ÎNALTUL REPREZENTANT AL

UNIUNII PENTRU AFACERI

COMISIA EXTERNE ȘI POLITICA
EUROPEANĂ DE SECURITATE

Strasbourg, 12.3.2019
JOIN(2019) 5 final

COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL

EUROPEAN ȘI CONSILIU

UE-China – O perspectivă strategică

RO RO
 I. Introducere
Uniunea Europeană (UE) și China, care au stabilit legături durabile, se numără printre
primele trei economii și forțe comerciale ale lumii. În prezent, China ocupă locul al doilea,
după Statele Unite, în clasamentul partenerilor comerciali ai UE, iar UE este cel mai
important partener comercial al Chinei1. Ambele părți susțin un parteneriat strategic
cuprinzător, astfel cum se precizează în Agenda strategică de cooperare UE-China
20202.

Totuși, în Europa câștigă teren punctul de vedere conform căruia s-a modificat
echilibrul dintre provocările generate de China și oportunitățile oferite de aceasta. În
ultimul deceniu, puterea economică a Chinei și influența sa politică au sporit cu o
amploare și viteză fără precedent, reflectând ambiția sa de a deveni lider mondial.

China nu mai poate fi considerată o țară în curs de dezvoltare. Este un actor mondial de
prim rang și un lider în domeniul tehnologic. Consolidarea prezenței sale în întreaga lume,
inclusiv în Europa, ar trebui să fie însoțită de asumarea mai multor responsabilități pentru
apărarea ordinii internaționale bazate pe norme, precum și de un grad sporit de
reciprocitate, nediscriminare și deschidere a sistemului său. Ambițiile de reformă ale
Chinei, declarate în mod public, ar trebui să se concretizeze în politici sau acțiuni
proporționale cu rolul său și cu responsabilitatea sa.

Strategia din 2016 privind China3 rămâne piatra de temelie a implicării UE,
reprezentând baza pentru punerea în aplicare a unei noi orientări a politicii UE către o
abordare mai realistă, fermă și pluridimensională4. Noua orientare va asigura faptul că
relațiile cu acest partener strategic sunt stabilite într-un mod echitabil, echilibrat și
reciproc avantajos.

China este, în același timp, în diferite domenii de politică, un partener de cooperare cu

care UE are obiective strâns aliniate, un partener de negociere cu care UE trebuie să
găsească un echilibru la nivelul intereselor, un concurent economic care aspiră la ocuparea
poziției de lider în domeniul tehnologic și un concurent sistemic care promovează modele
alternative de guvernanță. Din aceste motive, este nevoie de o abordare flexibilă și
pragmatică la nivelul întregii UE care să permită o apărare bazată pe principii a intereselor
și a valorilor. Instrumentele și modalitățile relațiilor dintre UE și China ar trebui, de
asemenea, să fie diferențiate în funcție de aspectele și de politicile abordate. UE ar trebui
să utilizeze legăturile dintre diferite domenii și sectoare de politică pentru a exercita o
influență mai puternică în vederea îndeplinirii obiectivelor sale.

Răspunsul UE ar trebui să se bazeze pe trei obiective:

1
În 2017, UE a fost principalul partener comercial al Chinei, cu o pondere de 13 % din importurile de
mărfuri în China (217 miliarde EUR) și o pondere de 16 % din exporturile de mărfuri din China (332 de
miliarde EUR). În același an, China deținea o pondere de 11 % în ceea ce privește exporturile de mărfuri
extra-UE (198 de miliarde EUR) și a fost cel mai important partener din punctul de vedere al importurilor de
mărfuri extra-UE, cu o pondere de 20 % (375 de miliarde EUR).
2
Agenda strategică de cooperare UE-China 2020, 2013.
3
Comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu – Elemente ale unei noi strategii a UE privind
China, JOIN(2016) 30, 22.6.2016, și Concluziile Consiliului referitoare la Strategia UE privind China din
18 iulie 2016.
4
UE continuă să respecte politica sa „o Chină unică”. UE își confirmă angajamentul de a dezvolta în
continuare relațiile sale cu Taiwanul și de a sprijini valorile comune care stau la baza sistemului său de
guvernanță, astfel cum se prevede în Strategia UE privind China din 2016.

1
  pe baza unor interese și principii clar definite, UE ar trebui să aprofundeze relațiile
sale cu China pentru a promova interesele comune la nivel mondial;
 UE ar trebui să urmărească cu fermitate ca relația economică să fie guvernată de
condiții mai echilibrate și bazate într-o mai mare măsură pe reciprocitate;
 în fine, pentru a-și menține prosperitatea, valorile și modelul social pe termen lung,
există domenii în care UE însăși trebuie să se adapteze la realitățile economice în
schimbare și să își consolideze politicile interne și baza industrială.

Găsirea echilibrului optim al abordărilor strategice constituie un raționament politic, care

trebuie să fie analizat de Consiliul European.

Nici UE, nici statele sale membre nu își pot realiza în mod eficace obiectivele în relația cu
China fără să dea dovadă de unitate deplină. În cooperarea cu China, toate statele
membre, atât în mod individual, cât și în cadrele de cooperare subregională, cum ar fi
formatul 16+15, au responsabilitatea de a asigura coerența cu dreptul, normele și
politicile UE.

Prezenta comunicare comună analizează dimensiunile multiple ale relațiilor noastre,

precum și oportunitățile oferite și provocările generate de aceste relații, și stabilește
10 acțiuni concrete care să fie discutate și aprobate de Consiliul European.

II. Cooperarea cu China pentru a sprijini multilateralismul eficient și pentru a

combate schimbările climatice
UE este hotărâtă să colaboreze cu China pentru a apăra ordinea internațională bazată
pe norme. China și-a exprimat angajamentul în favoarea unui model de guvernanță
mondială corectă și echitabilă. În același timp, angajamentul Chinei în favoarea
multilateralismului este uneori selectiv și se întemeiază pe o înțelegere diferită a ordinii
internaționale bazate pe norme. Deși China a reiterat adeseori cererea sa legitimă de
reformare a guvernanței mondiale pentru ca economiile emergente să participe în mai
mare măsură la aceasta și să aibă competențe decizionale sporite, nu a fost întotdeauna
dispusă să accepte noi norme care să reflecte responsabilitatea și răspunderea care trebuie
asumate odată cu consolidarea rolului său. Respectarea în mod selectiv a unor norme în
detrimentul altora slăbește durabilitatea ordinii internaționale bazate pe norme.

UE este hotărâtă să sprijine multilateralismul eficient, în centrul căruia se află

Organizația Națiunilor Unite. În calitatea sa de membru permanent al Consiliului de
Securitate al Organizației Națiunilor Unite și de beneficiar al sistemului multilateral,
China are responsabilitatea de a sprijini toți cei trei piloni ai Organizației Națiunilor Unite,
și anume drepturile omului, pacea și securitatea și dezvoltarea.
Capacitatea UE și a Chinei de a purta un dialog eficace în domeniul drepturilor
omului va fi un indicator important al calității relațiilor bilaterale. UE recunoaște
progresele înregistrate de China în ceea ce privește drepturile economice și sociale. Cu
toate acestea, în alte privințe, situația drepturilor omului în China se deteriorează, în
special în provincia Xinjiang și în ceea ce privește drepturile civile și politice, astfel cum o
dovedește continuarea represiunii îndreptate împotriva avocaților din domeniul drepturilor
omului și a apărătorilor drepturilor omului. Drepturile omului ale cetățenilor UE și ale
altor cetățeni străini aflați în China trebuie să fie protejate. Gradul ridicat de autonomie
consacrat în Legea fundamentală din Hong Kong trebuie să fie respectat.

5
Denumit și „Cooperarea dintre China și țările din Europa Centrală și de Est”.

2
Angajamentele și interesele comune ale UE și ale Chinei în ceea ce privește
dezvoltarea durabilă mondială și Agenda 2030 oferă oportunități pentru o cooperare
mai strânsă, inclusiv în țările terțe. Există o necesitate reală de a încheia parteneriate și de
a furniza resursele semnificative necesare pentru a realiza obiectivele de dezvoltare
durabilă. Având în vedere investițiile semnificative ale Chinei în țările partenere, aceasta
ar trebui să se implice mai mult în calitate de donator de asistență oficială pentru
dezvoltare și de partener în cadrul forurilor multilaterale. În acest sens, ar trebui să
stabilim un dialog, să căutam sinergii și să ne implicăm în mai mare măsură pentru a
menține ritmul în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă în țările terțe.
În condițiile în care statele membre ale UE, luate împreună, ocupă primul loc în
clasamentul contribuitorilor la bugetul de menținere a păcii al Organizației Națiunilor
Unite6, iar China se situează pe locul al treilea, după SUA, ar trebui să se identifice
posibilitățile de a face schimb de experiență operațională în acest domeniu.

Acțiunea 1: UE va consolida cooperarea cu China în vederea îndeplinirii

responsabilităților comune la nivelul tuturor celor trei piloni ai Organizației Națiunilor
Unite, și anume drepturile omului, pacea și securitatea și dezvoltarea.

În ceea ce privește schimbările climatice, China este în același timp cel mai mare
emițător de dioxid de carbon și cel mai mare investitor la nivel mondial în energia din
surse regenerabile. UE salută rolul Chinei ca unul dintre principalii intermediari ai
Acordului de la Paris. În același timp, China construiește centrale pe cărbune în multe țări,
ceea ce subminează obiectivele mondiale ale Acordului de la Paris. În ceea ce privește
schimbările climatice și tranziția către o energie curată, China este un partener strategic cu
care trebuie să dezvoltăm în continuare o relație puternică, având în vedere amploarea
emisiilor sale (aproximativ 27 % din volumul mondial), care continuă să crească.
Parteneriatul nostru este esențial pentru succesul acțiunilor mondiale împotriva
schimbărilor climatice, pentru eforturile de tranziție către o energie curată și pentru
guvernanța oceanelor. Asumarea de către China a angajamentului de a-și plafona emisiile
înainte de 2030 ar da un nou impuls luptei împotriva schimbărilor climatice, în
conformitate cu Acordul de la Paris, și ar dinamiza luarea de măsuri la nivel mondial. În
plus, UE și China ar trebui să își consolideze cooperarea în ceea ce privește finanțarea
durabilă, pentru a direcționa fluxurile private de capital către o economie mai durabilă și
neutră din punct de vedere climatic.

Acțiunea 2: Pentru a combate cu mai multă eficacitate schimbările climatice, UE invită

China să își plafoneze emisiile înainte de 2030, în conformitate cu obiectivele Acordului
de la Paris.

III. Angajamentul în favoarea păcii internaționale, a securității și a dezvoltării

economice durabile
China este un partener strategic al UE pentru abordarea provocărilor mondiale și
internaționale. În același timp, există preocupări în materie de securitate și diferențe în
ceea ce privește aplicarea dreptului internațional, respectarea bunei guvernanțe și
dezvoltarea economică durabilă.

