Scriere academică – Curs 3

REFERATUL ACADEMIC

SCRIEREA ACADEMICĂ DE AUTOPREZENTARE

Lector dr. Onea Gheorghe-Adrian

 OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Această unitate de învăţare îşi propune ca obiectiv iniţierea studenţilor

în realizarea scrierii academice de autoprezentare.

La sfârşitul acestei unităţi de învăţare studenţii vor fi capabili să:

 realizeze un referat conform cerințele academice.
 redacteze o scrisoare de intenție pentru a aplica la diferite programe
de studii universitare
 își întocmească un CV academic
 REFERATUL

REFERÁT, referate, s. n. Dare de seamă, scrisă sau orală, asupra

unei cărți, a unei activități etc. ♦ Raport (de câteva rânduri) scris pe
marginea unei cereri, a unui act etc. (în care se propune o rezoluție).
Din germ. Referat.(DEX ’09, 2009).
Scopul unui referat despre un anumit subiect este de a-i determina pe
studenți să se documenteze, să învețe lucruri noi și de a dobândi
anumite abilități.
 FORMA REFERATULUI

Forma referatului trebuie să fie conform standardelor academice.

Scrierea unui referat îi ajută pe elevi şi studenţi:
- Să caute informaţii despre ceva anume;
- Să cugete şi să aleagă informaţia de calitate;
- Să contopească toate informaţiile/ideile de calitate găsite;
- Să sintetizeze informaţia relevantă pentru o anumită problemă;
- Să dezvolte originalitatea şi creativitatea.
 CUM SĂ SCRIEM UN REFERAT LA NIVEL
UNIVERSITAR?
Etapa 1 Alegerea subiectului de studiu
 Trecerea in revistă a informației relevante
 Concentrarea atenției pe subiectul cercetării
Etapa a 2-a Alegerea celei mai bune metode
 Colectarea de informații și exemple
Etapa a 3-a Prezentarea, interpretarea și discutarea rezultatelor
Acest proces se reflecta în raportul scris unde fiecărei etape îi corespunde
un set de capitole. Titlurile si capitolele pot varia si se pot schimba (la fel ca si
densitatea conținutului). Cu toate acestea, în general, este o idee bună sa
urmați o logică asupra întregii structuri.
 Scrierea unui referat

Scrisul este un proces creator. Comunicarea cu cititorul va duce la

empatie și concentrare dacă scrii un roman sau un referat. Scrisul nu
este același lucru cu vorbitul.
Atunci cand scriem un referat trebuie să ținem cont de faptul ca
limbajul scris nu este la fel cu limbajul vorbit. În scris, se pierd multe
mijloace ajutătoare prezente într-o comunicare obișnuită.
 STRÂNGEREA ŞI CERCETAREA MATERIALULUI

Tema este de obicei sugerată de profesor. Toate materialele documentare

cercetate trebuie să fie afişate, menţionându-se mereu sursa (autorul, titlul
lucrării, editura, localitatea, anul apariţiei, pagina) din care am preluat o anumită
idee, expresie, frază-citat etc.
STRUCTURA UNEI REFERAT ŞTIINŢIFIC

1. Pagina de titlu
2. Pagina de cuprins
3. Introducerea.
4. Conținut
5. Concluziile
6. Bibliografia
7. Anexele (dacă e cazul)
Prima pagină a referatului se va întocmi după modelul următor:
 INTRODUCEREA

Aceasta secțiune nu trebuie sa fie mai lungă de o pagină și ar trebui sa ofere o

introducere generală a studiului.
Scrie un paragraf sau două despre subiect în general și spune de ce ești
interesat de acest subiect.
Spune cititorului despre contextul în care acest referat a luat naștere, de
exemplu, dacă acesta este un referat pentru un curs sau dacă face parte dintr-
un proiect de cercetare.
Gândește-te la ce este important în legătura cu acest subiect și de ce este
important de studiat.
 CONȚINUTUL REFERATULUI

Aici are loc explicarea problemei create. Una din metodele de explicaţie
este argumentarea. Argumentarea presupune trei etape:
 enunţarea ideii pe care o susţineţi;
 enunţarea celorlalte argumente care susţin şi justifică
ideea prezentată;
 folosirea ideii într-un elemplu concret, într-o situaţie dată.
 CONȚINUTUL REFERATULUI

Conținutul referatului reprezintă partea cea mai extinsă a lucrării.

