17.10.

2023

România în relațiile internaționale interbelice (1918-

1939)

Relațiile internaționale în perioada interbelică se pot caracteriza prin două forme, și

anume revizionistă (condusă de statele care își doreau refacerea – Ungaria, Germania, Bulgaria,
Italia) și conciliatoristă (promovată de către Franța și Anglia, în scopul întreținerii păcii prin
acordarea de concesii statelor revizioniste). În acest sens, ele au fost predominate atât de
rivalitatea franco-germană (ce a avut ca efect formarea blocurilor politico-militare „Puterile
Centrale” și „Antanta”), cât și de negocierile pentru menținerea situației „Status-quo-ului”, dar și
pentru păstrarea păcii și securității colective, de Congresele de Pace (1919-1920, Paris), de
Coaliția Națiunilor Unite și de alte alianțe regionale.
Obiectivele politicii externe a României (tratativele) au fost efectuate prin încheierea
alianțelor regionale, prin promovarea politicilor de securitate colectivă și prin activitatea din
cadrul Societății Națiunilor.
În anul 1918, la finele Primului Război Mondial, Transilvania, Basarabia și Bucovina s-
au unit cu România, acumulând o suprafață și o populație dublată, însă și o îngrădire între
granițele unui stat. Un an mai târziu, prin Conferința Congresului de Pace de la Paris, se
îndepărtează interesele economice și geopolitice între toate puterile, se promulgă autoritatea
Marilor Puteri, se instituie Societatea Națiunilor, iar delegația română ajunge să fie condusă de
către Ion I.C. Brătianu. Nicolae Titulescu, ministru de externe al României, deține titlul de
președinte între două mandate din 1930, respectiv 1931, reușind să prioritizeze cererile necesare
statului la momentul respectiv.
Conform evenimentelor din 1921, Mica Înțelegere/Antantă (alianță regională, politico-
militară ce avea dreptul la definitivarea convențiilor dintre România și Cehoslovacia, dintre
România și Iugoslavia și care avea drept plan stoparea revizionismului ungar) se încheie.
Similar, în perioada lui februarie 1934, statul semnează Înțelegerea/Antanta Balcanică cu Grecia,
Turcia și Iugoslavia, alianță defensivă ce apăra granițele în caz de izbucnire a unui alt război.
Aceste înțelegeri au inclus toate țările din zona tampon între Rusia și partea vestică, mai puțin
17.10.2023

Bulgaria, fiindcă ea deținea mari pretenții teritoriale. Alianțele -sau mai bine spus cea de-a doua-
se degradează odată cu cel de-Al Doilea Război Mondial.
În ceea ce privește relațiile diplomatice cu Franța, se poate afirma faptul că situația
României a fost neglijată până în anul 1926, când a avut loc semnarea unui tratat formal, eliptic
de cauze militare, ce nu obliga statul francez să vină în ajutorul poporului român.
Relațiile româno-sovietice erau caracterizate de o continuă neîncredere, Moscova
neacordând aspecte recunoscătoare pentru unirea Basarabiei cu România. Elocventă în acest
context este reluarea negocierilor lui Nicolae Titulescu, care, prin negocierile cu Maxim
Litvinov, se ajunge la un acord de restabilire, în anul 1934.
Marea Britanie nu avea o strategie politică ofertantă pentru Europa de sud-est, drept
pentru care interesul statului britanic pentru petrolul românilor crește din ce în ce mai mult
(industria de pe Valea Prahovei).
După 1930, Europa se degradează: Germania (Adolf Hitler, 1933) inițiază o politică de
înarmare, încalcă prevederile Tratatului de la Versailles, păresește Coaliția Națiunilor Unite
odată cu ocuparea italian-fascistă a Etiopiei. Ca urmare, se construiește Axa Roma-Berlin-Tokyo
– ofensivă. Caracterul conciliatorism german încurajează Franța și Marea Britanie să semneze
Acordul de la Munchen, prin care regiunea sudetă (zonă din Cehoslovacia) era cedată Germaniei;
în același an (1938) Germania anexează Austria.

Bibliografie:
1. https://www.youtube.com/watch?v=0OThzAw_p38;
2. https://materialedeistorie.com/2019/04/29/romania-in-politica-internationala-interbelica-
pregatire-bac/;
3. https://ro.scribd.com/document/337645326/Romania-in-Relatiile-Internationale-in-
Perioada-Interbelica;
4. https://istorie-edu.ro/istoria-romanilor/05-relatiile-internationale-interbelice.html .