China are capacitatea și responsabilitatea de a juca un rol important în abordarea

provocărilor la adresa securității regionale. De exemplu, participarea Chinei la Planul

6
În perioada 2016-2018, ponderea celor 28 de state membre ale UE, luate împreună, la bugetul de menținere
a păcii a fost de 31,96 %. China avut o pondere de 10,24 %.

3
comun de acțiune cuprinzător cu Iranul și sprijinul acordat de China acestui plan au
constituit un factor major, inițial pentru încheierea acordului și, în prezent, pentru
asigurarea punerii în aplicare depline și eficace a acestuia7. Abordările coordonate ale UE
și ale Chinei în materie de operațiuni de combatere a pirateriei în Golful Aden și în largul
Cornului Africii au sporit securitatea transportului maritim în aceste zone.

Cooperarea viitoare rămâne importantă pentru consolidarea încrederii politice. China va

juca un rol important în asigurarea denuclearizării Republicii Populare Democrate
Coreene. UE dorește, de asemenea, să conlucreze cu China pentru a sprijini viitorul proces
de pace în Afganistan și a soluționa criza populației rohingya din Myanmar.

Revendicările maritime ale Chinei în Marea Chinei de Sud și refuzul său de a accepta
hotărârile de arbitraj obligatorii pronunțate în temeiul Convenției Națiunilor Unite asupra
dreptului mării prejudiciază ordinea juridică internațională și îngreunează soluționarea
tensiunilor care afectează rutele maritime de comunicare vitale pentru interesele
economice ale UE8. De asemenea, intră în contradicție cu cererile Chinei de reprezentare
în chestiunile legate de regiunea arctică.

Sporirea capabilităților militare ale Chinei, alături de viziunea sa cuprinzătoare și ambiția

sa de a avea, până în 2050, forțe armate care să fie cele mai avansate din punct de vedere
tehnologic ridică probleme de securitate pentru UE, deja într-o perspectivă pe termen scurt
și mediu. Amenințările hibride intersectoriale, inclusiv operațiunile informaționale, și
exercițiile militare ample nu numai că subminează încrederea, ci și reprezintă o provocare
la adresa securității UE și trebuie să fie abordate în contextul relației noastre reciproce.

Acțiunea 3: UE va aprofunda colaborarea cu China în ceea ce privește pacea și

securitatea, pe baza cooperării pozitive referitoare la Planul comun de acțiune
cuprinzător cu Iranul.

Activitatea Chinei în materie de afaceri și investiții în țările terțe, inclusiv în Balcanii de

Vest, în vecinătatea UE și în Africa, s-a extins. Investițiile chineze au contribuit la
creșterea a numeroase economii-gazdă. În același timp, aceste investiții neglijează în
mod frecvent durabilitatea socioeconomică și financiară și pot avea ca rezultat un grad
ridicat de îndatorare și transferul controlului asupra unor active și resurse strategice. Acest
fapt pune în pericol eforturile de a promova buna guvernanță socială și economică și, cel
mai important, statul de drept și drepturile omului.

În plus, întreprinderile europene nu beneficiază de condiții echitabile atunci când

concurează pe piețele țărilor terțe cu întreprinderi chineze care beneficiază de acces la
împrumuturi garantate de stat și de credite la export în condiții preferențiale și care aplică
standarde corporative și de muncă diferite.

În acest sens, UE ar trebui să continue să promoveze stabilitatea, dezvoltarea economică

durabilă și respectarea bunei guvernanțe, în parteneriat cu țările terțe și dând dovadă de
și mai multă hotărâre. Prezența internațională sporită a Chinei poate oferi oportunități
majore de cooperare trilaterală și implicare constructivă, atunci când se axează pe cerere și
se bazează pe interese comune și pe înțelegere reciprocă, în regiuni care au o importanță
majoră pentru UE, cum ar fi Africa. UE va încuraja China să îmbunătățească transparența

7
Aceste rezultate au fost obținute și prin intermediul copreședinției Grupului de lucru privind proiectul de
modernizare a reactorului de la Arak și datorită eforturilor de menținere a beneficiilor ridicării sancțiunilor.
8
A se vedea Declarația Înaltului Reprezentant, în numele UE, privind hotărârea pronunțată în arbitrajul
dintre Republica Filipine și Republica Populară Chineză din 15 iulie 2016.

4
și sustenabilitatea datoriei, prin punerea în aplicare a orientărilor operaționale ale G20
privind finanțarea durabilă, și va sprijini eforturile continue ale Clubului de la Paris în
direcția includerii creditorilor de pe piețele emergente.

În Balcanii de Vest și în vecinătatea sa, UE are interesul major de a-și urmări cu mai
multă eficacitate politicile sale de extindere și de vecinătate, tocmai pentru a consolida
reziliența partenerilor săi și pentru a asigura respectarea deplină a valorilor, normelor și
standardelor UE, în special în domenii esențiale cum ar fi statul de drept, achizițiile
publice, mediul, energia, infrastructura și concurența. Acest lucru implică punerea în
aplicare pe deplin a acordurilor internaționale cu forță juridică obligatorie 9 și acordarea de
prioritate capitolelor de negociere relevante ale procesului de extindere pentru a orienta
reformele cu mai multă fermitate.

