Academia Militară a Forţelor Armate

“Alexandru cel Bun”

TEMA:Politica de securitate și apărare

comună a UE – de la Strategia (Solana)
la Strategia globală și Busola strategica.
AUTOR:
locotenent Boris RĂILEANU

Chișinău 2023
 AGENDA

1) Cooperarea UE în materie de securitate și apărare.

2) Strategia Solana și alte politici de securitate de acțiune externă.

3) Strategia globală și perspective pentru Republica Moldova.

4) Busola strategică : conținut și instrumente de acțiune .

 Cooperarea UE în materie de securitate și apărare.

• Politica de securitate și apărare comună (PSAC) face parte integrantă din politica externă și de securitate
comună (PESC) a Uniunii. PSAC reprezintă principalul cadru de politică prin care statele membre pot
dezvolta o cultură strategică europeană a securității și apărării, pot aborda conflictele și crizele împreună,
pot proteja Uniunea și cetățenii săi și pot consolida pacea și securitatea internațională. Ca urmare a
contextului geopolitic tensionat, PSAC este una dintre politicile cu cea mai rapidă dezvoltare din ultimii
10 ani. Începând cu 24 februarie 2022, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a implicat o
resetare geopolitică pentru Europa și a dat un nou impuls pentru ceea ce ar trebui să devină o uniune a
apărării a UE.
• Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care acționează și în calitate
de vicepreședinte al Comisiei Europene (VP/ÎR), ocupă rolul instituțional central.
• El prezidează Consiliul Afaceri Externe în configurația miniștrilor apărării, care reprezintă organismul
decizional pentru PSAC. Este responsabil cu prezentarea propunerilor privind PSAC către statele membre.
VP/ÎR este șeful Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și directorul Agenției Europene de
Apărare (AEA).
 ORGANIZAREA ȘI
INSTRUMENTE
• Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care acționează
și în calitate de vicepreședinte al Comisiei Europene (VP/ÎR), ocupă rolul instituțional central.
• El prezidează Consiliul Afaceri Externe în configurația miniștrilor apărării, care reprezintă
organismul decizional pentru PSAC. Este responsabil cu prezentarea propunerilor privind
PSAC către statele membre. VP/ÎR este șeful Serviciului European de Acțiune Externă
(SEAE) și directorul Agenției Europene de Apărare (AEA).
• Consiliul European și Consiliul Uniunii Europene iau decizii referitoare la PSAC în
unanimitate. Printre excepțiile notabile se numără deciziile referitoare la AEA și la cooperarea
structurată permanentă în cazul cărora se aplică votul cu majoritate calificată. 
• Începând din 2016, PSAC a înregistrat o serie de succese, inclusiv lansarea PESCO; o
structură permanentă de comandă și control pentru planificarea și conducerea misiunilor
militare neexecutive; Pactul privind PSAC civilă; o revizuire strategică a dimensiunii civile a
PSAC; precum și un instrument european pentru pace (IEP) în afara bugetului.
 Strategia Solana și alte politici de securitate
de acțiune externă

În decembrie 2003, Consiliul European a adoptat Strategia

europeană de securitate (SES). Aceasta a stabilit, pentru prima
dată, principii și obiective clare pentru promovarea intereselor
UE în materie de securitate, pe baza valorilor principale. Are o
abordare cuprinzătoare și rămâne pe deplin relevantă. Strategia
Solana nu înlocuiește SES, ci o consolidează. Acesta ne dă
posibilitatea de a analiza cât de corect a acționat, în practică,
precum și ceea ce poate fi făcut pentru a îmbunătăți
implementarea.
 Provocări globale și
amenințări principale

• SES a identifi cat o serie de amenințări și provocări la

adresa intereselor UE în materie de securitate. Acestea nu
au dispărut: unele au devenit mai importante, și toate au
devenit mai complexe.

