STANCU BOGDAN-IONUȚ

bogdan.i.stancu@gmail.com
 „Decizia între raționalitate și intuiție”.

Luarea deciziilor este o parte integrantă a vieții noastre și deseori ne trezim între două
abordări diferite: raționalitatea și intuiția. Raționalitatea se bazează pe logică și raționament bazat
pe dovezi, în timp ce intuiția se bazează pe sentimentele și experiențele noastre subiective. În
acest referat, vom explora diferențele și asemănările dintre raționalitate și intuiție și impactul
acestora asupra luării deciziilor.
Raționalitatea și intuiția sunt două abordări distincte de luare a deciziilor. Raționalitatea
este un proces conștient și deliberat care se bazează pe raționament logic, analiză și fapte bazate
pe dovezi. Ea implică cântărirea argumentelor pro și contra unei situații și luarea unei decizii
bazate pe cel mai precis și eficient curs de acțiune. Pe de altă parte, intuiția este un proces
automat și instinctiv care se bazează pe sentimente subiective, experiențe și instincte intestinale.
Implica să ne bazăm pe vocea noastră interioară pentru a ne ghida către o decizie care se simte
corectă.
În domeniul inteligenței, intuiția nu este un concept străin. Edward Waltz, profesor la
Patrick Henry College din Virginia, face referire la un raport al comitetului JASON, un grup
consultativ independent de apărare, pentru a ilustra faptul că analiștii de informații folosesc
modele de gândire. Aceste modele de gândire sunt folosite în primul rând în eforturile științifice
pentru a cultiva intuiția atunci când abordează probleme complexe. Chiar și experții, persoane
care au atins un nivel înalt de expertiză în domeniile lor respective, se bazează pe aceste modele.
Prin această abordare, intuiția apare ca un instrument indispensabil și valoros în operațiunile de
informații. Modelele mentale folosite în analiza inteligenței sunt adesea denumite cunoștințe
tacite. Pentru a trece de la culegerea de informații și utilizarea cunoștințelor anterioare la
obținerea înțelegerii, analiștii de inteligență folosesc o serie de mecanisme mentale: percepție,
intuiție, raționament și deducție.
Domeniul militar-tactic, care împărtășește asemănări cu inteligența, se bazează în mare
măsură pe intuiție și instinct. În situațiile cu miză mare, în care viața și moartea atârnă în balanță,
trebuie luate decizii rapide, adesea fără luxul analizei raționale. Recunoscând importanța acțiunii
instinctuale, armata americană a investit în antrenament pentru a îmbunătăți această abilitate.
Cercetările ample efectuate de experți militari au arătat că experiența pe câmpul de luptă joacă
un rol crucial. Cei care s-au confruntat cu situații similare în trecut au mai multe șanse să
anticipeze cu exactitate acțiunile viitoare. Dr. Antonio Damasio, un profesor renumit la
Universitatea din California de Sud, a susținut în continuare aceste descoperiri prin cercetări
științifice. Studiile sale demonstrează că răspunsurile emoționale au prioritate față de procesele
cognitive, evidențiind semnificația sentimentelor și senzațiilor în luarea deciziilor. Oamenii de
știință continuă să discute despre succesiunea în care apar reacțiile instinctuale în legătură cu
conștientizarea stimulilor, deoarece emoțiile noastre înnăscute referitoare la amenințări sau
oportunități nu sunt întotdeauna exacte. Cu toate acestea, este important să recunoaștem că
instinctele noastre au evoluat special pentru a ne asigura supraviețuirea. Când vine vorba de
rezolvarea problemelor, baza pe intuiție nu implică neapărat replicarea tiparelor din trecut, ci mai
degrabă adaptarea dinamică la circumstanțele date. Această capacitate de adaptare va oferi
întotdeauna un avantaj în sarcinile legate de inteligență. Nu este o chestiune de eficiență, ci mai
degrabă capacitatea noastră de a identifica relația dintre cauză și efect care distinge abordarea
logică de cea intuitivă.
