Universitatea Ecologică București

Facultatea de Psihologie,Anul I IF
Gramnea Florin

Social media și dezumanizare

Noi oamenii înţelegem foarte bine riscurile contaminării fizice, cum ar fi contaminarea cu
pesticide, otrăvuri, radiaţii etc. Înţelegând acest risc, suntem atenţi şi încercăm să ne
protejăm, evitând astfel (în anumite limite) contaminarea fizică. Suntem însă naivi în ceea
ce priveşte contaminarea psihologică, care are costuri psihologice şi sociale imense,
afectând aşadar atât individul cât şi societatea!

I. Despre contaminarea psihologică

Contaminarea psihologică se referă la faptul că informaţiile despre care ştim că sunt
false şi/sau irelevante ne influenţează reacţiile emoţionale şi comportamentale, chiar
dacă noi nu dorim acest lucru şi/sau nu credem că acest lucru se întâmplă

Această contaminare psihologică apare din iluzia omului că poate controla eficient
informaţia. Având această iluzie, omul nu este preocupat să controleze contaminarea
psihologică şi devine astfel vulnerabil la manipulare. Spre exemplu, în psihologie ştim foarte
clar că dacă ni se prezintă informaţii negative despre o persoană X, informaţii despre care
aflăm apoi că sunt false şi/sau irelevante, acestea continuă să ne influenţeze inconştient (ex.
prin memoria implicită) – ca şi cum ar fi încă adevărate şi/sau relevante – modul în care
simţim şi ne raportăm la persoana X . Altfel spus, informaţia falsă şi/sau irelevantă ne
influenţează ca şi cum ar fi adevărată, fără ca noi să dorim sau să ştim despre această
influenţă. Acesta este mecanismul utilizat în cazul proceselor – când avocatul uneia dintre
părţi oferă intenţionat informaţii negative despre cealaltă parte, chiar dacă ştie că aceste
informaţii vor fi descoperite/etichetate apoi ca false şi/sau irelevante de alţii – şi/sau al
campaniilor de denigrare – când denigratorul produce cât mai multe informaţii negative, chiar
dacă sunt false, ştiind că ceva va rămâne; mizând pe acest mecanism, şeful propagandei
naziste spunea (citez aproximativ): “O minciună spusă de o mie de ori se transformă în
adevăr”.
A existat în filosofie o controversă celebră între poziţia lui Descartes şi cea a lui Spinoza
cu referire la înţelegere (comprehensiune).
Descartes a propus următorul model de funcţionare a minţii umane, cu referire la
comprehensiune:
• Pasul 1: atunci când mi se transmite o informaţie, trebuie iniţial să o înţeleg; evident, dacă
aceasta este într-o limbă pe care nu o cunosc, comprehensiunea se opreşte aici;
• Pasul 2: după ce înţeleg mesajul, decid, prin analize conştiente sau automate, dacă acesta
este adevărat sau fals.
Spinoza a propus următorul model de funcţionare a minţii umane, cu referire la
comprehensiune:
• Pasul 1: atunci când mi se transmite o informaţie, iniţial o înţeleg, dar odată cu înţelegerea,
o consider, din start, ca fiind adevărată;
• Pasul 2: analizez informaţia pe care am primit-o şi decid, prin analize conştiente şi/sau
automate, dacă aceasta este chiar adevărată sau dacă este falsă.
Studiile moderne de psihologie cognitivă/socială experimentală au arătat clar că
Spinoza a avut dreptate.

Aşadar, orice informaţie pe care o “pricepem” (înţelegem) este codată în mintea noastră
ca fiind adevărată (adesea acest lucru se face prin procesări
automate/implicite/inconştiente). Aceasta este o slăbiciune majoră a speciei noastre! Dacă
nu reuşim să parcurgem Pasul 2, informaţia falsă/irelevantă rămâne în mintea noastră
ca adevărată. Pasul 2 nu este parcurs atunci când: (1) primim prea multe informaţii deodată şi
nu le putem analiza critic (resursele cognitive ale minţii umane sunt limitate); (2) suntem prea
stresaţi sau obosiţi (nu avem resurse cognitive executive/atenţionale care să funcţioneze
adecvat pentru a parcurge această etapă); (3) informaţia este transmisă subliminal; (4) avem
iluzia că avem controlul propriei minţi şi nu facem efortul să analizăm/controlăm informaţia
căreia i-am permis să ne intre în minte cu statutul de informaţie adevărată. În plus, să nu
uităm că informaţiile complexe (ex. ca cele de tip ştiinţific) pot fi generate, pricepute şi
analizate critic, direct şi uşor, doar de cei cu un coeficient de inteligenţă de peste 120, iar
aceştia reprezintă aproximativ 10% din populaţia pământului…; aşadar, restul populaţiei este
foarte vulnerabil la falsurile transmise prin mijloace manipulative complexe!
Marii manipulatori (oameni şi/sau instituţii) cunosc aceste mecanisme psihologice şi
slăbiciuni ale minţii umane şi se prevalează de acestea sistematic, cel mai puternic mediu prin
care îşi trimit mesajul fiind adesea mass-media. Mass-media poate deveni însă un vehicul la
fel de puternic al “antidotului” pentru contaminarea psihologică. Vă prezint în continuare un
“antidot” la contaminarea psihologică, bazat pe studii recente de (neuro)ştiinţe cognitive.
II. Reţetă psihologică pentru a evita contaminarea psihologică
• Evită sursele care ştii că oferă informaţii false şi/sau irelevante;
• Dacă totuşi te expui sau eşti expus la astfel de surse, uneori din motive independente de
tine, fii atent să nu fii obosit, stresat sau neatent;
• Fii atent la informaţia pe care o primeşti (ex. nu asculta în timp ce mânânci sau vorbeşti cu
altcineva) şi analizeaz-o critic;
• Dacă îţi dai seama că informaţia este falsă şi/sau irelevantă, pentru a bloca contaminarea
psihologică indusă automat de ea (mai ales dacă înainte ai crezut sincer că este adevărată):
o Neagă explicit (în limbaj extern sau intern) informaţia pe care ai descoperit-o ca fiind falsă
şi/sau irelevantă şi afirmă explicit (în limbaj extern sau intern) informaţia alternativă
adevărată;
 “Ştiu că este fals şi/sau irelevant că…/Nu este adevărat că…Adevărul este că…”
o Anticipează modul în care te-ar putea influenţa infomaţia falsă şi/sau irelevantă în ceea ce
simţi, gândeşti şi faci;
o Anticipează modul în care ar trebui să te influenţeze informaţia alternativă, adevărată, în
ceea ce simţi, gândeşti şi faci;
o Monitorizează ceea ce simţi, gândeşti şi modul în care te comporţi faţă de persoanele şi/sau
situaţiile despre care ai aflat informaţii false şi/sau irelevante; atunci când vezi că simţi,
gândeşti şi/sau te comporţi ca şi cum informaţia falsă şi/sau irelevantă ar fi
adevărată/relevantă, implementează intenţionat, imediat, comportamentele susţinute de
informaţia alternativă adevărată.

Sophocles
“Niciun lucru măreț nu vine în viața muritorilor
Neînsoțit de un blestem.”
O referire dură, dar în opinia mea corecta când vine vorba despre social-media și televiziune
aceste junk food-uri ale mentalului și spiritului critic care exact așa cum spune citatul de mai
sus par gratis și inofensive, dar, de fapt, vin cu un preț foarte mare pe care îl plătim zilnic din
prima clipă în care deschidem ochii, deoarece există două variante să ne verificăm telefonul
înainte sau în timp ce ne facem nevoile fiziologice dimineața.
 În prezent, este ușor să uiți că aceste instrumente au creat lucruri extraordinare pentru lume.
Au reunit rude înstrăinate,au găsit donatori de organe.
Au avut loc schimbări semnificative de sistem in întreaga lume datorită acestor
platforme,schimbări pozitive.
Am fost însă ignoranți in ceea ce privește reversul medaliei.
Valoarea de adevăr a lucrurilor a ajuns să fie măsurată in like-uri,inimioare și distribuiri
alunecând aproape gradual, dar insesizabil din era informațională în era dezinformării.Oare
cum va arată lumea modernă pe viitor în condițiile în care la ora actuală 5 din 7 informații
sunt false?!
Poate cele mai grave schimbări care au avut loc în societatea modernă sunt faptul că
oamenii au renunțat la pasiunile lor,nu mai fac sport,nu mai urmează cursuri,tinerii conform
unelor studii sunt din ce în ce mai puțini interesați în a-și lua permisul de
conducere,examenul de bacalaureat și au din ce în ce mai puține întâlniri fizice unde să
socializeze cu adevarat,părinții își neglijează copii și atribuțiunile parentale iar exemplele pot
să continuie la nesfârșit toate pentru această “suzetă” modernă digitală denumită paradoxal
“smartphone”. De ce spun paradoxal?!Pentru că studii recente arată că nivelul cognitiv al
ființei umane a început să scadă deoarece foarte multe din informațiile și atribuțiunile
necesare existenței de zi cu zi au fost preluate de către telefon,tableta,smartwatch,asistenți
virtuali etc.De exemplu, un studiu făcut în Marea Britanie a arătat că hipocampul, partea
creierului care ține de orientarea în spațiu, s-a mărit de patru ori după terminarea cursurilor
specifice la taximetriștii londonezi. În timp ce șoferii de autobuz care au un traseu bine
stabilit și repetitiv au un nivel mediu de orientare în spațiu cu posibilitate mare de atrofiere a
acestei funcții deoarece aceasta este slab antrenată, în concluzie, nu ar fi rău ca ocazional sa
mai lăsați deoparte Waze și googlemaps măcar prin zonele limitrofe locuinței sau a locului de
munca.
Roger Mc Namee - unul dintre primii investitori de capital in platforma Facebook spune că:
“În primii 50 de ani în Silicon Valey, industria a creat produse:hardware și software și le
vindeau clienților. Ușor și simplu. În ultimii zece ani, cele mai mari companii din Silicon
Valey s-au ocupat de “vânzarea” utilizatorilor.”
Dacă stăm să ne gândim poate suna banal dar, deoarece nu plătim produsele pe care le
ultilizăm, agenții de publicitate plătesc produsele folosite de noi. Agenții de publicitate sunt
clienții. Noi suntem cei vânduți. O vorbă clasică spune că “dacă nu plătești pentru un produs,
tu ești produsul”. Mulți consideră: ”Google este doar un motor de căutare, iar pe Facebook
văd ce fac prietenii mei și le văd pozele.”, dar nu își dau seama că este o competiție pentru
atenția lor. Așadar, Facebook,Snapchat,Twitter,Instagram,Youtube au un plan de afaceri care
trebuie să-i țină pe oameni lipiți de ecrane. Putem spune într-un mod simplist că atenția și
timpul din viața noastră au devenit produse pentru astfel de companii dar, ea poate fi definită
printr-o schimbare ușoară, graduală, aproape imperceptibilă,a comportamentului și percepției
voastre.

Este visul oricărui afacerist să i se garanteze că reclama implicit produsul său va avea
succes. Asta e afacerea lor. Vand certitudine.
Pentru a avea succes în această industrie, trebuie să faci predicții. Mulți îl numesc capitalism
de supraveghere iar asta este un nou tip de piața de desfacere ce n-a existat până acum. Este o
piața care tranzacționează exclusiv viitorul uman la o scară foarte mare, iar acele piețe au
produs trilioane de dolari care au făcut din companiile de internet cele mai prospere companii
din istoria umanității.

Oamenii trebuie să știe că tot ce fac online e supravegheat, urmărit și măsurat. Fiecare
mișcare pe care o fac este atent monitorizată și înregistrată: imaginea asupra căreia te-ai oprit
și cât o privești, știu când oamenii sunt singuri și când sunt deprimați, știu când oamenii se
uită la fotografii cu foștii parteneri, ce fac noaptea târziu, știu absolut totul: dacă ești
introvertit sau extrovertit, ce fel de nevroze ai, ce personalitate ai.
Toate aceste informații pe care le dam tot timpul ajung în sisteme, unele dintre ele fără
supraveghere umană, care devin tot mai bune la emis predicții despre ce urmeaza să facem și
cine suntem. Mulți presupun greșit ca ne sunt vândute datele personale. Nu e în interesul
Facebook sau a altor platforme să vândă date. În schimb, cu ajutorul acestor date construiesc
modele care ne prezic acțiunile și cine are cel mai bun model, câștigă.

Am creat o lume în care conexiunea online a devenit prioritară, mai ales pentru generațiile
tinere. Totuși, în acea lume, conexiunea a doua persoane e înlesnită de o terță persoana care
plătește să-i manipuleze pe cei doi. Am creat, așadar, o întreagă generație crescută într-un
context al cărui mijloc de comunicare și mijloc de culturalizare este manipularea. Avem
amăgirea și șiretenia în mijlocul a tot ceea ce facem.

