Manipularea persoanelor

Manipularea prin emotii

Cand vrem sa obtinem ceva de la partenerul de cuplu sau sa rezolvam o situatie de conflict, constient sau nu, apelam la o intreaga gama de metode: convingerea (persuasiunea), seductia, tandretea sau agresivitatea. Dar putini dintre noi devin constienti de faptul ca astfel, pe nesimtite, ne transformam in manipulatori sentimentali.

Cand se recurge la manipularea emotionala? Cand apare un dezechilibru sau un conflict la nivel de cuplu. Cand unul din parteneri primeste mai mult decat ofera, cel care da se poate simti astfel frustrat si incearca sa restabileasca echilibrul. Dar si cel care primeste mai mult poate sa supraliciteze, cerand si mai mult, bazanduse pe sentimentele celuilalt care sunt mai puternice sau pur si simplul pe faptul ca celalalt are o personalitate mai slaba. Poate apare si intr-un cuplu echilibrat, cand unul din parteneri vrea sa schimbe ceva in propriul interes sau in interesul ambilor.

Ce denota manipularea prin emotii? Dupa unii este un indice de slabiciune, cel care se simte mai slab incearca sa manipuleze. Dupa altii este un semn de inteligenta, o forma de adaptare si o cale de a restabili armonia si echilibrul in relatia de cuplu sau intr-o relatie in general (de prietenie, profesionala, relatia parinti-copii etc).

Este manipularea prin emotii un lucru negativ? Da, daca exista un interes ascuns si egoist. Da, daca se urmareste anihilarea personalitatii celuilalt. Este gresit sa-l transformi in alta persoana, cea care vrei tu sa fie. Este gresit sa il faci sa vada realitatea numai dupa coordonatele tale. Da, mai ales in primul stadiu al unui cuplu, cand intentia de manipulare poate insemna multa iluzionare si lipsa de cunoastere reciproca. Nu, daca demersul este bine intentionat si are o finalitate pozitiva. Nu, daca persoana care manipuleaza ofera dragoste si incredere. Un exemplu clar de manipulare pozitiva il intalnim la copiii mici, care o mangaie pe mama lor cand aceasta este suparata sau se pun pe plans pentru a pune capat unei pedepse. Este o forma de invatare de tip emotional, prin care copilul invata sa se adapteze, sa se protejeze si sa diferentieze diferite emotii.

Exista mai multe forme de convingere prin folosirea emotiilor celuilalt:

Persuasiunea, care presupune convingerea partenerului prin: Insistenta, pana ce mesajul este receptionat si asimilat, prin repetare (Am spus-o si o tot repet, pentru ca mi se pare important, Incearca sa te gandeti si tu, Revin la aceeasi problema) Forta argumentelor aduse (Este in avantajul nostru, Avem amandoi de castigat din asta) Prestigiul de care se bucura persoana care incearca sa convinga (Stii cat de mult inseamna pentru mine, M-as bucura mult, Imi doresc de mult lucrul asta) Persoana care este tinta persuasiunii este constienta de intentia de a fi convinsa, lucru extrem de important, care o pune pe picior de egalitate cu partea adversa intr-o disputa. Ea poate sa-si foloseasca la randul sau puterea de convingere, argumentele.

Cel mai adesea, amandoi partenerii pot incerca sa ajunga la un compromis prin negociere, rezolvand conflictul prin gasirea unor solutii convenabile de ambele parti.

Manipularea este tot o forma de convingere, dar ceea ce-i confera termenului o conotatie negativa este faptul ca cel mai adesea intentiile urmarite de manipulator sunt ascunse. In plus, cel manipulat nu este constient ca este tinta unui atac. Sau chiar daca isi da seama , el nu cunoaste toate aspectele unei probleme. I se prezinta o perspectiva, cand de fapt lucrurile stau diferit si se urmareste cu totul altceva.

Despre aspectele morale ale manipularii am discutat mai sus. Sa vedem acum care sunt metodele de manipulare: folosirea sentimentelor pozitive, oferite in mod conditionat: Te iubesc daca faci cum spun eu, Daca faci ca mine, e un semn ca esti inteligenta, Daca faci ca mine, am sa ma revansez, Daca ma asculti, n-o sa-ti para rau) folsirea emotiilor negative ca anxietate, disperare, tristete, furie etc. (M-ai facut sa-mi ies din fire, Lasa-ma, sunt suparata pe tine, Din cauza ta sufar de depresie, Mi-am pierdut tot entuziasmul) acuzarea unor tulburari somatice, functionale sau neurovegetative, ca urmare a starii de conflict (Ma doare inima pentru ca m-ai suparat, Ma durut capul toata ziua, Simt ca ma ia cu lesin, Mi-e rau cand ma cert cu tine).

