ACADEMIA MILITARĂ A FORTELOR ARMATE

„ALEXANDRU CEL BUN”

FACULTATEA ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

CATEDRA ȘTIINȚE UMANISTICE ȘI LIMBI MODERNE

REFERAT
TEMA: Jurămîntul militar – act de credință Patriei.

A elaborat: student Vladimir CIUICOV

A controlat: locotenent-colonel Valeriu BULAT

Chișinău
2021
 Cuprins:
1.Armata ca instituție fundamentală a statului
2. Legăturile care se stabilesc între Armata
Naţională şi societate
3.Funcțiile Armatei Naționale
4.Jurămîntul militar
5. Semnificaţii valorice ale Jurămîntului militar
6.Concluzii
7.Bibliografie

1
1.Armata ca instituție fundamentală a statului
Fiecare cetăţean al Republicii Moldova este obligat în timpul
satisfacerii serviciului militar să depună Jurămîntul militar, prin
care se leagă cu întreaga sa fiinţă de poporul şi Patria sa.
Orice tip de societate umană şi-a creat propria armată în
vederea apărării intereselor sale statale, naţionale şi sociale,
utilizînd diverse forme de organizare şi desfăşurare a
războaielor în cazul unor agresiuni sau tulburări din exteriorul
sau interiorul acestora.
Armata este o grupare specială de oameni, constituită în
subunităţi, unităţi şi mari unităţi de luptă, activitatea cărora se
desfăşoară pe baza prevederilor constituţionale şi legii apărării
naţionale, regulamentelor militare, ordinelor şi dispoziţiilor
comandanţilor, dotată, instruită şi întreţinută de către stat, care
asigură pe timp de pace şi de război, integrarea într-o concepţie
unitară a activităţilor trupelor forţelor participante la acţiunile
de apărare a ţării.
În Constituţia Republicii Moldova se arată că “Apărarea Patriei
este un drept şi o datorie a fiecărui cetăţean. Serviciul militar în
termen este satisfăcut în cadrul forţelor militare, destinate
apărării naţionale, pazei frontierei şi menţinerii ordinii publice
în condiţiile legii”.
Prin legea fundamentală a ţării – Constituţia – militarii
conştientizează faptul că “Republica Moldova este un stat
suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.

2
2.Legăturile care se stabilesc între Armata
Naţională şi societate, sunt evidenţiate prin
următoarele aspecte:
 societatea este izvorul elementelor materiale, morale şi
intelectuale ale oştirii ţării. Armata a fost şi este alături de
popor;
 schimbările ce se produc în structura, organizarea şi
dotarea armatei sunt determinate de transformările ale
societăţi potrivit unor cerinţe şi nevoi obiective;
 modificările petrecute în atitudinea  ei social-politică şi în
concepţia de luptă au efecte profunde asupra societăţii, a
proceselor ei de democratizare şi de stabilitate;
 rolul social al armatei creşte concomitent cu întărirea
capacităţii ei de luptă;
 armata evoluează o dată cu dezvoltarea societăţii
reflectată în structurile ei organizatorice, în conţinutul şi
metodologia procesului de instruire, în condiţiile şi
cerinţele de participare a armatei la înfăptuirea
progresului material şi spiritual al naţiunii;
 armata este condiţionată de poziţia meselor populare, a
personalităţilor şi ideilor politici din societate, a
comandanţilor militari în organizarea şi ducerea acţiunilor
de luptă;
 Armata Naţională este o instituţie fundamentală a statului
nostru şi respectă voinţa poporului, este garantul statului
de drept şi al prevederilor constituţionale;
 organizarea de activităţi paramilitare şi a altor activităţi cu
caracter militar în afara unei autorităţi statale sunt
interzise.

3
3. Armata Naţională îndeplineşte următoarele
funcţii:
 de apărare a Patriei care relevă misiunea fundamentală a
armatei de a fi pregătită în orice moment, profesional,
tehnic şi logistic, să riposteze hotărît împotriva oricărui
agresor care ar atenta la independenţa, suveranitatea şi
integritatea teritorială a Republicii Moldova;
 de instruire a efectivului armatei şi a rezervei acesteia în
vederea însuşirii de cunoştinţe militare, formarea de
deprinderi practice în mînuirea armamentului şi tehnicii de
luptă;
 înlăturarea efectelor calamităţilor sau catastrofelor;
 negocierea şi încheierea unor acorduri şi tratate cu alte
armate;
 educaţia militaro-patriotică a efectivului şi tineretului din
ţară;
 asigurarea ordinii şi liniştii în raioanele de est ale ţării,
satisfăcînd serviciul militar  în Forţele de Menţinere a Păcii.

