MEDVE TALIDA MARIA

JURNALISM, ANUL II

ȘTIRILE FALSE ȘI GÂNDIREA CRITICĂ

Noi oamenii, ne gândim la aproape orice, fie că e vorba de o persoană, de un

eveniment sau de un lucru.
Gândirea este un proces mental și are capacitatea de a produce gânduri fără vreun
motiv, ci pur și simplu ca rezultat al declanșării unui stimul.
Mintea umană este minunată, ea este centrul conștientizării și al acțiunii, ea
conferă o identitate unicată, ea gândește și tot ea suprimă erorile. Totuși foarte ușor poate
să creadă ceva ce este fals că este adevărat.
Abilitatea noastră de a raționa este flexibilă și intrinsecă, de regulă raționăm rapid
între o diversitate de domenii.
Altfel spus, avem și o gândire crirtică, însă aceasta este o formă mai profundă de
a gândi despre o anumită problemă sau situație. Putem s-o numim gândirea gândirii.
Sunt de părere că toți oamenii sunt capabili să gândeasă, însă puțini practică
gândirea crtică. Putem spune că simpla gândire este o activitate, în timp ce gândirea
critică este mai mult o abilitate a ființe umane.
Mintea omului nu poate fi controlată decât prin propriile forţe, cum ar fi raţiunea.
Emoțiile precum frica, iubirea și ura explică majoritatea situațiilor în care oamenii
se abat de la raționalitate. Totul poate fi controlat prin intermediul rațiunii.
Putem să descoperim daca e vorba de o certitudine sau doar o presupunere, o
convingere, un zvon.
Gândirea critică este coperta rezolvării problemelor și a învățării active. Ea ne
oferă o inteligentă autoperfecționare. Adesea necesită mult timp, întrebări și considerații.
De asemenea, implică un proces mai lung înainte de a ajunge la o concluzie sau
decizie. Dacă dorim să fim bine informați este important să ne documentăm din mai
multe surse.
 Dacă vrem să influențăm în mod pozitiv lumea, atunci trebuie să ne documentăm
foarte bine înainte de a rosti un argument, fie el adevărat sau nu.
Vreau să aduc la cunoștiință faptul că în zilele noastre suntem din ce în ce mai
inconștienți.
De la simpla pandemie până la vaccin, de la un simplu preț până la oferta de
Balck Friday, suntem manipulați de majoritatea persoanelor din jur.
În aceste cazuri, gândirea critică ne rămâne una dintre cele mai utile instrumente
pe care le deținem și pe care le putem folosi.
Uneori, ne mirăm că suntem manipulați foarte des și nu știm cum anume să
facem fața la așa ceva.
Suntem manipulați prin poze, momeala din titluri e și ea pusă acolo cu scopul de
a ne perturba gândirea, iar tot ce putem face este să fim foarte atenți și să gândim
rațional.
Un exemplu concret pe care l-am aflat este legat de obezitate, cauza numărul 1 al
deceselor în urma virusului mediatizat.
În loc să ne influențeze să mâncăm sănătos, să lăsăm deoparte mâncarea
procesată, ce face experții? Scot măsuri noi de constrângere , în timp ce ignoră cauza
numărul 1 de decese.
Noi ca persoane, putem să credem sau nu, ceea ce citim. Fiecare dintre noi are
propria răspundere, adică avem o gândire critică, nu “ digerăm „ informația așa cum ne
este dată.
Oamenii primesc informaţia direct, fără a mai avea timp să verifice ceea ce este
adevărat şi cea ce nu. Pe de altă parte, oamenii înşişi oferă prin activitatea pe care o au pe
reţelele de socializare informaţiile necesare pentru a li se descoperi preferinţele, temerile,
gradul de pregătire, apartenenţa la un grup etnic, politic sau social.
Gândirea critică nu se contruiește plecând de la o listă de abilități generale și
transferabile, ea nu este un produs, ci un proces complex pus în mișcare de către cei care
practică dialogul de la egal la egal.
Logica prezintă reguli ale gândirii corecte, legi ale gândirii apte să ne conducă
către o gândire corectă.
Trebuie să identificăm abilitățile fundamentale pentru o bună gândire critică.
 Conform ultimilor studii, suntem mult mai puțin raționali în luarea deciziilor
decât pretinde economia standard. Comportamentele noastre iraționale nu sun aleatorii
sau fără sens ci sunt sistematice și previzibile.
O să povestesc despre câteva dintre efectele din cursul de gândire critică, care au
un impact puternic asupra gândirii raționale.
Efectul de momeală se referă la prezentarea în mod intenționat a unei valori mai
dezavantajoase, care poate genera un nivel mare de acceptare a variantei medii a căreia
promovări este intenționată de fapt.
Noi oamenii, luăm decizii în funcție de date disponibile în mod imediat , fără a le
raporta la cadrul potrivit pentru ele.
Efectul de ancorare se referă la prima noastră decizie care își face simțit ecoul
de-a lungul un unui șir îndelungat de decizii.
Aici, problema de font o reprezintă modificările care ne sunt aduse la nivel
cognitiv.
De exemplu cafeaua de la Starbucks deși este extrem de scumpă, raportat la ce
oferă, odată luată decizia că o cafea merită astfel de cost, tindem să ne ținem de decizia
inițiala.
Costul mesei gratis care declanșează în noi reacții emoționale care ne plasează în
zona iraționalului.
De exemplu, intrarea gratis la un muzeu, cu toat că prețurile sunt mici, preferăm
să suportăm înghesuială.
La fel cum sunt și lebedele negre care indică limitarea pe care o întâlnim atunci
când învățăm din dorințe sau experiențe.
Existe lebede negre negative, care se petrec foarte repede, dar și lebedele
pozitive, care au nevoie de timp pentru depistarea efectelor.