Referatul trebuie să aibă o organizare logică în capitole, care să
prezinte partea teoretică și partea practică. Volumul fiecărei părți este
redat în cerintele de redactare. Această parte a referatului realizează o
evaluare critică a literaturii de specialitate relevantă pentru tema
cercetată.
 CONȚINUTUL REFERATULUI

Se vor prezenta principalele teorii / modele explicative, indicând

dezvoltarea şi progresul adus de cercetările recente, precum şi
posibilele lacune sau limite. Partea practică va conţine prezentarea unor
studii de caz / analize practice ale temei / exemple din viaţa a aplicaţiilor
temei
Conţinutul referatului reprezintă partea cea mai extinsă a lucrării.
 CONCLUZII

Această secțiune nu ar trebui sa fie mai lungă de o pagină,

ceea ce te obligă sa fii cât mai clar și mai concis. În
secțiunea ‘concluzii’ va trebui sa te decizi asupra celei mai
credibile interpretări asupra informațiilor pe care sa le
prezinți cat mai clar posibil cititorului. Este important sa
depui mai mult efort in scrierea acestei secțiuni.
 BIBLIOGRAFIA

Toate referințele citate în referat trebuie grupate într-o lista bibliografică,

care este plasată după ultimul capitol, dar înainte de anexa. Titlul trebuie sa
fie ‘Bibliografie’. Ar trebui să incluzi doar bibliografie din care ai citat în
text. O lista bibliografică trebuie sa conțină toate informațiile necesare
pentru cititorul care extrage un document citat. Regulile de formatare a
listei bibliografice variază, în orice caz lista trebuie sa fie concludentă.
 BIBLIOGRAFIA

Prin urmare, autorul referatului trebuie să citeze în mod corect toate

sursele incluse în referat. Se citează nu doar preluarea unor fraze
de la alţi autori, dar şi parafrazarea şi sumarizarea ideilor exprimate
de aceştia. Standardul de citare pentru referat va fi stilul APA.
 REGULI DE TEHNOREDACTARE

În mod normal, majoritatea referatelor cu excepția celor scris de mână, sunt

redactate la calculator în format A4, utilizându-se fontul UT Sans, mărimea
standardă a literelor fiind de 12 puncte. Textul va fi imprimat cu spațiere
interliniară la un rând și jumătate (1,5 linii între rânduri). Alinierea paragrafelor
va fi făcută la ambele capete de rând (Justify). Formatul de text trebuie să aibă
următoarele margini albe: stânga 3 cm, dreapta 1,5 cm, sus 2 cm, jos 2 cm.
Titlul va avea mărimea strandard a literelor de 14.
 CERINȚE PENTRU ÎNTOCMIREA UNUI REFERAT

Bibliografia va fi redactată conform standardelor APA.

Preluarea identică a unei fraze sau paragraf va fi citată prin indicarea inclusiv a
paginii din sursa utilizată, dar şi prin ghilimele
 CERINȚE PENTRU ÎNTOCMIREA UNUI REFERAT

Stilul şi limbajul de redactare

Stilul reprezintă modul cum ne exprimăm ideile. Acesta trebuie să

îndeplinească următoarele cerințe:
1. Să fie simplu şi direct,
2. Să evite argoul şi exprimarea colocvială,
3. Să conţină fraze scurte,
4. Să fie concis.
 CERINȚE PENTRU ÎNTOCMIREA UNUI REFERAT

Lucrarea trebuie redactată într-un limbaj academic impersonal,

characteristic lucrărilor de cercetare. Nu sunt admise greşelile
gramaticale de redactare. Ideile prezentate trebuie să decurgă
logic şi coerent din cele anteriore. Relaţia dintre idei trebuie să
fie clară. Întregul referat trebuie să fie coerent.
 CERINȚE PENTRU ÎNTOCMIREA UNUI REFERAT

 referatele trebuie editate cu diacritice (ășțîâ).