Arthur C.Clark spunea că: “Orice tehnologie suficient de avansată nu e foarte diferită de
magie.” Magicienii au fost primii neurosavanți și psihologi. Au fost primii care au înțeles
cum funcționează mintea omului. Aceștia testau în timp real foarte multe lucruri pe oameni.
Magicianul înțelege o zona a creierului de care noi nu suntem conștienți. De aceea, iluzia
funcționează. Doctorii, inginerii, avocații de exemplu: oameni din toate domeniile și
categoriile sociale nu știu prea multe despre vulnerabilitatea minții lor. Este o disciplină
aparte care se aplică tuturor ființelor umane. Din acea perspectivă, poți avea o altă înțelegere
a mijloacelor tehnologice.
La Universitatea Stanford din SUA. studenții din domeniul IT au curs special de tehnologie
persuasivă în care învață cum poți folosi psihologia persuasiunii în tehnologie. Multe
personaje cheie de astăzi din cadrul marilor platforme de socializare au urmat acest curs în
trecut și au învățat cum sa facă tehnologia mai persuasivă. Tehnologia persuasivă e un model
de design dus la extreme pentru a schimba comportamentul cuiva dorindu-și să facă aceeași
mișcare, cea de “scroll” prin News feedul utilizatorului,denumită în psihologie consolidare
pozitivă intermitentă. De câte ori reîmprospăteazi pagina, îți va apărea ceva nou. Este
asemenea unui joc de noroc sau tradițional spus păcănea și tot acest proces nu este
întâmplator, este o tehnică de design. Ce șanse să mai aibe un joc de tenis, o plimbare în parc
sau o sesiune de înot în fața unor instrumente atât de puternice și bine puse la punct?!
Deci putem spune că social media nu este un instrument care așteaptă să fie folosit
asemănătoare unei biciclete, are propriile țeluri și propriile mijloace de a le atinge, folosind
tehnologia împotriva ta.

Edward Tufte spunea că:

“EXISTĂ DOUĂ INDUSTRII CARE ÎȘI NUMESC CLIENȚII UTILIZATORI SAU
CONSUMATORI: CEA A DROGURILOR ILEGALE ȘI CEA DE SOFTWARE”

Deci, iată cum stă treaba: rețelele de socializare sunt un drog deoarce aveam o nevoie
biologică imperativă de a ne conecta cu alții. Aceasta duce la eliberarea dopaminei și la
recompensă.
Sunt milioane de ani de evoluție în spatele acestui sistem care ne face sa fim împreună, să
coabităm, să ne găsim parteneri și să ne înmulțim. Fără îndoială, un sistem ca social media
care optimizează conectarea indivizilor poate să dea dependență.
Am evoluat ținând cont de părerile celorlalți oameni din tribul nostru, pozitive sau negative,
deoarece ne pasă. Dar, am evoluat pentru a ține cont de părerea a 10.000 de oameni? Nu am
evoluat pentru a obține aprobarea celor din jur la fiecare cinci minute, nu pentru asta am fost
făcuți. Ne organizăm viața în jurul acestui sentiment de perfecțiune fiind recompensați pe
termen scurt cu inimioare, aprecieri, aprobări și le confundăm cu valoarea sau cu adevărul,
însă este vorba de o popularitate falsă și fragilă pe termen scurt, care te lasă, hai să
recunoaștem, mai gol și mai zăpăcit decât înainte, deoarece intri într-un cerc vicios și ajungi
să te întrebi ce trebuie să mai faci pentru a simți acel lucru. Înmulțiți acest sentiment de două
miliarde de ori, apoi, gândiți-vă cum reacționează lumea la percepția celor din jur..nu este de
bine.
Trăim într-o lume în care un copac valorează financiar mai mult mort decât unul viu, într-o
lume în care o balenă valorează mai mult moartă decât una vie. Câtă vreme economia noastră
funcționează astfel, iar companiile sunt nereglementate vor continua să distrugă copaci, să
ucidă balene, să foreze solul și să scoată petrol, chiar dacă știm că asta distruge planeta și
știm că vom lăsa o lume distrusă generațiilor viitoare. E o gândire pe termen scurt bazată pe
religia profitului cu orice preț, de parcă, în mod magic, companiile care acționează în propriul
interes vor da cele mai bune rezultate. Asta afectează atât viața noastră cât și mediul
înconjurător de multă vreme. Înspăimântător e, și sper că e lucrul care ne va trezi la realitatea
a cât de defectă a fost această teorie de la bun început, să vedem că acum noi suntem copacul
și balena, atenția noastră poate fi forată, suntem mai profitabili dacă petrecem mult timp în
față ecranului, uitându-ne la o reclamă, decât dacă ne trăim viața frumos. Acestea sunt
rezultatele, vedem companii care folosesc inteligența artificial pentru a ne păcăli și a ne
atrage atenția înspre ceea ce vor ei să vedem, în loc să ne vedem de scopurile și de valorile
noastre.
Pare o nebunie, nu?
Modul fundatmental în care a fost proiectat nu ne duce într-o direcție bună, întregul sistem.
Pare ciudat să spui că trebuie schimbat totul, dar asta trebuie să facem… Crezi că vom reuși?

Bibliografie:
- Blogul Profesorului Universitar Dr. Daniel David: Pentru o Românie Rațională
- Documentar “The Social Dillema” în regia lui Jeff Orlowski