Integrarea economica

Dupa modul de manifestare si intensitatea participarii, actiunile firmelor, dar si ale

economiilor tarilor in procesul internationalizarii, s epoate structura pe 2 tendinte
fundamentale:
a) de integare economica- ansamblul proceselor prin care doua sau mai multe tari
realizeaza un spatiu economic comun mai eficient sub anumite aspecte in ansamblul
sau
b) de globalizare a economiei procesul prin care actele economice, economia devin
expresia participarii la un sistem de relatii care au loc la scara mondiala.
Aceste tendinte se desf concomitent, mai mult sau mai putin neuniform si adesea se
suprapun a.i. aceeasi actiune promovata intr-un anumit context reprezinta integrare, iar in
altul globalizare.
Vecinatatea statelor faciliteaza integrarea economiei granitele comune si apropierea
reprezinta factori imp in acest sens.
!and dezvoltarea economiilor unor tari din aceeasi zona geografica si a relatiilor dintre ele a
atins un nivel ridicat si un anumit grad de complexitate, au aparut si interese economice si
politice comune sau convergente, legate de adancirea colaborarii si cooperarii dintre ele pe
plan economic, social, cultural, politic.
Integrarea poate implica intreaga economie sau numai anumite segmente ale acesteia si
doar sub unele aspecte. In primul caz se spune ca integrarea este globala, iar in al doilea
ca este sectoriala sau pe anumite produse.
!u cat nr statelor participante la integrare se mareste si cu cat intensitatea integrarii creste, cu
atat se contureaza mai mult necesitatea unor structuri organizatorice si juridice
permanente, inzestrate de statele respective cu autoritatea crespunzatoare ducerii la
indeplinire a colaborarii si cooperarii specifice procesului de integrare. "neori in formele
foarte avansate de de integrare, structurilor de acest gen li se confera un caracter
supranational ca urmare ele devin autonome in raport cu statele participante, acestea din
urma renuntand in mod deliberat la exercitarea unor atributii ce le reveneau ca state
independente, spre a realiza performante economice superioare celor de pana atunci. In
aceasta forma integrarea este interstatala.
#ntegrarea si structurile sale s-au format intr-un context general complex, insotit de
controverse si dispute pt ca:
-prin continutul lor, afecteaza raportul de interese existent in momentul integrarii intre ag.ec.
rezidenti, modifica perspectivele lor in mod diferit, plaseaza competitorii din fiecare tara pe o
noua grila de start fata de aceste perspective, aduc cu ele problema renuntarii la anumite
atribute ale independentei tarilor, iar in cele din urma, aproape la toate.
-sunt insotite de renuntari, costuri si avanta$e aproape imposibil de distribuit in mod ec%itabil
pentru toate tarile participante la integrare.
-orientarile si practicile generatoare de eficienta in spatiul tarilor integrate au reflexe
discriminatorii in relatie cu celelalte tari, genereaza vanta$e unilaterale.
Integrarea, in general, si cea interstatala, in special, au efect multiplicator asupra
eficientei in spatiul tarilor membre si asigura totodata cele mai bune conditii pt
stabilitatea si integritatea lor,ceea ce face ca acestea sa prezinte interes pt tot mai multe
tari.
#ntegrarea economica dintre state poate lua diferite forme:
Dupa gradul de integrare
a. zonele de comert liber in care taxele vamale si restrictiile cantitative in cadrul
sc%imburilor dintre tarile membre ale zonei sunt suprimate, dar politicile externe ale
fiecarui stat fata de celelalte tari raman libere. Asociatia &uropeana a 'iberului
(c%imb a fost mult timp o asemenea zona
b. uniunile vamale care sunt zone de comert liber ce si-au armonizat legislatiile
vamale nationale si au adoptat un tarif vamal comun fata de tarile terte. !omunitatea
&conomica &uropeana a fost o unitate vamala.