Santajul emotional, este o forma agresiva de convingere, pentru ca se recurge la amenintare(Daca pleci, pleci pentru totdeauna!, Plec, dar iau si copilul, Nu pot trai fara tine).

Cel supus santajului este constient de riscuri si din doua rele, alege raul care i se pare a fi cel mai mic. El este constrans sa ia astfel o decizie in avantajul partii adverse.

Destul de des practicat in cuplu este santajul prin intermediul sexului. Este tot o forma de convingere prin emotii, stiut fiind ca actul sexual presupune si participare emotionala. In unele cazuri, este o metoda extrem de puternica de convingere.

Folosirea fortei este cea mai agresiva forma de convingere, fie ca este vorba de agresivitatea prin limbaj (care duce la dominarea psihica a celui slab) fie de violenta fizica. Dar si aceasta din urma duce in timp la tulburari de natura psihica, cum ar sindromul femeii victima a violentei domestice, care simte acut teama de agresor, motiv pentru care nu-l denunta, chiar cu riscul de a-si pierde viata.

Se pare ca manipularea prin emotii este apanajul femeilor Desi ambele genuri apeleaza la astfel de metode de convingere, in general femeile le folosesc mai des, conform studiilor facute de psihologi pe aceasta tema. Poate ca ele incearca astfel sa compenseze faptul ca apartin sexului slab. Dar si barbatii pot fi manipulatori si forma la care recurg cel mai des este prin acuzarea unor tulburari somatice. Cred ca sunteti de acord ca oricare dintre noi a manipulat la un moment dat sau s-a simtit manipulat. Cu toate acestea, sunt unele persoane care recurg mai frecvent la aceasta practica. Ele apartin cel mai adesea tipului narcisist (care isi exagereaza imaginea de sine), tipului demonstrativ, tipului distimic (labil afectiv, depresiv, pesimist) sau celor cu tulburari de personalitate de tip borderline.

Psihologia iubirii noteaza destul de frecvent astfel de cazuri de manipulare prin emotii, explicabile fie prin dorinta de a prelua controlul unei relatii (la persoanele dominatoare), fie prin nevoia de a fi iubit si a mentine cat mai mult timp o relatie.

Daca doresti sa afli mai multe despre acest subiect, citeste articolul Manipularea in viata de cuplu de la categoria Relatia de cuplu.

Ce parere ai despre subiectul pus in discutie, manipularea prin emotii? Esti o persoana manipulatoare sau mai degraba o victima a manipularii prin emotii? Posteaza mai jos comentariul tau.

INFO NOI

Cerine pentru ca manipularea s aib success

Dup Simon, reuita manipulrii psihologice are la baz urmtoarele componente: Manipulatorul i ascunde inteniile i comportamentele agresive. Manipulatorul cunoate vulnerabilitile psihologice ale victimei i determin ce fel de tactici ar putea fi efective. Manipulatorul este de o cruzime suficient pentru a nu da napoi de la vtmarea victimei dac este necesar.

Dup Braiker

Braiker[1] a identificat urmtoarele moduri de baz prin care manipulatorii i controleaz victimele: Recompensa pozitiv include lauda, armul superficial, simpatia superficial (lacrimi de crocodil), cereri de scuze excesive; bani, aprobare, daruri; atenie, expresii faciale cum ar fi rsul sau zmbetul forat; recunoatere public. Recompensa negativ include scirea, urlatul, tratamentul silenios, intimidare, ameninri, njurturi, antaj emotional, nvinovire, mbufnare, plnsete i fcutul pe victima. Recompensa intermitent sau parial Recompensa negativ parial sau intermitent poate crea un climat n care persist frica i nesigurana, un exemplu fiind atacurile teroriste. Recompensa pozitiv parial sau intermitent poate ncuraja victima s persiste de exemplu la majoritatea jocurilor de noroc, juctorul ctig bani din cnd n cnd, dar poate pierde n total. Pedeapsa nvarea n urma unei traume folosirea abuzului verbal, a furiei explozive sau a altui comportament intimidant pentru a stabili dominana sau superioritatea; chiar i un singur incident care implic un asemenea comportament poate condiiona sau nva victimele s nu-l supere/confrunte/contrazic pe manipulator.

