Sunteți pe pagina 1din 3

POEZIA MODERNISTA

RIGA CRYPTO SI LAPONA ENIGEL


ION BARBU
Publicata in 1924, in Sburatorul si Revista romana si inclusa apoi in volumul Joc
secund, 1930, balada si-a gasit locul in spectaculosul ciclu poetic Uvedenrode numele
inedit al unei rape imaginare, in care tranformari greu de inchipuit devin posibile.
Riga Crypto si lapona Enigel poate evidentia o dramatica poveste de dragoste
neimplinita, cat si o alegorie a esecurilor, sperantelor sau viziunilor omului modern.
Opera poetica a lui Ion Barbu, pseudonim al matematicianului Dan Barbilian, apare in
perioada interbelica, atunci cand in literatura romana se confrunta doua directii puternice:
traditionalismul si modernismul. Doctrina lui E.Lovinescu porneste de la premisa ca exista
un spirit al veacului, inteles ca o miscare de idei care se manifesta ignorand granitele
geografice si care determina sincronizarea culturilor europene.
Balada este o poezie modernista pt ca este rezultatul unei sinteze inedite intre doua
domenii considerate disjuncte; in al doilea rand, este modernista prin incalcarea conventiilor
constitutive ale genurilor si speciilor literare: balada preia o formula specifica epicului in
proza, aceea de povestire in cadru. Este o poezie modernista si pt ca poate fi citita ca o
legenda despre nasterea ciupercilor otravitoare, dar se deschide spre un nivel superior de
interpretare, ca alegorie a Fiintei.
Viziunea despre lume reflectata in balada Riga.. nu se lasa revelata cu usurinta,
solicitand un cititor atent, constient ca participa la o experienta initiatica in urma careia va
iesi profund impresionat.
Initierea debuteaza cu intalnirea menestrelului, mai aburit ca vinul vechi, care este
rugat de nuntasul fruntas sa spuna povestea unei nunti esuate din cauza incalcarii statutului
ontologic al fiintei, urmata de o nuntire in cercul plantelor nebune. Cantecul menestrelului
are valoare de memento, atentionand ca hybrisul nu poate ramane nepedepsit. Faptul ca
povestirea este rostita intr-un cadru secret, ca este lipsita de public, ca se reia intr-o noua
tonalitate, dupa ce mai fusese spusa, cu foc, totul conduce la ideea ca se produce un act
initiatic.
Istorisirea propriu-zisa este compusa dintr-o serie de secvente epice, baladesti.
Portretul lui Crypto prezinta protagonistul in mediul sau, sugestiv pentru materia fragila, dar
lipsita de spiritualitate. Riga are o proasta relatie cu lumea lui, mai ales din cauza refuzului de
a inflori, semn al incercarii disperate de a se sustrage timpului si a conditiei sale. Secventa
urmatoare aduce in scenariul epic personajul feminin, mica lapona Enigel, al carei nume
aminteste, prin etimologie, de cuvantul inger, pentru a evidentia natura profund spirituala a
personajului uman. Ampla secventa cuprinde dezvoltarea temei. Ofertele pe care riga cel
span i le face fetei au caracter simbolic, evidentiind diferenta intre cele doua lumi: vegetala si
umana, dar mai ales intre cele 2 categorii, materia si spiritul. Tentata initial cu fragi, tie
dragi fata motiveaza discret si protocolar refuzul prin neintreruperea traseului pe plaiurile
insorite. A doua tentativa a lui Crypto este surprinzatoare, pentru ca se ofera chiar pe sine,
gata sa incremeneasca in conditia de mire al poienii, daca asa ar putea accede la nivelul
superior, prin insotire cu Enigel. Refuzul laponei se pronunta si de data aceasta, dar de pe o
pozitie de superioritate: Lasa, asteapta de te coace. Replica lui Crypto are menirea de a
clarifica raportul lui cu Soarele, de car eil despart visuri sute, de macel, dar si de a insinua
ultima tentatie: uitarea astrului,in somn fraged si racoare. Enigel percepe oferta cu toata
incarcatura ei malefica. Pentru ea, uitarea Soarelui ar insemna chiar negarea conditiei umane,
de fiinta care cauta implinirea prin spirit, incercand sa infranga atractia inferioara a materiei,
a carnii, care doar la umbra creste.