4
4.Jurămîntul militar
Vorbind despre Jurămîntul militar – adeziune sacră la apărarea
Patriei – e necesar de a menţiona că “a jura” reprezintă verbul
cu o înaltă încărcătură efectivă în relaţiile dintre oameni, care în
anumite contexte sociale şi istorice se hotărăsc şi se angajează
prin legămînt solemn să respecte anumite principii şi valori ale
societăţii, să îndeplinească un lucru util pentru binele unei
colectivităţi sociale, să stabilească o anumită conduită în
relaţiile interumane. Formularea şi rostirea unor cuvinte şi
expresii solemne în conţinutul unui jurămînt, devin o puternică
forţă de acţiune pentru scopurile propuse de către oameni, în
înfăptuirea unor idealuri ale societăţii umane. Atît medicul, cît
şi martorul din faţa instanţei judecătoreşti sau personalitatea
politică a unui stat, atunci cînd jură, declară un anumit mod de
ajutorare a oamenilor, o anumită comportare în societate,
susţinerea unui adevăr, apărarea unei cauze sociale şi
naţionale.
Deci, prin noţiunea de jurămînt, în general, se înţelege un
angajament solemn de credinţă şi devotament, prin care o
persoană declară să-şi îndeplinească anumite îndatoriri, să
acţioneze cu fermitate şi credinţă pentru o cauză dreaptă în
societate sau pentru un scop ce se încadrează în sfera binelui
colectiv.
Jurămîntul militar, rostit şi semnat de cetăţean, indiferent de
profesie, credinţă, convingere politică şi sex, are specificul său
propriu şi particularităţile sale, circumscrise vieţii şi activităţii
ostăşeşti.
5
Jurămîntul militar reprezintă un document de adeziune sacră,
conştientă şi responsabilă, prin care cetăţeanul se angajează cu
toată fiinţa şi conştiinţa sa, chiar cu jertfa supremă, să
îndeplinească obligaţiunile, îndatoririle şi greutăţile serviciului
militar, să contribuie cu toate forţele sale la întărirea
capacităţii de luptă a unităţii din care face parte, să militeze
pentru întărirea ordinii şi disciplinei militare, să ajute în diverse
împrejurări camarazii de armă în scopul fundamental de
apărare a Patriei, a independenţei, suveranităţii şi integrităţii
teritoriale.
Prin hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.1245-XV din
18 iulie 2002 a fost aprobat textul actual al Jurămîntului militar,
care are următorul conţinut:
“Eu, cetăţean al Republicii Moldova, jur credinţă Republicii
Moldova şi poporului ei. Jur să-mi apăr Patria chiar şi cu preţul
propriei vieţi, să respect legile Republicii Moldova şi
regulamentele militare”.
În acest context, Jurămîntul militar se prezintă în două forme:
ca document scris şi semnat şi ca valoare de simbol.
Jurămîntul militar, ca document scris şi semnat, rămîne în
arhiva armatei ca mărturie istorică a oamenilor care au jurat
credinţă patriei şi care au înţeles că trebuie să fie gata oricînd
pentru apărarea gliei străbune.Jurămîntul militar, ca valoare de
simbol dăinuie în inima şi conştiinţa fiecărui cetăţean, pe toată
durata vieţii sale, în orice condiţii sociale şi istorice ale ţării,
transmiţîndu-se ca un mesaj de continuitate din generaţie în
generaţie.
6
5. Semnificaţii valorice ale Jurămîntului militar
De la depunerea Jurămîntului militar fiecare cetăţean este
puternic marcat de semnificaţiile istorice, juridice, morale,
patriotice ale acestui Legămînt.
Semnificaţiile juridice ale Jurămîntului militar îşi găsesc baza de
susţinere în legea fundamentală a ţării, în normele de bază ale
organizării statului, drepturile şi îndatoririle primordiale ale
cetăţenilor, structura şi atribuţiile organelor de stat.
Jurămîntul militar, ca document de identitate cu destinele
patriei, obligă pe fiecare militar să-şi apere glia străbună în
orice condiţii şi împotriva oricărui agresor, să se comporte în
conformitate cu prevederile regulamentelor militare.
Nerespectarea cerinţelor Jurămîntului militar presupune
sancţiuni juridice din cele mai severe, deoarece în opera de
apărare a Patriei greşelile şi nesupunerea la ordine şi disciplină
devin fapte periculoase.
Semnificaţiile morale ale Jurămîntului militar se exprimă în
ideile, sentimentele şi convingerile militarilor cu privire la
distincţia ce trebuie să se facă între bine sau rău,
concretizîndu-se în fapte, atitudini şi moduri de comportare
ostăşească. În acest scop militarul aduce drept garanţie înaltele
categorii morale de cinste, onoare, demnitate, datorie care dau
sens existenţei sale ca om şi ca cetăţean.
Starea morală a militarilor reprezintă un factor important în
determinarea puterii armate.