Cum i controleaz manipulatorii victimele [modificare] Dup Braiker

Braiker[1] a identificat urmtoarele moduri de baz prin care manipulatorii i controleaz victimele: Recompensa pozitiv include lauda, armul superficial, simpatia superficial (lacrimi de crocodil), cereri de scuze excesive; bani, aprobare, daruri; atenie, expresii faciale cum ar fi rsul sau zmbetul forat; recunoatere public. Recompensa negativ include scirea, urlatul, tratamentul silenios, intimidare, ameninri, njurturi, antaj emotional, nvinovire, mbufnare, plnsete i fcutul pe victima. Recompensa intermitent sau parial Recompensa negativ parial sau intermitent poate crea un climat n care persist frica i nesigurana, un exemplu fiind atacurile teroriste. Recompensa pozitiv parial sau intermitent poate ncuraja victima s persiste de exemplu la majoritatea jocurilor de noroc, juctorul ctig bani din cnd n cnd, dar poate pierde n total. Pedeapsa nvarea n urma unei traume folosirea abuzului verbal, a furiei explozive sau a altui comportament intimidant pentru a stabili dominana sau superioritatea; chiar i un singur incident care implic un asemenea comportament poate condiiona sau nva victimele s nu-l supere/confrunte/contrazic pe manipulator. [modificare] Dup Simon

Simon[2] a identificat urmtoarele tehnici manipulative:

Minciuna: Pe moment e greu de spus dac cineva minte, dei deseori adevrul iese la iveal dup un timp, cnd deja e prea trziu. Un mod de a reduce ansele de a fi minit este de a nelege c indivizii cu unele tipuri de personalitate (n special psihopaii) sunt experi n arta minciunii i a triatului, fcnd frecvent aceste lucruri, deseori cu subtilitate. Minciuna prin omisiune: Aceasta este o form subtil de minciun, comis prin omiterea unei pri semnificative din adevr. Aceast tehnic se mai utilizeaz n propagand. Negarea: Manipulatorul refuz s admit c el sau ea a fcut ceva ru. Raionalizarea: O scuz prezentat de manipulator pentru comportamentul neadecvat. Raionalizarea este strns legat de spin. Minimizarea: Un tip de negare cuplat cu raionalizare. Manipulatorul spune c comportamentul lui/ei nu este att de duntor sau iresponsabil precum sugereaz altcineva, de exemplu spunnd c o insult a fost doar o glum. Atenia sau neatenia selectiv: Manipulatorul refuz s acorde atenie oricrui lucru care l-ar abate de la agenda sa, spunnd lucruri cum ar fi Nu vreau s aud. Diversiunea: Manipulatorul nu acord un rspuns direct unei ntrebri directe, ci face o diversiune, direcionnd conversaia ctre un alt subiect. Evaziunea: Similar cu diversiunea, dar aici se ofer rspunsuri vagi, irelevante, divagaii sau expresii ambigui. Intimidarea mascat: Manipulatorul i pune victima n defensiv folosind ameninri voalate (subtile, indirecte sau subnelese). Culpabilizarea: Un tip aparte de tactic de intimidare. Un manipulator se adreseaz contiinei victimei i sugereaz c acesteia nu i pas ndeajuns, c e prea egoist sau c o duce prea uor. De obicei, asta face ca victima s se simt prost, punnd-o ntr-o poziie inferioar, provocndu-i anxietate i ndoial de sine. Ruinarea: Manipulatorul folosete sarcasmul i ocara pentru a amplifica frica i ndoiala de sine n victim. Manipulatorii folosesc aceast tactic pentru a-i face pe ceilali s se simt nevrednici i prin urmare, s li se

