REFERAT

Strategia de securitate a UE și strategia de securitate a României:

asemănări și diferențe

2018
 CUPRINS

Introducere.................................................................................................................................................3

1 Strategia europeană de securitate.......................................................................................................3

1.1 Mediul de securitate: provocări globale şi ameninţări principale...............................................3

1.2 Obiective Strategice....................................................................................................................4

1.3 Principii și Orientări strategice pentru acţiune............................................................................5

2 Strategia de securitate a României.....................................................................................................5

2.1 Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015 ‐ 2019.............................................5

2.1.1 Obiectivele naţionale de securitate......................................................................................5

2.1.2 Mediul global de securitate..................................................................................................7

2.1.3 Dimensiuni de securitate la nivel euro‐atlantic....................................................................7

2.1.4 Mediul de securitate regional...............................................................................................8

2.1.5 Factori de risc cu privire la securitate naţionale a României...............................................8

3 Asemănări și deosebiri.......................................................................................................................9

3.1 Asemănări....................................................................................................................................9

3.2 Deosebiri.....................................................................................................................................9

Concluzii..................................................................................................................................................10

Bibliografie..............................................................................................................................................10

2
Introducere

Majoritatea cetățenilor Uniunii Europene trăiesc într-un mediu relativ sigur, la fel și în România.
Totodată, societățile noastre se confruntă cu amenințări puternice cu privire la securitate, care devin tot
mai seriose și mai complexe. În timpul prezent, multe dintre provocările cu privire la securitate au un
caracter transfrontalier. Niciun stat membru al UE nu este în măsură să răspundă acestor amenințări de
sine stătător. Pentru a asigura securitatea cetățenilor statului nostru și a securiza funcționarea statului de
drept, există Strategia de securitate a României. Acesta este un document oficial, actualizat care
stabilește o serie de aspecte legate de securitatea statului. La nivelul Uniunii Europene, la fel există o
asemenea strategie care fost definită pentru a permite societății europene să facă față amenințărilor
existente și viitoare cu privire la securitate societății europene, a cetățenilor și a organizațiilor din
uniune. Strategiile prevede remarcea provocărilor cu privire la securitatea internă a regiunilor în cadrul
în care, în timpul prezent, multe dintre provocările cu privire la securitate trec orice hotare fizice. De
asemenea, strategiile identifică principii și orientări mutuale - respectând toate drepturile. În cadrul
acestei lucrări vom analiza ambele Strategii și vom identifica principalele noțiuni și reglementări din
acestea, iar la final vom face o comparație între ele. Ultima parte a lucrării va prezenta concluziile
formulate.

1 Strategia europeană de securitate

Aceasta a fost adoptată în decembrie anul 2003 și a devenit baza dezvoltării politicii externe și de
securitate a Uniunii Europene. Uniunea Europeană, instituţiile și țările membre apără și asigură
libertatea și securitatea internă1. Eliminarea controalelor la frontierele interne în cadrul spaţiului
Schengen a fost un pas înainte important. Strategia demonstrează un angajament ferm de a continua să
înregistrarea progreselor la capitolele libertate, justiţie și securitate.

1.1 Mediul de securitate: ameninţări principale și provocări globale

Provocările globale sunt: războaie, foamete, SIDA, sărăcia 2, conflictele violente3 şi problemele politice,
concurenţa pentru resurse naturale, etc.

Ameninţări cheie sunt: terorismul, extremismul religios 4, forța modernizării, crizele culturale, şi
politico-sociale, separarea socială tinerilor care trăiesc în societăţi străine, proliferarea armelor de
1
Uniunea Europeană garantează respectarea drepturilor omului, statul de drept și solidaritatea tuturor cetățenilor săi.
2
Cel mai adeasea în țările subdezvoltate și în regiunea Africii centrale.
3
În special în țările musulmane.

3
distrugere în masă5, potenţialul armelor biologice, chimice şi radiologice, răspândirea rachetelor,
conflictele regionale6, criminalitatea organizată789, comerţul sexual, etc

1.2 Obiective Strategice

Abordarea ameninţărilor: împotriva finanţării terorismului10, asistenţa juridică mutuală cu SUA,
consolidarea Agenţiei Europene pentru Energie Atomică 11, intensificea a controalelor exporturilor şi a
combaterii transporturilor ilegale, soluţionarea conflictelor regionale 12, instalarea bunei guvernări în
regiunea balcanică, promovarea valorilor democraţiei, prevenirea conflictelor şi însăși prevenirea
ameninţărilor.

