ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC

CELE 6 PĂLĂRII COLORATE

SERVICIUL MILITAR AL ROMÂNIEI

BUCUREȘTI

2018

1
 PĂLĂRIA ALBASTRĂ

Armata este percepută de populaţie ca sursă de speranţă şi ca un factor de stabilitate,

îndeosebi în situaţiile de criză internă sau/şi externă. Rolul esenţial al armatei este acţiunea militară
ca formă de exprimare în cadrul căreia lupta îi este specifică.

Serviciul Militar al României se distinge de celelalte instituții (politice, juridice, poliţieneşti

şi administrative) prin specificul rolului ce îi revine în societate, şi anume, este destinată să
folosească violenţa, în mod legal, pentru a-şi îndeplini misiunile încredinţate. 1

Scopul acestui proiect este de a scoate în evidență principalele aspecte pozitive și negative
ale acestui serviciu, dar și multe alte informații necesare unei mai bune cunoașteri asupra Instituției
Armatei Române.

Obiectivul proiectului este de a identifica problemele cu care se confruntă Serviul Militar

Român și de a formula recomandări și propuneri de soluționare și îmbunătățire.

Pentru a realiza acest proiect, aleg să folosesc tehnica ”Six Thinking Hats”, ce va ajuta la
vizualizarea perspectivelor:

 obiectivă – Pălăria Albastră;

 subiectivă – Pălăria Roșie;
 pesimistă – Pălăria Neagră;
 optimistă – Pălăria Galbenă;
 creativă – Pălăria Verde.

1
https://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/determinari_sociale_psihosociale.pdf

2
 PĂLĂRIA ALBĂ

Forțele Armate Române sunt aflate sub comanda Statului Major General, direct subordonat
Ministerului Apărării Naționale și sunt formate sub trei categorii de arme: Forțele Terestre, Forțele
Aeriene, Forțele Navale. Pet imp de război, Președintele României este comandantul supreme al
Forțelor Armatei. 2

Rolul armatei poate fi reprezentat în funcție de:

 îndeplinirea misiunilor încredinţate:

 apărarea teritoriului ţării împotriva oricărui agresor ce face uz de forţa sa militară;
 garantarea suveranităţii şi independenţei statului român, a democraţiei constituţionale;
 protecţia cetăţenilor ţării şi ajutorarea lor în situaţii dificile (catastrofe naturale şi
ecologice);
 contribuţii active şi concrete în asigurarea securităţii şi apărării colective, împreună cu
celelalte state membre ale NATO;
 ajutor umanitar acordat altor state la cerere, sub egida unor organizaţii internaţionale sau
continentale.
 activitățile derivate și suplimentare:
 ceremonialul militar;
 menţinerea ordinii;
 egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa serviciului militar obligatoriu, dar şi a şanselor de a
deveni militar profesionist.

Armata, ca instituţie socială are de executat o serie de misiuni, atât în ţară, cât şi în afara
acesteia. Orice misiune are, printre alte determinări, şi una de natură socială. Aceasta rezultă din
nevoia pe care o resimte orice formaţiune statală de a-şi înfiinţa şi menţine o instituţie adecvată
care să o apere împotriva oricărei agresiuni militare externe, dar şi să garanteze ordinea publică
internă, siguranţa şi securitatea cetăţenilor etc.

În acest caz, determinarea poate fi considerată o rezultantă a acţiunii concertate a

factorilor de natură socială care atestă necesitatea existenţei armatei ca instituţie a statului. Aceşti
factori, reprezentând o paletă suficient de bogată, se află într-o interacţiune permanentă şi
exercită o influenţă constantă asupra naturii şi conţinutului misiunilor armatei. Printre aceştia un
loc important îl deţin următorii:

 consensul naţional privind rolul armatei în societate;

 funcţiile sociale ale instituţiei militare;
 atitudinea socială faţă de armată, apărarea ţării şi executarea serviciului militar.3

2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Armata_Rom%C3%A2niei#Serviciul_militar
3
https://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/determinari_sociale_psihosociale.pdf

