectuale, al pietei capitalurilor, al pietei fortei de munca. Asigurarea libertatii de miscare, a ideilor, a marfurilor, capitalurilor si persoanelor. Existenta unei monede(entitati monetare ) unice pentru intregul spatiu geoeconomic al Uniunii Europene ( U.E) Statornicirea unui sistem de diviziune sociala a muncii si a unui sistem de cooperare unionala care sa permita functionarea tot mai eficienta a intregului organism economico- social. Asezarea economiei pe bazele cunoasterii a stiintei si transformarea stiintei, a inovatiei, rationalizarii si perfectionarii in motorul cresterii si dezvoltarii durabile. Asigurarea unei ridicate puteri competitive (concurentiale) a economiei europene in general. Inlaturarea marilor inegalitati existente intre nivelurile de dezvoltare ale partilor constitutive. Asigurarea cadrului juridic si institutional organizatoric unitare adecvate pentru functionarea si evolutia normala a vietii economico- sociale, in intreg spatiul geoeconomic unional si a relatiilor economice cu exteriorul. Ideea de Comunitate Europeana dateaza de aproape doua milenii. Roma era atunci centrul lumii si a promovat ceea ce este cunoscut in istorie sub numele de pax romana.. Incepand cu primii ani ai secolului xx ideea de comunitate europeana prezentata si la congresul stiintelor politice de la Paris (1900) de catre juristul si sociologul Anatole LeroyBeauliu prinde contur in asa numitei miscari pan-europene sau pan europenismul la CE, se incheie un proces de acumulari cantitative care a durat aproape doua decenii 1.

____________ 1 Vezi : Dobrescu Emilian M: Integrarea economica, Editura Academiei Romane, editia II, 1996, capitolul V , pagina 53.

La 1 ianuarie 1958, Tratatele de la Roma devin operaionale. Comunitatea Economic European i Comunitatea European pentru Energie Atomic i stabilesc sediile la Bruxelles. n 1958 se pun bazele unei politici agricole comune, iar n 1959 se ntreprind primii pai pentru renunarea la obligaiile vamale i la cotele admise la exporturile din interiorul CEE. Pentru prima data proiectul unei europe unite a dobandit contur precis gratie actiunii diplomatului ( contele) CAUDENHAOVE KALERGI, sustinator al celei de-a doua conceptii asupra europei , in mod deschis federalista . Astfel in 1922 contele Kalergi a publicat la Viena manifestul Pan Europa , in care afirma Problema Europei se reduce la doua cuvinte : unificare sau prabusire. In 1926 el reuseste la Viena congresul constitutiv al Uniunii Pan Europene la care iau parte peste 2000 de persoane .Aceasta miscare s-a inspirrat din modelul federal oferit de SUA. . Unificarea necesara a fost inteprinsa inca prin semnarea tratatelor de la Roma . Ea a inceput o data cu semnarea Conventiei de la Roma referitoare la anumite institutii comune cu celor trei Comunitati.Aceasta a continuat cu Tratatul de la Bruxelles ( 8 aprilie 1965) vizand fuziunea conducerii celor 3 organisme. Tratatul de la Bruxelles din 8 aprilie 1965 a intrat in vigoare la 1 iulie 1967, a realizat aceasta unificare necesara si obiectiva. n 1968, uniunea vamal a statelor membre ale Comunitilor Europene (CE) devine efectiv. n zilele de 19 i 20 octombrie 1972 are loc reuniunea de la Paris a efilor de state i de guverne ai rilor membre, care definete noile domenii de aciune n comun ale statelor lor, referitoare la politicile regionale, sociale, precum i n domeniile mediului, energiei i industriei, reafirmnd necesitatea ca pn n anul 1980 s se ajung la o Uniune Economic i Monetar (UEM). ncepnd cu 1 ianuarie 1973, Danemarca, Irlanda i Marea Britanie sunt admise n CEE, care are de atunci 9 membri. Ca urmare a crizei energetice din 1973, cauzat de cel de al patrulea rzboi dintre rile arabe i Israel, are loc o conferint la nivel nalt la Copenhaga, unde se decide introducerea unei politici comune n domeniul energiei. La 10 ianuarie 1981, Grecia este admis oficial n CE, devenind al zecelea stat membru. n 1982, Groenlanda care devenise membr a CE, n calitate de parte a Danemarcei, se retrage oficial din cadrul acesteia. Consiliul European, ntrunit n 1990, la Dublin, aprob un punct de vedere comun referitor la unificarea Germaniei, ct i la relaiile cu rile din Europa Central i de Est. La 29 mai 1990 este semnat la Paris, un acord prin care se stabilete ca BERD s acorde sprijin financiar noilor democraii din Europa Central i de Est. n martie 1998, Comisia European recomand ca numai 11 state din cele 15 membre s adopte euro drept moned unic de la 1 ianuarie 1999. La 1 ianuarie 1999 se lanseaz oficial moneda unic european - euro, adoptat oficial de Austria, Belgia, Finlanda, Frana, Germania, Irlanda, Italia, Luxembourg, Olanda, Portugalia i Spania. La 15 martie, toi membrii Comisiei Europene demisioneaz ca urmare a acuzaiilor de fraud, proast gestiune i nepotism. Astfel fiind puse bazele Uniunii Europene, aceasta i continu evoluia i extinderea pe plan european. Dac numrul statelor fondatoare a fost de 6, astzi sunt 27 de state membre, un mare val de extindere fiind cel din 2004, cnd au aderat nu mai puin de 10 state. Trebuie s avem n vedere absena Elveiei, ct i a Norvegiei i Islandei, care au preferat s rmn n afara proiectului construciei europene. De asemenea, Groenlanda, care a intrat n Uniunea European, apoi a prsit-o. Deci nu este obligatoriu s fii prta la acest proiect, se poate evita acest lucru.n privina organizrii, n mod oficial se vorbete