1. Schimbările climatice
2. Securitatea energetică
3. Securitatea cibernetică
4. Terorismul și criminalitatea organizată
5. Proliferarea armelor de distrugere în masă
 Strategia globală
• Strategia globală a prezentat o viziune a locului Europei în lume, dar a și
promovat, în esență, o mai mare coerență a acțiunilor externe ale Uniunii. A
susținut necesitatea de a fi mai „integrați”, nu doar ca o modalitate de a
progresa către o Uniune cu legături tot mai strânse, ci, în primul rând, pentru
ca acțiunile să devină mai eficiente și mai incisive. În acești ani, sa realizat
progrese în sincronizarea politicilor de dezvoltare și de securitate. Legătura
dintre evenimentele interne și cele externe a devenit imposibil de negat, iar
politicile UE au evoluat în consecință. Sa creat instrumente financiare mai
inteligente, cum ar fi fondurile fiduciare, iar statele membre ale UE
colaborează în Consiliul de Securitate al ONU în moduri care păreau
imposibile .
• Strategia globală a fost busola comună în aceste vremuri dificile. Aceasta a
fost rezultatul a doi ani de reflecție colectivă la nivelul instituțiilor și al
statelor membre ale UE, la care au participat și societatea civilă și mediul
academic. Pe parcursul acestui proces, sa ajuns la un nou consens asupra a
ceea ce este necesar pentru Uniunea , a ceea ce lipsește și a direcției de urmat.
 Perspective pentru Republica
Moldova

• Obiectivul general al cooperării pentru dezvoltare dintre UE

şi Republica Moldova pe termen lung reprezintă integrarea
Republicii Moldova în Uniunea Europeană, precum şi
apropierea de valorile acesteia.
• Cooperarea pentru dezvoltare în Europa de Est este
democraţia consolidată, dezvoltarea durabilă şi echitabilă,
precum şi alinierea cu UE şi valorile acesteia. Cooperarea
pentru dezvoltare cu Republica Moldova va contribui,
astfel, la realizarea obiectivului Politicii Suediei privind
Dezvoltarea Globală: de a contribui la o dezvoltare globală
durabilă şi echitabilă în baza perspectivei drepturilor omului
și din perspectiva păturilor vulnerabile.
 Busola strategică : conținut și
instrumente de acțiune .

• Consiliul a aprobat formal Busola strategică, într-un moment în care asistăm la

revenirea războiului în Europa.
• Busola oferă Uniunii Europene un plan de acțiune ambițios pentru consolidarea politicii
UE de securitate și apărare până în 2030.
• Obiectivul Busolei strategice este de a face din UE un furnizor de securitate mai
puternic și mai capabil. 
• O UE mai puternică și mai capabilă în materie de securitate și apărare va aduce o
contribuție pozitivă la securitatea mondială și transatlantică și este complementară
NATO, care rămâne baza apărării colective pentru membrii săi. De asemenea, UE își va
intensifica sprijinul pentru ordinea mondială bazată pe norme, în centrul căreia se află
Organizația Națiunilor Unite.
 Busola strategică : conținut și
instrumente de acțiune .

• Busola strategică oferă o evaluare comună a mediului

strategic în care UE își desfășoară acțiunile și
a amenințărilor și provocărilor cu care se confruntă
Uniunea. Documentul prezintă propuneri concrete și
realizabile, cu un calendar foarte precis de punere în
aplicare, pentru a îmbunătăți capacitatea UE de a acționa în
mod decisiv în situații de criză și de a-și apăra securitatea și
cetățenii.
• Busola acoperă toate aspectele politicii de securitate și
apărare și este structurată în jurul a patru
piloni: acțiune, investiții, parteneriate și securitate.
 CONCLUZII

• În urma materialului studiat putem observa evoluția politicii

de securitate și apărare comună a UE pe parcurs de 20 de
ani. Observăm că politica de securitate a UE sa transformat
din una mai pasivă și inertă în una mai decisivă și concretă.