Pentru a sprijini din punct de vedere financiar obiectivele UE și pentru a promova

investițiile sectorului privat, este nevoie de un acord rapid referitor la instrumentele de
acțiune externă ale următorului cadru financiar multianual. Printre acestea se numără
Instrumentul de preaderare10 și Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și
cooperare internațională, împreună cu Fondul european pentru dezvoltare durabilă+ din
cadrul acestuia, și, în special, garanția pentru investiții preconizată (60 de miliarde EUR)11.

Strategia UE privind conectarea Europei cu Asia12 oferă un cadru clar pentru

colaborarea într-un climat de încredere cu partenerii noștri, permițând Uniunii să caute
sinergii cu țările terțe, inclusiv cu China, în sectoarele transporturilor, energiei și
conectivității digitale, pe baza normelor și a standardelor internaționale. Principiile-cheie
ale implicării UE în sectorul conectivității sunt durabilitatea financiară, socială și de
mediu, transparența, achizițiile publice deschise și condițiile de concurență echitabile.
Platforma UE-China privind conectivitatea reprezintă o primă ocazie de a consolida
cooperarea și de a lucra în condiții de reciprocitate și transparență și ar trebui să fie
extinsă. Aceasta are ca scop promovarea coridoarelor de transport durabil, pe baza
principiilor politicii privind rețeaua transeuropeană de transport. În curând se va lansa un
studiu privind coridoarele feroviare dintre UE și China, în cadrul căruia se va analiza
posibilitatea creării de sinergii cu politica în domeniul rețelei transeuropene de transport13.

Acțiunea 4: Pentru a-și proteja interesele în ceea ce privește stabilitatea, dezvoltarea

economică durabilă și buna guvernanță în țările partenere, UE va aplica cu mai multă
fermitate acordurile bilaterale și instrumentele financiare existente și va colabora cu
China pentru ca aceasta să respecte aceleași principii prin punerea în aplicare a
Strategiei UE privind conectarea Europei cu Asia.

9
Cum ar fi acordurile de stabilizare și acordurile de asociere/zonele de liber schimb aprofundate și
cuprinzătoare.
10
Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument de
asistență pentru preaderare (IPA III), COM(2018) 465 final, 14.6.2018.
11
Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Instrumentului de
vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, COM(2018) 460 final, 14.6.2018.
12
Comunicare comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European,
Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Conectarea Europei cu Asia – Elementele
constitutive pentru o strategie a UE, JOIN(2018) 31, 19.9.2018.
13
Regulamentul (UE) nr. 1315/2013privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de
transport, JO L 348, 20.12.2013, p. 1.

5
IV. Dezvoltarea unor relații comerciale și de investiții mai echilibrate și bazate
într-o mai mare măsură pe reciprocitate
China este o piață strategică pentru UE și, reciproc, UE este o piață strategică pentru China,
schimburile comerciale dintre acestea având o valoare medie de peste 1 miliard EUR pe zi.
Piața internă și ponderea economică a Chinei, ambele în creștere, oferă oportunități
importante. China a devenit, de asemenea, în tot mai mare măsură un concurent strategic
al UE, însă nu a oferit un acces reciproc la piață și nu a menținut condiții de concurență
echitabile. Ponderea economică tot mai mare a Chinei sporește riscul ca economia
mondială să fie expusă la efectele negative de contagiune generate de denaturările din
cadrul sistemului economic al Chinei și de posibila încetinire bruscă a creșterii economice
a acesteia. Abordarea UE privind China ar trebui, prin urmare, să țină seama de evoluția
economiei chineze.

Politicile industriale și economice proactive și impuse de stat ale Chinei, cum ar fi „Made
in China 2025”14, vizează dezvoltarea unor întreprinderi campioane naționale și ajutarea
acestora să devină lideri mondiali în sectoare strategice de înaltă tehnologie. China își
păstrează piețele interne pentru întreprinderile sale campioane, protejându-le împotriva
concurenței prin deschiderea selectivă a pieței, acordarea de licențe și alte restricții în
materie de investiții, furnizarea de subvenții masive, atât întreprinderilor deținute de stat,
cât și celor din sectorul privat, închiderea pieței achizițiilor publice, impunerea unor
cerințe de localizare, inclusiv în cazul datelor, favorizarea operatorilor interni în ceea ce
privește protecția și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală și a altor
legi naționale, precum și limitarea accesului întreprinderilor străine la programe finanțate
de guvern. Pentru a avea acces la piața chineză, operatorii din UE trebuie să îndeplinească
o serie de cerințe oneroase, cum ar fi crearea de întreprinderi comune cu societăți locale
sau transferul de tehnologii-cheie către omologii chinezi. Unul dintre sectoarele în care
lipsa accesului reciproc pe piață este deosebit de acută este cel al serviciilor financiare. În
timp ce întreprinderile de tehnologie financiară (fintech) și de plăți online, furnizorii de
cărți de credit, băncile și asigurătorii din China își fac tot mai simțită prezența în UE,
operatorilor europeni li se refuză accesul pe piața chineză.

Având în vedere amploarea legăturilor noastre comerciale și de investiții, este important

să dezvoltăm o relație economică mai echilibrată și bazată într-o mai mare măsură
pe reciprocitate.

Acest obiectiv poate fi realizat prin diverse mijloace: colaborând cu China în cadrul
forurilor internaționale pentru a actualiza normele și făcând progrese decisive în
negocierile bilaterale, dar și utilizând instrumente, cum ar fi instrumentele de apărare
comercială modernizate și consolidate recent.

