Raport La Studiul de Evaluare VALEA FLORILOR

S.C. DIANA EXPLOATĂRI MINIERE S.R.L.
RAPORT LA STUDIUL EVALUARE A IMPACTULUI DE MEDIU

PERIMETRUL VALEA FLORILOR
S.C. DIANA EXPLOATĂRI MINIERE S.R.L.
Cluj Napoca, str. Pandurilor, nr. 2/1;

Telefon/fax: 0264.429.729
C.I.F. RO18953891, Nr. Reg. Com.: J12/2799/2006
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI EXPLOATAREA RESURSELOR DE SARE GEMĂ ÎN
PERIMETRUL VALEA FLORILOR, JUDEŢUL CLUJ
IUNIE 2010
2/83
IPROMIN S.A.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

S.C. DIANA EXPLOATĂRI MINIERE S.R.L. RAPORT LA STUDIUL EVALUARE A IMPACTULUI DE MEDIU
I
PRO
M
INS
.
A. S.C. IPROMIN S.A.
Bucureşti, str. Caransebeş nr. 1, et 6, birou 603, sect.1; Punct de lucru: bd. Dacia, nr.130, sect.2
Telefon/fax: 021.210.30.73, Telefon: 021.210.30.75; 021. 210.30.76, e-mail: ipromin@gmail.com
S
RE
NI
SO9
0
01
:2
00
1
C
E
RT
I
FI
CAT
NR
60
0
C.I.F. RO 3022046, Nr. Reg. Com.: J40/27426/1992, C.S.V.: 90.000 lei
cercetare * proiectare * consultanţă * import-export * prestări
servicii
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI EXPLOATAREA RESURSELOR DE SARE GEMĂ ÎN
PERIMETRUL VALEA FLORILOR, JUDEŢUL CLUJ
BENEFICIAR: S.C. DIANA EXPLOATĂRI MINIERE S.R.L.

DIRECTOR: SZABO JOZSEF ……..
EVALUATOR: S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

DIRECTOR: Ing. GABRIEL NEAMŢU ……..
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

EXPLOATAREA RESURSELOR DE SARE GEMĂ ÎN PERIMETRUL
VALEA FLORILOR, JUDEŢUL CLUJ
3/83
IPROMIN S.A.

CUPRINS
CUPRINS..........................................................................................................................2
1. INFORMAŢII GENERALE............................................................................................5
1.1. Titularul activităţii....................................................................................................5
1.2. Autorul atestat al studiului evaluare a impactului şi al raportului la studiul de
evaluare a impactului asupra mediului..........................................................................5
1.3. Denumirea obiectivului............................................................................................5
1.4. Descrierea proiectului.............................................................................................5
1.4.1. Amplasament................................................................................................5
1.4.2. Descrierea etapelor.......................................................................................6
1.5. Durata de funcţionare.............................................................................................6
1.6. Producţia planificată, resurse folosite pentru producerea energiei........................7
1.7. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice................7
1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de
activitatea propusă..........................................................................................................8
1.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică................................................................8
1.10. Descrierea principalelor alternative studiate şi indicarea motivelor pentru
alegerea finală, luând în considerare efectele asupra mediului....................................9
1.11. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele
la proiect.........................................................................................................................9
1.12. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori
naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de
protecţie sanitară la alternativele studiate.......................................................................10
1.13. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind
planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului....................10
1.14. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la
infrastructura existentă..........................................................................................10
2. PROCESE TEHNOLOGICE.......................................................................................12
2.1. Descrierea principalelor caracteristici ale procesului de producţie......................12
2.2. Activităţi de dezafectare........................................................................................18
3. DEŞEURI....................................................................................................................20
4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSRONTIER, ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA..............23
4.1. Apa........................................................................................................................23
4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului..........................................23
4.1.1. Surse de poluare a apei..............................................................................27
4.1.2. Prognoza impactului....................................................................................28
4.1.3. Măsuri de diminuare a impactului...............................................................29
4.2. Aerul......................................................................................................................30
4/83
IPROMIN S.A.

4.2.1. Date generale....................................................................................................30

4.2.1. Condiţii de climă şi meteorologie pe amplasament/zonă. Temperatura,
precipitaţii, vânt dominant, radiaţia solară, condiţii de transport şi difuzie a
poluanţilor.................................................................................................................30
4.2.2. Scurta caracterizare a surselor de poluare staţionare şi mobile existente în
zonă, surse de poluare dirijate şi nedirijate. Nivelul de poluare a aerului ambiental
din zona amplasamentului........................................................................................31
4.2.1. Surse şi poluanţi generaţi...........................................................................32
4.2.2. Prognoza poluării aerului............................................................................33
4.3. Solul şi subsolul....................................................................................................36
4.3.1. Caracterizarea geologică a zonei...............................................................36
4.3.2. Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compoziţia granulometrică,
permeabilitatea, densitatea).....................................................................................40
4.3.3. Surse de poluare a solului şi subsolului......................................................40
4.3.4. Prognoza poluării solului şi subsolului........................................................41
4.4. Biodiversitatea......................................................................................................43
4.4.1. Informaţii despre biotopurile de pe amplasament: păduri, mlaştini, zone
umede, corpuri de apă de suprafaţă – lacuri, râuri, heleşteie – şi nisipuri...............48
4.4.2. Informaţii despre flora locală.......................................................................48
4.4.3. Specii de plante şi animale incluse în Cartea Roşie...................................49
4.4.4. Informaţii despre fauna locală.....................................................................50
4.4.5. Rute de migrare..........................................................................................50
4.4.6. Informaţii despre speciile locale de ciuperci...............................................51
4.4.7. Impactul prognozat......................................................................................51
4.5. Peisajul..................................................................................................................52
4.5.1. Informaţii despre peisaj, încadrarea în regiune, diversitatea acestuia.......52
4.5.2. Caracteristici şi geomorfologia reliefului.....................................................52
4.5.3. Caracteristicile reţelei hidrologice...............................................................53
4.5.4. Zone împădurite în arealul amplasamentului.............................................53
4.5.5. Impactul prognozat......................................................................................53
4.5.5.1. Tipuri de peisaj, încadrare în regiune, modificări în utilizarea terenului;
impactul acestor schimbări asupra stabilităţii peisajului...........................................54
4.5.5.2. Explicarea utilizării terenului pe amplasamentul propus.........................54
4.5.4. Relaţia dintre proiect şi zonele protejate.....................................................55
4.6. Mediul social şi economic.....................................................................................55
4.7. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural....................................................57
4.8. Impactul cumulat cu alte proiecte sau activităţi....................................................57
5/83
IPROMIN S.A.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR................................................................................... 58
6. MONITORIZAREA......................................................................................................59
7. SITUAŢII DE RISC..................................................................................................... 61
7.1. Riscuri naturale.....................................................................................................61
7.2. Accidente potenţiale..............................................................................................61
7.3. Măsuri de prevenire a accidentelor......................................................................61
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢIILOR.............................................................................77
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC....................................................................78
FILA FINALĂ.....................................................................................................................83
ANEXE GRAFICE
Planşa nr. 1 Încadrare administrativ-teritorială a perimetrului
Planşa nr. 2 Fişa de perimetru perimetrul Valea Florilor 1:25.000
Planşa nr. 3 Harta geologică a regiunii
Planşa nr. 4 Plan general cu amplasarea obiectelor de investiţie 1:2.000
Planşa nr. 5 Secţiuni 2 - 2' şi 5-5' 1:5.000

6/83
IPROMIN S.A.

1. INFORMAŢII GENERALE
1.1. Titularul activităţii

Titularul proiectului, S.C. DIANA EXPLOATĂRI MINIERE S.R.L. este înregistrată la
Registrul Comerţului Cluj sub nr. J12/2799/2006, având Cod de înregistrare fiscală
RO18953891, sediul social în Cluj Napoca, str. Pandurilor, nr. 2/1, judeţul Cluj, telefon/fax:
0264.429.729 şi are printre domeniile de activitate extracţia sării geme - cod CAEN 0893.
Persoana de contact: AMBRUS TIBAD, mobil: 0745.64.24.40.
1.2. Autorul atestat al studiului evaluare a impactului şi al raportului la studiul de

evaluare a impactului asupra mediului
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI, cu sediul în Bucureşti, str. Mircea Vulcănescu nr.
8, sector 1, se află în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru Protecţia Mediului.
Persoana de contact: GABRIEL NEAMŢU, tel./fax: 021.210.30.73; mobil:
0722.60.41.85.
1.3. Denumirea obiectivului

Obiectivul pentru care este elaborată prezenta documentaţie este reprezentată
de exploatarea resurselor de sare gemă din perimetrul Valea Florilor, judeţul Cluj.
1.4. Descrierea proiectului
1.4.1. Amplasament
Din punct de vedere administrativ, perimetrul este situat în extravilanul localităţii Valea
Florilor, comuna Ploscoş, judeţul Cluj.
Accesul auto în zona perimetrului de exploatare se poate face astfel:
 DN1(E81) Bucureşti – Cluj Napoca până în localitatea Turda, de unde se
continuă pe DJ 161B până în localitatea Valea Florilor, şi apoi pe drumurile
comunale se ajunge în zona perimetrului;
În zonă se mai poate ajunge pe calea ferată Bucureşti - Câmpia Turzii - Cluj
Napoca, cu oprire în staţia de călători Valea Florilor, apoi se continuă cu auto pe
drumurile comunale până în zona perimetrului.
Suprafaţa perimetrului de exploatare instituit este de 0,233 km 2, fiind delimitat de
următoarele coordonate în sistem Stereo 70:
Tabel nr. 1.......................
Punct X Y
1 575.887 413.742
2 576.060 413.800
7/83
IPROMIN S.A.

Punct X Y
3 576.105 713.835
4 576.020 413.935
5 575.800 414.055
6 575.620 414.045
7 575.415 414.012
8 575.325 413.925
9 575.263 413.665
10 575.532 413.660
1.4.2. Descrierea etapelor

– etapa de execuţie a lucrărilor de organizare de şantier şi a lucrărilor miniere
de deschidere, respectiv lucrări de amenajare a drumurilor tehnologice,
realizarea galerie de coastă şi a puţului de aeraj;
– etapa de funcţionare cuprinzând lucrări miniere de exploatare a sării geme
pe cale uscată, ce se va realiza cu combina de abataj, aceasta deplasându-
se în camerele de exploatare, transportul sării făcându-se în prima fază cu
camioane iar după ce lucrările de montare a benzilor transportoare vor fi
finalizate se va face cu acestea;
– etapa finală constă în închiderea lucrărilor miniere subterane şi de legătură cu
suprafaţa, incluzând lucrări dezafectarea incintelor, nivelarea suprafeţelor
eventual afectate ale drumurilor de acces, lucrări de refacere a suprafeţelor
ocupate şi afectate de activitatea de extracţie, suprafaţa de teren afectată va fi
nivelată, acoperită cu solul vegetal şi înierbată;
– etapa de monitorizarea post-închidere cuprinde urmărirea comportării în timp
a lucrărilor de închidere şi de reconstrucţie ecologică a terenurilor afectate
precum şi remedierea, dacă e cazul, unor degradări locale datorate unor
fenomene naturale excepţionale. Această etapă se va desfăşura pe o durată
de doi ani de la terminarea lucrărilor de închidere şi ecologizare a
perimetrului minier de exploatare.
1.5. Durata de funcţionare

Durata de funcţionare preconizată a obiectivului Valea Florilor este de 20 ani, în
baza Licenţei de exploatare, eliberată de către Agenţia Naţională pentru Resurse
Minerale, în conformitate cu prevederile Legii Minelor nr. 85/2003, la care se adaugă
perioada necesară execuţiei lucrărilor de refacere a mediului în zonele afectate de
exploatarea minieră şi perioada necesară monitorizării post închidere:
de deschidere – în primele 3 luni de la intrarea în vigoare a Licenţei de
exploatare emisă de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale;
8/83
IPROMIN S.A.

– etapa de funcţionare constând în lucrări miniere de exploatare a resurselor

de sare gemă, etapă eşalonată pe o perioadă de 19 ani şi 9 luni;
– dezafectarea şi închiderea obiectivului incluzând lucrări de închidere, dezafectare
şi ecologizare a zonelor afectate de exploatarea minieră – etapă ce se va
desfăşura o parte în anul 2, respectiv închiderea şi ecologizarea haldei de
steril, iar restul se vor efectua pe o perioadă de cca. 12 luni după închiderea
exploatării miniere (expirarea termenului de valabilitate a Licenţei de
exploatare);
– monitorizarea post-închidere se va desfăşura pe o perioadă de 4 ani.
1.6. Producţia planificată, resurse folosite pentru producerea energiei

Rezervele miniere valorificabile (26.000.000 t), ar permite proiectarea unei
capacităţi de producţie de 900.000 t/an, pentru o viaţă activă a salinei de 29 ani.
Condiţiile de zăcământ şi cele tehnologice, capacitatea utilajelor conducătoare şi
nivelul accesibil al investiţiilor permit realizarea unui proiect pentru o capacitate de
producţie de 440.000 t /an.
Resursa folosită pentru asigurarea activităţi este reprezentată de motorină, care
este utilizată pentru mijloacele de transport (autobasculante), necesare în faza lucrărilor
de organizare de şantier iar pentru restul lucrărilor se va folosi energia electrică.
Pentru transportul producţiei miniere nu sunt necesare ambalaje pentru stocare.
1.7. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

Potrivit specificului procesului tehnologic de exploatare – valorificare a sării geme,
prevăzut pentru desfăşurarea activităţii analizate, nomenclatorul de materii prime este
destul de restrâns.
Prin natura operaţiilor care se execută în faza de exploatare, cu excepţia
combustibililor şi lubrifianţilor utilizaţi pentru utilajele terasiere şi de transport pentru steril
şi energiei electrice, nu există alte input-uri de natura materiilor prime sau a materialelor
auxiliare.
Pentru transportul producţiei miniere nu sunt necesare ambalaje pentru stocare.
Ca urmare a activităţii de transport al sterilului va rezulta un consum de motorină care
nu va depăşi valoarea de 100 l/zi, şi aceasta doar până la săparea celor două lucrări miniere.
Pentru reducerea riscurilor poluării cu produse petroliere (combustibili şi
lubrefianţi), în cadrul procesului de transport cu autovehicule, care se va realiza în prima
etapă de pregătire a minei, reviziile şi reparaţiile utilajelor se vor face periodic conform
graficelor şi specificaţiilor tehnice la sediul societăţii, iar alimentarea cu combustibil se va
face numai la staţiile de distribuţia combustibililor din zonă.
Autovehiculele care vor efectua transportul în zonă, vor avea inspecţia tehnică
periodică obligatorie, efectuată.
9/83
IPROMIN S.A.