Construirea securităţii în vecinătate: Integrarea statelor candidate, stabilitate in Balcani, Caucazul de

Sud, soluţionarea conflictului arabo-israelian, etc

O ordine regională bazată pe multilateralismul: Cadrul de bază pentru relaţiile internaţionale este
reprezentat de documentul Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite 1314. Consiliul de Securitate al ONU are
ca responsabilitate primordială menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale. Instituţiile de genul la
OMC şi instituţiile financiare internaţionale şi-au mărit numărul de membri. Organizația Nord
Atlantică reprezintă o remarce semnificativă a acestei schimbări 15. Organizaţiile regionale formează,
similar, guvernanţa globală: ASEAN, MERCOSUR şi Uniunea Africană, etc.

4
Acestea două tot mai mult sau accentuat prin atentatele provocate de radicaliștii musulmani în capitalele europene, cum ar
fi în Paris, Berlin, etc.
5
Lucrare de licenţă, Apărarea si Securitatea Naţională În Paradigma Integrării României În Structurile Europene Si
Euroatlantice, disponibil la scritub.com/stiinta/s2476.php 03.5.18
6
Menționăm că chiar și în Europa, în regiunea peninsulei balcanice există zone de conflict ”înghețate”, dar care pot sa
izbucnească în orice moment nesigur, dintre acestea – regiunea Kosovo, Transnistria, Donbas, etc.
7
Cum ar fi gruparea Statul Islamic.
8
Agenţia Naţională Antidrog, articolul Strategia de securitate internă a UE în acțiune: cinci pași către o Europă mai sigură,
disponibil la ana.gov.ro/doc_strategice.pdf 03.5.18
9
Lucrare de licenţă, Apărarea si Securitatea Naţională În Paradigma Integrării României În Structurile Europene Si
Euroatlantice, disponibil la scritub.com/stiinta/s2476.php 03.5.18
10
Agenţia Naţională Antidrog, articolul Strategia de securitate internă a UE în acțiune: cinci pași către o Europă mai sigură,
disponibil la ana.gov.ro/doc_strategice.pdf 03.5.18
11
Eforturile mutuale ale acestor două organizații au determinat Iranul să accepte controlul asupra folosirii energiei atomice.
12
Nu putem să nu menționăm aici migrația în masă către UE ca urmare a conflictului din Palestina. Grație eforturilor de
colaborare a UE cu Turcia, migrația în masă din regiunea respectivă a fost oprită.
13
Aceasta este un tratat care înființează organizația internațională numită Organizația Națiunilor Unite. Acesta a intrat în
vigoare la data de 24 octombrie 1945, după care a fost ratificat de către cei cinci membri permanenți ai Consiliului de
Securitate: Republica China (mai târziu înlocuită cu Republica Populară Chineză), Franța, Uniunea Republicilor Socialiste
Sovietice (mai târziu înlocuită de Federația Rusă), Regatul Unit, și Statele Unite și de majoritatea celorlalte state semnatare.
14
Lucrare de licenţă, Apărarea si Securitatea Naţională În Paradigma Integrării României În Structurile Europene Si
Euroatlantice, disponibil la scritub.com/stiinta/s2476.php 03.5.18
15
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (abreviat NATO în engleză) este o alianță politico-militară stabilită în 1949,
prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat la Washington la 4 aprilie 1949. La moment cuprinde 29 de state din Europa și
America de Nord.

4
1.3 Principii și Orientări strategice pentru acţiune
Valorile și principiile stabilite și scrise în Carta drepturilor fundamentale: politici de justiţie, securitate
și libertate; protecţia tuturor cetăţenilor; transparenţa și responsabilitatea în cadrul politicilor de
securitate; dialogul; integrarea, incluziunea socială și contracararea discriminării; solidaritatea între
statele membre; încrederea mutuală.

Orientări strategice pentru acţiune: O abordare largă și globală a securităţii interne; Asigurarea
supravegherii judiciare și democratice; Formularea unui model global pentru schimbul electronic de
informaţii; Cooperarea operaţională16; Cooperarea judiciară - penală; Managementul integru al
frontierelor; Inovărea și a formărea; Cooperarea cu ţările externe în materie de securitate; Flexibilitatea
la schimbările ulterioare.

2 Strategia de securitate a României

Politica securităţii române urmăreşte asigurarea nevoilor vitale pentru societate naţională: subzistenţă,
apărare, reproducere1718.