Ştirile false sunt informaţii intenţionat false care sunt distribuite cu un scop
anume.Acestea ne acaparează, iar scopul lor este de a ne controla gândirea.

Știrile false s-au răspândit și s-au înmulțit mai ales la începutul anului 2020, când
a apărut și virusul care și în ziua de azi este un subiect de discuție.
 Exemple de știri precum cele de la Realitatea.net: „O pană de curent uriașă
amenință Europa – Avertisment sumbru” , sau NATO eșuează să își susțină aliații în
lupta împotriva Covid-19; sunt câteva știri false care au apărut în ultima vreme.
“Vaccinul a cauzat varianta Delta” este știrea falsă de actualitate.

Afirmațiile nebunești despre o inundație sau știrile șoc legate de ultimele paturi
de la A.T.I. riscă să cadă de pe lista știrilor grozave deoarece, majoritatea gândesc logic
și împiedică răspândirea acestora.
Cu toate că suntem înconjurați de știri false, adevărul tot iese la suprafață și unora
ne declanșează procese de gândire criritcă, iar altora nimic.
Răspândirea dezinformării în scop strategic și a informării greșite este posibilă tot
mai mult prin intermediul rețelelor de socializare.
În perioade ca acestea, marcate de frică și incertitudine, știrile false au probabil
un efect deosebit de puternic. Să nu intrăm în mlaștina știrilor false, să fim serioși cu
mintea noastră.
Manipularea este la un nivel maxim . Tot ce pot să afirm este că o gândire critică
ne poate face să devenim mult mai raționali.
Mesajele concepute ca fake news fac apel inclusiv la prejudecăţi sau exploatează
aspecte sensibile pentru populaţie - tensiuni etnice, rasiale, religioase - sau fals
importante în scopul mutării atenţiei de la subiectele cu adevărat relevante pentru stat sau
pentru cetăţeni.
Folosind posibilităţile tehnologice actuale este foarte uşor să creezi, editez , să
publici şi să distribui conţinut.
Interesul naţional poate fi afectat de puterea dobândită de fake news emise cu
scopul de a influenţa, prin exploatarea neîncrederii sau îndoielilor, deciziile strategice ale
unui stat.
Mesajele false ajung și în sursele de informare în care noi avem încredere și este
simplu să le luăm de bune, fără să mai verificăm informația. Deși ne place să credem că
putem identifica știrile false, există câteva comportamente cheie care ne predispun să
credem ceea ce ne este prezentat.
 Tindem să selectăm și să prioritizăm informațiile în funcție de percepțiile și
convingerile noastre, în detrimentul celor corecte sau credibile.

Problema constă în faptul că asimilăm informațiile luând în considerare doar

sursa care le livrează, ceea ce conduce și la polarizarea opiniilor. Oamenii care au
aceleași păreri ascultă unii de ceilalți și stau împreună, evitând opiniile contrare.

Mai mult, avem tendința de a respinge informațiile care se opun setului nostru de
convingeri.

Încercăm să le blocăm și să ne asigurăm că au un impact redus asupra părerilor

noastre. Toți avem anumite prejudecăți, într-o măsură mai mare sau mai mică.

Pentru a evita intoxicarea cu astfel de informatii eronate, care de obicei contin

elemente precum "am auzit ca", "am vazut la televizor", "lumea zice ca", e important sa
ne punem câteva întrebari de control înainte de a crede.
Adesea necesită mult timp, întrebări și considerații. De asemenea, implică un
proces mai lung înainte de a ajunge la o concluzie sau decizie. Dacă dorim să fim bine
informați este important să ne documentăm din mai multe surse.
Să evităm ştirile false, ştirile care induc în eroare , ştirile partizane care sunt
interpretări ale unor date reale, care sunt manipulate pentru a corespunde unei agende.
Să învățăm să ne controlăm, să gândim înainte să acționăm.
Când părerile altora ni se par ușor diferite de ale noastre, numai pentru că ei nu
gândesc critic, nu înseamnă că părerea noastră nu este una bună.
Autenticitatea este una dintre cele mai frumoase calități pe care le putem dobândi
în timp.
Să gândim critic, să găsim alternative, să analizăm logic argumentele, să nu ne
lăsăm conduși de gândurile și părerie altor persoane.
Lucrurile asupra cărora ne concentrăm atenția o să le dăm o mare importanță
decât sunt ele în realitate de fapt, iar această capacitate, a gândirii critice, este esenţială
când vine vorba despre informaţii transmise de media. Totul a devenit foarte ştiinţific.
Fiecare dintre noi suntem ţinte bine definite de specialişti ai informaţiilor.
 Nu este suficient doar să etichetăm știrile false ca fiind false. Mai degrabă,
afirmația trebuie analizată în mod explicit.
Trebuie oferită o explicație rațională, bazată pe fapte, care să arate de ce
informația incorectă nu poate fi adevărată.
Pentru a scăpa de manipulare este necesar să o conştientizăm, iar apoi să acţionăm
pentru a ne elibera de ea.
Cu ajutorul internetului, copiii și adolescenții pot accesa aproape orice informație.
Știrile senzaționaliste pot să impacteze negativ percepția pe care o avem despre sine,
despre persoanele din jurul nostru.
Capacitatea de a analiza și a distinge conținutul fals nu influențează doar deciziile
pe care le luăm acum, dar și deciziile pe care le vom lua în viitor
Pentru a elimina știrile false din viața noastră, singura soluție este să investigăm
ceea ce citim sau auzim.
Ne ajută fiecare sursă de informație credibilă.
Să reflectăm asupra conținutului pe care vrem să-l dăm mai departe.
Din moment ce spunem adevărul și nu e lăsăm intimidați de presiunea socială sau
de așteptările celorlalți, avem numai de câștigat.
Să investim în liniște pentru a avea claritate în luarea deciziilor bune.
Să învățăm să ne conștientizăm propriile prejudecăți, să ne concentrăm asupra
modului în care interpretăm informația.
 Bibliografie

1. P. Botezatu, Introducere în logică I, 1994, editura Grphix, Iași

2. https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/cum-recunoastem-combatem-stirile-false-totul-
despre-fenomenul-fake-news-romania-1_592167ba5ab6550cb84dc0ee/index.html
3. https://semneletimpului.ro/analize/top/ce-este-gandirea-critica-si-cum-se-poate-
incuraja-dispozitia-de-a-o-folosi.html
4. https://www.dw.com/ro/fake-news-2021/a-60237538
5. https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20V-a/Educatie%20sociala/CORVIN/
cap09/p82.html
6. https://ro.weblogographic.com/difference-between-thinking-and-critical-thinking-
716600https://www.intercultural.ro/wp-content/uploads/2020/05/Stiri-false-si-gandire-
critica-sugestie-de-activitate-de-invatare.pdf
7. https://www.goethe.de/prj/fok/ro/akt/22033543.html
8. https://www.orange.ro/help/articole/cum-identifici-un-fake-news
9. Dr. Petre Bieltz- Logică și gândire critică- curs
10. https://romania.europalibera.org/a/dezinformari-2021/31626510.html