 înainte de paranteză se lasă spațiu, dar nu și în interiorul parantezei și
text
 După punct, virgulă, două puncte se lasă un spațiu
 Nu se lasă spațiu înainte de virgulă (,), două puncte (:), semn de
exclamație (!), semnul întrebării (?).
Aranjarea textului în pagină trebuie să reflecte structura gândirii.
 CERINȚE PENTRU ÎNTOCMIREA UNUI REFERAT
FIGURILE
În categoria figurilor se încadrează: hărțile, graficele, imaginile (pozele) și schemele
logice. Toate figurile vor avea un titlu, precedat de eticheta Fig., urmată de numărul
figurii. Titlul, cu mărimea fontului mai redusă (11) și caractere italice, se plasează
centrat, sub figură. Numerotarea figurilor se va face cu două numere arabe; primul va
desemna numărul capitolului, iar cel de-al doilea – numărul efectiv al figurii din
respectivul capitol.
 CERINȚE PENTRU ÎNTOCMIREA UNUI REFERAT

Tabelul
Adițional, pentru fiecare tabel în care sunt utilizate astfel de informații se
va menționa sursa (cu caractere ceva mai reduse – 10 sau 11), sub tabel,
în formatul citării narative. Exemplu: Sursă: Institutul Național de
Statistică (2022) sau Sursă: Nume (2022)
 SCRISOARE DE INTENȚIE

Foarte mulţi angajatori nici nu iau în considerare un CV dacă nu este

însoţit de o scrisoare de intenţie. Numai datorită scrisorii de intenţie sau
motivaţie ai şansa de a-ţi pune în valoare personalitatea, „punctele tari”,
atu-urile care te fac candidatul ideal pentru poziţia respectivă. Scrisoarea
de intenţie trebuie să prezinte în principal motivaţia pentru care ai ales
locul de muncă respectiv, calificările şi aptitudinile tale, dar şi
disponibilitatea ta faţă de compania / firma / instituţia angajatoare.
 SCRISOARE DE INTENȚIE

Programele universitare orientate către cercetare (masterat și doctorat)

solicită adesea aplicanților să înainteze o scrisoare de intenție. De obicei,
comitetul de admitere la respectivele studii va utiliza scrisoarea pentru a
decide dacă obiectivele academice și de carieră ale aplicantului concordă
cu programul de studii și cu aria de expertiză a profesorilor. Scrisoarea de
intenție poate servi de asemenea la găsirea unui mentor sau îndrumător
potrivit pentru aplicantul acceptat.
 SCRISOARE DE INTENȚIE

Scrisoare de intenție se circumscrie în jurul următoarelor aspecte de

bază:
Accentul pe obiectivele urmărite
În redactarea scrisorii de intenție, vom descrie cu claritate motivele ce ne
îndeamnă să aplicăm la respectivul program de studii. Cum va contribui
gradul universitar respectiv la îndeplinirea obiectivelor carierei noastre?
Care sunt domeniile de cercetare care ne interesează?
 SCRISOARE DE INTENȚIE

Va trebui să menționăm unul sau două domenii cu suficiente detalii

pentru a permite comitetului de admitere să își facă o imagine clară a
intereselor de cercetare. Sunt utile și câteva referințe la literatura de
specialitate.
 SCRISOARE DE INTENȚIE

Mărimea și formatul scrisorii

Scrisoarea de intenție va avea 1-2 pagini scrise succint sau 400-800 de
cuvinte, inclusiv cu lista de referințe. Citarea corespunzătoare a câtorva
articole de cercetare demonstrează că suntem cumva familiarizați cu
domeniul în care dorim să lucrăm și că înțelegem convențiile citării
bibliografice din acel domeniu.
 ANALIZA FORMATULUI
SCRISORII DE INTENȚIE

Antetul
Formula de salut
Introducerea
Conținutul (corpul) scrisorii de intenție
Încheierea
 ANTETUL

Dacă angajatorul se gândește să te invite la un interviu, procesul trebuie

să fie cât mai simplu posibil. Sistemele de gestionare-sortare a
candidaților îți vor căuta datele de contact (numele complet, numărul de
telefon, e-mailul și chiar și profilul de LinkedIn, dacă e cazul) în secțiunea
cu antetul scrisorii de intenție (sau în apropiere, în funcție de design).
 FORMULA DE SALUT

Majoritatea scrisorilor trebuie să înceapă cu „Stimate domnule

Popescu”, „Stimată echipă de recrutări”, „Stimată echipă a
companiei ABC”, într-o formă sau alta.
 INTRODUCERE

 Descrie motivația care te-a îndrumat spre acest rol;

 Pune bazele unei discuții viitoare la un potențial interviu;
 Scrie din perspectiva necesităților efective ale angajatorului.

Secțiunea cu realizări din scrisoarea de intenție constă din 3 porțiuni:

 Un verb de acțiune care îți demonstrează abilitățile
 O sarcină specifică finalizată
 Un rezultat cuantificabil pentru companie
 INTRODUCERE

este foarte important ca în partea de introducere a scrisorii să te

identifici, să expui motivul care te-a determinat să trimiţi această
aplicaţie, să precizezi foarte clar recrutorului postul vizat şi sursa
prin care ai aflat de disponibilitatea jobului respectiv.
 CUPRINS

este partea cea mai importantă a unei scrisori de intenţie, în cel mult
două paragrafe trebuind să atragi atenţia angajatorului şi să-i stârneşti
curiozitatea. În cuprins trebuie să motivezi ce te-a determinat să aplici
pentru această poziţie şi care sunt competenţele şi experienţa ta care
corespund profilului solicitat. Încearcă să fii cât mai succint şi să nu
exagerezi. Nu repeta informaţiile existentte deja în CV, formulează fraze
concise şi încearcă să foloseşti un limbaj profesional.
 ANTET

FORMUL DE SALUT

INTRODUCERE
CUPRINSUL

ÎNCHEIEREA
 Crearea unui CV academic
Curriculum vitae – istoricul vieții

CV-ul academic va fi utilizat doar pentru aplicații la nivel academic i

are un format special. Acesta va insista asupra publicațiilor, a
activității de cercetare și a modului de finanțare a cercetării.
Cu toate că CV-ul academic este în general mai cuprinzător și mai
lung decât alte tipuri de CV, nu se recomandă depășirea a patru
pagini.
REGULI CU CARACTER GENERAL PENTRU
ÎNTOCMIREA UNUI CV LA NIVEL ACADEMIC:

Vom reduce la minimum limbajul de jargon și vom scrie cu

claritate. Vom descrie amanunțit calificările pe care le
avem, publicațiile și alte informații relevante. Vom menționa
contribuția avută la publicațiile respective, în special la cele
cu un factor mare de impact. Lista de publicații se
întocmește în ordine cronologică inversă – de la cele mai
recente până la cele mai vechi. Este indicat ca lista de
publicații să fie o anexă la CV.
REGULI CU CARACTER GENERAL PENTRU
ÎNTOCMIREA UNUI CV LA NIVEL ACADEMIC:

Experiența în cercetare: rezultatele se trec tot în ordine cronologică

inversă. Vom accentua expertiza de specialitate/tehnică, abilitățile de
IT și orice alte abilități pe care le necesită job-ul respectiv, inclusiv
managementul de proiect sau al resurselor umane.
Aspectele educaționale: menționăm aici instituțiile de învățământ
absolvite tot în ordine cronologică inversă. Vom insista asupra
educației universitare, incluzând distincții și burse de studiu, chiar și
numele îndrumătorului de doctorat – dacă este cazul.
REGULI CU CARACTER GENERAL PENTRU
ÎNTOCMIREA UNUI CV LA NIVEL ACADEMIC:

Experiența în cercetare: rezultatele se trec tot în ordine cronologică

inversă. Vom accentua expertiza de specialitate/tehnică, abilitățile de
IT și orice alte abilități pe care le necesită job-ul respectiv, inclusiv
managementul de proiect sau al resurselor umane.
Aspectele educaționale: menționăm aici instituțiile de învățământ
absolvite tot în ordine cronologică inversă. Vom insista asupra
educației universitare, incluzând distincții și burse de studiu, chiar și
numele îndrumătorului de doctorat – dacă este cazul.
REGULI CU CARACTER GENERAL PENTRU
ÎNTOCMIREA UNUI CV LA NIVEL ACADEMIC:

CV-ul academic nu va fi utilizat pentru a aplica la job-uri non-

academice – pentru acestea vom folosi un CV cronologic sau bazat
pe competențe. In figura 1. este prezentată o machetă de Curiculum
Vitae Europass. Modelul oficial dar și ghidul cu instrucțiunile de
completare se gasesc accesând link-ul

https://europass.cedefop.europa.eu/ro/documents/curriculum-vitae/te
mplates-instructions
MACHETĂ CV - EUROPASS
MACHETĂ CV - EUROPASS