Organizația Mondială a Comerțului este piatra de temelie a sistemului comercial

multilateral, dar este necesar ca normele sale să fie modernizate și unele lacune trebuie
remediate pentru a se asigura condiții de concurență echitabile și pentru a elimina
practicile neloiale la care recurge China. Ar trebui ca China să se implice în mod
constructiv în aceste eforturi, inclusiv prin intermediul Grupului de lucru comun privind
reforma Organizației Mondiale a Comerțului, instituit cu ocazia reuniunii la nivel înalt

14
Promovarea unor sectoare cum ar fi industria tehnologiilor avansate ale informației, utilajele și robotica,
echipamentele aerospațiale și aeronautice, echipamentele de inginerie navală și navele dotate cu înaltă
tehnologie, echipamentele avansate de transport feroviar, vehiculele care economisesc energie și energia din
surse regenerabile, utilajele și echipamentele agricole, materialele noi, biofarmaceutica și produsele
medicale de înaltă performanță. A se vedea: 中国制造2025 (Made in China 2025), Consiliul de Stat,
8 mai 2015.

6
UE-China din 2018. O prioritate absolută în acest sens – și un indicator al implicării
Chinei – o reprezintă începerea negocierilor privind consolidarea disciplinelor referitoare
la subvențiile industriale. Realizarea de progrese în direcția eliminării transferurilor forțate
de tehnologie va avea, de asemenea, o importanță crucială.
Începând din 2013, se desfășoară negocieri referitoare la un acord cuprinzător privind
investițiile. Acesta ar fi un instrument esențial în ceea ce privește reechilibrarea relațiilor
de investiții și asigurarea unui tratament corect și echitabil pentru întreprinderile din UE
care își desfășoară activitatea în China, precum și în ceea ce privește asigurarea securității
juridice pentru întreprinderile chineze în cadrul pieței unice. În 2019, cele două părți ar
trebui să realizeze progrese substanțiale în cadrul negocierilor, astfel încât în 2020 să se
încheie un acord ambițios.
Semnarea, în următoarele săptămâni, a Acordului bilateral UE-China privind
siguranța aviației va încuraja comerțul cu aeronave și produse conexe și va asigura cel
mai înalt nivel de siguranță a aviației.
Încheierea rapidă a negocierilor referitoare la Acordul privind indicațiile geografice va
avea un rol esențial în asigurarea recunoașterii reciproce a indicațiilor geografice pe piața
celeilalte părți.
Exporturile de produse agricole și alimentare din UE către China fac obiectul unor
proceduri discriminatorii, imprevizibile și împovărătoare, al unor întârzieri excesive și al
unor decizii care nu se bazează pe date științifice. Pe lângă negocierile aflate în
desfășurare, Comisia va discuta cu statele membre procedurile actuale care vizează
negocierea în mod unitar. China ar trebui să trateze UE ca o singură entitate în ceea ce
privește exporturile de produse agricole și alimentare, aplicând în același timp principiul
regionalizării.

Toate cele de mai sus vor demonstra angajamentul Chinei în favoarea unei relații
economice reciproc avantajoase.

Acțiunea 5: Pentru a dezvolta o relație economică mai echilibrată și bazată într-o mai
mare măsură pe reciprocitate, UE invită China să respecte angajamentele comune
asumate de cele două părți. Printre acestea se numără reformarea Organizației Mondiale
a Comerțului, în special în ceea ce privește subvențiile și transferurile forțate de
tehnologie, și încheierea unor acorduri bilaterale, conform următorului calendar: cele
referitoare la investiții - până în 2020, cele referitoare la indicațiile geografice - rapid și
cele referitoare la siguranța aviației - în următoarele săptămâni.

UE are o piață a achizițiilor publice deschisă, care este cea mai mare din lume. În
același timp, întreprinderile din UE se confruntă adesea cu dificultăți în ceea ce privește
accesul la oportunitățile în materie de achiziții publice pe piețele din China, precum și pe
alte piețe străine, în special în sectoarele în care întreprinderile din UE sunt foarte
competitive (de exemplu, echipamentele de transport, telecomunicațiile, producerea de
energie electrică, echipamentele medicale și serviciile de construcții). Această tendință
protecționistă este în creștere.

7
Propunerea revizuită a Comisiei privind Instrumentul pentru achiziții publice
internaționale15 a fost transmisă Parlamentului European și Consiliului în ianuarie 2016.
Acest regulament ar spori influența UE pentru a negocia reciprocitatea și deschiderea
pieței, oferind noi oportunități întreprinderilor din UE.

Acțiunea 6: Pentru a promova reciprocitatea și a valorifica oportunitățile în materie de

achiziții publice din China, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să adopte
Instrumentul pentru achiziții publice internaționale înainte de sfârșitul anului 2019.

V. Consolidarea competitivității Uniunii și asigurarea unor condiții de concurență

echitabile
UE are nevoie de o abordare proactivă în vederea consolidării competitivității sale
economice și a asigurării unor condiții de concurență echitabile. UE va continua să ia
măsuri concrete pentru a întări piața unică, inclusiv capacitatea sa de a direcționa
investițiile acolo unde sunt în joc interesele sale strategice.
Crearea unei piețe unice a achizițiilor publice reprezintă una dintre cele mai importante
realizări ale pieței interne. Publicarea ofertelor la nivelul UE asigură transparența și
creează oportunități pentru întreprinderile din întreaga UE. O mai bună punere în aplicare
a normelor va asigura calitatea și securitatea în toate etapele procesului, utilizarea optimă a
resurselor și durabilitatea proiectelor. Având în vedere faptul că o parte semnificativă a
investițiilor publice în economia UE este cheltuită prin intermediul achizițiilor publice
(2 mii de miliarde EUR anual, reprezentând 14 % din PIB-ul UE), o abordare mai
strategică poate avea un impact major.