Viziunea despre lume pe care o propune balada se inscrie in modernism, evidentiind


legatura cu hipotextul Luceafarul si construind un model probabil al lumii care il
completeaza pe cel eminescian.
Tema baladei este greu identificabila, deoarece descifrarea sensurilor continute in
poveste nu este decat o etapa intermediara. La acest nivel, tema identificata este iubirea, in
varianta ei esuata.
Din acest punct debuteaza interpretarea textului si cautarea sensurilor superioare. O
tema situata la un nivel de generalitate: opozitia dintre materie si spirit. Crypto, materia
fragila este hipnotic atras de ideea insotirii cu regnul superior. Fiinta umana, traitoare in
orizontul spiritului, nu poate accepta insotirea cu materia si refuza blestemul negarii
cunoasterii.
Titlul baladei indica o directie de lectura a textului ca poezie de dragoste. Prezenta
numelor personajelor in titlu situeaza cititorul intr-un orizon de asteptare pregatit deja de
istorii foarte cunoscute. Precizarea statutului social care preceda numele personajelor pune in
lumina o serie de incompatibilitati. Exponentul lumii vegetale are statut regal, in timp ce
personajul uman este definit prin provenienta din regiunile nordice ale Europei, din tinuturile
inghetate ale Laponiei.
Numele protagonistilor este relevant pt diversele coduri de lectura care se deschid
cititorului. Numel lui Crypto, regele ciupercilor, are cel putin dubla provenienta: din
termenul criptograma, grup de plante inferioare si din adjectivul criptic, ascuns. Numele
Enigel are o posibila etimologie in cuvantul angelus. Criptograma, cu taina ei incifrata in
inima ascunsa se intalneste cu fiinta spirituala, si suporta consecintele interzisei confruntari.
O particularitate a incipitului este formula de adresare folosita de nuntas care incearca
sa convinga trubadurul sa rosteasca cantecul larg. Intoarcerea poetului modernist ermetic la
poezia medievala nu este deloc intamplatoare. Cantaretul este un initiat, posesor al unor taine
si legi dincolo de fire, pe care le trnsmite prin atmosfera secreta si prin spatiul izolat.
Cantecul sau larg este unul incapator pt intelesuri ascunse, nerevelate oricui.
O relatie de opozitie se remarca inca din titlu si se distribuie in 3 directii: nonumanuman, masculin-feminin, regal-comun. Lumea vegetala se intalneste cu lumea umana.
Interpretarea textului probeaza rasturnarea unor clisee instalate in mentalul colectiv, astfel
incat axa uman-feminin-comun devine superioara axei nonuman-masculin-regal. Aceasta
situatie devine posibila datorita faptului ca se subordoneaza altei opozitii majore: materiespirit. Un sistem complex de opozitii se realizeaza in simboluri importante ale textului poetic.
Soare-umbra sunt termenii opozitiei prin care identificam raportarea diferita a protagonistilor
la cunoastere. Crypto vietuieste in spatiul umed al umbrei, unde numai carnea creste, deci
unde materia gaseste mediul propice de proliferare si de regenerare. Enigel paraseste Nordul
inghetat, care si-a epuizat resursele in ceea ce o priveste.
Relatiile de simetrie se dezvaluie din hermeneutica textului. Textul se deschide si se
inchide cu evocarea a doua nunti: cea umana, si cea din lumea plantelor otravitoare. Ele
intercaleaza istoria unei nunti ratate, imposibile, intre Crypto si Enigel. Simetria are menirea
de a dezvalui o lege cosmica: nuntirea se poate realiza intre cei care au acelasi statut
ontologic.
O alta relatie de simetrie vizeaza impulsul protagonistilor de a-si defini pozitia in
raport cu Soarele, exact in momentul in care percep interventia interlocutorului ca blestem.
O componenta a imaginarului poetic este visul, plan mediator intre lumi
necomunicate. Umanul si nonumanul nu pot comunica efectiv, ci numai la nivelul
aspiratiilor. Dimensiunea apolinica a ratiunii treze este inlocuita de trairea dionisiaca,
instinctuala, care duce la unirea contrariilor.

Imaginarul poetic barbian se particularizeaza la nivelul acestui text si prin figura


cercului, in diverse ipostaze: roata si inelul. Roata alba care la soare se mareste este
metafora cunoasterii, inscrisa in spiritul si destinul uman. Inelul este imaginea sub care
percepe Crypto soarele.
Consider ca intalnirea cu creatia poetica a lui Ion Barba este o surpirza pentru orice
cititor obisnuit cu experiente lirice de alta natura. Sinteza originala dintre poezie si
matematica pe car epoetul i-l propune cititorului sunt caile prin care in cele din urma va fi
rasplatit dupa lectura cu revelatia unei noi lumi.
Balada Riga este unul dintre cele mai frumoase si mai generoase texte pe care lea ivit modernismul romanesc. Imaginatia creatoare a poetului ridica particularul si
fragmentarul la universal.