Sunteți pe pagina 1din 13

Politica regională

- continuare
Politica de coeziune – finanțată de FEDR, FSE și Fondul de coeziune – este cea mai mare sursă de
investiții directe din bugetul UE în perioada 2014-2020. Aceste trei fonduri permit o investiție totală
de 485 miliarde EUR, cu o finanțare din bugetul UE de 355 miliarde EUR.

Obiectivele de investiții și progresul înregistrat în îndeplinirea acestor obiective:

A. Obiectivul O Europă inteligentă: cercetare și inovare, economie digitală, IMM-uri


O bună parte a resurselor FEDR este folosită pentru consolidarea cercetării, a progresului tehnologic
și a inovării, pentru a spori accesul la economia digitală și la servicii IT, precum și pentru a spori
competitivitatea IMM-urilor. FEDR oferă sprijin companiilor europene. Peste 1,1 milion de
întreprinderi (în principal IMM-uri) -aproximativ 4 % din toate companiile din Europa în 2016 au
primit asistență.
Valoarea implementata vs. sumele țintă (mii Euro)

Anul 2015 2016 2017 2018


Valoarea țintă 1094747 1097067 1117749 1090661
Valoarea 33584 97147 203602 423744
implementata
Este planificat ca, până în anul 2020 investițiile FEDR să genereze aproximativ 420 000
de locuri de muncă noi, dintre care 58 % vor fi create în Regatul Unit, Germania, Spania,
Franța și Portugalia. În aceste țări, mai mult de 80 % din locurile de muncă noi sunt
preconizate a fi oferite în IMM-uri.
Aproximativ 160 000 de întreprinderi noi vor primi sprijinul FEDR pentru a-și începe și
crește afacerea, dintre care aproape (aproximativ 40 % din Regatul Unit și 30 % din
Franța). Obiectivul este de aproximativ 6 % din numărul total de companii noi din UE
(întreprinderi cu o vechime de până la cinci ani) în 2016.
Investițiile FEDR în cercetare și inovare au ca obiectiv ca 130 000 de cercetători (3 % din
numărul total de cercetători europeni, număr ce este egal cu numărul total de
cercetători din Suedia și Luxemburg – anul 2017) să aibă acces la unități de
infrastructură pentru cercetare îmbunătățite.
Va crește cu 14,5 milioane gospodăriile ce vor avea acces la internetul de mare viteză,
dintre care cel puțin 68 % sunt în Spania, Grecia și Italia. În Spania, obiectivul este de 25
% din numărul total de gospodării.
B. Obiectivul o Europă durabilă: economie cu emisii reduse de carbon, mediu și acțiuni
vizând clima, infrastructuri de rețea.

Investițiile FEDR și CF sunt destinate să sprijine trecerea spre o economie cu emisii reduse de
carbon în toate sectoarele, să conserve și protejeze mediul, să sporească eficiența resurselor
și să promoveze adaptarea la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor cu
scopul de a crea o Europă mai ecologică.
1. Capacitate nouă de energie din surse regenerabile
FEDR și CF sprijină sporirea capacității de producere de energie din surse regenerabile de
6700 MW (aproximativ 40 % din capacitatea anuală suplimentară de energie din surse
regenerabile din UE).
2. Consum redus de energie în clădirile publice (economii de energie de 4 827 GWh/an)
3. Accesul populației la apă potabilă- 12,5 milioane de persoane vor avea acces la o sursă de
apă (nouă sau reabilitată). 80 % dintre beneficiari trăiesc în România (17% din populație),
Spania, Portugalia, Italia și Grecia.
4. Stații de epurare a apelor reziduale (noi sau îmbunătățite). Aproape 50 % din beneficiarii
vizați se găsesc în Italia(7% din totalul populației), Spania și Polonia.
5. Construirea/ reabilitarea/modernizarea rețelei de căi ferate- 6 900 km de șine de cale ferată
în întreaga Europă, dintre care 73 % din obiectiv se află în Polonia, Spania, România și
Ungaria.
6. Construirea/ modernizarea căilor rutiere- 13 100 km de șosele noi, reconstruite sau
modernizate în toată Uniunea Europeană, dintre care 57 % se găsesc în Polonia, România și
Republica Cehă.
C. Obiectivul O Europă incluzivă: vizează piața forței de muncă, incluziunea socială și
capitalul uman.
Investițiile au în vedere promovarea locurilor de muncă durabile și de calitate,
incluziunea socială, combaterea sărăciei și a discriminării și investiția în educație,
instruire și formare vocațională pentru dobândirea de competențe.
Scopul:
- 6,9 milioane de elevi vor avea acces la infrastructură îmbunătățită pentru educație.
72 % dintre elevii și studenții Italiei vor beneficia de renovarea infrastructurii din
educație.
- peste 46,9 milioane de oameni vor beneficia de servicii de sănătate îmbunătățite,
dintre care peste 50 % sunt cetățeni spanioli și poloni. (În Polonia peste 38 % din
întreaga populație).
- 45 de milioane de oameni vor trăi în zone cu strategii integrate de dezvoltare
urbană (ce presupune asigurarea unei viziuni coerente de dezvoltare la nivelul
municipiilor, orașelor și zonelor metropolitane), dintre care 60% se vor găsi în
Franța (21% din totalul populației), Ungaria(74% din totalul populației) și
Germania.
Politica de dezvoltare regională în România
În România, în anul 1995 se initiaza proiectul pentru elaborarea documentului intitulat Carta Verde
a Dezvoltarii Regionale, de catre Uniunea Europeana si Guvernul Romaniei, prin care au fost
stabilite jaloanele politicii de dezvoltare regionala a Romaniei pentru demararea etapei de pregatire
a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si prin care s-au stabilit modelele cooordonarii
structurale la nivel national, inclusiv descrierea structurii organizationale a viitoarelor Agentii pentru
Dezvoltare Regionala cu rol in implementarea politicii de dezvoltare regionala.
Politica de dezvoltare regională început să se contureze odată cu funcţionarea programului Phare,
în 1996.
În anul 1997 este finalizat si adoptat documentul intitulat Carta Verde a Dezvoltarii Regionale.
În 1998, a fost stabilit cadrul legal de dezvoltare a acesteia, prin Legea 151/1998, privind
dezvoltarea regionala in Romania, care stabileşte obiectivele politicii naţionale în domeniu,
instituţiile implicate, competenţele şi instrumentele specifice promovării politicii de dezvoltare
regională. Aceasta este completată de o serie de alte legi, ordonanţe şi hotărâri de guvern, prin care
sunt create sau reglementate mecanismele de implementare a politicii regionale. Se infiinteaza
Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala. Guvernul României semnează Documentul de
poziție pentru Capitolul 21, completat de Parteneriatul pentru aderare și Foaia de parcurs comună
pentru România și Bulgaria- bază ale politicilor regionale naționale ale celor două țări.
În anul 1999 se infiintează Agențiile pentru Dezvoltare Regională si Consiliile pentru
Dezvoltare Regională.