1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de
activitatea propusă
După cum s-a arătat la punctul 1.4.2., activitatea în perimetrul Valea Florilor se va
desfăşura în trei etape:
de deschidere a camerelor de exploatare;
– etapa de funcţionare, care reprezintă exploatarea propriu-zisă;
– etapa finală, care se va desfăşura la sfârşitul celor 20 ani de funcţionare
preconizată, etapă în care se vor desfăşura închiderea lucrărilor miniere şi
reabilitarea ecologică a perimetrului minier.
În toate aceste trei etape, prin activităţile desfăşurate se vor distinge două tipuri
de poluare, şi anume:
 poluare sonoră (zgomote şi vibraţii) produsă de mijloacele de transport auto şi
utilizarea unor cantităţi foarte mici de exploziv, care va fi folosit doar la săparea
puţului de aeraj;
 poluare atmosferică rezultată ca urmare a operaţiunilor de încărcare şi
transport a utilui şi haldarea materialului steril; factorii care provoacă
poluarea atmosferică sunt praful produs de circulaţia mijloacelor auto şi
gazele de ardere rezultate de la funcţionarea utilajelor din incintă.
Terenul pe care se găseşte perimetrul de exploatare este neproductiv, situat la o
distanţă de cca. 0,3 km, respectiv cca. 1 km faţă de localităţii Valea Florilor, distanţă la
care activitatea de extracţie nu va avea un impact negativ asupra localităţii sau a
locuitorilor acesteia şi fără ca pe suprafaţa întregului perimetru concesionat să se
desfăşoare o altă activitate economică sau socială. Activitatea viitoare desfăşurată în
perimetrul de exploatare nu va modifica în nici un fel valoarea fondului natural de radiaţii
şi nu va produce nici un fel de poluare biologică.
1.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică
La începutul etapei de funcţionare, după realizarea galeriei de coastă, se vor

utiliza cantităţi foarte mici de exploziv, doar la săparea puţului de aeraj.
Apele uzate provenite de instalaţiile sanitare interioare vor fi colectate printr-un
sistem de canalizare compus din reţele de canalizare Φ = 200 mm şi apoi conduse la o
fosă ecologică vidanjabilă.
Reţeaua de alimentare cu apă este comună cu cea pentru stins incendii şi are Φ =
100 mm iar sistemul pentru stingerea incendiulului este format din doi hidranţi exteriori.
Fosa septică ecologică (IMHOFF sau tradiţională) este un recipient în care se
varsă apele uzate de la grupul solcial. Această fosa se numeşte ,,ecologică", pentru că
lichidul din fosă nu trebuie fie deversat în soluri permeabile şi prin acesta în pânza de
apă freatică, ci vidanjat. De aceea denumirea mai simplă pentru acest produs este bazin
vidanjabil sau pentru vidanjare.
10/83
IPROMIN S.A.

1.10. Descrierea principalelor alternative studiate şi indicarea motivelor pentru

alegerea finală, luând în considerare efectele asupra mediului
Scopul investiţiei îl constituie exploatarea resurselor de sare gemă în vederea
comercializării ei în stare uscată, brută sau prelucrată.
Prin activitatea de extracţie şi prelucrare a resurselor de sare gemă din zăcământul
Valea Florilor, judeţul Cluj, societatea asigură produse miniere comercializabile şi materie
primă pentru industria chimică, societatea având contracte cu diferiţi beneficiari.
Această opţiune a societăţii a fost determinată de următorii factori:
- accese realizabile cu costuri reduse;
- produsul activităţii, are asigurată desfacere.
Alternativa analizată în cadrul documentaţiilor elaborate pentru deschiderea
perimetrului Valea Florilor, având în vedere protecţia mediului înconjurător, s-au referit la:
– reducerea nivelului zgomotului şi a gazelor de ardere parţială a energiei
electrice la acţionarea unor utilaje (excavatoare), dar această variantă s-a
dovedit total neeconomică şi cu foarte mici avantaje din punct de vedere
ecologic; în consecinţă s-a optat pentru varianta ca toate utilajele să fie
acţionate cu motoare termice;
– metoda de exploatare propusă, cu combina de abataj, se va utiliza deoarece
cererea pieţei pentru sare gemă este în stare solidă, costurile de exploatare
sunt mai mici, este mai sigură din punct de vedere al protecţiei mediului.
O primă variantă studiată a fost prin metoda exploatării pe cale umedă, dar a fost
abandonat deoarece produce un impact negativ asupra solului cât şi asupra pânzei freatice.
S-a optat pentru cea de-a doua variantă, care este reprezentată de exploatarea, cu
combina pe cale uscată deoarece cererea pentru sare este în stare solidă, costurile de
exploatare sunt mai mici şi este mai sigură din punct de vedere al protecţiei mediului,
deoarece exploatarea în stare uscată este controlabilă.
1.11. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru

alternativele la proiect
Întrucât zăcământul de sare gemă este cantonat pe amplasamentul perimetrului
de exploatare, nu s-au analizat alte amplasamente.
11/83
IPROMIN S.A.

1.12. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori

naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate,
zone de protecţie sanitară la alternativele studiate
Terenurile din zona perimetrului de exploatare sunt terenuri aflate în proprietate S.C.
DIANA EXPLOATĂRI MINIERE S.R.L. şi se încadrează la categoria de folosinţă neproductiv.
Cu privire la infrastructura rutieră existentă, se precizează că accesul la
perimetrul se realizează astfel:
Următoarele situri arheologice din Valea Florilor au fost înscrise pe Lista
Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din
România în anul 2004:
– Tumulii preistorici şi situl arheologic din punctul “La nord de sat”;
– Urmele unei arhaice exploatări de sare (epoca Latène).
Perimetrul de exploatare este situat la o distanţă de cca. 2 km se află Situl de
Importanţă Comunitară ROSCI0261 Valea Florilor. Cu toate acestea, pe terenul care
face obiectul concesionării nu se găsesc valori naturale, istorice, culturale,.
Administraţia Naţională „Apele Române” – Direcţia Apelor Mureş, prin adresa
M.G/11491/2008, precizează că în perimetrul Valea Florilor, comuna Ploscoş, judeţul
Cluj, nu sunt instituite zone de protecţie sanitară sau perimetre de protecţie
hidrogeologică ale surselor de alimentare cu apă.
1.13. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind

planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului
Prin natura şi amploarea lucrărilor de exploatare, locul de amplasare a acestuia,
nu există probleme privind încadrarea obiectivului în planul de urbanism şi de amenajare
a teritoriului, amplasamentul fiind situat în extravilanul localităţilor.
1.14. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la

infrastructura existentă
Lucrări de amenajare a căilor de legătură noi amenajate.
Drumul de acces la incinta de extracţie şi devierea drumului comunal
Este drumul principal de acces ce se racordează din drumul comunal din satul
Valea Florilor şi urmăreşte în principal drumul de pământ existent. Lungimea totală este
de 1.100 m cu lăţimea carosabilului de 6,0 m. Structura rutieră s-a dimensionat tinând
cont de studiul geotehnic şi de traficul de perspectivă conform temei de proiectare.
12/83
IPROMIN S.A.

Astfel structura rutieră proiectată este formată din următoarele straturi:

- fundaţie din blocaj de piatră brută pe un substrat de balast g = 25 – 30 cm;
- balast g = 30 cm;
- piatră spartă împănată g = 15 cm;
- îmbrăcăminte de macadam g = 10 cm.
Traseul drumului este identic cu cel de pământ existent până la incinta de extracţie
dupa care traversează canalul principal (Valea Florilor) până la incinta de expediţie CF, şi
continuă pentru a se racorda cu drumul comunal care duce la satul Lobodaş.
Aceasta deviere este necesară deoarece amplasamentul incintei de extracţie
este pe drumul comunal existent.
S-au prevăzut execuţia a 3 podeţe din cadre prefabricate tip C3 (h=2,75 m; l=3,00
m) pentru traversarea peste canalele de desecare.
Aceste prefabricate se pozează pe fundaţie de beton de ciment, racordul cu
malurile canalului se realizează prin aripi şi timpane prefabricate.
Pentru evacuarea şi dirijarea apelor pluviale s-au proiectat şanţuri de pământ şi 5
podeţe tubulare.
Podeţele tubulare sunt din tuburi Premo ø 800 cu camere de cădere şi timpane
de beton de ciment în lungime de 10 m.
Drum de acces la incinta de aeraj
Acest drum se racordează din drumul de acces la incinta de extractie şi
urmăreşte în principal drumul de pământ existent. Lungimea totală este de 150 m cu
lăţimea carosabilului de 5,50 m. Structura rutieră s-a dimensionat tinând cont de studiul
geotehnic şi de traficul de perspectiva conform temei de proiecatare. Astfel structura
rutieră proiectată este formată din următoarele straturi:
 fundaţie din blocaj de piatră brută pe un substrat de balast g=25 – 30 cm;
 balast g=30 cm;
 piatră spartă împănată g=15 cm;
 îmbrăcăminte de macadam g=10 cm.
Pentru evacuarea şi dirijarea apelor pluviale s-au proiectat şanturi de pământ şi 1
podeţ tubular.
Podeţul tubular este din tuburi Premo ø 800 cu camera de cădere şi timpan de
beton de ciment în lungime de 10 m.
Drum de acces la banda transportoare
Acest drum se racordează din drumul de acces la incinta de expediţie şi din
incinta de extracţie şi este paralel cu banda transportoare. Drumul serveşte accesului
utilajelor în perioada execuţiei estacadei şi montării utilajelor precum şi pe timpul
intreţinerii acestora.
Lungimea totală este de 180 m având lăţimea carosabilului de 5,50 m. Structura
rutiera s-a dimensionat tinând cont de studiul geotehnic şi de traficul de perspectivă
conform temei de proiectare. Astfel structura rutieră proiectată este formată din
următoarele straturi :
13/83
IPROMIN S.A.

 fundaţie din blocaj de piatră brută pe un substrat de balast g=25 – 30 cm;

 balast g=30 cm;
 piatră spartă împănată g=15 cm;
 îmbrăcăminte de macadam g=10 cm.
Pentru evacuarea şi dirijarea apelor pluviale s-au proiectat şanţuri de pământ.
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Descrierea principalelor caracteristici ale procesului de producţie
Activitatea de exploatare a resurselor de sare gemă în perimetrul Valea Florilor,
judeţul Cluj va consta din:
– lucrări de deschidere;
– lucrări de pregătire;
– lucrări de exploatare.
Alegerea variantei de deschidere a carierei s-a făcut avându-se în vedere
următoarele:
 prin galeria de coastă se va introduce combina, care va executa lucrările de
deschidere şi de pregătire în sare;
 nu se utilizează explozivi minieri;
 nu se utilizează maşini cu motoare cu ardere internă la exploatare şi
transportul sării din subteran până la suprafaţă;
 costurile de exploatare – prin utilizarea benzilor transportoare - sunt mai mici
în comparaţie cu transport cu autobasculante;
 în cadrul procesului de producţie în afara prafului de sare nu se produc noxe;
 aerajul salinei este uşor de realizat.
Organizarea de şantier
Pentru desfăşurarea activităţii de exploatare în noul perimetru este necesară
amenajarea unor platforme pentru staţionarea utilajelor, amplasarea unor baracamente
pentru birouri, magazii, dar şi amenajarea incintei de extracţie şi de aeraj şi a altor utilităţi:
- amenajarea terenului şi a suprastructurilor pentru incinta de extracţie 11.100 m2;
- amenajarea terenului şi a suprastructurilor pentru incinta de aeraj de 1.900 m2;
- amenajare terenului şi a suprastructurii pentru incinta gară expediţie 4.200 m2;
- construcţia liniei de cale ferată industrială 1.200 m;
- alimentarea cu energie electrică – racord L.E.A. 20 kV;
- construcţie 2 podeţe peste canale;
- decolmatarea canalelor de scurgere pe o lungime de 1.000 m, respectiv 500 m.
Se vor amenaja următoarele Incinte:

În interiorul perimetrului de exploatare Valea Florilor se vor construi trei incinte
separate teritorial, dar integrate funcţional în fluxul tehnologic de exploatare, prelucrare
şi valorificare a sării geme.
14/83
IPROMIN S.A.

Aceste incinte proiectate sunt următoarele:

 incinta minieră, în interiorul căreia se vor afla:
o gura galeriei de acces la lucrările miniere subterane;
o însilozarea şi încărcarea sării extrase pe banda de transport;
o haldele de steril minier provenit din lucrările de deschidere şi
pregătire a zăcământului;
o construcţii (birouri, sală de apel, grup social, atelier, magazii
materiale, etc.)
 incinta puţului de aeraj;
 incinta de sfărâmare – clasare şi expediţie care cuprinde instalaţia de
sfărâmare şi de clasare a sării geme concasate, precum şi încărcarea şi
expediţia producţiei finite în vagoane C.F.
Amenajarea accesului în perimetrul de exploatare

Pentru accesul în perimetrul de exploatare se vor amenaja următoarele drumuri:
- amenajare drum acces incintă de extracţie şi deviere drum comunal – 1.100 m cu o
lăţime de 6 m – cu 5 podeţe tubulare D = 0,8 m şi 3 podeţe prefabricate tip C3;
- amenajare drum acces incintă aeraj - 150 m cu o lăţime de 5,5 m – cu 1 podeţ
tubular D = 0,8 m;
- drum acces lângă banda de transport - 250 m cu o lăţime de 5,5 m.
Lucrări de deschidere
Pentru deschiderea zăcământului de sare gemă Valea Florilor s-a ales metoda de
deschidere cu un plan înclinat şi un puţ de aeraj.
Accesul în subteran se va realiza cu o pantă de 4‰ către gura galeriei, asigurând
astfel evacuarea apelor pluviale prin canalul lucrării miniere. După realizarea a 70 m din
galerie urmează 20 m galerie care se va executa orizontal, după care se va executa
planul înclinat cu o pantă de 12% către zăcământul de sare.
Deschiderea zăcământului de sare (rampa de acces) din Valea Florilor se va face
printr-un plan înclinat, panta de 12 %, săpată în roci argiloase marnoase până la
interceptarea sării, cu un profil de 35 m 2, susţinută cu betonat armat, inclusiv vatra,
având lungimea de 190 m, din care 45 m în sare.
Puţul de aeraj va fi amplasat în partea de est a amplasamentului. În funcţie de
situaţia reală întâlnită (caracteristicile geo - mecanice ale rocilor) se va determina
15/83
IPROMIN S.A.

grosimea şi lungimea tronsonului susţinut în beton, tipul echipamentului de lucru precum

şi poziţia (adâncimea) zăcământului de sare.
Secţiunea puţului a fost determinată în funcţie de cantitatea de aer necesară
pentru aerisirea minei, rezultând puţul de aeraj tip Puţ Betonat cu diamentrul de 4,0 m.
Puţul de aeraj este o lucrare minieră verticală circulară cu diametrul de 4 m, ce se
va executa cu tehnologia de perforare împuşcare. La partea superioară puţul va avea un
tronson de 12 m (gulerul), betonat. Pe gulerul puţului se va construi canalul de legătură
între puţ şi casa ventilatorului.
Puţul va fi amenajat cu un compartiment de circulaţie, cu poduri şi scări din lemn
de brad, deoarece serveşte drept a doua cale de evacuare a personalului.
Zona de contact steril - sare se va izola împotriva infiltraţiilor de apă şi se va
continua hidroizolarea pe o lungime de 5 – 6 m, după ce se intră în zăcământ, pentru a
păstra salina în stare uscată.
Lucrări de pregătire
Cota de pornire a lucrărilor de pregătire va fi cota etajului I, +280 m.
Lucrările de pregătire necesare a fi executate sunt:
Săparea galeriei de aeraj de 35 m 2, în sare, pe vatra etajului I, în centrul camerei
de exploatare. De la cota +280 m, în direcţia E pe aliniamentul camerelor de exploatare
se continuă săparea galeriei cu acelaşi profil de 35 m 2 după care se direcţionează spre
N şi se continuă săparea acesteia până la interceptarea puţului de aeraj având o
lungime de 361,87 m.
Astfel se va realiza circuitul aerajului general al minei.
În culcuşul zăcământului s-a trasat galeria de acces de la suprafaţă până la
orizontul +280 m. Din acest motiv s-a mărit grosimea pilierului din culcuş la 50 m.
Aerajul în timpul săpării galeriei de aeraj, se va realiza prin aeraj parţial refulant în
frontul de lucru, şi pe traseul galeriei iese aerul viciat.
Tot în cadrul lucrărilor de pregătire este prevăzută realizarea rampelor la cele 8
orizonturi, pe măsura avansării lucrărilor, asigurându-se astfel legătura între puţul de
aeraj şi lucrările miniere de la nivelele de exploatare. După realizarea acestor rampe,
obligatoriu vor fi prevăzute cu dispozitive de blocare, în vederea prevenirii accesului
accidental al personalului neavizat în spaţiul liber al puţului.
Lucrări de exploatare
Pentru exploatarea resurselor de sare gemă din zăcământul Valea Florilor s-a
ales a metoda de exploatare “cu camere mici, pilieri pătraţi cu tavan drept şi
derocare cu combina de abataj”.
Datorită înălţimii de tăiere a combinei, fiecare etaj se va exploata în două felii.
Această metodă este considerată ca fiind metoda optimă de exploatare a
zăcământului, deoarece:
 exploatarea sării cu combina este continuă;
 transportul sării cu benzi transportoare este continuu;
16/83
IPROMIN S.A.