c. Pietele comune sunt uniuni vamale care asigura in interior libera circulatie a
marfurilor,a fortei de munca si a capitalurilor. !&& nu a fost considerata a fi o piata
comuna deplina pt ca nu asigura intotalitate libertatea de circulatie a capitalurilor,
acestea fiind supuse controlului autoritatilor nationale
d. Uniunile economicer piete comune care realizeaza in plus armonizarea politicilor
economice nationale atat pe ansamblu, cat si sectorial. )olitica Agricola !omuna si
*oua )olitica Agricola a "& sunt considerate exemple de politica sectoriala
armonizata. "niunea monetara, adica armonizarea politicilor monetare si utilizarea
unei monede comune, apare ca o conditie a unei uniuni economice.
e. Integrarea economica totala cel mai inalt grad caracterizat prin unificarea
politicilor economice de ansamblu, sectoriale si structurale sub conducerea unor
autoritati supranationale.
f. Integrarea politica si sociala- completeaza integrarea economica totala prin crearea
de institutii comune care preiau din competentele statelor participante, avand atributii
tot mai ample in domeniile sociale si politice.
Uniunea Europeana
- cea mai avansata forma de integrare
- isi are originea intr-o idee lansata dupa #+,, in -.2/, potrivit careia O
Europa divizata genereaza conflicte, idee care s-a revigorat dupa ##+, si a
capatat contur real.
Formarea UE a fost favorizata de
existenta unui mod de viata relativ asemanator, avand la baza acelasi
tip de civilizatie in ma$oritatea tarilor europene
efectele pozitive intrevazute de initiatori u fost percepute si apreciate
bine de ma$oritatea populatiei tarilor interesate de realizarea integrarii, iar apoi
confirmate in decursul functionarii
existenta unei vointe politice foarte puternice dedicate integrarii
experienta si confirmarea posibilitatii unei integrari avansate oferite
de existenta, inca din -.0- a !omunitatii !arbunelui si 1telului, ce urmarea crearea
unei piete comune pt cele 2 produse
'a constituire, principalul obiectiv pana la sf anului -..2,a unei piete comune in cadrul
careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor si serviciilor, capitalurilor si persoanelor.
Etapele integrarii economice in UE
"& este in prezent in etapa integrarii politice, care asigura constituirea unei uniuni complete
sau depline pt statele membre.
#nstitutiile care formeaza nucleul mecanismului de functionare a "niunii &uropene sunt
!onsiliul European cea mai inalta autoritate, stabileste obiectivele politice cele
mai importante
!onsiliul European de "inistri principala institutie cu putere de decizie, adopta
decizii cu unanimitate de voturi, sau cu ma$oritate calificata sau ma$oritate simpla.
+euneste ministrii tarilor membre pe domenii de competenta.
!omisia Europeana este institutie e#ecutiva are obligatia de a reprezenta
e#clusiv interesele comunitare
Parlamentul European este format din membrii alesi prin vot direct de cetatenii
statelor "niunii aproba acordurile internatinale ale "&, controleaza bugetul
comunitar, urmareste aplicarea politicilor comunitare.
!urtea de !onturi este numita de !onsiliul &uropean si controleaza finalizarea
conturilor "niunii
!urtea de $ustitie veg%eaza la respectarea legislatiei comunitare si regleaza
litigiile intre statele membre, institutiile comunitare, asociatii si intreprinderi,
persoane particulare si $urisdictiile nationale.
#ntegrarea europeana corespunde caracteristicilor specifice dreptului comunitar care
primeaza asupra dreptului national al tarilor membre.
#ntrarea romaniei in "& la data de - ianuarie 2223 devine posibila prin indeplinirea
conditiilor stabilite in acest sens:
Asigurarea stabilitatii institutiilor care garanteaza buna functionare a democratiei,
asigurarea suprematiei legii, drepturilor omului si respectului fata de minoritati
#ncorporarea in propria legislatie si aplicarea sistemului de norme comunitare
decizii, directive si regulamente adoptate pana in momentul aderarii
+ecunoasterea obiectivelor stabilite pentru realizarae uniunii economice si monetare
si promovarea actiunilor necesare in directia indeplinirii lor
&xistenta unei economii de piata functionale, capabile sa faca fata presiunilor
concurentiale din cadrul pietei interne unice, ceea ce implica apropierea de nivelul
dezvoltarii tarilor membre ale "&.