2.1 Strategia naţională de apărare a Romaniei pentru perioada 2015 ‐ 2019

Conform prevederilor din Constituţia României şi Legea 473/2004 cu privire la planificea apărării,
Strategia naţională de apărare a României, este instrmentul de bază care fundamentează planificea
apărării naţionale și asigură cadrul strategic de organizare şi coordonare a activităţilor cu privire la
apărarea ţării şi securitatea țării, prin Consiliul Suprem de Apărare a Ţării 19. Prin obiectivele sale,
Strategia se referă la apărarea Romaniei și securitatea națională per general. Strategia prevede
convergenţa cu principiile UE de securitate, enunțate în Strategia de Securitate Internă a Uniunii
Europene și Strategia de Securitate Europeană.

2.1.1 Obiectivele naţionale de securitate

Acestea sunt: ”demnitatea umană, drepturile și libertățile cetățenilor țării, dezvoltarea liberă a
personalității umane, dreptatea și pluralismul, egalitatea în fața legislației: demnitatea; coeziunea civică

16
Considerăm că anume cooperarea internațională stă la baza bunăstării și securității UE, respectiv are o importanță
deosebit de mare.
17
Strategia de Securitate a Romaniei privește țara atât ca stat independent cât și ca stat membru al Uniunii Europene.
18
Andrei Vocila blog, articolul Strategia Naţională de Securitate a României, disponibil la
andreivocila.wordpress.com/strategia-nationala-de-securitate-a-romaniei/ 03.5.18
19
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este autoritatea administrativă autonomă investită, potrivit Constituţiei, cu
organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională. Activitatea Consiliului
Suprem de Apărare a Ţării este supusă examinării şi verificării parlamentare.

5
și afirmarea identității naționale; integritatea statală şi teritorială a țării 20, democraţia constituțională şi
statul de drept”. Principii: ”continuitatea, principiu care reiese din necesitatea coerenţei;
predictibilitatea, principiu care priveşte elaborarea şi implementarea politicilor de securitate naţională;
legalitatea; proporționalitatea, principiu care prevede adecvarea acțiunilor pentru asigurarea securității
naționale conform obiectivelor stabilite. Interesele naţionale de securitate ale țării sunt”21: ”menţinerea
integrităţii, unităţii, suveranităţii şi independenţei statului român; garantarea drepturilor şi libertăţilor
democratice fundamentale, asigurarea bunăstării, siguranţei şi protecţiei cetăţenilor României;
dezvoltarea economică şi socială a ţării, în pas cu dezvoltarea contemporană; realizarea condiţiilor
pentru integrarea României ca membru al NATO şi UE; afirmarea identităţii naţionale şi promovarea
acesteia ca parte a comunităţii de valori democratice; valorificea şi dezvoltarea patrimoniului cultural
naţional şi a capacităţii de creaţie a poporului român; protecţia mediului înconjurător” 22. În apărarea şi
promovarea intereselor naţionale țara va respecta principiile dreptului internaţional, va stimula dialogul
şi cooperarea. În definirea intereselor țării de securitate, Strategia se raportează la prevederile
Constituţiei. Ultimile sunt: ”garantarea caracterului naţional, a suveranităţii, independenţei, unităţii şi
indivizibilităţii statului; apărarea integrităţii și inalienabilității teritoriale a țării; apărarea şi consolidarea
democraţiei constituţionale şi a statului de drept; protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
tuturor cetățenilor și garantar a siguranţei lor; garantarea dreptului la păstrarea, dezvoltarea și
exprimarea identităţii etnice, culturale lingvistice și religioase persoanelor aparținând minorităților
naționale; valorificea resurselor şi a poziţionării geo‐strategice ale ţării noastre; reducerea decalajelor
de dezvoltare şi reconstrucţia marilor sisteme publice; asigurarea ireversibiIităţii apartenenţei la
sistemul de apărare colectivă transatlantic; consolidarea UE. Obiectivele politicii de securitate naţională
sunt23: păstrarea independenţei, suveranităţii, unităţii şi integrităţii teritoriale a statului român, în
condiţiile aderării la N.A.T.O.24 şi UE; garantarea ordinii constituţionale, consolidarea statului de drept
şi a mecanismelor democratice de funcţionare a societăţii româneşti prin: asigurarea libertăţilor
democratice ale cetăţenilor, a drepturilor şi îndatoririlor constituţionale, a egalităţii şanselor,
perfecţionarea sistemului politic şi dezvoltarea modalităţilor de realizare a solidarităţii sociale,
aprofundarea reformei în justiţie, întărirea autorităţii instituţiilor statului, consolidarea mecanismelor de

20
Trebuie să menționăm aici că majoritate afirmărilor de separatism sunt eliminate rapid de forțele de ordine, excepție fiind
faptul promovării integrării Republicii Moldova.
21
Strategia Naţională De Apărare A Ţării Pentru Perioada 2015 ‐ 2019
22
Putem atenționa aici că interesele naționale nu sunt mereu similare cu cele ale UE, astfel că în cazul apariției conflictului
de interese interesele naționale ale statului nostru vor prevala.
23
Strategia Naţională De Apărare A Ţării Pentru Perioada 2015 ‐ 2019
24
La 29 martie 2004, România a aderat la NATO prin depunerea instrumentelor de ratifice la Departamentul de Stat al
SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice.

6
respectare şi aplice a legii; relansarea economiei naţionale, combaterea sărăciei şi a şomajului 25;
perfecţionarea mecanismelor economiei de piaţă şi a disciplinei financiare; dezvoltarea societăţii civile
şi a clasei de mijloc; asigurarea stabilităţii sistemului financiar-bancar şi a echilibrului social;
modernizarea instituţiilor de apărare a ordinii publice, garantarea siguranţei cetăţeanului; optimizarea
capacităţii de apărare naţională, în conformitate cu standardele N.A.T.O.; îmbunătăţirea capacităţii de
participare la acţiunile internaţionale pentru combaterea terorismului şi a crimei organizate;
îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei; armonizarea relaţiilor interetnice; acţiuni diplomatice şi o
politică externă creativă, dinamică şi pragmatică, bazată pe respectarea tratatelor şi acordurilor
internaţionale la care România este parte, a obiectivelor şi principiilor Cartei O.N.U; diversificea şi
strângerea legăturilor cu românii care trăiesc în afara graniţelor ţării 26; participarea activă la acţiunile de
cooperare internaţională pentru combaterea terorismului şi a crimei organizate transfrontaliere;
dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate şi a unei conduite participative pe plan regional, pentru
consolidarea stabilităţii şi reglementarea crizelor; asigurarea securităţii ecologice” 27.

2.1.2 Mediul global de securitate

Pe termen mediu şi lung, evoluţiile din mediul de securitate globală vor fi dominate de următoarele
tendinţe: remodelarea jocurilor geo‐strategice; dezvoltarea foarte rapidă a tehnologiei informaţionale;
înaintarea naţionalismului şi a extremismului 28; separarea etnico‐religioasă şi formarea radicalizării
ideologice; adaptarea infrastructurilor pentru calamităţi, crizele de energie, atacuri informatice și
cibernetice, pandemii și boli infecțioase.

2.1.3 Dimensiuni de securitate NATO

Garantul principal al securităţii țării noastre este NATO. Actiunile Rusiei 29, evoluţiile din Est, Orientul
Mijlociul şi Nordul continentului african, evoluția grupărilor teroriste stimulează fenomenul
radicalizării islamice în mediul european, accentuarea migraţiei, generează o multime de provocări cu
la securitatea spaţiului european.

2.1.4 Mediul de securitate regional

Rusia îşi consolidează statutul de putere în plan regional, acţiunile sale au efecte asupra stabilității
regionale şi a parcursului european al Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei. Accentuarea

25
După integrarea în UE se observă progrese la capitolul dat.
26
Trebuie să menționăm că datorită condițiilor economice nefavorabile, o parte din populația țării este plecată peste hotare
și este foarte important de a menține o legătură puternică cu aceștia.
27
Nu în ultimul rând, securitatea ecologică garantează supraviețuirea noii generații și este foarte importantă..
28
Considerăm că politicile actuale ale UE vor determina scăderea amploarei acestui fenomen în cadrul spațiului european.
29
Mai cu seamă agresiunea și promovarea separatismului în Ucraina.

7
instabilităţii în regiunea balcanică, devierele de la normele statului de drept, totalitarismul în
exercitarea puterii, exercitarea discursului naţionalist şi populist contribuie la creşterea instabilităţii
regionale şi scăderea securității regionale.