nu se utilizează explozivi minieri;

nu se utilizează maşini cu motoare cu ardere internă la exploatarea şi
transportul sării din subteran până la suprafaţă;
 costurile de exploatare sunt mai mici prin utilizarea benzilor transportoare, în
comparaţie cu transportul cu autobasculante;
 în cadrul procesului de producţie, în afara prafului de sare, nu se produc
noxe;
 aerajul salinei este uşor de realizat.
Această metodă de exploatare se va aplica pe întreaga perioadă prevăzută a se
derula activitatea de exploatare.
Datorită faptului că utilajul de tăiere (combina de abataj) nu are înălţimea de
tăiere de 10 m, camera se extrage în două felii orizontale, astfel:
 prima felie 4,5 m;
 a doua felie 5,5 m.
După ce se realizează joncţiunea galeriei de coastă cu puţul de aeraj, combina va
începe exploatarea propriu-zisă a sării din camerele de exploatare.
Exploatarea camerelor începe în anul 2.
Combina este dotată cu o bandă cu lungime variabilă de la 20 m la 120 m, care
se lungeşte sau se scurtează după poziţia frontului de lucru.
Această succesiune a operaţiilor derivă din faptul că a doua combină se va
achiziţiona în al patrulea an după deschiderea salinei.
Pentru a deschide etajul II se va continua săparea planului înclinat de 12% de la
cota +280 m (a1) pe lungime de 150 m, (18 m sub vatra etajului I), care este cota
etajului II, +262 m.
De pe vatra etajului II, în direcţia puţului de aeraj se va săpa orizontal până la
interceptarea puţului de aeraj pe lungime de L= 418 m cu secţiune de 35 m 2.
Programarea lucrărilor de deschidere, pregătire şi exploatare în primii 4 ani, are
în vedere folosirea unei singure combine. în raport de rezultatele efectiv obţinute
(productivitatea reală a combinei în exploatare, viteza de săpare a lucrărilor de
pregătire, costurile realizate, etc.), în al patrulea an de activitate se va lua decizia asupra
oportunităţii cumpărării celei de a doua combine şi asupra tipului acesteia.
Schema de lucru cu combina ALPIN MINER AT 105 IC-P
Tăierea primei felii cu combina
Figura nr. 1
17/83
IPROMIN S.A.

Lucrări de haldare
Rocile sterile rezultate din lucrările de săpare a galeriei de coastă, a puţului de
aeraj şi din lucrările de amenajare a platformei şi a rampei de acces vor fi depozitate, o
parte din ele urmând a fi reutilizate la execuţia lucrărilor de reconstrucţie ecologică a
terenurilor afectate de exploatarea resurselor de sare gemă.
Pentru haldarea temporară a rocilor sterile se vor utiliza două amplasamente
situate în vecinătatea galeriei de coastă, un amplasament pentru solul vegetal şi unul
pentru roci sterile - argile şi marne nisipoase.
În perioada de valabilitate a Licenţei de exploatare se prevede depozitarea unei
cantităţi de cca. 36.500 m3 roci sterile din care 9000 m3 sol vegetal, o parte din această
cantitate urmând a fi reutilizată la lucrările de reconstrucţie ecologică.
În perimetrul Valea Florilor nu vor rezulta produse reziduale din activitatea de
prelucrare.
Prelucrarea
Variantele tehnologice de măcinare-sortare au fost analizate de specialiştii în
prelucrarea sării.
În urma analizării variantelor simulate pe un program special, a fost aleasă
varianta de măcinare-sortare, care urmează a fi prezentată mai jos.
Instalaţia de măcinare-sortare a fost concepută pentru o capacitate de 300 t/oră.
Din schema fluxului tehnologic rezultă că instalaţia de măcinare-sortare este
capabilă să macine şi să sorteze 295 tone sort 0 - 16 mm şi 5 t/oră alte sortimente, care
se realizează concomitent cu sortul principal de 0 - 16 mm, prin schimbarea ciururilor.
Fluxul tehnologic
Instalaţia de prelucrare a materiei prime (sare gemă) este dimensionată la o
capacitate de 300 t/h. Instalaţia reprezintă un ansamblu complex având un flux
tehnologic ce cuprinde următoarele etape:
ETAPA 1: constă din prelucrarea materiei prime de la 0 – 300 mm printr-o staţie de
recepţie-însilozare, care cuprinde un circuit de două transportoare cu benzi de cauciuc şi
un siloz tampon, care la partea inferioară este echipat cu două alimentatoare vibrante.
ETAPA 2: constă din prelucrarea produsului +100 mm într-un concasor cu fălci,
unde se obţine o clasă intermediară de la 0 - 50 mm, care se supune clasării pe un ciur
vibrant, de unde se obţin clasele 0 - 15 mm şi clasa +15 mm.
ETAPA 3: constă dintr-o instalaţie de sortare-sfărâmare a materiei prime care
cuprinde următoarele faze: materia primă este preluată într-un buncăr metalic echipat cu
grătar şi alimentator vibrant, unde se obţin clasele 0 - 15 mm (129 t/h), produsul +15 mm
(81 t/h) şi clasa +100 mm (90 t/h).
ETAPA 4: constă din prelucrarea clasei +15 mm de la etapa 2 şi 3 şi prelucrarea
lor într-un concasor cu impact, produsul obţinut se va recircula la ciurul din etapa 3.
ETAPA 5: constă din prelucrarea clasei 0 - 15 mm, din care o parte se supune
unei clasări pe un ciur vibrant, obţinându-se clasele 0 - 15 mm şi clasa 2 - 4 mm. Toate
produsele cu clasa de 0 - 15 mm se vor transporta (ca materie primă) în silozul din
18/83
IPROMIN S.A.

incinta gară prin intermediul transportoarelor cu benzi de cauciuc. Produsul cu clasele 2

- 4 mm se va ambala în hala instalaţiei de sfărâmare-clasare în vederea comercializării
produsului.
Dotări
Pentru execuţia lucrărilor de exploatare şi explorare a resurselor/rezervelor de sare
gemă şi pentru prelucrarea producţiei miniere pentru obţinerea de produse miniere
valorificabile, S.C. DIANA EXPLOATĂRI MINIERE S.R.L. are în dotare următoarele utilaje:
a. Utilaje pentru exploatare, prelucrare şi transport:
– pentru excavare:
- combină de abataj MR 720 SANDVIK,
- staţie de aeraj,
– utilaje de transport:
- sistem de benzi transportoare,
- autobasculante 22 t,
- linie de cale ferată industrială 1.200 m;
– prelucrarea masei miniere:
- staţie de măcinare-sortare tip SANDVIK;
- concasor cu impact;
- concasor cu fălci;
- site (ciururi) de diferite dimensiuni între 0 – 16 mm;
- platformă pentru siloz,
- buncăr de recepţie – 100 t (8 buc., din care 2 la gura galeriei şi 6 la incinta
gară).
b. Utilităţi:
– staţie de transformare,
– post de transformare,
– grup administrativ + CT,
– atelier mecanic - electric,
– şopron de materiale,
– punct de prim ajutor;
– punct P.S.I. dotat cu scule şi stingător de incendiu cu spumă.
În zona perimetrului de exploatare nu există reţele de alimentare cu apă potabilă
şi/sau industrială şi reţele de canalizare (ape uzate menajere, ape uzate industriale).
Alimentarea cu apă se va face dintr-un puţ ce va fi forat în partea de nord a
incintei administratve pe o adâncime de aproximativ 200 m.
Evacuarea apei menajere uzate se va realiza prin intermediul unei firme
specializate care va vidanja periodic fosa septică cu care este dotat amplasamentul.
Sursa cea mai apropiată de energie electrică pentru alimentarea obiectivului este
o linie aeriană (LEA) 20 KV, aparţinând de „Electrica“ Cluj şi care se apropie de locaţia
minei la aproximativ 1,2 km. Societatea „Electrica” Cluj avizează „Studiul de Soluţie”
unde se stabilesc condiţiile pentru avizul de racordare la Sistemul Naţional.
19/83
IPROMIN S.A.

În principiu, soluţia de racordare la sursa de 20 KV a Societăţii „Electrica” se

compune dintr-o linie electrică aeriană dintre axa existentă de 20 KV şi Postul de
transformare şi distribuţie de la mina de sare Valea Florilor.
Pentru a se asigura comunicaţiile între administraţie, corpul tehnic şi punctele de
lucru se prevăd mai multe instalaţii şi anume:
 realizarea unui racord telefonic la reţeaua Romtelecom din localitate, respectiv
zona gării;
 realizarea unei centrale automate a unităţii în grupul administrativ (dispecer)
cu 5+30 circuite interne;
 realizarea unei reţele telefonice cu posturi fixe la punctele de interes pentru
comunicaţii la suprafaţă şi în subteran;
 realizarea unei reţele de radiotelefoane la suprafaţă şi în subteran cu 50
posturi, cu priorităţi diferenţiate în funcţie de urgenţele tehnologice;
 realizarea unei reţele de monitorizare video pentru 10 puncte esenţiale ale
fluxului tehnologic care se centralizează la punctul “Dispecer” şi conducerea
tehnico-administrativă;
 pentru unele telecomenzi la iluminat exterior, la intervenţia asupra
transportului cu benzi, semnalizări de avarie la instalaţii electrice şi transport
se prevede un fir pilot de telecomandă şi telesemnalizare
Producerea energiei termice se preconizează a fi realizată într-o centrală termică
de capacitate Q=64.800 kcal/h.
Centrala va funcţiona pe combustibil solid (lemnul) având în compunerea ei
următoarele echipamente:
 un cazan pe lemn cu gazeificare de capacitatea 80 kW;
 pompe de circulaţie şi prepararea apei calde sanitare;
 vas de expansiune închis V = 150 l;
 un boiler de prepararea apei calde sanitare necesară pentru duşuri.
Durata încălzirii maxime va fi de 14 h/zi, cu prioritate pentru prepararea apei
calde sanitare cu durata de max. 3 h/zi (înaintea ieşirii din cele două schimburi).
Amplasarea centralei va face în spaţiul destinat utilităţilor din grupul socio-
administrativ.
Alimentarea cu caldură a atelierului electromecanic şi a casei poartă se va realiza
prin intermediul unei reţele termice preizolată montată în pământ.
Parametrii principali ai acesteia sunt:
 lungime L = 2 x 75 ml;
 diametru  = 1 ½”.
2.2. Activităţi de dezafectare

La sfârşitul perioadei aferente activităţii de exploatare, în amplasament se vor
executa lucrări pentru:
 închiderea lucrărilor miniere subterane şi de legătură cu suprafaţa;
20/83
IPROMIN S.A.

 dezafectarea incintelor;
 nivelarea suprafeţelor eventual afectate ale drumurilor de acces;
 lucrări de refacere a suprafeţelor ocupate şi afectate de activitatea de extracţie.
Suprafaţa de teren afectată va fi nivelată, acoperită cu solul vegetal şi înierbată.
Este important să mentionăm că sfârşitul perioadei de concesiune (20 ani) nu
coincide cu sfârşitul perioadei de exploatare (48 ani).
Investiţiile se materializează în lucrări proiectate (rampe de acces, puţ de aeraj,
construcţii industriale şi social-administrative, etc.) şi care să poată fi utilizate pe toată
perioada de exploatare a salinei. Acesta este motivul pentru care la sfârşitul perioadei
de concesiune valoarea reziduală reală a mijloacelor fixe este mare (30% din investiţia
iniţială), dar prin procesul de amortizare investiţia trebuie recuperată în cei 20 de ani,
adică valoarea terenurilor cumparate şi incluse în incintele miniere.
La finalizarea celor 20 de ani, salina Valea Florilor va fi amenajată şi transformată
într-un complex modern de sănătate ce valorifică potenţialul microclimatului specific, sau
un complex de recreere cu spaţii amenajate pentru desfăşurarea concursurilor sportive,
locuri de joacă pentru copii, lăcaşe de cult în care pot avea loc servicii religioase într-un
cadru inedit, având în vedere reuşita unor astfel de amenajări în cadrul salinei Cacica şi
a salinei Slănic Prahova.
21/83
IPROMIN S.A.

3. DEŞEURI
Exploatarea, prepararea şi valorificarea resurselor/rezervelor de sare gemă din
perimetrul Valea Florilor determină producerea de deşeuri/reziduuri miniere, reziduurile
miniere fiind reprezentate de deşeuri rezultate în faza de deschidere şi pregătire:
 roci sterile rezultate din lucrările de realizarea platformei şi a rampei de
acces;
 roci sterile rezultate din lucrările de săpare a galeriei de acces;
 roci sterile rezultate din lucrările de săpare a puţului de aeraj.
În perimetrul Valea Florilor nu vor rezulta produse reziduale din activitatea de
prelucrare.
Caracterizarea deşeurilor şi reziduurilor miniere
Conform catalogului european de deşeuri şi H.G. nr. 856/2002, deşeurile rezultate
din activitatea de exploatare şi cele rezultate din activitatea de spălare – sortare a
nisipurilor şi pietrişurilor, şlamul de la instalaţia de prelucrare, se clasifică astfel:
01 Deşeuri rezultate de la exploatarea minieră şi a carierelor şi de la

tratarea fizică şi chimică a mineralelor
01 04 Deşeuri de la procesarea fizică şi chimică a minereurilor nemetalifere
01 04 08 Deşeuri de pietriş şi spărturi de piatră
01.04.09 Deşeuri de nisip şi argilă
15 Deşeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire,
filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă parte
10 Deşeuri din procesele termice

10.01 Deşeuri de la centralele termice şi de la alte instalaţii de combustie
10.01.01 Cenuşă de vatră
15 01 Ambalaje
15.01.01 Deşeuri ambalaje - hârtie şi carton
15.01.02 Deşeuri ambalaje - materiale plastice
15.01.03 Lemn
22/83
IPROMIN S.A.

Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 aprobată cu modificări

şi completări prin Legea nr. 426/2001 şi art. 18 din H.G. nr. 856/2002, sterilele rezultate
din activitatea de exploatare - valorificare se încadrează în categoria deşeurilor
nepericuloase.
Deşeuri industriale şi menajere exclusiv miniere:
 deşeuri menajere - care vor fi colectate în recipienţi adecvaţi, de unde se vor
transporta la cea mai apropiată groapă de gunoi amenajată;
 deşeuri metalice - rezultate în urma efectuării unor lucrări de reparaţii şi
întreţinere ale utilajelor şi echipamentelor; acestea vor fi colectate şi
depozitate temporar în mod controlat, iar apoi vor fi valorificate prin unităţi
specializate în recuperarea şi reciclarea acestora;
 uleiuri uzate – vor rezulta în urma efectuării unor reparaţii accidentale ale
utilajelor; acestea vor fi colectate în recipienţi speciali, iar apoi se vor preda
unităţilor specializate în recuperarea şi tratarea acestora;
 ambalajele - care se vor constitui în deşeuri sunt ambalaje nereturnabile din
carton sau hârtie provenite de la piesele de schimb şi vor fi depozitate
împreună cu deşeurile menajere;
 reziduurile provenite de la organizarea de şantier vor fi tratate chimic şi
depozitate într-un container tip fosă septică care va fi periodic vidanjat.
Din punct de vedere cantitativ ele nu vor depăşi cumulativ cca. 2 - 3 tone an.
Cantitatea de deşeuri menajere rezultate în urma desfăşurării activităţii în
perimetrul de exploatare este mică, corespunzătoare numărului de persoane care îşi va
desfăşura activitatea. Deşeurile menajere vor fi colectate în containere de plastic şi vor fi
transportate şi depozitate în locurile special amenajate de către firme specializate.
Deşeurile reciclabile se vor colecta şi valorifica conform prevederilor Ordonanţei
nr. 33/1995.
MANAGEMENTUL DEŞEURILOR
Tabel nr. 2
Cantitatea Managementul deşeurilor

Starea
deşeu
fizică
Denumire
Cod
prevăzută a fi cantitate prevăzută a fi generată

deşeu
generată [t/an]
23/83
IPROMIN S.A.

Solidă – S
proprietate periculoasă
Cod privind principala
Cod clasificare statistică

Lichidă – L Semisolidă - SS
Rămasă
Valorificată Eliminată
în stoc
Deşeuri
111,5 kg/lună S 20 03 01 - - - 1,339 t/an -
menajere
Roci sterile 15 mii m3/an S 01 01 02 - - - 15 mii m3/an
La terminarea perioadei de exploatare S.C. DIANA EXPLOATĂRI MINIERE

S.R.L. va demara lucrările de închidere şi reconstrucţie ecologică a perimetrului minier.
De asemenea, rocile sterile din haldă vor putea fi folosite ca material de

umplutură pentru nivelarea unor zone accidentate.
Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase
Pentru desfăşurarea activităţii de exploatare – prelucrare – valorificare a sării în
perimetrul Valea Florilor, judeţul Cluj nu este necesară utilizarea sau stocarea
substanţelor toxice şi periculoase. De asemenea, din activitatea exploatare – valorificare
a sării nu vor rezulta substanţe toxice şi periculoase.
Singurele produse toxice care vor fi manipulate în cadrul obiectivului minier Valea
Florilor vor fi produsele petroliere necesare pentru funcţionarea utilajelor.
Obiectivul minier Valea Florilor nu va fi dotat cu un depozit propriu de carburanţi,
pentru alimentarea autocamioanelor urmând a fi utilizate staţiile de distribuţie din zonă.
Pentru alimentarea utilajelor terasiere, combustibilii se vor transporta în butoaie
metalice. La alimentare, sub rezervorul utilajelor se va întinde o folie din material plastic.
Alte substanţe periculoase care sunt necesare în fluxul tehnologic de exploatare
sunt explozivii utilizaţi la exploziile de derocare pentru săparea puţului de aeraj.
Pentru operaţiunile de derocare, conform Legii nr. 126/1995 – privind regimul
materiilor explozive, cu modificările şi completările ulterioare, a Ordinului M.M.P.S. nr.
838/1997 – Norme specifice de securitate a muncii pentru depozitarea, transportul şi
folosirea materialelor explozive şi a Ordinului nr. M.M.P.S. 214/1999 – Norme specifice
de protecţie a muncii pentru exploatarea substanţelor minerale utile prin derocare cu
explozivi, S.C. DIANA EXPLOATĂRI MINIERE S.R.L. va contacta societăţi comerciale
specializate şi autorizate pentru transportul, manipularea şi utilizarea explozivilor.
24/83
IPROMIN S.A.

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSRONTIER, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA
Estimarea impactului potenţial al activităţii asupra calităţii factorilor de mediu se face
luând în considerare impactul determinat pentru calitatea fiecărui factor de mediu în parte.
Deschiderea carierei Valea Florilor (amplasată în extravilanul localităţii Valea
Florilor, comuna Ploscoş, judeţul Cluj), pentru exploatarea resurselor de sare gemă nu
va conduce la poluarea excesivă a mediului, efectele negative cauzate factorilor de
mediu: apă, sol, aer, biodiversitate, aşezări, reducându-se la perimetrul carierei şi în
imediata vecinătate a acesteia.
Nu există posibilitatea ca sănătatea şi confortul locuitorilor din localităţile
învecinate să fie afectate, dimpotrivă, activitatea propusă va crea noi locuri de muncă
într-o zonă cu mari necesităţi din acest punct de vedere.
4.1. Apa
4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului

În cadrul perimetrului Valea Florilor nu au fost elaborate studii speciale
hidrogeologice, totuşi concomitent cu documentarea lucrărilor de foraje au fost efectuate
observaţii hidrogeologice asupra zăcământului şi a rocilor înconjurătoare.
În partea de sud a zăcământului, la cca. 50 m V de F11 există un puţ de apă
sărată săpat de localnici, de 3 - 4 m adâncime, alimentat de un mic izvor de apă dulce.
Puţul este parţial colmatat, fundul fiind acoperit cu un strat de mâl (1 m grosime).
Suprafaţa zăcământului este protejată de un strat impermeabil de 5 - 16 m
constituit din argile plastice şi marne. Pe flancuri apar depozite marnoase-argiloase
tortoniene cu permeabilitatea de asemenea redusă.
25/83
IPROMIN S.A.

Forajele executate nu au întâlnit orizonturi acvifere de adâncime în zăcământ.

Nici în formaţiunile înconjurătoare nu s-a manifestat prezenţa apelor subterane. În
timpul executării forajelor de explorare nu s-a înregistrat nici o debitare a găurilor de
sondă cu excepţia forajelor F1 şi F13, în care acest fenomen a fost cauzat de presiunea
gazelor de sondă interceptate (în afara zăcământului, în culcuş).
Accesul apelor freatice în lucrările de foraj executate a fost combătut prin
cimentarea găurilor de sondă pe toată lungimea lor.
În concluzie se poate aprecia că zăcământul de sare este izolat faţă de accesul apelor
de suprafaţă şi că nu s-a constatat prezenţa unor orizonturi acvifere subterane sub presiune.
Starea apelor subterane
Apele de adâncime sunt mai slab reprezentate şi se caracterizează prin
mineralizare ridicată. Izvoare minerale sulfatate, calcice, clorosodice, relativ bogate, se
găsesc la Dezmir, Cojocna, Gădălin, Sic, Gherla, Leghia, Someşeni, Turda etc.
Starea apelor de suprafaţă
Apele curgătoare de pe teritoriul judeţului Cluj, aparţin bazinelor hidrografice
Someş, Crişuri şi Mureş.
Reţeaua hidrografică a judeţului are o lungime de 2.332,8 km şi o suprafaţă de
5.722,6 km2.
Bazinul hidrografic Someş are cea mai mare pondere, este situat între
extremitatea sud-vestică, centru şi extremitatea nord-vestică a judeţului.
Cursurile de apă din Bazinul Someş au o lungime de 1.514,2 km şi o suprafaţă de
2.425,6 km2.
Someşul este al cincilea râu ca mărime şi debit din România. Este format din
unirea Someşului Mic cu Someşul Mare lângă municipiul Dej. După ce parcurge 21 km
fără afluenţi importanţi, Someşul iese din judeţ în dreptul localităţii Căpâlna cu un debit
mediu de cca. 77 m3/s.
Râul Someşul Mic (format prin confluenţa Someşului Rece cu Someşul Cald) are
izvoarele în Munţii Apuseni şi are o lungime de 178 km, iar partea superioară de la
izvoare se află pe teritoriul judeţului Bihor pe o lungime de 13 km.
Râul Someşul Mic este un curs de apă cu debite regularizate datorită
construcţiilor hidroenergetice din amonte.
Afluenţii de bază a râului Someşul Mic sunt Căpuş, Nadăş, Borşa, Gădălin, Fizeş
şi Bandău.
Someşul Mare izvorăşte din Munţii Rodnei, traversează partea nord-estică a
judeţului pe o lungime de cca. 6 km, după care se uneşte cu râul Someşul Mic formând
râul Someş, care are o lungime de cca. 38 km până la limita cu judeţul Sălaj.
Lungimea cursurilor de apă din bazinul hidrografic Crişul Repede totalizează
332 km, cu o suprafaţă de 1.907 km2.
Crişul Repede izvorăşte din Munţii Apuseni (Munţii Gilăului), traversează
depresiunea Huedin, trecătoarea Ciucea, străbate oraşele Huedin şi Ciucea din judeţul
Cluj şi se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Parcurge un defileu cu sectoare de chei,
26/83
IPROMIN S.A.

peşteri şi formaţiuni abrupte stâncoase între localităţile Huedin şi Vadu Crişului (Munţii
Plopiş şi Pădurea Craiului). Împreună cu râurile Crişul Alb şi Crişul Negru formează cele
trei Crişuri, cele mai importante râuri din regiunea Crişana.
Lungimea cursului de apă râul Crişul Repede este 51 km şi are ca afluenţi mai
importanţi: Călata (L = 36 km) şi Drăganul (L = 30 km).
Lungimea cursurilor de apă din bazinul hidrografic din bazinul Arieş totalizează
486,6 km şi o suprafaţă de 1.390 km2.
Arieşul izvorăşte din Munţii Bihor. Are o lungime de aproximativ 164 km. Se varsă
în Mureş în apropiere de Luduş. Oraşele Turda şi Câmpia Turzii se află situate pe malurile
râului Arieş. Multe aşezări din zonă (Ghiriş - Arieş, vechiul nume al Câmpiei Turzii,
Luncani) şi diviziuni administrative evocă numele râului. Numele maghiar Aranyos, de la
"Arany", în traducere "Aur", reprezintă o referire la mineralele existente în râu.
Arieşul străbate partea sud-estică a judeţului, cei mai importanţi afluenţi fiind
Ocolişelul, Iara, Hăşdate, care străbat în cursul lor numeroase chei şi defilee.
Regimul de scurgere este influenţat de relieful determinant pe lungimea cursului
ce determină scurgeri rapide în partea superioară şi mai reduse pe cursul inferior.
În judeţul Cluj există lacuri naturale antroposaline (Turda, Cojocna, Sic, Ocna
Dejului), iazuri (Cătina Popii I şi Popii II, Geaca, Taga, Sucutard).
O importanţă deosebită trebuie acordată şi lacurilor de interes hidroenergetic
Beliş – Fântânele (460 ha), Tarniţa (215 ha) ambele pe Someşul Cald şi Gilău (75 ha) pe
Someşul Mic .
Reţeaua hidrografică este formată din văi mici fără debit constant. Cursul
principal de apă este Valea Florilor, care în cursul superior urmăreşte zone de apariţie a
sării la suprafaţă.
Această vale colectează văile secundare Valea Borcoş, Valea Vântului, Valea
Întunecată, Valea Luncii.
Suprafaţa zăcământului formează „piaţa de adunare a apelor” din Valea Florilor şi
afluenţi. Astfel se formează o mlaştină sărăturoasă care seacă aproape complet în
perioadele secetoase.
Alimentarea cu apă a obiectivului
Asigurarea cu apĂ potabilă a personalului muncitor angajat pe perioada
desfăşurării lucrărilor de exploatare se va face prin aprovizionarea cu apă potabilă
îmbuteliată conform normativelor în vigoare.
Cantitatea de apă potabilă:
 Personalul muncitor – 106 persoane;
 Consumul mediu zilnic/persoană – 2 l;
 Numărul de zile lucrătoare – 255.
Volumul de apă potabilă consumată pe perioada de execuţie a forajelor este de:
V = (nr. zile * nr.persoane) * consumul zilnic/persoană
V = 27.030 * 2 = 54.060 l;
V = 54 m 3 pentru 255 de zile.
27/83
IPROMIN S.A.

Managementul apelor uzate

Necesarul de apă potabilă pentru alimentarea grupurilor sanitare se va face dintr-
un puţ forat care se va realiza în afara perimetrului, cu o adâncime de cca. 200 m şi care
va face obiectul unei documentaţii separate.
Pe baza prevederilor STAS 1.478/90 investiţia analizată – exploatare şi
valorificare sare gemă, se încadrează în grupa a III-a de importanţă pentru care avem
un necesar de apă de 60 l/persoană şi schimb, din care 25 l apă caldă.
 Cantitatea de apa – 60 l/persoană şi schimb
 Numărul de angajaţi – 106 persoane
Necesarul de apă = cantitate de apă/persoană/schimb * numărul de angajaţi.
Necesarul de apă = 60 l * 106 persoane.
Necesarul de apă = 6360 l.
Pentru necesarul maxim de apă utilizată în scop menajar pe un schimb se
majorează cantitatea necesară cu 15 - 20%.
Necesarul maxim de apă = 6360 l *1,2 = 7632 l.
Asfel vom calcula un debit maxim orar de apă împărţind necesarul maxim de apă
la numărul de ore pe un schimb, debitul rezultat se va înmulţii cu un coeficient de
simultaneitate care va fi de cca. 30 %.
Necesarul maxim de apă = 7632 l.
Numărul de ore = 8 h.
Coeficient de simultaneitate = 1,3.
Debitul maxim orar = 7632/8 *1,3 = 1240 l.
Stocarea acestui necesar de apă se va face într-un rezervor cu un volum de cca. 13
3
m . Acesta va stoca şi cantitatea necesară de apă pentru stingerea eventualelor incendii.
Rezervorul se va monta în subteran pe o fundaţie cu un cămin de vizitare în care
se vor amplasa vanele necesare.
Staţia de stocare a apei este compusă dintr-un hidrofor care va asigura presiune
necesară consumatorilor şi pompe de stins incendiu.
Locaţia va fi în proxima vecinătate a imobilului în care este rezervat spaţiu
necesar utilităţilor.
Apele uzate provenite de la instalaţiile sanitare interioare vor fi colectate printr-un
sistem de canalizare compus din reţele de canalizare Φ = 200 mm şi apoi conduse la o
fosă ecologică vidanjabilă.
Reţeaua de alimentare cu apă este comună cu cea pentru stins incendii şi are Φ
= 100 mm iar numărul hidranţi exteriori de stins incendiul este de doi.
Dimensiunea fosei ecologice vidanjabile:
 Timpul de sedimentare al materiilor organice – 3 zile;
 Numărul de persoane pe schimm – 106 persoane;
 Cantitatea de apă necesară/persoană/schimb – 60 l
Volumul de stocare = 3 zile * 106 persoane * 60 l/persoană/schimb.

Volumul de stocare = 19080 l = 19,08 m3.
28/83
IPROMIN S.A.