Prin urmare, o abordare mai strategică a cadrului UE în domeniul achizițiilor publice, care
să reflecte caracterul globalizat tot mai pronunțat al piețelor achizițiilor publice, ar
putea contribui la identificarea și eliminarea obstacolelor și a lacunelor care împiedică
instituirea în practică a unor condiții de concurență echitabile. De exemplu, normele ar
putea fi revizuite sau aplicarea lor ar putea fi consolidată, astfel încât să se asigure faptul
că procedurile de achiziții publice desfășurate în UE pe baza unor acorduri internaționale16
respectă principiile transparenței și egalității de tratament, prevăzute în tratat. De
asemenea, achizițiile publice pentru proiecte care beneficiază de finanțare din partea UE ar
trebui să garanteze un standard ridicat de calitate, securitate, durabilitate și responsabilitate
socială.

În plus, Comisia va publica orientări referitoare la cadrul legal privind accesul

ofertanților străini și al bunurilor străine pe piața UE, ținând cont de normele UE și de
normele internaționale în materie de achiziții publice, inclusiv privind ofertele anormal de
scăzute, precum și orientări referitoare la respectarea standardelor de securitate, de muncă
și de mediu și a normelor privind ajutoarele de stat.

15
Propunere modificată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul bunurilor
și al serviciilor din țări terțe pe piața internă a achizițiilor publice a Uniunii și procedurile de sprijinire a
negocierilor referitoare la accesul bunurilor și al serviciilor din Uniune pe piețele achizițiilor publice din țări
terțe, COM(2016) 034 final, 29.1.2019.
16
În temeiul normelor actuale, proiectele la care participă țări terțe sunt puse în aplicare prin intermediul
unor acorduri internaționale. În cadrul unor astfel de acorduri, părțile pot conveni asupra unor norme
specifice privind achizițiile publice. În acest caz, instrumentele UE în materie de achiziții publice nu sunt
aplicabile, dar respectivele norme specifice privind achizițiile publice trebuie să respecte principiile de bază
ale transparenței și egalității de tratament, prevăzute în tratat.

8
Acțiunea 7: Pentru a asigura faptul că se ține seama nu numai de prețuri, ci și de
nivelurile ridicate ale standardelor de muncă și de mediu, Comisia va publica, până la
jumătatea anului 2019, orientări privind accesul ofertanților străini și al bunurilor străine
pe piața achizițiilor publice din UE. Comisia va analiza, împreună cu statele membre,
punerea în aplicare a cadrului actual pentru a identifica deficiențele înainte de sfârșitul
anului 2019.

Instrumentele de politică ale UE nu abordează pe deplin efectele pe care subvențiile

acordate de guverne străine le generează în cadrul pieței interne a UE. Instrumentele
politicii UE în domeniul concurenței se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor
operatorilor economici, indiferent de originea lor. Normele UE privind ajutoarele de stat
acoperă doar ajutoarele acordate de statele membre. În plus, controlul concentrărilor
economice în UE nu oferă Comisiei posibilitatea de a interveni împotriva cumpărării unei
întreprinderi europene pentru simplul motiv că cel care a achiziționat-o a beneficiat de
subvenții străine. Instrumentele de apărare comercială abordează subvențiile care
afectează prețul produselor importate în UE, însă nu acoperă toate efectele potențiale ale
subvențiilor neloiale sau ale sprijinului neloial din partea țărilor terțe.

Pentru a remedia această lacună, este necesar să se identifice modul în care UE ar putea
să facă față în mod corespunzător efectelor de denaturare generate pe piața internă a
UE de participațiile țărilor terțe și de finanțarea publică a întreprinderilor străine.

Acțiunea 8: Pentru a remedia pe deplin efectele de denaturare generate pe piața internă

de participațiile țărilor terțe și de finanțarea publică străină, Comisia va identifica,
înainte de sfârșitul anului 2019, modalitățile de remediere a lacunelor existente în dreptul
UE.

În contextul strategiei reînnoite privind politica industrială17, UE ar trebui să promoveze

cooperarea transfrontalieră industrială, cu actori europeni puternici, în jurul
lanțurilor valorice strategice care sunt esențiale pentru competitivitatea industrială a UE
și autonomia strategică a acesteia. Activitatea Forumului strategic pentru proiectele
importante de interes european comun joacă un rol important, la fel ca și punerea în
aplicare cu participarea tuturor statelor membre a unor inițiative cum ar fi Planul
coordonat de acțiune al UE privind inteligența artificială18 și proiectul Alianței europene
pentru baterii19, convenite recent.

Bazându-se pe Strategia europeană pentru inteligența artificială20, Planul coordonat

prevede o serie de măsuri operaționale menite să maximizeze impactul investițiilor și să
ajute Europa să devină un lider mondial în domeniul dezvoltării și utilizării inteligenței

17
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și
Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Investițiile într-o industrie
inteligentă, inovatoare și durabilă. O strategie reînnoită privind politica industrială a UE,
COM(2017) 0479 final, 13.9.2017.
18
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Comitetul Economic și Social
European și Comitetul Regiunilor – Planul coordonat privind inteligența artificială, COM(2018) 795 final,
7.12.2018.
19
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și
Comitetul Regiunilor – Europa în mișcare. Mobilitate durabilă pentru Europa: sigură, conectată și curată,
anexa 2 – Plan de acțiune strategic privind bateriile, COM(2018) 293 final, 17.5.2018.
20
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Comitetul Economic și Social
European și Comitetul Regiunilor – Inteligența artificială pentru Europa, COM(2018) 237 final, 25.4.2018.