despre un federalism interguvernamental, printre instituiile Uniunii Europene fiind att instituii supranaionale, ct i interguvernamentale. Unii chiar consider metoda interguvernamental ineficient, fiind luate msuri n acest sens, astfel tinzndu-se spre dimensiunea supranaional dorit de la bun nceput de Jean Monnet. Crearea unei constituii europene, att de discutat de politicieni i specialiti, ar contribui la aceast dimensiune. Guvernele unor state sunt contiente de acest lucru, acesta este i motivul pentru care au respins aceast idee. Se vorbete chiar de un deficit democratic la nivelul Uniunii Europene, o mare parte dintre ceteni sunt indifereni, iar viitorul Uniunii este destul de incert. Desigur c se ncearc gsirea unor soluii, mai ales c din start au existat dumani ai Uniunii i exist chiar i azi. Paul Magnette, n Europa politic. Cetenie, constituie, democraie, vorbete despre partidele politice, susinnd ideea c att cele de stnga, ct i cele de dreapta se opun construciei europene, primele pe motiv c ar dori o alt direcie de dezvoltare a proiectului, cu acestea existnd totui anse de a se ajunge la o nelegere, pe cnd celelalte sunt ireconciliabile i merit considerate un real pericol. n unele ri europene, inclusiv n Germania i Romnia, legea interzice exprimarea opiniilor negaioniste, xenofobe sau rasiste, ca i incitrile la ura rasial sau apologia crimelor contra umanitii, delicte definite ns destul de vag. Mai mult dect att, iat ce afirm Paul Sabourin n lucrarea sa intitulat Naionalismele europene: Folosirea Uniunii europene corespunde la ceea ce denumim o internaional voluntar Este spiritul tratatelor comunitare. n acest context naionalismele sunt considerate o problem major. Paul Magnette chiar i ncheie lucrarea mai sus menionat printr-o estimare pe termen lung, conform creia nu va fi chiar att de uor de a atenua diferenele dintre diversele identiti europene n specificul lor, fiind nevoie de ceva timp. n acelai spirit se poate afirma i contrariul, dac avem n vedere faptele istorice, i anume c va mai fi nevoie de ceva timp pentru ca paharul ostilitilor s se umple i s rbufneasc, astfel nct se va alege praful de ideea utopic a pcii eterne, precum i de Uniunea European ale crei baze au fost puse de nimeni altul dect manipulatorul din umbr Jean Monnet. Romnia a trimis pe 27 iulie 2005, solicitarea sa de a adera la Spaiul Economic European, n conformitate cu prevederile Tratatului de Aderare a Romniei la Uniunea European. Aspiratia Romniei de a se integra n Uniunea Europeana este expresia fireasca a identitatii de idealuri, valori si principii, a vocatiei sale de tara democrata profund ancorata prin traditii, cultura si civilizatie n spatiul unic european. Astfel, de la 1 ianuarie 2007, Uniunea European este o comunitate ce reunete 27 de state membre i o populaie de 492,8 milioane de locuitori i care are 23 de limbi oficiale. Romnia s-a alturat astfel unei Uniuni de state europene care mprtesc aceleai valori, avnd n centru respectul pentru demnitatea uman, democraia, statul de drept i respectarea drepturilor omului i libertilor fundamentale. Uniunea European are drept obiective asigurarea pcii i prosperitii, printre realizrile sale numrndu-se piaa intern, precum i crearea Spaiului Schengen, a zonei euro. Obiectivul principal al Romniei la acest moment l constituie consolidarea progreselor i reformelor realizate, pentru asigurarea unei integrri depline n structurile comunitare. Pe de alt parte, Romnia dorete s aduc o contribuie activ la realizarea proiectelor aflate pe agenda european i s sprijine soluii eficiente pentru problemele Uniunii. Pentru a fi viabil, Europa unit va trebui s consacre "dreptul la diversitate" si dreptul la solidaritate". Aceasta nseamn a lega concurenta cu justitia, eficienta cu generozitatea si respectul diversittii cu egalitatea sanselor . 2 ______________________ 2 Daniel Daianu: Romania si U.E , Editura: Polirom, 2002 , pag 17

Unificarea institutionala a nsemnat fuziunea organelor proprii fiecarei comunitati n organe unice, n acest sens institutiile caracteristice principalelor domenii sunt: - domeniul decizional - Consiliul de Ministri; - domeniul controlului - Parlamentul European; - domeniul executiv - Comisia; - domeniul jurisdictional - Curtea de Justitie.

Conluzie : Analiza conceptelor si teoriilor integrarii economice scoate in evidenta faptul ca integrarea in general si integrarea economica , in special sunt procese de durata , complexe , care depind de numerosi factori economici, sociali , politici si culturali 3
3

Dobrescu Emilian M: Integrarea economica , Editura Academiei Romane , 1996, pag117

Bibliografie : Daianu Daniel : Editura : Polirom ,Editia : 2002 Dobrescu Emilian . M : Editura : Academia Romana , Editia :1996 Internet: http://www.e-scoala.ro/drept/europa_perioada_interbelica.html http://facultate.regielive.ro/referate/economie/moneda_unica_si_unificarea_europeana19625.html

Dobrescu Emilian M: Integrarea economica , Editura Academiei Romane , 1996, pag117