Fosa septica ecologică (IMHOFF sau tradiţională) este un recipient în care se

varsă apele uzate de la grupul social. Această fosă se numeşte ,,ecologică", pentru că
lichidul din fosă nu trebuie fie deversat în soluri permeabile şi prin acesta în panza de
apă freatică, ci vidanjat. De aceea denumirea mai simplă pentru acest produs este bazin
vidanjabil sau pentru vidanjare.
Pe perioada operaţională, de închidere şi postînchidere în cadrul perimetrului de
exploatare Valea Florilor apar ca sisteme apoase nepoluante pentru mediul înconjurător
doar exfiltraţiile din sistemele de depozitare a solului vegetal şi sterilului – rezultate la
contactul apelor pluviale cu acestea şi care datorită compoziţiei mineralogice şi chimice,
sunt inerte din punct de vedere biochimic şi chimic.
În ceea ce priveşte evitarea fenomenului de şiroire a apelor pluviale pe taluzele
haldelor în perioada exploatării, precum şi în perioada executării activităţii de închidere sunt
prevăzute lucrări de gospodărire a apelor (canale colectoare, etc.) care să colecteze apele
pluviale, respectiv lucrări de amenajare şi întreţinere a celor existente în faza operaţională.
La suprafaţa terenului, în zona zăcământului de sare, se formează periodic o
zonă de înmlăştinire, datorită acumulării apelor meteorice pe suprafaţa stratului
constituit din argile plastice impermeabile. Poarta de intrare în puţ va fi cu deschidere
către exterior se va situa la o cotă superioara faţă de cota generală a terenului,
pătrunderea apelor meteorice în galerie fiind practic imposibilă.
În jurul portalului galeriei s-a prevăzut drenarea apei pluviale.
În cazul unor eventuale infiltraţii sau a unor ape rezultate în urma condensului
care pot fi în cantităţi mici, vor fi captate printr-un jomp şi vor fi dirijate la suprafaţă.
Aceste ape nu sunt încărcate cu substanţe poluante.
Drenarea apelor pluviale la rampa de acces în mină şi la puţul de aeraj pentru
protecţia apelor de suprafaţă şi a celor freatice, pentru ca acestea sa nu ajungă la
zăcământ sau la sarea exploatată. Se va realiza hidroizolarea galeriei de acces în mină
împotriva apelor pluviale pentru ca acestea să nu ajungă la zăcământ, evacuarea
eventualelor ape din frontul de lucru cu ajutorul electropompei.
De asemenea se va realiza curăţirea şi întreţinerea periodică a canalelor din
incinta de exploatare, pentru a se asigura curgerea apelor spre canalul colector care se
găseşte în proximitatea incintei.
În funcţie de evoluţia lucrărilor şi în urma realizării forajelor hidrogeologice se va
stabili necesitatea hidroizolării canalului colector existent, care străbate perimetrul.
Singura sursă potenţială de poluare este reprezentată de scurgerile accidentale
de combustibili sau lubrifianţi de la utilajele din fluxul de transport.
Activitatea de exploatare şi valorificare a sării din perimetrul Valea Florilor nu va
avea efecte asupra apelor de suprafaţă şi se estimează că nu va determina o poluare a
acviferelor subterane din zonă.
29/83
IPROMIN S.A.

4.1.1. Surse de poluare a apei

tortoniene cu permeabilitate redusă. Se poate aprecia că zăcământul de sare este izolat
faţă de accesul apelor de suprafaţă şi că nu s-a constatat prezenţa unor orizonturi
acvifere subterane sub presiune.
Activitatea de exploatare ce se va desfăşura în perimetrul Valea Florilor nu
necesită deversarea unor deşeuri sau produse secundare, astfel nu va fi influenţată
calitatea apei din pârâul Valea Florilor.
Prin execuţia lucrărilor de exploatare la obiectivul minier Valea Florilor nu vor
exista situaţii de poluare a stratelor acvifere superficiale sau de adâncime.
În perioada operaţională şi de asemenea pe perioada execuţiei lucrărilor de
închidere fizică a perimetrului minier Valea Florilor nu se vor evacua în mediul acvatic
debite de ape de mină sau ape uzate industriale din amplasament – motiv pentru care
nu se pune problema epurării unor debite de apă uzate.
Execuţia programului de exploatare a sării geme din perimetrul Valea Florilor nu
va avea efecte asupra apelor de suprafaţă şi se estimează că nu va determina o poluare
a acviferelor subterane din zonă.
Singura sursă potenţială de poluare este reprezentată de scurgerile accidentale
de combustibili sau lubrifianţi de la utilajele din fluxul de transport al sterilului.
Impactul transfrontier
Nu este cazul.
4.1.2. Prognoza impactului

tortoniene cu permeabilitate redusă. Se poate aprecia că zăcământul de sare este izolat
faţă de accesul apelor de suprafaţă şi că nu s-a constatat prezenţa unor orizonturi
acvifere subterane sub presiune.
Apele de suprafaţă, adică apele meteorice nu vor ajunge în subteran, condiţie
pentru siguranţa rezervei de sare, implicit datorită tehnologiilor prevăzute pentru
deschiderea, pregătirea şi realizarea procesului de exploatare, sens în care şi incinta
minieră va fi amenajată astfel încât să nu permită accesul apei în subteran.
Apele de suprafaţă, rezultate în urma ploilor, zăpada, de pe halda care se va
construi în urma realizării lucrărilor miniere de deschidere vor fi dirijate prin şantul de
gardă care va imprejmui halda şi apoi în canalul colector al incintei. Aceasta apa nu este
încărcată cu substanţe poluante, deoarece halda în sine nu conţine substanţe poluante şi
implicit periculoase pentru mediu. Apele colectate de aceste şanturi de gardă vor fi dirijate
în canalul colector care se găseşte în aval de incintă.
30/83
IPROMIN S.A.

La suprafaţa terenului, în zona zăcământului de sare, se formează periodic o zonă

de înmlăştinire, datorită acumulării apelor meteorice pe suprafaţa stratului constituit din
argile plastice impermeabile. Gura galeriei de coastă va fi astfel proiectată încât se va
situa la o cotă superioară faţă de cota generală a terenului, pătrunderea apelor meteorice
în galerie fiind practic imposibilă.
În jurul portalului galeriei s-a prevăzut drenarea apei pluviale.
În cazul unor eventuale infiltraţii sau a unor ape rezultate în urma condensului care
pot fi în cantităţi mici, vor fi captate printr-un jomp şi vor fi dirijate la suprafaţă. Aceste ape
nu sunt încărcate cu substanţe poluante.
Impactul activitatii asupra apelor este nesemnificativ si este limitat la apele
colectate in jompul din baza galeriei principale.
Administraţia Naţională „Apele Române” – Direcţia Apelor Mureş, prin adresa
M.G/11491/2008, precizează ca în perimetrul Valea Florilor, comuna Ploscoş, judeţul
Cluj, nu sunt instituite zone de protecţie sanitară sau perimetre de protecţie
hidrogeologică ale surselor de alimentare cu apă.
Activitatea de exploatare ce se va desfăşura în perimetrul Valea Florilor nu
necesită deversarea unor deşeuri sau produse secundare, astfel nu va fi influenţată
calitatea apei din pârâul Valea Florilor.
Prin execuţia lucrărilor de exploatare la obiectivul minier Valea Florilor nu vor
exista situaţii de poluare a stratelor acvifere superficiale sau de adâncime.
Lucrările de gospodărire a apelor pe perioada operaţională, de închidere şi post-
închidere, în perioadele cu precipitaţii abundente vor împiedica apariţia unor procese
geodinamice ce pot afecta stabilitatea şi morfologia terenurilor din zonă.
În perioada operaţională şi de asemenea pe perioada execuţiei lucrărilor de
închidere fizică a perimetrului minier Valea Florilor nu se vor evacua în mediul acvatic
debite de ape de mină sau ape uzate industriale din amplasament – motiv pentru care
nu se pune problema epurării unor debite de apă uzate.
Execuţia programului de exploatare a sării geme din perimetrul Valea Florilor nu
va avea efecte asupra apelor de suprafaţă şi se estimează că nu va determina o poluare
a acviferelor subterane din zonă.
4.1.3. Măsuri de diminuare a impactului

Pentru asigurarea unor condiţii normale de lucru, sub aspectul protecţiei mediului,
precum şi pentru reducerea la minimum a posibilităţilor de poluare a acviferelor, se vor
adopta următoarele măsuri:
 lucrările miniere de exploatare a sării se vor realiza numai în perimetrul
minier aprobat de către A.N.R.M.;
31/83
IPROMIN S.A.

realizarea liniei CF până la incinta de expediere se va face în conformitate cu


legislaţia în vigoare privitor la protecţia factorilo de mediu şi va respect
documentaţia de proiectare;
 respectarea tehnologiei de exploatare aprobată prin Licenţa de exploatare;
 reviziile şi reparaţiile utilajelor se vor face periodic conform graficelor şi
specificaţiilor tehnice la sediul societăţii, iar alimentarea cu combustibil se va
face numai la staţiile de distribuţia combustibililor din zonă;
 autovehiculele care vor efectua transportul în zonă, vor avea inspecţia
tehnică periodică obligatorie, efectuată;
 gestionarea corespunzătoare a deşeurilor menajere şi a sterilului;
 construirea unei fose septice vidanjabile pentru stocarea apei menajere;
 menţinerea în bună stare a drumurilor de acces.
În ceea ce priveşte evitarea fenomenului de şiroire a apelor pluviale pe taluzele
haldelor în perioada exploatării, precum şi în perioada executării activităţii de închidere
sunt prevăzute lucrări de gospodărire a apelor care să colecteze apele pluviale,
respectiv lucrări de amenajare şi întreţinere a celor existente în faza operaţională.
Lucrările de gospodărire a apelor pe perioada operaţională, de închidere şi post-
închidere, în perioadele cu precipitaţii abundente vor împiedica apariţia unor procese
geodinamice ce pot afecta stabilitatea şi morfologia terenurilor din zonă.
4.2. Aerul
4.2.1. Date generale
4.2.1. Condiţii de climă şi meteorologie pe amplasament/zonă. Temperatura,

precipitaţii, vânt dominant, radiaţia solară, condiţii de transport şi difuzie a
poluanţilor
Clima judeţului Cluj este determinată în primul rând de poziţia României pe glob.
Fiind amplasată la jumătatea distanţei dintre Polul Nord şi Ecuator, ţara noastră este
străbătută de paralela de 450 latitudine nordică. În al doilea rând, poziţia geografică pe
continent a ţării noastre, la aproximativ 2000 km de Oceanul Atlantic, 1000 km de Marea
Baltică, 400 km de Marea Adriatică şi riverană cu Marea Neagră, conferă climei un caracter
temperat continental. Masele de aer dirijate spre teritoriul României în diferite contexte
sinoptice, evoluează într-o gamă foarte amplă, mergând de la cele arctice, până la cele
tropicale (sahariene), ceea ce conferă climei un caracter de tranziţie. De asemenea,
instabilitatea raporturilor dintre principalii centri barici determină variaţii importante în durata
menţinerii unui anumit context meteorologic; astfel se pot înregistra atât durate însemnate
cu circulaţie ciclonică aducătoare de precipitaţii abundente şi perioade importante cu regim
anticilonic specific manifestării fenomenului de secetă, cât şi treceri rapide de la regimul
anticiclonic la circulaţia ciclonică şi invers cu modificările aferente în starea timpului.
32/83
IPROMIN S.A.

În concluzie, clima este de tip temperat-continental, cu patru anotimpuri şi este

marcată de influenţe ale climatelor stepice din est, adriatice din sud-vest, oceanice din
vest şi nord-vest, păstrându-şi totuşi identitatea climatului carpato – ponto - danubian.
Relieful creează diferenţieri climatice între regiunea muntoasă şi deluroasă a
judeţului şi o zonare pe verticală a principalelor elemente climatice. Temperaturile medii
ale anului sunt cuprinse între 1,50C şi 2,50C în masivul Vlădeasa şi Muntele Mare, 3 –
60C la periferia zonei înalte, 7 – 90C în Câmpia Transilvaniei şi Podişul Someşan.
În ceea ce priveşte temperaturile extreme, luna cea mai rece este februarie, luna
cea mai caldă este în zona montană, august, iar în zona deluroasă este luna iulie.
Temperaturile aerului înregistrate în judeţul Cluj s-au încadrat în valori normale, în
majoritatea zonelor (Cluj - Napoca, Dej şi Turda), cu excepţia regiunilor montane
(Băişoara, Vlădeasa peste cota 1.800 m) şi în depresiunea Huedin, unde temperaturile
sunt uşor mai ridicate decât valorile normale multianuale. Regimul termic, în aceste
zone, poate fi caracterizat ca fiind „călduros”.
Mediile anuale ale umezelii relative a aerului diferă în cele două zone caracteristice
ale judeţului, ca urmare a deosebirilor de ordin tehnic. Comparativ cu alte regiuni ale ţării,
aceste valori sunt destul de ridicate, datorită maselor de aer cald din vest.
Nebulozitatea prezintă deosebiri între zona deluroasă şi cea montană, în funcţie
de relief şi circulaţia atmosferică.
Precipitaţiile atmosferice sunt caracterizate printr-o creştere a cantităţilor medii
anuale dinspre nord-est spre sud-vest. Zona cu cele mai scăzute valori anuale ale
precipitaţiilor este Depresiunea Turda - Câmpia Turzii. Luna cu cea mai scăzută
cantitate de precipitaţii este în general luna februarie, iar în luna iunie se înregistrează
de obicei cea mai mare cantitate de precipitaţii.
Precipitaţiile sub formă de zăpadă cad începând cu luna octombrie în zona
montană, în decada a doua a lunii noiembrie în zona deluroasă şi în prima decadă a
lunii decembrie în Câmpia Turzii.
Regimul pluviometric nu are un caracter omogen în judeţul Cluj. Cantităţile anuale de
precipitaţii căzute s-au încadrat în valori normale la staţiile meteorologice Dej şi Huedin.
În zona Băişoara se înregistrează o cantitate mai mare de precipitaţii.
Regiunea perimetrului Valea Florilor are climă temperat continentală cu
temperaturi extreme de valori moderate. Izoterma lunii ianuarie este de -4 0C, iar a lunii
iulie este de +200C.
Cantităţile scăzute de precipitaţii – între 500 şi 600 mm/an – sunt condiţionate de
circulaţia cu caracter foenic care afectează această regiune. Cantităţile medii lunare de
precipitaţii se repartizează diferit de la o lună la alta, cu o maximă în luna iunie şi cu o
minimă în luna februarie. Se remarcă şi o neuniformitate şi în repartiţia precipitaţiilor pe
anotimpuri. Astfel, iarna se înregistrează cele mai reduse valori din cantitatea de precipitaţii
căzute în cuprinsul anului. Primăvara, cantităţile de precipitaţii căzute sunt mai abundente
cu 30 – 60 mm decât cele din timpul iernii, valoarea lor depăşind 24% din cantitatea medie
anuală. Vara, când pe lângă procesele frontale contribuie în mare măsură şi ploile de
33/83
IPROMIN S.A.

convecţie termică, se înregistrează cele mai ridicate cantităţi de precipitaţii din timpul anului.
Toamna, datorită frecvenţei mai accentuate a regimului anticiclonic şi slăbirii convecţiei
termice, cantităţile de precipitaţii scad cu 95 – 125 mm faţă de cele căzute vara, valoarea
reprezentând aproximativ 20% din cantităţile anuale de precipitaţii.
În Depresiunea Turda – Câmpia Turzii, ca urmare a pătrunderii maselor de aer
vestice prin Culoarul Mureşului, direcţia predominantă este sud – vest.
4.2.2. Scurta caracterizare a surselor de poluare staţionare şi mobile existente în

zonă, surse de poluare dirijate şi nedirijate. Nivelul de poluare a aerului
ambiental din zona amplasamentului.
Amplasamentul se află în partea de nord-est a localităţii Valea Florilor, comuna
Ploscoş, judeţul Cluj, la limita dintre intravilanul şi extravilanul localităţii Valea Florilor.
În zonă datorită lipsei activităţilor industriale sau de altă natură, sursele de
poluare a aerului nu sunt prezente. Amplasamentul destinat realizării proiectului se află
la o distanţă de cca. 0,3 km, respectiv cca. 1 km de zona de locuinţe.
Datorită lipsei activităţilor industriale sau de altă natură, în zonă nu există surse
semnificative şi permanente de emisii de poluanţi în aer.
4.2.1. Surse şi poluanţi generaţi

În amplasamentul obiectivului minier Valea Florilor poluanţii atmosferici sunt cei
generaţi de operaţiunile de transport, depozitare de sterile, prin emisii de particule în
suspensie sau gaze provenite din funcţionarea utilajelor cu combustie internă. În zona
obiectivului minier, producerea de gaze şi praf în suspensii este nesemnificativă.
Asupra compoziţiei aerului atmosferic, execuţia lucrărilor de deschidere şi
pregătire se manifestă prin emanaţii de pulberi şi de gaze nocive produse de mijloacele
de transport auto al sterilului şi de către utilajele folosite la amenajarea haldei de steril.
Menţionăm faptul că această haldă de steril va fi deschisă pe perioada unui
singur an după a care va fi ecologizată.
Ca urmare a activităţii utilajelor pe perioada de deschidere şi pregătire, va rezulta
un consum de motorină care nu va depăşi valoarea de 1000 l/zi, luând în considerare
faptul că aceste utilaje nu funcţionează continuu şi nici concomitent, pe timp limitat.
Pulberile rezultate ca urmare a activităţii de manipulare a materialelor excavate
se vor depune în imediata apropiere a sursei, neexistând un impact negativ semnificativ
asupra mediului în afara perimetrului minier.
Ca noxe, se degajă pulberi, SO2, NOx şi CO- cu efect local, neafectând localităţile
învecinate.
Debitul masic de pulberi emise este mai mic decât prevederile Ordinului
M.A.P.P.M. nr. 462/1993 (0,5 kg/h), iar emisiile se încadrează în prevederile STAS
12574/87 (0,5 mg/m3).
Emisiile de pulberi în traficul rutier pe drumurile de acces pentru transportul masei
miniere sunt estimate la 0,1 mg/m 3 sub limita admisă de STAS 12574/87.
34/83
IPROMIN S.A.