7
Moralul armatei exprimat în atitudinea , starea de spirit a
militarilor, mobilurile acţiunii şi comportării lor în condiţii
extremale, de luptă depind în mare măsură de credinţa în
Jurămîntul militar. Dragostea de Patrie, voinţa de a învinge,
încrederea în victorie, disciplina, spiritul de sacrificiu, ajutorul
reciproc în luptă, dîrzenia, vigilenţa, curajul sînt trăsături
morale de care depinde succesul acţiunilor militare.
Respectarea fermă a Jurămîntului militar vine să contureze
această conştiinţă morală a militarului.
Semnificaţiile patriotice ale Jurămîntului militar se manifestă în
starea de spirit a oştirii faţă de patrie. Astfel, depunerea
Jurămîntului militar faţă de patrie şi popor este unul din cele
mai înălţătoare momente ale vieţii de ostaş, cînd fiecare tînăr
îşi asumă conştient responsabilitatea apărării independenţei şi
suveranităţii Republicii Moldova, se angajează să îndeplinească
cu onoare şi demnitate datoria. Cu atît mai mult, depunerea
Jurămîntului militar în prezenţa drapelului de luptă, în
acordurile sonore ale imnului de stat defineşte o înaltă
conştiinţă patriotică a fiecărui militar, o totală adeziune la
apărarea Patriei.
Iubirea de ţară este o flacără vie, o torţă întreţinută de focul
lăuntric al dragostei de glie, de limbă şi obiceiuri, de port şi de
cînt, de tot ceea ce se făureşte cu braţele şi cu mintea pe aceste
meleaguri, de tot ce se adună în cuvîntul Patrie.

8
Semnificaţiile psihologice ale Jurămîntului militar derivă din
faptul că armata este o instituţie de călire fizică şi psihică a
militarilor, o şcoală a maturităţii, bărbăţiei, voinţei şi curajului.
Aspectele psihologice ale Jurămîntului militar capătă substanţă
şi prin solemnitatea depunerii acestuia, care se desfăşoară într-
un cadru efectiv, sărbătoresc, în unităţile militare, în faţa unor
monumente sau locuri istorice de însemnătate mare, unde
participă părinţii, rudele, iubitele, logodnicele şi copiii
militarilor, reprezentanţi ai eşaloanelor superioare de stat şi
locale, tineretul premilitar.

6.Concluzii
1. Jurămîntul militar – legea fundamentală a activităţii militare.
2. Jurămîntul militar cere ca militarii să recpecte Constituţia şi
Legile Republicii Moldova, să îndeplinească întocmai cerinţele
Regulamentelor militare şi ordinelor comandanţilor.
3. Nu este nimic mai important pentru un militar ca să urmeze
cu stricteţe executarea datoriei constituţionale şi să
îndeplinească impecabil cerinţele Jurămîntului militar.
4. Datoria de onoare a fiecărui militar este de a fi patriot,
deveni specialist militar şi apărător al independenţei,
suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

9
7.Bibliografie
1.Manual BMM
2.Regulamentul militar RM
3.www.army.md

10