9
artificiale de vârf, etice și sigure. Aceste acțiuni comune se concentrează în special pe
sporirea investițiilor, punerea la dispoziție a mai multor date, încurajarea talentelor și
asigurarea încrederii. O astfel de cooperare mai strânsă și mai eficientă este esențială
pentru punerea în aplicare a abordării bazate pe valori a UE în ceea ce privește inteligența
artificială fiabilă și centrată pe om, o condiție-cheie pentru acceptarea pe scară largă.

Planul de acțiune strategic privind bateriile, adoptat în mai 2018, vizează crearea în
Europa a unui „ecosistem” al bateriilor competitiv, durabil și inovator, care să acopere
întregul lanț valoric. Bateriile sunt esențiale pentru stocarea energiei și pentru o mobilitate
curată și vor avea o importanță strategică pentru modernizarea industriei UE. Se acordă o
atenție specială asigurării unei aprovizionări fiabile cu materii prime și a accesului la
pământurile rare.

Pentru a asigura competitivitatea pe termen lung a operatorilor din UE, inclusiv în

domenii în care întreprinderile din UE nu beneficiază de acces reciproc pe piață, UE are
nevoie de un program ambițios Orizont Europa21, deschis țărilor terțe și
organizațiilor internaționale, astfel încât să rămână în avangarda cercetării și
inovării mondiale. Acest program ar trebui, de asemenea, să conțină norme clare privind
exploatarea rezultatelor și să permită accesul reciproc efectiv la finanțarea cercetării și
dezvoltării.

Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să ajungă rapid la un acord asupra

programului Orizont Europa.

VI. Consolidarea securității infrastructurii critice și a bazei tehnologice

Investițiile străine în sectoare strategice, achiziționarea de active, tehnologii și
infrastructuri critice în UE, implicarea în stabilirea standardelor UE și furnizarea de
echipamente critice pot reprezenta riscuri la adresa securității UE. Acest lucru este
relevant mai ales în ceea ce privește infrastructura critică, precum rețelele 5G, care vor fi
esențiale pentru viitorul nostru și trebuie să fie pe deplin sigure.

Rețelele 5G vor constitui viitoarea coloană vertebrală a societăților și a economiilor

noastre, conectând miliarde de obiecte și de sisteme, inclusiv sisteme sensibile de
tehnologie a informației și comunicațiilor în sectoare critice. Orice vulnerabilitate a
rețelelor 5G ar putea fi exploatată pentru a pune în pericol aceste sisteme și infrastructura
digitală, existând riscul provocării unor daune foarte grave. O serie de instrumente ale UE,
printre care se numără Directiva privind securitatea rețelelor și a informațiilor22, recent
aprobata Lege privind securitatea cibernetică23 și Codul european al comunicațiilor
electronice24, vor facilita consolidarea cooperării în materie de combatere a atacurilor

21
Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului-cadru
pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare,
COM(2018) 435 final, 7.6.2018.
22
Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri
pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune, JO L 194,
19.7.2016, p. 1.
23
Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind ENISA, „Agenția UE pentru
securitate cibernetică”, de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 526/2013 și privind certificarea de securitate
cibernetică pentru tehnologia informației și comunicațiilor („Legea privind securitatea cibernetică”),
COM(2017) 0477 final, 13.9.2017.
24
Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a
Codului european al comunicațiilor electronice, JO L 321, 17.12.2018, p. 36.

10
cibernetice și vor permite statelor membre ale UE să acționeze în comun pentru a-și
proteja economia și societatea.
După reuniunea Consiliului European, Comisia va adopta o recomandare de abordare
comună a UE privind riscurile în materie de securitate care vizează rețelele 5G, pe baza
unor măsuri de evaluare și gestionare a riscurilor coordonate la nivelul UE, a unui cadru
eficace de cooperare și de schimb de informații și a conștientizării comune a situației la
nivelul UE privind rețelele de comunicații critice.
În plus, la 8 martie 2019, Comisia și Înaltul Reprezentant au propus instituirea unui
regim de sancțiuni orizontale pentru combaterea atacurilor cibernetice. Regimul
propus are o acoperire mondială și va permite un răspuns flexibil din partea UE, indiferent
de locul din care sunt lansate atacurile cibernetice și indiferent dacă acestea sunt efectuate
de actori statali sau nestatali. Acest regim de sancțiuni, atunci când va fi adoptat, ar
permite Uniunii să reacționeze la atacurile cibernetice cu un „efect semnificativ”, care
amenință integritatea și securitatea UE, a statelor sale membre și a cetățenilor acestora.

UE va sprijini eforturile multilaterale, în special în contextul G20, de a promova fluxurile

de date libere și sigure, pe baza unor măsuri de protecție solide în ceea ce privește
confidențialitatea datelor cu caracter personal.

Acțiunea 9: În vederea asigurării protecției împotriva eventualelor implicații grave în

materie de securitate pentru infrastructurile digitale critice, este necesară o abordare
comună a UE în ceea ce privește securitatea rețelelor 5G. Pentru a demara acest proces,
Comisia Europeană va emite o recomandare după reuniunea Consiliului European.