Pe tronsonul de benzi transportoare la suprafaţă nu se vor degaja în atmosferă

pulberi de sare, deoarece benzile sunt carcasate.
Efectele gazelor de ardere evacuate se concretizează prin creşterea locală a
concentraţiilor substanţelor chimice asociate gazelor de eşapament emanate de
mijloacele auto (în special monoxid de carbon) şi funingine.
Cea mai importantă sursă de poluare a atmosferei o reprezintă procesele de ardere
a carburanţilor la motoarele cu ardere internă. Toate utilajele (utilajele terasiere,
autocamioanele) utilizează drept carburant motorina, prin arderea căreia rezultă următorii
efluenţi: CO, oxizi de azot (NOx), SO2, hidrocarburi arse incomplet (COV), particule solide,
cu efect local, neafectând localităţile învecinate (Valea Florilor şi Ploscoş).
În etapa de încărcare a vagoanelor C.F.R., dirijarea emisiilor în atmosferă se va
face controlat, iar măsurătorile efectuate vor reflecta încadrarea valorilor obţinute în
CMA -urile impuse de legislaţia în vigoare.
În procesul de preparare a sării geme pe cale uscată rezultă pulberi de sare în
suspensie, care sunt dirijate cu ajutorul sistemului de desprăfuire - captare, în
desprăfuitor şi mai apoi praful colectat în desprăfuitor va fi valorificat (sort 0 - 15 mm).
În fluxul de preparare a sării se lucrează cu un ciur carcasat, pentru reţinerea
prafului, cu depozitare într-o cameră special amenajată.
În consecinţă factorul de mediu aer nu va fi afectat, deoarece fiecare proces al
fluxului tehnologic, în cadrul căruia se produce praf, se va realiza cu instalaţii prevăzute
cu filtre şi desprăfuitoare.
Conform celor prezentate anterior, impactul activităţilor miniere pe amplasamentul
Valea Florilor asupra factorului de mediu aer, este redus şi constă în generarea unor
emisii la arderea combustibililor utilizaţi la motoarele utilajelor şi din antrenarea prafului.
Odată cu sistarea lucrărilor de exploatare, impactul asupra aerului va fi mult
redus în perioada executării lucrărilor de închidere şi practic eliminat odată cu finalizarea
lucrărilor de reconstrucţie ecologică datorită încetării lucrărilor de exploatare, încetarea
transportului auto şi a procesului de haldare a rocilor sterile.
Nu este cazul.
4.2.2. Prognoza poluării aerului

Asupra compoziţiei aerului atmosferic, exploatarea masei miniere se manifestă
prin emanaţii de pulberi şi de gaze nocive produse de utilajele tehnologice folosite în
operaţiunile de transport şi depozitare de sterile.
Cea mai importantă sursă de poluare a atmosferei o reprezintă procesele de
ardere a carburanţilor la motoarele cu ardere internă. Toate utilajele (utilajele pentru
excavat şi încărcat, autocamioanele, etc.) utilizează drept carburant motorina, prin
arderea căreia rezultă următorii efluenţi: CO, oxizi de azot (NO x), SO2, hidrocarburi arse
incomplet (COV) particule solide.
35/83
IPROMIN S.A.

Pe baza concentraţiilor de noxe emise în atmosferă în timpul procesului de

combustie a carburanţilor, s-a procedat la estimarea indicilor de poluare a atmosferei
(IPA), pentru fiecare noxă, cu relaţia:
CMA  CE
I PA   100
CMA  CE
în care: CMA – concentraţia maximă admisă;

CE – concentraţia estimată sau determinată.
Corespunzător diferitelor valori ale I PA, s-au acordat note de bonitate (conform
metodei Rojanschi), după următoarea scară:
Valoarea indicelui
Nota de
de poluare IP Efectul indicelui de poluare asupra factorului de mediu
bonitate
[%]
Domeniu excelent
100,00 7
Nu se exercită nici un fel de forme de poluare
Domeniu foarte bun
99,99 – 70,01 6
Poluarea este total nesemnificativă pentru mediu
Prag pentru declanşarea monitorizării indicatorului de
70,00 5
calitate
69,99 – 15,01 4 Domeniu bun
15,00 3 Prag de atenţie
Domeniu mediu
14,99 – 0,01 2 Poluare semnificativă cu posibile manifestări a fenomenului
de potenţare
0,00 1 Prag de alertă
Domeniu rău
Poluare cert semnificativă cu efecte distructive asupra
-0,01 ÷ -14,99
mediului dacă nu se intervine întru-un interval maxim de 72
ore pentru stoparea cauzei
-15,00 Nu se Prag de intervenţie
acordă note Domeniu foarte rău
Poluare semnificativă cu efecte distructive asupra mediului
-15,01 ÷ -134,99 necesitând oprirea sursei în cel mai scurt timp posibil pentru
remedieri. Sunt necesare măsuri speciale de decontaminare la
nivelul factorilor de mediu afectaţi
-135,00 Nu se Prag de pericol
Peste – 135,01 acordă note Domeniu catastrofal
36/83
IPROMIN S.A.

Valoarea indicelui
Nota de
de poluare IP Efectul indicelui de poluare asupra factorului de mediu
bonitate
[%]
Poluare cu efect total distructiv asupra ansamblului factorilor de
mediu şi a ecosistemului. Sunt necesare măsuri de identificare a
zonelor afectate de factorul poluator şi reconstrucţia ecologică a
arealelor afectate
Tabel nr. 3
Indicii de poluare ai atmosferei calculaţi pentru concentraţiile zilnice la limita
incintei pentru imisiile rezultate din activitatea de exploatare, precum şi notele de
bonitate aferente, calculate prin interpolare pe baza grilei de mai sus, sunt redate în
tabelul următor:
Concentraţie
Nr. CMA IPA Notă
Specificaţie estimată
crt. [mg/m3] [%] bonitate
[mg/m3]
Pentru procese de combustie a carburanţilor
1 Oxid de carbon 2,0 0,001 99,10 6
2 Oxizi de azot (NOX), exprimat în NO2 0,1 0,003 96,23 6
3 Particule de solide 0,15 0,0005 88,21 6
4 Oxizi de sulf (SOX), exprimat în SO2 0,25 0,0006 89,39 6
Tabel nr. 4
Prelucrarea concentraţiilor estimate privind emisiile datorate arderii carburanţilor,

conform algoritmului prezentat mai sus, relevă faptul că impactul asupra atmosferei, a
emisiilor rezultate din arderea carburanţilor, este nesemnificativ, afirmaţie susţinută de
următoarele argumente:
 pentru toţi agenţii poluanţi proveniţi din arderea carburanţilor, valorile emisiilor
calculate au valori mult sub valorile maxime admise prin STAS 12574/87;
 indicii de poluare ai atmosferei (I PA) au valori pozitive, cuprinse în intervalul
88,21- 99,1%, iar notele de bonitate sunt 6, ceea ce relevă faptul că efectul
poluării asupra factorului de mediu aer este nesemnificativ. De asemenea,
intervalul de variaţie a notelor rezultate indică domeniul foarte bun.
Această situaţie este rezultată şi din faptul că utilajele folosite la transportul şi
depozitarea sterilului sunt utilaje noi sau cu reparaţii capitale efectuate şi faptul că
utilajele sunt amplasate la distanţe mari.
Pentru diminuarea efectelor negative determinate de creşterea concentraţiilor de
pulberi în atmosferă urmează a fi luate o serie de măsuri, şi anume: pe căile de acces,
pe unde circulă autocamioanele, se va realiza ciclic o stropire în vederea reducerii până
la anulare, a poluării cu praf a zonei;
Într-o activitate normală de exploatare, emisiile, respectiv imisiile poluanţilor
atmosferici se vor situa sub limitele admise, chiar în zonele imediat învecinate
37/83
IPROMIN S.A.

amplasamentului – situaţie în care impactul asupra factorilor de mediu va fi unul

nesemnificativ pe termen scurt şi mediu.
Emisiile de compuşi nocivi rezultaţi de la motoarele cu ardere internă sunt relativi
scăzute, atât în concentraţie cât şi în debite masice, fapt ce nu va avea un efect nociv
semnificativ asupra mediului. Impactul asupra aşezărilor umane va fi neglijabil, deoarece
distanţa de la obiectiv la cea mai apropiată localitate este de cca. 0,3 km, respectiv cca. 1 km.
Distanţa maximă până la care emisiile de pulberi în atmosferă ar putea influenţa
indicii de calitate ai aerului este, conform estimărilor efectuate pe baza modelului de
dispersie a lui Sutton, de 80 - 100 m.

precum şi pentru reducerea la minim a efectelor agenţilor poluanţi asupra aerului, se
consideră necesare o serie de acţiuni, dintre care menţionăm:
 lucrările de exploatare şi prelucrare a sării se vor realiza numai în perimetrul
aprobat de către A.N.R.M.;
 realizarea liniei CF până la incinta de expediere se va face în conformitate cu
legislaţia în vigoare privitor la protecţia factorilo de mediu şi va respect
 reviziile şi reparaţiile utilajelor se vor face periodic conform graficelor şi
specificaţiilor tehnice la sediul societăţii, iar alimentarea cu combustibil se va
face numai la staţiile de distribuţia combustibililor din zonă;
 autovehiculele care vor efectua transportul în zonă, vor avea inspecţia
tehnică periodică obligatorie, efectuată;
 se vor folosi în principal utilaje echipate cu motoare cu catalizator;
 pe căile de acces, pe unde circulă autocamioanele, se va realiza ciclic o
stropire în vederea reducerii până la anulare, a poluării cu praf a zonei;
 circulaţia auto se va face numai pe drumurile existente fără a se produce
pierderi de steril pe carosabil.
Odată cu sistarea lucrărilor de exploatare, impactul asupra aerului va fi mult
redus în perioada executării lucrărilor de închidere şi practic eliminat odată cu finalizarea
lucrărilor de reconstrucţie ecologică datorită încetării lucrărilor de exploatare, încetarea
transportului auto şi a procesului de haldare a rocilor sterile.
4.3. Solul şi subsolul
4.3.1. Caracterizarea geologică a zonei

Din punct de vedere geologic regiunea în care se localizează perimetrul face
parte din Depresiunea Transilvaniei.
Depresiunea Transilvaniei reprezintă o regiune mai scufundată a structurilor
geologice care alcătuiesc Carpaţii.
38/83
IPROMIN S.A.

Fundamentul ei, alcătuit din şisturi cristaline şi conglomerate cretacice, se află la

o adâncime de 4.500 m, ceea ce arată că, la sfârşitul Cretacicului, această arie
carpatică a început să sufere o scufundare; scufundarea a fost lentă, judecând după
sedimentele paleogene şi neogene, dispuse în succesiuni continue şi care au umplut
depresiunea din bază spre partea superioară.
Ultimele sedimente (pliocene) s-au depus pe margini, în legătură cu ariile pe
unde s-a retras marea pliocenă (pe Someş, Mureş, Olt).
Ridicarea succesivă a Carpaţilor, încheiată la sfârşitul Pliocenului, a antrenat şi
Depresiunea Transilvaniei în aceasta mişcare ascendentă şi a determinat transformarea
ei integrală în uscat.
În est, erupţia lanţului vulcanic a complicat puţin structura sedimentelor
subiacente anterioare, curgerile de lave, care au acoperit pe alocuri stratele
sedimentare, formând un relief de platouri uşor înclinate.
Pe margini, o dată cu ridicarea zonei montane, s-au activat cutele diapire (cu
sâmburi de sare), care au ajuns până la suprafaţă (la Praid, Turda, Ocna Dej, Cojocna,
Ocna Mureş, Ocna Sibiului).
La alcătuirea geologică a regiunii participă formaţiuni sedimentare paleogene
epicontinentale şi depozite neogene de molasă, aparţinând Depresiunii Transilvaniei.
Depresiunea Transilvaniei s-a individualizat şi a evoluat ca atare începând din
paleogen, ca o consecinţă a diastrofismul laramic ce s-a manifestat în zonele limitrofe
(Mutihac Valea et. al., 1974)
A doua etapă a evoluţiei depresiunii începe în tortonian, când întregul teritoriu
devine zonă submersă şi evoluează ca arie de acumulare cu subsidenţă activă.
Colmatarea ei se realizează în pliocen.
Paleogenul este reprezentat prin depozite paleocene, eocene şi oligocene în
care alternează depozite de facies continental-lacustru şi depozite de facies marin.
a) Paleocenul. Formaţiunile paleocen-ypresiene (Pg1-Y) sunt de tipul argilelor
vărgate inferioare în facies lacustru.
b) Eocenul-include depozite continentale şi lagunare.
- Eocenul mediu (lutetian/Lu) este reprezentat de seria marină inferioară.
- Eocenul superior (priabonian/Pr) este alcătuit dintr-o succesiune în care apar
următorii termeni: gresii, calcarul grosier inferior, argile vărgate superioare, calcarul de
Cluj, marne şi calcare cu Nummulites fabiani şi marne cu briozoare.
c) Oligocenul - cuprinde depozite continentale, depozite marine şi depozite de
facies salmastru.
- Latdorfian (Lf) - este reprezentat prin marne, şisturi cărbunoase, gresii
calcaroase, calcare etc. incluse în stratele de Mera, calcarul de Hoia, stratele de
Curtuiuş şi stratele de Ciocmani.
- Rupelian (Rp) - este reprezentat printr-o succesiune de argile, gresii,
marnocalcare bituminoase în stratele de Ticu, de Bizuşa şi de Ileanda.
39/83
IPROMIN S.A.