2.1.5 Factori de risc ce privesc securitatea naţională a statului român

Factorii externi de risc cu privire la securitate țării sunt30: ”posibile evoluţii negative în plan subregional
în domeniul democratizării; proliferarea armelor de distrugere în masă; proliferarea şi dezvoltarea
reţelelor teroriste31, a crimei organizate transnaţionale, a traficului ilegal de persoane, droguri,
armamente şi muniţie, de materiale radioactive şi strategice; migraţia clandestină 32; acţiunile de incitare
la extremism; decalaje între nivelurile de asigurare a securităţii şi gradul de stabilitate ale statelor din
proximitatea României; limitarea accesului statului la unele resurse pentru realizarea intereselor
naţionale. Noile provocări: terorismul politic transnaţional şi internaţional 33; acţiuni care pot atenta la
siguranţa sistemelor de transport intern şi internaţional; acţiuni de accesare ilegală a sistemelor
informatice34; acţiuni destinate afectării imaginii României; agresiunea economico-financiară; provocea
deliberată de catastrofe ecologice. Vulnerabilităţi în situaţia internă: persistenţa problemelor de natură
economică, financiară şi socială, generate de întârzierea reformelor; accentuarea fenomenelor de
corupţie şi proliferarea economiei subterane; reacţiile ineficiente ale instituţiilor statului; menţinerea
unor surse şi cauze de potenţiale conflicte sociale punctuale; nerespectarea normelor ecologice;
scăderea nivelului de încredere a cetăţenilor în instituţiile statului; menţinerea unor disparităţi de
dezvoltare între regiunile ţării; slăbiciuni în îndeplinirea angajamentelor asumate pentru aderarea la
N.A.T.O.; menţinerea la un nivel scăzut a infrastructurii informaţionale; emigrarea specialiştilor din
diferite domenii”35.

3 Asemănări și deosebiri

3.1 Asemănări
Strategia de securitate naţională a staului român se bazează pe opţiunea fermă de integrare în NATO şi
UE. România s-a implicat consistent în procesul de elaborare conceptuală a Strategiei de securitate a
UE, precum şi ulterior, în procesul de implementare. Principiile și valorile fundamentale sunt aceleași,
30
Strategia Naţională De Apărare A Ţării Pentru Perioada 2015 ‐ 2019
31
În interiorul țării, activitatea acestora este redusă, grație activității în domeniul securității țării, însă înafara țării, mai cu
seamă în statele mari, membre ale UE, fenomenul există, ceea care semnifică un pericol intern pentru toate țările UE.
32
Deja am discutat despre migrație, unica care putem adauga aici este faptul că emigranții din zonele de conflict mai mult
preferă statele dezvoltate ale UE decât pe celelalte țări.
33
Posibil că ar trebui să adaugăm aici și naționalismul și populismul partidelor politice.
34
Securitatea informatică deasemenea este foarte importantă lucru marcat de amploarea atacurilor cibernetice asupra SUA:
35
Considerăm că aceasta și este cea mai gravă problemă dintre cele enumerate deoarece stă la baza celorlalte ca urmare.

8
cu excepția teritoriului la care se face referirea. Mediul de securitate global, principalii factori de risc
sunt aceiași. O parte din vulnerabilitățile tarii sunt similare cu cele ale UE 36.

3.2 Deosebiri
Strategia de securitate naţională a țării are ca obiective ”garantarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale cetăţenilor, apărarea statului naţional român, suveran şi independent, unitar şi
indivizibil în spiritul şi litera Constituţiei, consolidarea ordinii de drept şi a instituţiilor democratice,
ameliorarea nivelului de trai al populaţiei, promovarea intereselor României în lume. România
consideră ca prioritară întărirea cooperării regionale, în special în zona Mării Negre şi a Balcanilor”.
Amenințările la adresa Uniunii au origini diferite, unele provin din vecinătate, dar altele au un caracter
global, o parte sunt mutuale Romaniei, alte mai puțin. Strategia securității naționale urmăreşte să
cnsolideze statutul țării noastre de furnizor de securitate şi stabilitate în regiune. Direcţiile de acţiune şi
căile de asigurare a securităţii României preved realizarea obiectivelor naționale cu privire la securitate.
Strategia Globală a UE constituie cadrul director al acţiunii externe a Uniunii pe termen mediu și
termen lung. Strategia UE merge de la premisa că UE se confruntă cu un șir de crize majore, care se
remarcă atât în interior, cât şi exterior. Obiectivele strategice ale Strategiei UE sunt mult mai mare decit
ale Strategiei Romaniei. Amenințările și provocările la adresa UE sunt mai multe și mai diverse,
precum și principiile și orientările strategice 37. Vulnerabilitățile în situația internă a Romaniei, expuse
în Strategia de securitate sunt specifice țării.