Noul regulament de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine

directe va intra în vigoare în aprilie 2019 și se va aplica pe deplin începând din
noiembrie 202025. Acesta va oferi un instrument solid pentru a detecta investițiile străine
în active, tehnologii și infrastructuri critice și pentru a spori gradul de conștientizare cu
privire la astfel de investiții. Acesta va permite, de asemenea, identificarea în comun și
combaterea amenințărilor la adresa securității și a ordinii publice reprezentate de
achizițiile în sectoare sensibile.
Statele membre ar trebui să folosească perioada cuprinsă între data de intrare în vigoare a
regulamentului și data de începere a aplicării acestuia pentru a aduce modificările necesare
practicilor și legislației naționale și pentru a înființa structurile administrative care să
asigure o cooperare eficace la nivelul UE cu Comisia, în conformitate cu mecanismele
instituite.

Acțiunea 10: Pentru a detecta riscurile în materie de securitate generate de investițiile

străine în active, tehnologii și infrastructuri critice și pentru a spori gradul de
conștientizare referitor la aceste riscuri, statele membre ar trebui să asigure punerea în
aplicare rapidă, deplină și eficace a Regulamentului privind examinarea investițiilor
străine directe.

Normele UE privind controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare îi permit

acesteia să monitorizeze exporturile în sectorul tehnologiilor-cheie și să le verifice din
perspectiva preocupărilor legate de securitate. Propunerea Comisiei de modernizare a

25
Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru pentru examinarea
investițiilor străine directe în Uniune (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

11
Regulamentului privind controlul exporturilor26 include tehnologia de securitate și de
supraveghere cibernetică. Regulamentul ar consolida capacitatea UE de a se adapta la
evoluția riscurilor în materie de securitate și de a le atenua, precum și de a se adapta la
evoluțiile tehnologice rapide.

Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să adopte cât mai rapid posibil
normele modernizate ale UE privind controlul exporturilor.

VII. Concluzie
Comisia și Înaltul Reprezentant invită Consiliul European să aprobe următoarele
acțiuni:

Acțiunea 1: UE va consolida cooperarea cu China în vederea îndeplinirii

responsabilităților comune la nivelul tuturor celor trei piloni ai Organizației Națiunilor
Unite, și anume drepturile omului, pacea și securitatea și dezvoltarea.
Acțiunea 2: Pentru a combate cu mai multă eficacitate schimbările climatice, UE invită
China să își plafoneze emisiile înainte de 2030, în conformitate cu obiectivele Acordului
de la Paris.
Acțiunea 3: UE va aprofunda colaborarea cu China în ceea ce privește pacea și
securitatea, pe baza cooperării pozitive referitoare la Planul comun de acțiune
cuprinzător cu Iranul.
Acțiunea 4: Pentru a-și proteja interesele în ceea ce privește stabilitatea, dezvoltarea
economică durabilă și buna guvernanță în țările partenere, UE va aplica cu mai multă
fermitate acordurile bilaterale și instrumentele financiare existente și va colabora cu
China pentru ca aceasta să respecte aceleași principii prin punerea în aplicare a
Strategiei UE privind conectarea Europei cu Asia.
Acțiunea 5: Pentru a dezvolta o relație economică mai echilibrată și bazată într-o mai
mare măsură pe reciprocitate, UE invită China să respecte angajamentele comune
asumate de cele două părți. Printre acestea se numără reformarea Organizației Mondiale
a Comerțului, în special în ceea ce privește subvențiile și transferurile forțate de
tehnologie, și încheierea acordurilor bilaterale, conform următorului calendar: cele
referitoare la investiții - până în 2020, cele referitoare la indicațiile geografice - rapid și
cele referitoare la siguranța aviației - în următoarele săptămâni.
Acțiunea 6: Pentru a promova reciprocitatea și a valorifica oportunitățile în materie de
achiziții publice din China, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să adopte
Instrumentul pentru achiziții publice internaționale înainte de sfârșitul anului 2019.
Acțiunea 7: Pentru a asigura faptul că se ține seama nu numai de prețuri, ci și de
nivelurile ridicate ale standardelor de muncă și de mediu, Comisia va publica, până la
jumătatea anului 2019, orientări privind accesul ofertanților străini și al bunurilor străine
pe piața achizițiilor publice din UE. Comisia va analiza, împreună cu statele membre,
punerea în aplicare a cadrului actual pentru a identifica deficiențele înainte de sfârșitul
anului 2019.

26
Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui regim al Uniunii
pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice și tranzitului în ceea
ce privește produsele cu dublă utilizare (reformare), COM(2016) 616 final, 28.9.2016.

12
Acțiunea 8: Pentru a remedia pe deplin efectele de denaturare generate pe piața internă
de participațiile țărilor terțe și de finanțarea publică străină, Comisia va identifica,
înainte de sfârșitul anului 2019, modalitățile de remediere a lacunelor existente în dreptul
UE.
Acțiunea 9: În vederea asigurării protecției împotriva eventualelor implicații grave în
materie de securitate pentru infrastructurile digitale critice, este necesară o abordare
comună a UE în ceea ce privește securitatea rețelelor 5G. Pentru a demara acest proces,
Comisia Europeană va emite o recomandare după reuniunea Consiliului European.
Acțiunea 10: Pentru a detecta riscurile în materie de securitate generate de investițiile
străine în active, tehnologii și infrastructuri critice și pentru a spori gradul de
conștientizare referitor la aceste riscuri, statele membre ar trebui să asigure punerea în
aplicare rapidă, deplină și eficace a Regulamentului privind examinarea investițiilor
străine directe.

13