supun. Tacticile de ruinare pot fi foarte subtile, de exemplu o privire aprig, un ton al vocii neplcut, comentarii retorice sau sarcasm subtil. Manipulatorii te pot face s te simi ruinat pentru simplul fapt c ai ndrznit s li te opui. Este o modalitate efectiv de a crea un sentiment de inadecvare n victim. Jucarea rolului de victim ("srmanul/a de mine"): Manipulatorul se portretizeaz ca fiind o victim a circumstanelor sau a comportamentului altcuiva pentru a provoca mil, simpatie sau compasiune. Oamenii care se ghideaz n funcie de contiin i crora le pas nu suport s vad pe nimeni suferind i manipulatorului i este uor s se folosesc de simpatie pentru a obine cooperare. nvinovirea victimei: Aceasta este o tactic eficient de a pune victima n defensiv, mascnd totodat intenia agresiv a manipulatorului. Jucarea rolului de servitor: Agenda personal este mascat de pretextul servirii unei cauze nobile, de exemplu spunnd c se comport ntr-un anumit fel din supunere sau pentru c se afl n slujba lui Dumnezeu sau a unei figuri autoritare similare. Seducia: Manipulatorii folosesc armul superficial, lauda, mgulirea sau sprijinul fi al altora pentru a le ctiga ncrederea i loialitatea. Proiectarea vinii (datul vinii pe alii): Manipulatorul gsete un ap ispitor, deseori n moduri subtile, greu de detectat. Simularea inocenei: Manipulatorul ncearc s sugereze c rul fcut nu a fost intenionat sau c nu a fcut lucrul de care este acuzat. Manipulatorul se poate preface surprins sau indignat. Aceast tactic face ca victima s se ndoiasc de propria judecat sau chiar de sntatea ei mintal. Simularea confuziei: Manipulatorul face pe netiutorul, pretinznd c nu tie despre ce vorbeti sau c e confuz cu privire la o problem important care i-a fost adus la cunotin. Afiarea furiei: Manipulatorul exprim furie pentru a afia suficient intensitate emoional i mnie pentru a oca victima i a o face s se supun. De fapt, manipulatorul nu este nervos, ci se preface. El vrea ceva i se enerveaz dac nu obine lucrul respectiv. [modificare]

Vulnerabilitile exploatate de manipulatori

Dup Braiker[1], manipulatorii exploateaz urmtoarele vulnerabiliti (puncte slabe) pe care le pot avea victimele: dorina de a face oamenilor pe plac dependena de a ctiga aprobarea i acceptarea celorlali emotofobia (frica de emoii negative) lipsa hotrrii i a abilitii de a spune nu percepie neclar a identitii (granie personale difuze) autosuficien sczut locus de control extern

Dup Simon[2], manipulatorii exploateaz urmtoarele vulnerabiliti pe care le pot avea victimele: naivitatea victimei i este greu s accepte ideea c unii oameni sunt irei, necinstii i nemiloi sau e n negare cnd e victimizat contiinciozitate exagerat victima este nclinat s acorde manipulatorului beneficiul ndoielii i s priveasc lucrurile din perspectiva acestuia, n care d vina pe victim ncredere n sine sczut victima se ndoiete de sine, lipsindu-i ncrederea i hotrrea, existnd o probabilitate mare de a intra n defensiv foarte repede intelectualizare victima ncearc din greu s neleag manipulatorul i crede c acesta are un motiv ntemeiat pentru care se comport aa dependen emoional victima are o personalitate dependent sau docil. Cu ct victima este mai dependent emoional, cu att este mai vulnerabil n faa manipulrii sau exploatrii.

Dup Kantor[3], oamenii care prezint urmtoarele carecteristici sunt

vulnerabili n faa manipulatorilor psihopai: ncredere exagerat oamenii oneti presupun adesea c i ceilali sunt oneti. Se bazeaz pe oameni pe care abia i cunosc, fr s le verifice competena etc. Acetia se ndoiesc rareori de aa-ziii experi. altruism exagerat opusul psihopatului, prea oneti, prea coreci, prea empatici impresionabilitate sunt sedui repede de cei cu arm superficial. De exemplu, voteaz pentru politicianul mincinos care pup copiii. naivitate nu pot crede c n lume exist oameni necinstii pentru c dac ar fi, nu ar fi lsai s acioneze masochism le lipsete respectul de sine i i las incontient pe psihopai s profite de ei, creznd c o merit din cauza unui sentiment de vinovie lcomie cei lacomi i neoneti pot cdea prad unui psihopat care i convinge uor s fac ceva imoral imaturitate au o judecat defectuoas, cred afirmaiile exagerate ale reclamelor materialism exagerat o prad uoar pentru cmtari sau cei care se ocup cu scheme de mbogire rapid dependen psihologic cei dependeni simt nevoia s fie iubii i prin urmare sunt predispui s accepte ceva ce ar trebui s refuze singurtate oamenii singuri pot accepta orice form de contact cu oamenii. Un strin psihopat poate oferi companie uman, dar cu un anumit pre. narcisism narcisitii sunt nclinai s cad prad laudelor nemeritate impulsivitate acetia iau decizii n grab, de exemplu ce s cumpere sau cu cine s se cstoreasc, fr a-i consulta pe ceilali frugalitate exagerat nu pot refuza o afacere chiar dac cunosc motivul pentru care ies att de ieftin btrneea cei n vrst pot deveni istovii i mai puin capabili de a se ocupa de mai multe lucruri odat. Cnd primesc o ofert, e mai puin