3
 Până în prezent structura centrală de personal a Armatei a funcţionat fără întrerupere, sub
diferite denumiri, care gravitează în jurul noţiunii de personal: Direcţia Personal şi Operaţii
Militare, Direcţia Serviciului de Stat Major şi a Infanteriei, Direcţia Infanteriei, Cavaleriei şi
Personalului, Direcţia Generală a Personalului, Direcţia Cadrelor Armatei, Direcţia Cadre şi
Învăţământ. Ca urmare, generarea și instruirea resursei umane, motivarea militarilor pentru a
crește disponibilitatea acestora de a îndeplini orice misiune, în condițiile creșterii mobilității
structurilor militare și a diversificării tipurilor de acțiuni militare, reprezintă și pe viitor misiunea
de bază a structurilor de personal.4

Legea Forțelor Armate, prezentă în Constituția României, se prezintă astfel:

 Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a

independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei
constituţionale. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este
parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă
la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii.5

În prezent,

 Forțele Terestre Române ale Armatei României dețin:

 tancuri principale de luptă: 3;
 vehicule de luptă ale infanteriei: 1;
 transportoare blindate: 8;
 vehicule blindate cu multiple utilizări: 7;
 vehicule genistice: 13 (dintre care: 4 vehicule de recuperare blindate, 1 vehicul blindat
lansator de poduri, 1 excavator de tranșee, 1 mașină de forat rapid pentru distrugeri, 2
macarale, 1 autogreder, 1 autoîncărcător, 1 buldozer și 1 furgonetă);
 vehicule neblindate cu multiple utilizări: 6 (dintre care: 1 vehicul de comandă 4x4, 3
vehicule 4x4, 1 vehicul de transpor ușor, 1 ATV);
 camioane: 4;
 echipament special genistic: 7 (dintre care: 1 plantator de mine, 2 bărci de asalt, 1 pod de
pontoane, 1 șalupă blindată, 1 barjă autopropulsată, 1 feribot);
 artilerie: 3 mortiere de calibru diferit, 4 obuziere de calibru diferit, 3 lansatoare de
rachete;
 armament antitanc: 1 tun tractat, 2 vehicule de lansare a rachetelor antitanc, 5 lansatoare
de rachete portabile;
 armament antiaerian: 4 artilerii antiaeriene, 4 rachete sol-aer;

4
https://dmru.mapn.ro/pages/view/122
5
https://www.constitutiaromaniei.ro/art-118-fortele-armate/

4
  armament de infanterie: 4 pistoale de calibru diferit, 3 pistoale-mitralieră, 8 arme de asalt
de calibru diferit, 3 puști-mitralieră de calibru diferit, 3 mitraliere de calibru diferit, 2
mitraliere grele de calibru diferit, 4 puști cu lunetă de calibru diferit, 5 grenade;
 mine: 7 (dintre care: 3 mine activate pe bază de presiune, 1 mină activată pe bază de fir
de declanșare, 1 mină antipersonal, 2 mine antitanc);
 echipamente stocate: 7 (dintre care: 1 tanc principal de luptă, 1 tun antitanc
autopropulsat, 2 obuziere autopropulsate 122mm, 1 obuzier de munte 98mm, 1 obuzier
de 130mm, 1 obuzier 152mm).

 Forțele Navale Române ale Armatei României dețin în funcție de flote, următoarele:
 Flota Maritimă:
 fregate: 2 fregate multirol, însă sunt 3 fregate în serviciu;
 submarine: 1;
 corvete: 2 corvete multirol, însă sunt 4 corvete în serviciu;
 corvete purtătoare de rachete: 1, însă sunt 3 în serviciu;
 nave de atac rapid: 1 torpiloare, însă sunt 3 nave de atac rapid în serviciu;
 nave minare/deminare: 1 dragoare de mine, 1 puitoare de mine, însă sunt 5 nave
minare/deminare în serviciu.
 Flota Riverană:
 monitoare fluviale: 3 în serviciu;
 canoniere: 5 în serviciu, dintre care 1 navă de patrulare blindată;
 nave de patrulare: 12 în serviciu, organizate în două secții – una bazată la Brăila și una la
Tulcea.
 Nave auxiliare: 18( dintre care: 1 navă de susținere logistică, 1 navă-școală, 2 nave
rapide de scafandri, 2 nave de comandament, 2 nave de protocol, 1 navă pentru cercetări
maritime, 1 navă pentru cercetări oceanografice și hidrografice, 1 navă hidrografică
maritimă, 2 remorchere maritime de salvare, 1 remorcher maritim, 2 tancuri maritime de
motorină, 1 remorcher fluvial, 1 ceam fluvial).
 Baterii de coastă: 1, respectiv instalație mobilă de lansare rachete antinavă; vehicul ce
poate să se deplaseze pe uscat aruncând rachete de pe uscat spre țintele de pe mare.
 Aviație navală: 1, respectiv elicopter maritim; vehicul ce este modificat pentru a putea
efectua operațiuni pe mare, putând ateriza pe nave; elicopterul deține și capabilități de
luptă antisubmarin.6