36
Există și interese de securitate pe care Romania nu le poate îndeplini singură, respectiv, doar cu ajutorul UE îndeplinirea
acestora este asigurată.
37
Desigur că UE va conta mai mult asurpa intereselor tărilor membre care sunt mai mari decât ale țărilor membri mai mici,
însă există persoane cu funcții de apărare a intereselor țării noastre în cadrul aparatelor de conducere a UE, care trebuie să
apere interesele țării.

9
Concluzii

Lumea modernă se confruntă cu o serie de pericole, dar oferă şi o serie de oportunităţi. UE rămâne o
bază a stabilității. Având la fundament o serie de instrumente, Uniunea Europeană aduce aport la o
lume mai asigurată social. Soluțiile de durată la conflicte necesită contribuția tuturor agenților de
decizie regionali care au ca scop comună asigurarea păcea. Statele trebuie să își asume
responsabilitatea pentru urmările acțiunilor sale și să protejeze populațiile de insecuritate. Este foarte
important ca statele să respecte principiile fundamentale enunțate în Cartea ONU și angajamentele
asumate la formarea OSCE. Strategia UE de securitate a stabilit, principii și obiective limpezi pentru
promovarea intereselor de securitate ale UE. Statutul țării noastre NATO și UE, abordat cu evolutia
relatiilor geopolitice din regiunea Marii Negre si din regiunile apropiate determina, adaptarea strategiei
de securitate a Romaniei si, respectiv, a strategiei militare a țării. Noul statut al țării noastre presupune,
deasemenea și responsabilitati cu privire la stabilitate/securitate regionala si UE. Prezenta Strategie de
Securitate Nationala este una mai indrazneata si cu siguranta mai ofensiva decat precedentele versiuni.
In contextul statului roman, principalele amenintari sunt enumerate in strategia de securitate nationala.
Dat fiind faptul că Romania este membru al Alianţei Nord-Atlantice, și membru UE, spațiul de
securitate al țării are la fundament valori, interese şi obiective mutuale, bazate pe democraţie, drept şi
economie de piaţă liberă.

Bibliografie

 Agenţia Naţională Antidrog, articolul Strategia de securitate internă a UE în acțiune: cinci pași
către o Europă mai sigură, disponibil la ana.gov.ro/doc_strategice.pdf 03.5.18
 Andrei Vocila blog, articolul Strategia Naţională de Securitate a României, disponibil la
andreivocila.wordpress.com/strategia-nationala-de-securitate-a-romaniei/ 03.5.18
 Costică Voicu, Strategia De Securitate Internă a Uniunii Europene, Curs Pentru Masterat, 2010.
 Geopolitics, articolul Transformarea politicii naţionale de securitate a României în ultimul deceniu,
disponibil la geopolitics.ro/romaniei-in-ultimul-deceniu/ 03.5.18
 Lucrare de licenţă, Apărarea si Securitatea Naţională În Paradigma Integrării României În
Structurile Europene Si Euroatlantice, disponibil la scritub.com/stiinta/s2476.php 03.5.18
 Ministerul Afacerilor Externe, articolul Strategia Globală de Politică Externă şi de Securitate a
Uniunii Europene, disponibil la https://www.mae.ro/node/39086 03.5.18

10
 Revista pentru partie, articolul Strategie de securitate naţională, disponibil la
revistapentrupatrie.ro/proiecte/%A3ional%C4%83 03.5.18
 Strategia Naţională De Apărare A Ţării Pentru Perioada 2015 ‐ 2019
 Strategia De Securitate Naţională A României, România Europeană, România Euro-Atlantică:
Pentru o viaţă mai bună, într-o ţară mai sigură, democratică şi prosperă Bucureşti 2006, disponibil
la afas.ro/wp-content/uploads/nationala-a-Romaniei.pdf 03.5.18
 Strategia Europeană de Securitate.
 Zulean blog, articolul Strategia De Securitate Naţională A Romaniei, disponibil la zulean.com/wp-
content/uploads/2017/11/Strategia-de-Securitate-2001.pdf 03.5.18
 Wikipedia, articolul Carta Organizației Națiunilor Unite, disponibil la
ro.wikipedia.org/wiki/Carta_Organiza%C8%9Biei_Na%C8%9Biunilor_Unite 18.6.18
 Wikipedia, articolul Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, disponibil la
ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord 18.6.18

11