Societatea în care trăim este complexă și din ce în ce mai imprevizibilă, făcând luarea
deciziilor tradiționale bazate pe logica ineficientă și chiar periculoasă (în unele cazuri). Acesta
este motivul pentru care este necesar să înțelegem mai bine aceste abilități, care sunt adesea
ascunse conștiinței, dar pot fi utilizate cu succes de către indivizi cu o conștientizare interioară
activă (eul interior). Aceste abilități, inclusiv intuiția, ne ajută să identificăm informații în sisteme
complexe pe care mințile raționale nu le-ar observa. Această inteligență intuitivă se bazează în
mare măsură pe creativitate. Creativitatea, prin definiție, este un proces fără bariere care implică
capacitatea de a se elibera de prejudecăți pentru a profita de abilitățile eului interior, pentru a
descoperi și interconecta informații disparate, pentru a facilita găsirea de soluții ingenioase sau
luarea unei decizii surprinzătoare, dar eficient. În general, într-o organizație foarte reglementată,
cum ar fi o agenție de informații, beneficiile adoptării și dezvoltării intuiției la toate nivelurile de
activitate necesită încredere și curaj.
Luarea unor decizii mai bune necesită imaginație (creativitate), răbdare, o minte
deschisă și toleranță la ambiguitate și confuzie. Prin urmare, este nevoie de un nou tip de
conștiință, care necesită un echilibru între gândirea logică și înțelepciunea lumească instinctivă.
Potrivit lui Gerd Gigerenzer, intuiția nu înseamnă cunoașterea imediată a răspunsului corect, ci
mai degrabă o înțelegere instinctivă a relevanței informațiilor, eliminând astfel informațiile
neimportante. Un exemplu al acestei intuiții poate fi găsit în modul în care funcționează
majoritatea site-urilor web în prezent. Informațiile disponibile sunt organizate intuitiv, ceea ce
înseamnă că sunt accesibile, ușor de înțeles și pot fi căutate pentru majoritatea utilizatorilor.
Acest modus operandi s-a dezvoltat după ani de haos online, pe măsură ce a apărut o „inteligență
colectivă” despre care informații erau necesare și care erau redundante. Numai logica și
raționalitatea nu ne mai pot ghida către inovație și succes. Ele nu vor mai fi suficiente pentru a ne
propulsa la nivelurile de creativitate și reinventare necesare pentru a face față noilor provocări
sociale.
Cercetările de la începutul secolului 21 asupra inteligenței umane (Gerd Gigerenzer,
Malcolm Gladwell, Daniel Khaneman) au concluzionat că atunci când inteligența și intuiția
lucrează împreună, rezultatele se traduc în decizii mai bune și mai informate. Gerd Gigerenzer a
înțeles importanța abilităților intuitive umane și a subliniat că oamenii intuitivi vor avea
întotdeauna un impact asupra societății. Dictonul lui Albert Einstein întărește acest punct de
vedere: „Mintea intuitivă este un dar divin, mintea rațională slujitorul său credincios”.
Prin urmare, pentru dezvoltarea cu succes a societății actuale, indiferent de domeniul de
activitate, este necesară îmbrățișarea unui sistem de gândire dinamic, adaptativ, care să permită
accesul egal la abilitățile intelectuale și intuitive.
Beneficiile acestor abilități sunt din ce în ce mai recunoscute de liderii de afaceri cheie,
care înțeleg că, pentru a genera impuls, schimbarea comportamentală și inovația durabilă, ei
trebuie să găsească cea mai bună modalitate de a comunica informații atât minții raționale, cât și
eului emoțional fiecărui angajat. În noua gândire a conducerii, conceptul tradițional de putere
ierarhică este înlocuit de o rețea de relații. Accentul este pus pe o înțelegere mai profundă a
naturii umane, dar și pe utilizarea instinctului și a jocului.
În timpul Marii Depresiuni din 1929-1933, industriașul japonez Konosuke Matsushita,
fondatorul Matsushita Electric, a decis să nu concedieze niciun angajat sau să reducă salariile, în
ciuda recomandărilor managerilor. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, când sfârșitul
companiei părea iminent și Konosuke Matsushita era în pericol să fie îndepărtat de la conducerea
companiei pe care o fondase, afacerea a fost salvată printr-o petiție a angajatului către
conducerea militară. Nu numai că Panasonic a reluat producția după război, ci a devenit un brand
recunoscut la nivel global. Această experiență poate fi rezumată în cuvintele lui Konosuke
Matsushita: „Oricât de profund ai studia, pe ce te bazezi cu adevărat este propria ta intuiție”.
 Trăim într-o societate bazată pe date, dar datele nu sunt nici nepărtinitoare, nici
infailibile; ele sunt adesea rezultatul judecății și părtinirii colectorului de date. Intuiția,
prin contrast, pare să fie suma totală a tuturor experiențelor și abilităților noastre. Deși intuiția nu
este suficientă pentru a ne ghida acțiunile 100% din timp, în unele situații ea poate juca un
rol crucial în determinarea următoarei noastre mișcări.