probabil s se gndeasc c ar putea fi o neltorie. Sunt predispui s ofere bani unei persoane care are o poveste trist. Vezi abuzul de btrni. [modificare] Motivaiile manipulatorilor

Manipulatorii au trei motivaii posibile:[1] Nevoia de a-i atinge scopurile i de a ctiga cu orice cost. O nevoie puternic de a avea sentimente de putere i superioritate fa de ceilali. Nevoia de a fi n control. [modificare] Condiia psihologic a manipulatorilor

Manipulatorii pot avea oricare din urmtoarele condiii psihologice:[1] personalitate machiavelic tulburare de personalitate narcisic tulburare de personalitate borderline tulburare de personalitate anxioas tulburare de personalitate dependent tulburare de personalitate histrionic comportament pasiv-agresiv personalitate de tip A tulburare de personalitate antisocial

Strategia manipulativ de baz a unui psihopat

Dup Hare i Babiak[4], psihopaii se afl tot timpul n cutare de oameni pe care s-i nele. Abordarea psihopatului include trei faze: [modificare] 1: Faza de evaluare

Unii psihopai sunt prdtori oportuniti i agresivi care vor profita de aproape orice persoan pe care o ntlnesc, n timp ce alii sunt mai rbdtori, ateptnd victima perfect. n ambele cazuri, psihopatul analizeaz constant utilitatea potenial a unui individ - ca surs de bani, putere, sex sau influen. Unor psihopai le place o provocare, n timp ce alii vneaz persoane vulnerabile. n timpul fazei de evaluare, psihopatul este capabil s determine punctele slabe ale potenialei victime, pe care le va folosi pentru a seduce. [modificare] 2: Faza de manipulare

Odat ce psihopatul a identificat o victim, ncepe faza de manipulare. n timpul acesteia, psihopatul i poate asuma un rol, o masc special creat pentru a prinde la victima respectiv. Un psihopat va mini pentru a ctiga ncrederea victimei. Lipsa de empatie i vinovie a psihopailor le permite s mint fr probleme; ei nu vd nicio valoare n a spune adevrul dect dac i ajut s obin ceea ce vor.

Pe msur ce interacioneaz cu victima, psihopatul evalueaz cu grij personalitatea acesteia. Ea i ofer o imagine a trsturilor i caracteristicilor victimei. Unui observator atent, personalitatea victimei poate dezvlui insecuriti sau slbiciuni pe care aceasta vrea s le minimizeze sau s le ascund. Ca student pasionat al comportamentului uman, psihopatul va testa cu grij tria interioar i nevoile care fac parte din eul intim al victimei i eventual va construi o relaie personal

cu aceasta.

Personajul pe care l joac psihopatul personalitatea cu care victima are o relaie nu exist n realitate. Este construit din minciuni ntreesute cu grij pentru a prinde victima n plas. Este o masc, una din mai multe, creat de psihopat pentru a se potrivi cu nevoile psihologice i ateptrile victimei. Victimizarea are un caracter de prad; duce adesea la un sever prejudiciu financiar, fizic sau emoional. Relaiile adevrate, sntoase, sunt construite pe respect i ncredere reciproc; se bazeaz pe schimbul onest de idei i sentimente. Convingerea greit a victimei c legtura cu psihopatul are oricare din aceste caracteristici este motivul pentru care acesta are succes. [modificare] 3: Faza de abandonare

Faza de abandonare ncepe atunci cnd psihopatul decide c victima nu i mai este de folos. Psihopatul/psihopata i abandoneaz victima i trece la alta. De obicei, n cazul relaiilor romantice, un psihopat i va asigura relaia cu victima urmtoare nainte de a o abandona pe cea actual. Cteodat, n aceast faz psihopatul are trei persoane cu care jongleaz: cea abandonat recent, pe care o pstreaz n cazul n care nu i merge cu celelalte dou; cea pe care o manipuleaz n prezent i care este pe cale de a fi abandonat; a treia persoan, care este ademenit de psihopat anticipnd abandonarea victimei actuale.

