Prof.

Constantin Oiță

Evoluția relațiilor internaționale. Agresiunea statelor totalitare

Cele două decenii care separă prima de cea de-a doua conflagrație mondială se
caracterizează prin confruntarea latentă sau dechisă dintre statele învingătoare (interesate să
mențină configurația politico-teritorială rezultată în urma tratatelor de pace din anii 1919-
1920) și cele învinse (hotărâte să obțină revizuirea acestor tratate – de aici denumirea de state
revizioniste).
Pentru a evita izbucnirea de noi războaie, a fost creată Societatea Națiunilor sau Liga
Națiunilor, un for care avea ca rol să prevină izbucnirea unor noi conflicte. Lucrările acesteia
au fost inaugurate în anul 1920.
Pentru a se apăra împotriva politicii revizioniste, România, Cehoslovacia și Iugoslavia
au încheiat o alianță denumită ,,Mica Înțelegere”. Câțiva ani mai târziu, în 1934, România,
Iugoslavia, Grecia și Turcia au constituit o altă alianță regională, numită ,,Înțelegerea
Balcanică”.
Italia, deși era una dintre puterile învingătoare, considera
că beneficiile dobândite erau modeste, în comparație cu sacrificiile
făcute (,,victoria mutilată”). De la începutul anilor ’30 Japonia,
aflată și ea în tabăra statelor învingătoare, s-a lansat într-o politică
de agresiune și expansiune în China. Astfel, în anul 1931, Japonia
a invadat Manciuria (care aparținea Chinei) și s-a retras din Liga
Națiunilor.
Germania a fost principala țară revizionistă, considerată
vinovată de izbucnirea Primului Război Mondial, motiv pentru
care nu a fost acceptată inițial în Liga Națiunilor. Uniunea Sovietică, izolată și ea din cauza
regimului comunist, s-a apropiat de Germania, cu care a încheiat Tratatul de la Rapallo în
anul 1922 (tratat care îi permitea Germaniei să evite clauzele militare impuse la Versailles,
instruindu-și soldații cu noua tehnică de luptă – tancuri, avioane etc., pe teritoriul sovietic).
Aristide Briand a încercat să ajungă la o reconciliere franco-germană care să pună
capăt otilităților dintre cele două țări. Astfel, în anul 1925, alături de ministrul de externe
german Gustav Stresemann, a pus bazele Tratatului de la Locarno, prin care se garantau
frontierele franco-germane și germano-belgiene, de către Marea Britanie și Germania.
Ulterior, în anul 1928, a fost încheiat Pactul Briand-Kellog, prin care 60 de state
declarau războiul în afara legii.
Prof. Constantin Oiță

Instaurarea regimului nazist în Germania în anul 1933 a fost urmată de o serie de

încălcări ale tratatelor de la Versailles și Locarno (Germania a reintrodus serviciul militar
obligatoriu în anul 1935 și a remilitarizat zona Renană în anul 1936 – acest spațiu de pe
teritoriul Germaniei, în care guvernul de la Berlin nu avea voie să mențină trupe, permitea
Franței să intervină oricând cu forțele sale pentru a impune Germaniei respectarea tratatelor
sau pentru a veni în ajutorul aliaților ei din est, Polonia,
Cehoslovacia, România și Iugoslavia).
În anul 1935 Italia a atacat Etiopia (Abisinia),
deoarece Benito Mussolini dorea să facă din Italia o mare
putere colonială. Armata italiană a câștigat războiul cu
mare greutate în anul următor, an în care a părăsit și Liga
Națiunilor.

Între anii 1936 și 1937 s-a produs apropierea dintre Germania, Italia și Japonia, care
au încheiat o alianță numită Axa Berlin-Roma-Tokyo.
Încurajat de atitudinea conciliatoare a Franței
și Marii Britanii, care s-au mulțumit cu simple
condamnări verbale ale Fuhrer-ului, Germania a
anexat Austria în anul 1938 și a obținut, prin Acordul
de la Munchen, semnat la 29 septembrie (dintre
Germania, Italia, Franța și Anglia), alipirea la Reich a regiunii sudete.
Dezmembrarea Cehoslovaciei, în martie 1939 și anexarea Cehiei de către Germania, a
determinat Franța și Anglia să renunțe la conciliatorism si să încerce blocarea expansiunii
germane prin acordarea de garanții Poloniei, României,
Greciei și Turciei.
Pentru a evita un război pe două fronturi, Adolf
Hitler, cancelarul federal al Germaniei, a inițiat
apropierea față de U.R.S.S. Astfel, pe data de 23 august
1939, Germania și Uniunea Sovietică au încheiat un
tratat cunoscut sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care erau delimitate sferele de
influență ale celor două mari puteri.
Câteva zile mai târziu, pe data de 1 septembrie, Germania a atacat Polonia, acest
moment reprezentând declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial.