Clasa a X-a

Psihologie

Necesitatea gândirii critice într-o societate dominată de TV,

social-media și jocuri de computer
Trăim într-o societate dominată de TV, social-media și jocuri de computer. Nevoia continuă
de informare a dus la dezvoltarea mijloacelor electronice de informare necesare transmiterii cu
rapiditate a informațiilor: rețele de internet, televiziune, social-media. Noile tehnologii oferă o
abundență de informaţii din toate domeniile și au ajuns să facă parte din viața de zi cu zi. Jocul, care
din cele mai vechi timpuri reprezintă un instrument esențial în dezvoltarea gândirii, imaginației,
creativității, dar și pentru formarea caracterului, se desfășoară din ce în ce mai mult prin intermediul
calculatorului.
Această dominație este benefică pentru societate, îi aduce nenumărate avantaje dar, poate
ascunde și numeroase capcane.
Consumăm foarte mult timp și resurse informându-ne. În timp ce pentru unii dintre noi aceste
informaţii pot fi un mijloc foarte bun de informare asupra unor subiecte cum ar fi literatura, arta,
muzica, politica, educatia, rezolvarea anumitor probleme individuale sau colective, economice, sau
sociale, alții pot fi cuceriti de modele negative, de extremism, violență, droguri sau modalităţi de
sfidare a legii.
„Mintea noastră a fost dintotdeauna un câmp de luptă pentru diferite forțe sociale, dar
niciodată numărul celor care luptă pentru controlul gândurilor și sentimentelor noastre nu a fost atât
de mare” afirmă Marian Voicu în cartea sa „Matrioșka mincinoșilor. Fake news, manipulare,
populism”.
Potrivit unui studiu al Institutului Reuters, publicat în 2017,”aproximativ 54% dintre
utilizatorii de internet din 36 de țări folosesc platformele de socializare online drept sursă de
informare, iar unul din 10 indivizi (14%) consideră social media ca sursă principală de informare.
Având în vedere că transmiterea informațiilor către cititori se realizează prin algoritmi care folosesc
istoricul de căutare on-line al fiecărui individ, ajungem să citim informații care ne întăresc ideile
preconcepute, ne limitează posibilitatea de a ne diversifica viziunea și ne „izolează” de percepțiile
diferite. ”
Jocurile video, de asemenea, pot avea atât influențe pozitive cât și negative.
Alese cu grijă, acestea pot dezvolta creativitatea și gândirea critică. Un joc cu reguli precise îi
permite copilului înțelegerea succesului, îl învață răbdarea și îi oferă motivația de a trece la
următorul nivel. Există jocuri pe calculator care îi permit copilului să exploreze cultura antică,
diferite teritorii ale lumii, să descopere cultură și muzică de calitate, consolidează cultura generală a
copiilor. Contrar părerilor unor adulți, jocurile pe calculator înlesnesc socializarea și îi ajută pe copii
să fie competitivi.
 Potențialul negativ al jocurilor constă în special riscul de a crea dependență sau, în alegerea
unor jocuri agresive care pot activa un comportament disfuncțional la indivizi cu predispoziție spre
violență, fie că este vorba de copii sau adulți.
Abilitatea de a distinge între fapte reale și povești fabricate, de a gestiona efectele pozitive sau
negative ale acestor informaţii sau al jocurilor video, este vitală.
Pentru a putea face alegerile corecte atât în privința informațiilor de pe internet și din mass-
media cât și în privința jocurilor, este necesară o gândire critică.
”Gândirea critică reprezintă procesul de analizare a unei informaţii primite, în special atunci
când cei care aduc informația pretind că ea este sigură și adevărată; este capacitatea de a ne îndoi de
sensul acelor informaţii, de a cerceta proviniența și calitatea lor, de a reflecta asupra lor, da a ajunge
la o concluzie personală și de a construi și susține argumente în favoarea propriei păreri.”
În accepțiunea oamenilor de știință, ”gândirea critică este o abilitate de bază asimilată
competențelor de scriere și citire, care este necesar să fie predată şi învățată.” Această abilitate
trebuie antrenată în sensul dezvoltării capacității de evaluare și filtrare a conținutului informațional
pentru a putea deveni o formă de rezistență la știri false, propagandă sau teorii ale conspirației.
Un exerciţiu simplu de gândire critică presupune evaluarea informaţiei folosind câteva întrebări:
„Cine beneficiază de pe urma acestei informații? Cui îi poate produce daune? Care ar fi contra-
argumentele? Este acest subiect o falsă problemă? Care este sursa primară a informației?”.
Dezvoltarea gândirii critice înseamnă dezvoltarea următoarelor capacități:
 de a identifica, înțelege și realiza conexiuni logice între idei și argumente proprii,
 de a detecta greșeli de raționament în argumente și prezentări,
 de a rezolva probleme cu grad sporit de dificultate,
 de a înțelege relevanța și importanța unor idei,
 de a identifica contextul și implicațiile unui argument sau ale unei idei,
 de a identifica, construi și înțelege justificările din spatele unor opinii, argumente sau
credințe
 de a construi argumente și idei noi pe baza celor acumulate până la momentul actual de
a distinge între fapte, opinii și judecăți de valoare.
Karl R. Popper afirma în „Societatea deschisă și dușmanii ei” că „secretul desăvârșirii
intelectuale este spiritul critic, independența în gândire”. Centre universitare precum Harvard,
Sorbona, London School of Economics sau Stanford au ajuns la concluzia că utilizatorul de internet
poate identifica mai ușor o știre falsă prin dezvoltarea gândirii critice, astfel că este necesară
introducerea acesteia ca materie de studiu în licee și facultăți.
O persoană care are capacitatea de a gândi critic va adresa întrebările potrivite, pentru a fi cât
mai bine informată, în loc să se mulțumească cu răspunsurile primite, va fi în măsură să analizeze
rațional lucrurile.
 În concluzie, gândirea critică este o calitate esențială atât în viața personală, cât și în cea
profesională.
În primul rând, ne dezvoltă abilitatea de a lua decizii bune apărându-ne de capcanele pe care
le presupun știrile false, propaganda, teoriile conspirației sau dependența de jocuri video și ajutându-
ne să ne bucurăm de partea pozitivă a dezvoltării tehnologiei.
În al doilea rând facilitează transmiterea propriilor idei și înțelegerea ideilor altora, făcând
comunicarea mult mai benefică și productivă.
Mai mult, gândirea critică reprezintă baza educației, accelerează asimilarea informațiilor noi
și înțelegerea consecințelor acestora. Aceste abilități sunt esențiale în orice domeniu.

Bibliografie:
https://intelligence.sri.ro/gandirea-critica-era-bombardamentului-informational/
https://www.psih.uaic.ro/anale-psih/wp-content/uploads/sites/10/2021/01/3.-Dorina-Salavastru.pdf
https://politeia.ro/gandirea-critica/
https://www.wikipedia.org/