- Chattian (Ch.) - este reprezentat prin depozite grezoase, nisipoase, marnoase,

conglomeratice atribuite stratelor de Valea Almaşului, strate de Cetate, strate de Zimbor.
Neogenul este reprezentat prin depozite miocen inferioare (burdigalian-
helvetian), miocen medii (tortonian-buglovian), miocen superioare (sarmaţian) şi
pliocene.
Miocenul se caracterizează prin dezvoltarea depozitelor marine de facies normal
şi salmastru. Spre sfârşitul miocenului se dezvoltă faciesurile de apă puternic îndulcită
care se continuă în pliocenul inferior.
a) Miocen inferior
- Aqvitanian (Aq) - este reprezentat prin depozite argiloase, grezoase cu cărbuni
în partea superioară, atribuite stratelor de Sânmihai.
- Burdigalian (Bd) - marchează o importantă transgresiune. Cuprinde stratele de
Coruş (gresii, nisipuri, conglomerate) şi stratele de Chechiş.
- Helvetian (He) - cuprinde stratele de Hida (conglomerate, gresii, argile marnoase).
b) Miocen mediu
- Tortonian (To) - marchează o nouă etapă în evoluţia Depresiunii Transilvaniei,
când apele marii au acoperit întreg teritoriul transilvan.
Se dispune transgresiv şi discordant peste stratele de Hida sau peste termenii
mai vechi. Tortonianul inferior este reprezentat în principal prin tuful de Dej. Tortonianul
mediu cuprinde faciesul de sare şi faciesul marnos cu gipsuri. Tortonianul superior este
alcătuit din orizontul marnos cu Spirialis (serie marnoasă cu intercalaţii de tufuri).
- Buglovianul (Bg) - cuprinde o succesiune alcătuită din marne nisipoase în
alternanţă cu nisipuri.
c) Miocen superior
- Sarmaţianul (Sm) - cuprinde depozite marnoase, grezoase, argiloase.
Pliocen. Procesul de îndulcire a bazinului marin a început spre sfârşitul
miocenului continua în pliocen, când sedimentele depuse indică o accentuată
desalinizare a apei.
Panonianul (Pn) - este reprezentat printr-o succesiune de sedimente marnoase,
nisipoase, argiloase.
În ponţian se ajunge la colmatarea Depresiunii Transilvaniei, aceasta evoluând
mai departe ca uscat supus acţiunii agenţilor externi.
Cuaternarul (Q) este reprezentat prin depozite pleistocene superioare (pietrişuri,
nisipuri), holocen inferioare (formaţiuni de terasă) şi holocen superioare (aluviunile
recente ale luncilor groase de 5 - 20 m.
Regiunea care cuprinde perimetrul Valea Florilor reprezintă partea de vest a
Depresiunii Transilvaniei, care se caracterizează printr-o structură cu anticlinale şi
sinclinale orientate în general N-S. La alcătuirea cutelor iau parte depozite tortoniene,
bugloviene, volhinian-bessarebiene şi panoniene. Vârsta cutării este post-panoniană.
Masivele de sare diapire punctează zonele de ridicare axială a anticlinalelor.
40/83
IPROMIN S.A.

În depozitele miocen superioare din zona de la N de Valea Arieşului au fost

conturate de la W către E o serie de structuri anticlinale şi sinclinale cu orientare
generală NE-SW: anticlinalul Valea Fâneaţa Vacilor, sinclinalul Valea Fâneaţa Vacilor,
Dealul Malul Rotund, anticlinalul Măhăceni Ploscoş - în al cărui ax se dispune diapirul de
sare Valea Florilor, sinclinalul Dl. Slăninii şi anticlinalul Ocna Mureş - Turda.
În zona Valea Florilor a fost pusă în evidenţă un aliniament de fractură (falie) cu
orientarea N-S care pune în contact anormal depozitele sarmaţiene din flancul vestic
căzut cu cele tortoniene din flancul estic, ridicat.
Depozitele miocen superioare din regiune au fost afectate de mişcări ale fazelor
moldavice, attice şi rodonice - fazele finale ale ciclului alpin.
Zăcământul Valea Florilor
Formaţiunile sedimentare care participă la alcătuirea geologică a zăcământului
Valea Florilor sunt atribuite tortonianului, sarmaţianului şi cuaternarului .
Tortonianul (N1 to) - apare pe Valea Florilor pe flancurile anticlinalului Măhăceni
Ploscoş, pe o lungime de cca. 2 km. Depozitele tortoniene constituie orizontul util în care
se localizează zăcământul de sare gemă. Forajele de cercetare executate în perimetru
nu au străbătut depozitele tortoniene pe întreaga lor grosime. Forajele cele mai adânci
s-au oprit în culcuşul masivului de sare, deasupra nivelului de tufuri vulcanice.
Din punct de vedere petrografic, formaţiunile tortoniene sunt reprezentate prin
marne, marno-argile, marne fin nisipoase, marne argilitice, marne slab cărbunoase,
argile anhidritice cu intercalaţii de halit, dolomite, gresii micacee calcaroase, şisturi
argiloase, etc. În cadrul sedimentelor marno-argiloase au fost descrise intercalaţii de
tufuri vulcanice, brecii piroclastite, tufite.
Zăcământul de sare, în cadrul acestor formaţiuni, se dezvoltă sub forma unui
masiv alungit, formând o cută diapiră orientată SV-NE, cu sensul înclinării spre NV.
Sarmaţianul (N1 vh-N1 bs) - are o dezvoltare largă. Formaţiunile sedimentare

sarmaţiene apar în facies marnos-argilos cu intercalaţii de gresii, gresii tufitice, marne
tufitice, tufuri vulcanice. Grosimea depozitelor este de cca.100 m.
Cuaternarul - este reprezentat prin depozite aluvionare, pornituri, mlaştini, conuri
de dejecţie, etc. Porniturile apar pe suprafeţe mari în zona Valea Florilor. Aluviunile se
dispun de-a lungul principalelor cursuri de apă, iar conurile de dejecţie sunt prezente la
gura unor pâraie. Mlaştinile apar în zonele de aflorare a sării
Masivul de sare Valea Florilor se încadrează tectonic în zona cutelor diapire din
vestul Bazinului Transilvaniei, care alcătuiesc succesiuni de anticlinale şi sinclinale în
general paralele cu orientarea generală SV-NE.
Toate aceste structuri s-au format în urma acţiunii fazelor finale de cutare alpină
asupra depozitelor miocene, făcînd posibilă în boltirile anticlinale, apropierea de
suprafaţă a depozitelor tortoniene de sare, formând iviri de masive de sare, sărături,
izvoare şi fântâni sărate.
41/83
IPROMIN S.A.

Zăcământul de sare gemă Valea Florilor este de natură diapiră şi apare în axul
anticlinalului major Măhăceni-Ploscoş. Pe Valea Florilor aflorează pe cca. 2 km lungime.
Lăţimea variază între 100 - 300 m. Masivul este acoperit cu un strat impermeabil de
argilă şi marnă cu grosimea între 4,5 - 13,5 m.
Zăcământul este o structură tipic diapiră, având flancurile inegal dezvoltate.
Flancul vestic are înclinări mari, peste 550 şi este uşor deversat spre V-NV.
Flancul estic are înclinări până la 45 0 cu grosimi mai mari ale sării, fapt subliniat şi
de deficitul de masă rezultat din interpretarea anomaliei gravimetrice locale.
Pe ambele flancuri ale structurii diapire datele din foraje indică prezenţa unor
deranjamente tectonice locale: ridicarea în picioare a formaţiunilor sedimentare din acoperiş
(F3, F12R, F13, F2), zone de brecifiere cu oglinzi de fricţiune (F10, F2, F1, F13). În zona de
contact cu masivul de sare apare “brecia sării” (F3, F9, F10). Cel mai important
deranjament tectonic poate fi considerat falia din flancul vestic, interceptată în F1 şi F13.
Interpretarea datelor geologice şi a rezultatelor de analize micropaleontologice din F1
(interval 14 - 354) şi F13 (interval 11 - 198) indică prezenţa unei zone de falie la adâncimea
de 210 - 240 m, pe planul căreia depozitele sarmaţiene ajung sub cele tortoniene.
Cu îndepărtare de axul anticlinalului spre est formaţiunile sedimentare prezintă
înclinări normale de 15 - 300.
Din punct de vedere minier acest zăcământ de sare se poate asimila cu un strat
gros cu înclinare mare, având în culcuş şi acoperiş roci marnoase-argiloase-grezoase.
În aceste condiţii, din punctul de vedere al stabilităţii şi al siguranţei, lucrările
miniere de deschidere şi pregătire trebuiesc amplasate în culcuş, păstrând un pilier
marginal de 40 - 50 m, până la ultimul etaj, respectiv la 400 m adâncime.
4.3.2. Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compoziţia granulometrică,

permeabilitatea, densitatea)
În condiţiile unui substrat geologic diversificat, învelişul de soluri prezintă aceiaşi
particularitate, unde se întâlnesc aproape toate tipurile de sol din România. În zona
montană predomină solurile ce fac parte din clasa umbrisolurilor (nigrisol, humosiosol),
cambisoluri (districambosol), luvisoluri (luvosol), spodisoluri (prepodzol, podzol), în zonele
ce aparţin Podişului Someşan şi nordului Câmpiei Transilvaniei dominante sunt solurile din
clasa luvisolurilor (preluvosoluri şi luvosoluri), în timp ce, în sudul Câmpiei Transilvaniei apar
şi cenisolurile (cernoziom şi faeoziom). În culoarele largi ale celor două Someşuri şi în cel al
Arieşului specifice sunt solurile ce fac parte din clasa protisolurilor (aluviosoluri).
În zona perimetrului Valea Florilor solurile sunt de tip azonal lăcovişte şi sărături.
Lăcoviştea apare în porţiunile joase de o parte şi de alta a văilor şi pe terenurile
plane ridicate unde apa freatică este aproape de suprafaţă.
42/83
IPROMIN S.A.

Sărăturile se extind pe linia Someş – Apahida, Dezmir – Cojocna, Turda – Valea

Florilor, Sic, Dej.
4.3.2.1. Condiţii chimice din sol, activitatea biologică, poluarea în zonă

Nu s-au realizat investigaţii cu privire la condiţiile chimice, activitatea biologică şi
poluarea în zonă a solului.
4.3.2.2. Vulnerabilitatea şi rezistenţa solurilor dominante; condiţii geotehnice

Din punct de vedere seismic, amplasamentul analizat se află într-o zonă
seismincă unde acceleraţia terenului este de a g = 0,08 g în funcţie de condiţiile de teren
descrise de o perioadă de colţ de T c = 0,7 sec în conformitate cu prevederile "Codului de
proiectarea seismică" P 100 – 2006.
4.3.3. Surse de poluare a solului şi subsolului

Sursele posibile de poluare a solului, rezultate ca urmare a desfăşurării activităţii
de exploatare a zăcământului de sare gemă sunt în principal următoarele:
– scurgeri accidentale, pe sol, a produselor petroliere, rezultate în timpul
funcţionării utilajelor;
– accidentele tehnice;
– deşeurile solide (deşeuri menajere, piese uzate, etc.).
Prin măsurile de refacere a mediului, efectele asupra solului vor fi substanţial
diminuate. Lucrările de reconstrucţie ecologică constau în acoperirea cu sol vegetal în
aşa fel încât suprafeţele afectate să se încadreze în ambientul natural al zonei.
Lucrările executate în cadrul obiectivului vor induce un impact negativ nesemnificativ
asupra parametrilor solului, respectiv se estimează faptul că activitatea în cadrul perimetrului
Valea Florilor, se va face cu menţinerea acestor parametrii în limitele impuse prin Ordinul
756/1997 (ordin pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului).
Nu este cazul.
43/83
IPROMIN S.A.

4.3.4. Prognoza poluării solului şi subsolului

Prin realizarea programului de exploatare, până la finalul termenului de
valabilitate a Licenţei de exploatare, din suprafaţa totală de 0,233 km 2 vor fi afectate
următoarele suprafeţe de teren:
- suprafaţa afectată de incinta de extracţie 0,011km2

- suprafaţa afectată de incinta de aeraj 0,002km2
- suprafaţă halde 0,004km2
- halda de steril de la gura galeriei 0,004km2
- depozit sol vegetal 0,001km2
- suprafaţă drumuri tehnologice 0,009km2
- drum acces incintă de extracţie şi deviere drum comunal 0,007km2
- drum acces incintă de aeraj 0,001km2
- drum acces lângă banda de transport 0,001km2
- construcţia liniei de cale ferată industrială 0,006km2
Total suprafaţă afectată 0,032km2
- suprafaţă neocupată 0,201km2
Suprafaţa afectată de incinta gară expediţie – 4.200 m 2 – este în proprietatea

C.F.R. Cluj, cu care S.C. DIANA EXPLOATĂRI MINIERE S.R.L. a încheiat un contract
de concesiune a terenului pe perioada de valabilitate a licenţei.
Acest impact, cu implicaţii în principal asupra solului şi subsolului, este inevitabil
avându-se în vedere specificul activităţii, exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale
utile. Impactul asupra mediului va fi semnificativ diminuat prin măsurile constructive care
vor fi luate în fazele de proiectare şi de execuţie a lucrărilor de exploatare.
Alte surse posibile de poluare a solului ca urmare a desfăşurării activităţii de
exploatare sunt în principal următoarele:
 scurgeri accidentale, pe sol, a produselor petroliere, rezultate în timpul
funcţionării utilajelor;
 accidentele tehnice;
 deşeurile solide (deşeuri menajere, piese uzate, etc.).
Pentru limitarea poluării accidentale cu produse petroliere, reparaţiile şi reviziile
utilajelor se vor face la sediul societăţii.
Alimentarea autocamioanelor se va face la staţiile de distribuţia combustibililor din zonă.
Deşeurile solide rezultate din activitate vor fi colectate şi transportate în afara
perimetrului, de către firme specializate, în locuri special amenajate.
Prin măsurile de refacere a mediului preconizate, efectele asupra solului vor fi
mult diminuate. În timpul şi la finalul lucrărilor de exploatare sunt programate lucrări de
reconstrucţie ecologică constând în acoperirea cu sol vegetal în aşa fel încât suprafeţele
afectate să se încadreze în ambientul natural al zonei.
44/83
IPROMIN S.A.


Suprafeţele de sol vegetal excavate în timpul investiţiei vor fi depozitate temporar
şi folosite ulterior exclusiv pentru lucrările de reconstrucţie ecologică.
Pentru diminuarea impactului asupra solului şi subsolului se vor lua următoarele măsuri:
 lucrările de exploatare şi prelucrare a sării se vor realiza numai în perimetrul
 se va respecta tehnologia de exploatare aprobată prin Licenţa de exploatare;
 se va evita poluarea solului cu produse petroliere (carburanţi, uleiuri);
 îndepărtarea imediată a solului contaminat şi a produselor petroliere scurse
accidental de la utilaje, prin folosirea de materiale absorbante;
 gestionarea corespunzătoare a sterilului şi a deşeurilor menajere;
 nivelarea platformei haldei de steril şi a bermelor după primul an de activitate
se va face ţinând cont de geometria terenului;
 realizarea liniei CF să se facă în cele mai bune condiţii;
situate în vecinătatea galeriei de coastă, în amplasament pentru solul vegetal şi unul
În perioada de valabilitate a Licenţei de exploatare, pedurata unui an, se prevede
depozitarea unei cantităţi de cca. 36.500 m 3 roci sterile (sol vegetal, argile şi marne
nisipoase), o parte din această cantitate urmând a fi reutilizată la lucrările de
reconstrucţie ecologică.
Prin măsurile de refacere a mediului, efectele asupra solului vor fi substanţial
diminuate. Lucrările de reconstrucţie ecologică constau în acoperirea cu sol vegetal în
aşa fel încât suprafeţele afectate să se încadreze în ambientul natural al zonei.
Lucrările executate în cadrul obiectivului vor induce un impact negativ
nesemnificativ asupra parametrilor solului, respectiv se estimează faptul că activitatea în
cadrul perimetrului Valea Florilor, se va face cu menţinerea acestor parametrii în limitele
impuse prin Ordinul 756/1997 (ordin pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea
poluării mediului).
4.4. Biodiversitatea
Spaţiul biogeografic al judeţului Cluj cuprinde într-o aşezare armonioasă cele trei
categorii de relief – câmpie, deal, munte, cu o diversitate mare de condiţii de climă, sol şi
hidrologie ce implică o mare varietate de ecosisteme terestre şi acvatice specifice
zonelor de munte, deal, câmpie, cursurilor de apă, luncilor, lacurilor, peşterilor, etc.
Având în vedere poziţia sa geografică, judeţul Cluj dispune de o diversitate
biologică bogată şi variată, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât şi la nivel de specii
de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, unele inestimabile prin valoarea şi
unicitatea lor.
45/83
IPROMIN S.A.