Armata României dorește achiziționarea în viitor a: 400 transportoare blindate

amfibiu 8x8, 24 elicoptere de atac, 21 elicoptere utilitare înarmate.

6
https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_echipamente_ale_Armatei_Rom%C3%A2ne

5
 În perioada 2017-2027, statul este capabil să asigure Armata română că nivelul de
finanțare va fi de cel puțin 2% din PIB, iar în situația în care resursele financiare vor permite, va
exista o creștere a acestui procent în funcție de nevoile de securitate și de obligațiile pe care
România și le poate asuma. Astfel, statul se angajează să creeze un cadru predictibil și stabil,
astfel încât să fie evitate pe viitor decizii prin care procentul alocat apărării să fie diminuat sub
nivelul de 2% din PIB, fapt cu efecte negative asupra capacității operaționale a Armatei
României7.

Proiecte viitoare ale MApN:

 Reînceperea stagiului militar obligatoriu, redenumit prin lege „serviciul militar pe bază
de conscripţie”;
 Introducerea conceptului de „militar voluntar în termen”;
 Chemarea DIASPOREI în cazul stării de război a României de către Armată;
 Armata de probă, fiind acea perioadă de probă insituită prin programul „Cadet pentru o
zi”, extinsă la o săptămână.8

http://old.presidency.ro/static/Acordul%20politic%20national%20privind%20cresterea%20finantarii%20pentru%20
Aparare.pdf
8
https://adevarul.ro/news/eveniment/proiect-In-conditii-devine-armata-obligatorie-
1_5ba3a17bdf52022f75a6f11b/index.html

6
 PĂLĂRIA GALBENĂ

Puncte forte:

 Organizare bună şi disciplină în luarea şi respectarea deciziilor;

 Serviciul militar pe bază de voluntariat;
 Spirit de camaraderie;
 Personal calificat;
 Capabilităţi de intelligence la nivel operaţional şi strategic;
 Flexibilitate şi adaptabilitate;
 Proceduri şi norme interne coerente;
 Importanţă şi prestigiu;
 Management informatizat – semnătura digitală;
 Încrederea societăţii civile;
 Existenţa unui sistem de management al carierei;
 Existenţa planului de dezvoltare a pregătirii lingvistice;
 Apartenenţa la organizaţii internaţionale;
 Necesitatea încheierii unor parteneriate strategice;
 Existenţa surselor de finanţare specifice NATO şi UE;
 Rolul României în cadrul PESA ca membru UE;
 Participarea la misiunile comune NATO;
 Experienţa ţărilor vecine şi dorinţa lor de stabilitate în zonă;
 Nivelul ridicat de încredere a populaţiei.

7
 PĂLĂRIA NEAGRĂ

Puncte slabe:

 Dificultate în implementarea proiectelor din domeniul resurselor umane şi de apărare;

 Personal insuficient instruit conform standardelor NATO şi UE;
 Subfinanţare;
 Lipsa dotării corespunzătoare;
 Lipsa unei corelări a normelor interne cu legislaţia naţională şi internaţională;
 Programe de pregătire depăşite (neactualizate);
 Lipsa de motivare a personalului;
 Personal insuficient datorită fluctuaţiei forţei de muncă;
 Capacitate scazută de a atrage fonduri europene;
 Schimbarea haotică a legislaţiei naţionale;
 Diminuarea drastică a resurselor alocate;
 Extinderea terorismului;
 Uniforme care se decoloreaza de la soare, se scamoseaza imediat si intra la apa;
 Recesiunea economică şi consecinţele ei.9

9
http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2015/Proiecte/Incheiate/MAPN/Planificare%20strategica%20MAPN.pdf

8
 PĂLĂRIA ROȘIE

Din perspectiva cetățenilor, am concluzionat faptul că în cadrul acestui sistem există două
tipuri de personal, și anume:

 Personalul inactiv, care nu este interesat de activitățile militare, aceștia folosindu-se de

productivitatea celorlați: „Ca în orice sistem bugetar, raportul este de aproximativ un
angajat util care muncește la 5-6 paraziți”.
 Personalul activ, care își oferă cunoștințele și experiența în folosul sistemului.10

10
https://forum.softpedia.com/topic/1127754-schimbare-legislativa-serviciul-militar-etc/

9
 PĂLĂRIA VERDE

Statul român dorește soluționarea câtorva dintre problemele cu care se confruntă

Serviciul Militar al României:

 Datoria statului român, în aceste condiții de criză economică, este de a cheltui cu maximă
eficiență orice bănuț, iar în momentul în care oficialii români spun că este problematic să
creăm doar 2000 de locuri de muncă, un offset (o compensare) de câteva miliarde de euro
ar genera sigur zeci de mii de locuri de muncă în maximum 10 ani, asigurând în paralel și
o înzestrare corespunzătoare a armatei, dar și o revigorare a industriei de apărare a
industriei civile precum și investiții în cercetare, educație, infrastructură. Iar acest credit
se va plăti aproape de la sine prin taxele generate de investițiile prin offset
(compensare)11;
 MapN a notificat firma producătoare de uniforme cu privire la problemele semnalate
(materialul din care sunt confecționate), astfel încât acestea să fie rezolvate înainte de
producția celui de-al doilea lot de ținute combat.12

11
https://www.rumaniamilitary.ro/inzestrarea-armatei-romane-versus-cresterea-economica-si-solutia-offset-ului
12
http://www.ziare.com/stiri/armata/militarii-romani-au-capatat-uniforme-de-30-de-milioane-de-euro-care-se-
decoloreaza-si-intra-la-apa-video-1534180

10
 PĂLĂRIA ALBASTRĂ

Ministerul Apărării Naționale își dorește să facă următoarele îmbunătățiri în cadrul

Armatei Române:

 Achiziționarea în viitor a 400 transportoare blindate amfibiu 8x8, 24 elicoptere de atac,

21 elicoptere utilitare înarmate;
 Înzestrarea Armatei de către MapN cu noile transportoare blindate 8×8 PIRANHA;
 Guvernul României a semnat un acord cu Armata Statelor Unite şi a transferat fondurile
Guvernului Statelor Unite pentru achiziționarea a trei sisteme de apărare antiaeriană şi
anti-rachetă Patriot produse de Raytheon [NYSE: RTN], din cele şapte care vor intra în
dotarea Armatei României.13

Consider că fiecare achiziție pe care Guvernul o va face pentru îmbunătățirea Serviciului

Militar al României, aduce cu sine o serie de costuri pe care acesta le va suporta. Fiecare
achiziție va fi benefică atât pentru Armată, cât și pentru apărarea statului român.

13
https://www.raytheon.com/capabilities/products/patriot-romania

11
 BIBLIOGRAFIE

1. https://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/determinari_sociale_psihosociale.pdf
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Armata_Rom%C3%A2niei#Serviciul_militar
3. https://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/determinari_sociale_psihosociale.pdf
4. https://dmru.mapn.ro/pages/view/122
5. https://www.constitutiaromaniei.ro/art-118-fortele-armate/
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_echipamente_ale_Armatei_Rom%C3%A2ne
7. http://old.presidency.ro/static/Acordul%20politic%20national%20privind%20cresterea%20finant
arii%20pentru%20Aparare.pdf
8. https://adevarul.ro/news/eveniment/proiect-In-conditii-devine-armata-obligatorie-
1_5ba3a17bdf52022f75a6f11b/index.html
9. http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2015/Proiecte/Incheiate/MAPN/Planificare%20strategica%20MA
PN.pdf
10. https://forum.softpedia.com/topic/1127754-schimbare-legislativa-serviciul-militar-etc/
11. https://www.rumaniamilitary.ro/inzestrarea-armatei-romane-versus-cresterea-economica-si-
solutia-offset-ului
12. http://www.ziare.com/stiri/armata/militarii-romani-au-capatat-uniforme-de-30-de-milioane-de-
euro-care-se-decoloreaza-si-intra-la-apa-video-1534180
13. https://www.raytheon.com/capabilities/products/patriot-romania

12