Abandonarea poate avea loc subit i fr ca victima s tie c psihopatul cuta pe altcineva. Nu vor exista scuze, sau cel puin nu unele sincere, pentru rul i durerea pe care o provoac.

Carisma

Inainte de a invata cum sa fii carismatic, este foarte important sa intelegi ce inseamna acest termen.

In DEX, carisma este definita ca dar particular conferit oamenilor prin

gratie divina; har.

Insa aceasta definitie este destul de vaga, pentru ca nu explica exact care sunt atributele unei persoane carismatice sau cum ar trebui sa arate o persoana carismatica .

Sa incercam asadar o abordare mai personala a acestui termen, pentru ca multi dintre noi ne putem da seama despre o persoana daca este sau carismatica dar nu reusim sa explicam in cuvinte ce inseamna acest lucru. Se spune adesea despre o vedeta ca are carisma si ne face sa o indragim. Oamenii carismatici cunosc foarte bine legile atractiei si sunt in stare sa se faca placuti de catre cei din jurul lor.

Unii se nasc cu aceasta calitate, altii invata pe parcurs cum sa fie carismatici.

Prima calitate de care ai nevoie pentru a fi carismatic este capacitatea de a-i inspira pe cei din jurul tau iar a doua este capacitatea de a-i atrage.

Dar cum faci daca nu te nasti cu aceste doua calitati? Cum le inveti si cum le dezvolti?

Iata cativa pasi simpli prin care poti face acest lucru:

Incredere Una dintre cele mai importante calitati ale unei persoane este increderea in sine.

Increderea in tine insuti este baza personalitatii pentru ca pe ea se contureaza modul in care tu gandesti si actionezi. Fii increzator cand iesi in lume, fii increzator in discutiile cu ceilalti, fii increzator in principiile si convingerile tale.

Aspect impecabil Cand spun aspect, vreau sa spun infatisarea completa a unei persoane: modul in care el/ea se imbraca, traieste si locuieste. Nimeni nu va fi atras de cineva care este neglijent si neingrijit. Un aspect neglijent reprezinta o personalitate neingrijita. Daca vrei sa fii carismatic trebuie sa inveti mai intai sa ai grija de aspectul tau. Nu este nevoie sa porti haine scumpe sau cele mai rare pietre pentru a fi bine vazut. Amintesteti ca, uneori, prima impresie este si ultima.

Convingere Convingerea este definita ca mai mult de o credinta de nezdruncinat, pentru care nu mai ai nevoie de dovezi. Convingerea si credinta puternica in principiile tale si in fiecare cuvant pe care il rostesti sunt foarte importante, pentru ca oamenii asta asteapta de la cineva care i-ar putea inspira.

Bun orator Puterea de exprimare este, probabil, cea mai importanta calitate de care ai nevoie pentru a deveni un orator carismatic. Gandeste inainte de a vorbi, dar atunci cand vorbesti, asigura-te ca alegi cuvintele potrivite pentru a nu lasa loc de interpretare. Exprima-te clar si concis si profita de ocazie pentru a invata cate ceva nou, din fiecare discutie.

Convingeri puternice Aceasta calitate te ajuta in procesul de invatare pentru a deveni mai carismatic. Este foarte important sa ai convingeri puternice pentru a-ti dezvolta un caracter carismatic.

Mai mult decat sa stii lucrurile in care crezi, este important sa stii de ce crezi in ele si de ce aceasta credinta este justa.

Cunostintele te ajuta sa-ti intaresti convingerile. Sa inveti despre lucruri noi, evenimente si situatii este important pentru a-ti creste potentialul de lider. Oamenii te vor respecta mai mult, deoarece ei vor sti ca ai invatat din experienta si ti-ai insusit convingerile pe baza experientei personale.

Acum, ca ai aflat cum sa faci ca sa fii carismatic, trebuie sa inveti modul in care ar trebui sa folosesti aceasta calitate. Unii dintre cei mai mari lideri ai lumii s-au folosit de carisma pentru a conduce asa cum au vrut.

O personalitate carismatica nu este un model pozitiv sau negativ, este doar o personalitate rara si unica, ce ar trebui sa posede toate trasaturile pozitive de caracter. Daca iti dezvolti aceasta calitate rara de a fi carismatic, poti atrage devotament din partea oamenilor din jur si ii poti inspira.