Capitolul de negociere aferent (capitolul 21) a fost deschis în 2002 şi stabilea criteriile ce
trebuiau îndeplinite de România în perspectiva aderării la UE şi a eligibilităţii pentru Fondul
Social şi Fondul de Coeziune, respectiv Acquis-ul comunitar şi modalităţile de implementare.
Spre deosebire de alte capitole de negociere, acquis-ul de dezvoltare regională nu definea
modul în care trebuiau create structurile specifice de implementare a cerinţelor comunitare ci
doar menţiona care sunt acestea, lăsând acest lucru în sarcina României. Astfel, acquis-ul
comunitar nu trebuia transpus, România trebuind să creeze un cadru legislativ corespunzător,
care să permită implementarea prevedirilor specifice domeniului.
Ministerul Dezvoltarii si Prognozei a fost desemnat ca institutie responsabilă cu elaborarea
Planului Național de Dezvoltare, pe baza căruia România negociază Cadrul de sprijin comunitar
cu Comisia Europeană.
Se desemneaza Ministerul Integrarii Europene ca autoritate de management pentru Cadrul de
sprijin comunitar, având responsabilitatea coordonării implementării asistenței comunitare
prin fondurile structurale.
În anul 2004 este adoptata legea 315/2004, care stabileste obiectivele de baza ale politicii de
dezvoltare regională în România, precum si atribuțiile ce le revin Agențiilor pentru
Dezvoltare Regională, ca promotoare ale dezvoltării socio-economice la nivel regional.
Ministerul Finanțelor Publice este desemnat ca autoritate de management pentru Cadrul de
sprijin comunitar. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor e desemnat
Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional (POR) 2007-2013, iar
ADR-urile sunt desemnate Organisme Intermediare.

În anul 2014 se înființează Autoritatea de Management pentru Programul Operațional


Regional 2014-2020, iar ADR-urile sunt desemnate Organisme Intermediare.
Politica de dezvoltare regională reprezintă un asamblu de măsuri guvernamentale ce au
drept scop sprijinirea creşterii economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, prin
valorificarea efiecientă a potenţialului regional şi local. Obiectivele sale vizează:
•diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltării
echilibrate şi pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziată), şi prevenirea
creării de noi dezechilibre;
•stimularea cooperării interregionale (interne şi internaţionale) în vederea dezvoltării
economice şi sociale durabile.
Aceste obiective sunt realizate în practică prin adoptarea de măsuri şi strategii, finanţarea de
proiecte şi prin diverse programe, toate acestea însă fiind dezvoltate pe baza unui set de
principii ce stau la baza elaborării şi aplicării lor:
• principiul descentralizării procesului de luare a deciziei, prin trecerea de la nivelul
central/guvernamental la cel regional;
• principiul parteneriatului, prin crearea şi promovarea de parteneriate între toţi actorii
implicaţi în domeniul dezvoltării regionale;
• principiul planificării, în vederea atingerii obiectivelor stabilite;
• principiul co-finanţării,adică obligativitatea contribuţiei financiare a diverşilor actori
implicaţi în realizarea programelor şi proiectelor de dezvoltare regională.
Unitatea de implementare a politicii de dezvoltare regională la nivel teritorial este
reprezentată de regiunea de dezvoltare, o astfel de regiune fiind constituită prin asocierea
benevolă a unor judeţe vecine, fără a fi o unitate admnistrativ teritorială şi fără a avea
personalitate juridică. Au fost astfel constituite următoarele 8 regiuni de dezvoltare:
Regiuni de dezvoltare în România
Regiunea de dezvoltare/ Judeţe componente
1 Nord –Est: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui
2 Sud-Est: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea
3 Sud- Muntenia :Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman
4 Sud-Vest: Oltenia Dolj,Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea
5 Vest: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş
6 Nord-Vest: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj
7 Centru: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu
8 Bucureşti-Ilfov: Municipiul Bucureşti, Ilfov
Documentele de analiză
Planul de Dezvoltare Regionala (PDR) este un document complex care analizează, identifică și
formulează starea socio-economică actuală, punctele slabe și amenințările cu care se confruntă
regiunea, punctele forte pe care se poate sprijini regiunea, precum și șansele care pot fi fructificate.
De asemenea, el include strategia de dezvoltare şi planificarea financiară a măsurilor cuprinse în
strategie.
Pentru perioada 2014 - 2020, România are 8 Planuri de Dezvoltare Regională, câte unul pentru fiecare
regiune.

Analiza Swot- (Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020, pag.234-236)


http://www.inforegio.ro/images/Documente_de_programare/Strategia_Nationala_Dezvoltare_Region
ala_-_iulie_2013.pdf