Valoarea deosebită a unora din ecosistemele dezvoltate pe raza judeţului a

determinat includerea acestora în zone de protecţie specială, în reţeaua Natura 2000.
Implementarea reţelei ecologice Natura 2000 în România este o condiţie a
integrării în Uniunea Europeană, prin care este necesară cartarea habitatelor pentru
reţeaua ecologică europeană, cu zonele valoroase din punct de vedere al biodiversităţii,
cu flora şi fauna sălbatică ce necesită conservarea la nivel comunitar.
Reţeaua ecologică europeană Natura 2000 este o reţea de zone desemnate pe
teritoriul Uniunii Europene, în care populaţii de specii vulnerabile de plante, animale şi
habitatele acestora trebuiesc protejate. Natura 2000 nu exclude oamenii şi activităţile
economice, atâta vreme cât aceste activităţi nu afectează speciile de floră şi faună
sălbatică conservate la nivel european.
Declararea siturilor Natura 2000 nu înseamnă protecţie strictă cu statut de arii
ştiinţifice şi sunt promovate activităţile de dezvoltare durabilă, care să permită
conservarea habitatelor cu populaţii de floră şi faună de importanţă comunitară.
Reţeaua ecologică Natura 2000, aprobată prin Directiva Habitate 92/43/CEE şi
Directiva Păsări 79/409/CEE, este transpusă în prezent prin Ordonanţa de Urgenţă nr.
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei şi faunei sălbatice şi este formată din:
– arii speciale de conservare, care reprezintă o arie de interes comunitar
desemnată printr-un act statutar administrativ şi/sau contractual în scopul
aplicării măsurilor de conservare necesare pentru menţinerea sau
restaurarea unei stări favorabile de conservare a habitatelor naturale şi/sau a
populaţiilor speciilor pentru care a fost desemnată.
– arii speciale de protecţie avifaunistică, care reprezintă un sit de interes
comunitar, protejat pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice.
În judeţul Cluj au fost incluse în reţeaua ecologică europeană Natura 2000 17
Situri de Importanţă Comunitară (SCI) şi 3 Arii Speciale de Protecţie Avifaunistică (SPA),
aprobate prin Ordinul M.M.D.D. 1964/2007 şi H.G. nr. 1284/2007.
Tabel nr. 5
Nr.
Nume sit Tip Judeţ
crt.
1. Apuseni ROSCI0002 Cluj, Alba, Bihor
2. Căian ROSCI0017 Cluj
3. Cheile Turenilor ROSCI0034 Cluj
4. Cheile Turzii ROSCI0035 Cluj
5. Coasta Lunii ROSCI0040 Cluj, Mureş
6. Făgetul Clujului – Valea Morii ROSCI0074 Cluj
7. Fânaţele Clujului – Copârşaie ROSCI0078 Cluj
8. Lacul Ştiucilor, Sic, Puini, Valea Legiilor ROSCI0099 Cluj
9. Molhaşul Căpăţânii ROSCI0116 Cluj, Alba
46/83
IPROMIN S.A.

Nr.
Nume sit Tip Judeţ
crt.
10. Muntele Mare ROSCI0119 Cluj, Alba
11. Pădurea de Stejar Pufos de la Hoia ROSCI0146 Cluj
12. Sărăturile – Ocna Veche ROSCI0223 Cluj
13. Someşul Rece ROSCI0233 Cluj
14. Suatu – Ghiriş ROSCI0238 Cluj
15. Trascău ROSCI0253 Cluj, Alba
16. Valea Florilor ROSCI0261 Cluj
17. Valea Ierii ROSCI0263 Cluj
18. Munţii Apuseni – Vlădeasa ROSPA0081 Cluj, Alba, Bihor
19. Munţii Trascăului ROSPA0087 Cluj
20. Valea Fizeşului – Sic – Lacul Ştiucilor ROSPA0104 Cluj
Studiile viitoare, care trebuie să se realizeze de institutele de cercetare de profil şi

fundamentate ştiinţific cu privire la distribuţia, frecvenţa, ierarhizarea şi priorităţile de
conservare a acestora trebuiesc făcute cu prudenţă, deoarece este necesară realizarea
unei cartări de detaliu a distribuţiei speciilor, asociaţiilor şi a habitatelor de interes
comunitar din aceste situri.
Planurile de management trebuie să conţină măsuri caracteristice de protejare a
habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatică pentru care a fost desemnat situl de
importanţă europeană.
Aceste planuri trebuie să fie cuprinse în planurile de urbanism general la nivelul
unităţilor administrativ teritoriale, să fie cunoscute şi însuşite de locuitori şi să se
integreze în strategiile de dezvoltare regională şi locală.
Facem precizarea că perimetrul Valea Florilor, în care se vor desfăşura
activităţile de exploatare a resurselor de sare gemă, nu se suprapune peste nici o
zonă în care au fost instituite Situri de Importanţă Comunitară (SCI) sau Arii
Speciale de Protecţie Avifaunistică (SPA).
În partea vestică a perimetrului la cca. 2 km se află Situl de Importanţă
Comunitară ROSCI0261 Valea Florilor, distanţă la care activitatea de exploatare a sării
geme nu va fi resimţită.
Prezentarea situl de importanţă comunitară învecinate proiectului
Perimetrul de exploatare a sării geme Valea Florilor este situat la cca. 2 km de situl
de importanţă comunitară ROSCI0261 Valea Florilor.
47/83
IPROMIN S.A.

Suprafaţa: 190 ha
Informaţii generale
 Tip: B
 Regiune biogeografică: Continentală
 Regiuni administrative: Ploscoş (5%), Judeţul Cluj
 Responsabili: Grupul de lucru Natura 2000
 Coordonatele caracteristice: 460 39" 28', 230 50' 6''
 Altitudine med/max/min: 415.0/496.0/345.0
 Caracterizare:
Cod % CLC Clase de habitate
Culturi (teren arabil) 35 N12 211 - 213
Păşuni 60 N14 231
Alte terenuri arabile 5 N15 242, 243
 Plan de management: nu are plan de management.
 Activităţi antropice şi efectele lor în sit şi în vecinătate
Activităţi şi consecinţe în interioarul sitului
Cod Activitate Intensitate % Infl.
100 Cultivare B 30 -
48/83
IPROMIN S.A.

140 Păşunatul A 60 +
180 Cosire/Tăiere C 5 +
102 Incendiere B 20 0
Activităţi şi consecinţe în jurul sitului
Cod Activitate Intensitate % Infl.
100 Cultivare A 40 -
Specii prioritare: 2 înregistrări pentru ROSCI0261
Conservare
Rezidentă
Populaţia
Înmulţire
Izolare
Global
Iernat
Pasaj
Cod Numele speciei
Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE
4091 Crambe tataria R A B B B
4067 Echium russicum R C B C C
Habitate prioritare: 3 înregistrări pentru ROSCI0261
Conservare
Acoperire
Supr.rel.
Reprez.
Global
Cod
Nume
habitat
Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi

1530 5 B C B B
ponto-sarmatice
40A0 Tufărişuri subcontinentale peri-panonice 5 B C B B
6240 Pajişti stepice subpanonice 60 A C B B
Alte specii importante de floră şi faună: 16 înregistrări pentru ROSCI0261

Populaţia
Motiv
Nume
Adonis vernalis 400 i A

Astragalus exscapus 20-50 i A
Centaurea triumfetti 20-50 i A
Ferulago sylvatica 10-30 i A
Jurinea mollis ssp. transylvanica 0-100 i A
Nepeta ucranica 20-50 i A
Prunus tenella 0-500 i A
Serratula radiata 0-200 i A
Allium albidum ssp. albidum 20-50 i A
49/83
IPROMIN S.A.

Centaurea trinervia R B
Cephalaria uralensis 20-50 i A
Iris pontica 10-30 i A
Lathyrus pannonicus 20-50 i A
Peucedanum tauricum 20-50 i A
Salvia transsylvanica 0-300 i A
Stipa pulcherrima 0-500 i A
Situl de importanţă comunitară ROSCI0261 Valea Florilor prezintă importanţă

pentru conservarea habitatelor:
1530 - Stepe şi mlaştini sărăturate panonice
Stepe, mlaştini, bălţi, ochiuri de apă sărate, puternic influenţate de climatul
panonic (cu temperaturi extreme şi secetă în perioada de vară). Îmbogăţirea solului cu
sare se datorează evaporării masive a apelor din freatic în cursul verii. Acest tip de
habitat este de origine naturală, dar puternic influenţată de păşunatul cu vaci. Vegetaţia
de sărătură este formată din comunităţi de plante din stepe, ochiuri de apă, pajişti
umede sărate şi comunităţi de specii de plante anuale prezente în lacuri temporare
sărate cu o zonare tipică a vegetaţiei.
Plante caracteristice acestui tip de habitat sunt Artemisia santonicum (pelin),
speciile de ghirin Suaeda corniculata şi S. pannonica, Lepidium crassifolium (hrean
sălbatic), Puccinellia peisonis (iarbă de sărătură), Aster tripolium (albăstrică), Salicornia
prostata (brâncă), Camphorosma annua, Plantago tenuiflora (pătlagină), Juncus gerardi
(pipirig), Plantago maritima (pătlagină), Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus.
Specii sau subspecii de animale caracteristice acestui tip de habitat sunt
Helicopsis striata austriaca, Callimorpha quadripunctaria, Lycaena dispar, Microtus
oeconomus mehelyi, popândăul (Spermophillus citellus), buhaiul de baltă (Botaurus
stellaris), lopătarul (Platalea leucorodia), creştet cenuşiu (Porzana parva), stârcul pitic
(Ixobrychus minutus), privighetoarea de baltă (Acrocephalus melanopogon), raţa roşie
(Aythya nyroca), stârcul purpuriu (Ardea purpurea), piţigoiul de stuf (Panurus biarmicus).
*6240 - Pajişti stepice subpanonice
Pajişti stepice, considerate de interes conservativ prioritar, dominate de ierburi
perene şi chamaefite care formează asociaţii ale alianţei Festucion valesiacae. Aceste
comunităţi xeroterme se dezvoltă pe pante cu expoziţie sudică şi soluri cu roizonturi A-C
sau pe substrat stâncos şi pe depuneri de sedimente argilo-nisipoase în amestec pietriş.
Aceste habitate sunt de origine mixtă (naturală şi antropogenă). Plantele
caracteristice acestui tip de habitat sunt: Festuca valesiaca (păiuş), Allium flavum,
Gagea pusilla, Hesperis tristis, Iris pumila, Ranunculus illyricus, Teucrium chamaedrys,
Medicago minima (lucerna), Globularia cordifolia, Helianthemum canum, Poa badensis,
Scorzonera austriaca, Potentilla arenaria (buruiana junghiului), Seseli hippomaranthum,
Alyssum alyssoides (ciucuşoarâ), Artemisia austriaca (pelin), Chrysopogon gryllus,
Astragalus austriacum, A. excapus, A. onobrychis (coşaci), Oxytropis pilosa, Daphne
cneorum, Iris humilis ssp. arenaria, Carex humilis (rogoz), Festuca rupicola (păiuş),
Stipa capillata, S. joannis, Botriochloa ischaemum.
50/83
IPROMIN S.A.

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
4067 - Echium russicum (Iarba şarpelui rusească)
Familia Boraginaceae
Creşte prin pajişti şi tufărişuri din zona de stepă până în etajul gorunului. Cele mai
multe locuri în care o întâlnim sunt rezervaţii naturale. În Tulcea este răspândită în: Delta
Dunării, Munţii Măcinului, Greci, Luncaviţa, Teliţa, Malcoci, Platoul Babadag.
În cadrul perimetrului minier nu au fost identificate exemplare din speciile de
plante prezentate şi nici condiţii prielnice pentru dezvoltarea unor astfel de specii.
4.4.1. Informaţii despre biotopurile de pe amplasament: păduri, mlaştini, zone

umede, corpuri de apă de suprafaţă – lacuri, râuri, heleşteie – şi nisipuri
Terenul este situat la limita dintre intravilanul şi extravilanul localităţii Valea Florilor
pe care se propune exploatarea resurselor de sare gemă are suprafaţa de 0,233 km2.
Categoria de folosinţă este teren neproductiv, fiind specifică sărăturilor, caracterizată prin
lipsa totală a arborilor şi arbuştilor şi prin prezenţa plantelor halofite, dispuse în zone
relativ concentrice, pe genuri şi pe specii, după gradul de concentrare a sărurilor.
4.4.2. Informaţii despre flora locală

Datorită particularităţilor reliefului, vegetaţia este variată şi urmăreşte treptele de
relief. Astfel, pe cuprinsul judeţului se identifică trei etape, diferenţiate în funcţie de
climat şi de orientarea culmilor. Etajul subalpin cuprinde în general culmile înalte de
peste 1.550 m din masivele Vlădeasa şi Muntele Mare, cu ierni lungi şi veri scurte.
Pajiştile sunt acoperite cu diferite elemente floristice. Astfel, elementele predominante
sunt: iarba stâncilor, iarba vântului etc. Etajul forestier este reprezentat de păduri de
foioase şi răşinoase (molidul în amestec cu bradul şi cu fagul). Făgetele, a căror limită
superioară se ridica până la 1.000 m, sunt constituite din păduri de amestec-fag şi molid.
Se întâlnesc mai rar: ulmul, frasinul şi carpenul. Subetajul stejarului corespunde regiunii
deluroase, având ca limită superioară altitudinea de 550 - 600 m. Pădurile naturale sunt
alcătuite din carpeni în amestec cu o serie de arbuşti cum ar fi păducelul, alunul etc.
Terenurile agricole se întind la baza etajului forestier, ocupând cea mai mare parte a
judeţului. Etajul silvostepei corespunzător Câmpiei Transilvaniei şi Podişului Someşan,
este reprezentat de pajişti situate pe cursurile apelor şi pe versanţii sud-estici.
Vegetaţia în zona perimetrului este specifică sărăturilor, caracterizată prin lipsa
totală a arborilor şi arbuştilor şi prin prezenţa plantelor halofite, dispuse în zone relativ
concentrice, pe genuri şi pe specii, după gradul de concentrare a sărurilor. Centrul
51/83
IPROMIN S.A.

sărăturilor îl ocupă Salicornia herbacea şi Suaeda maritima, iar cercul exterior este format
de Salicornia herbacea în asociaţie cu Aster tripolium, A. limosa şi A. transilvanica.
Pe lângă acestea se mai întâlnesc şi alte plante ca: păpădia (Taraxacum
officinalis), coada şoricelului (Achillea millefolium), păiuş (Festuca sp.).
Figura nr. 2
4.4.3. Specii de plante şi animale incluse în Cartea Roşie
Speciile de plante şi de păsări inventariate ca urmare a verificărilor din teren

reiese că în zona în care este inclus amplasamentul nu se regăsesc pe Lista speciilor
protejate şi nici pe Lista roşie.
4.4.4. Informaţii despre fauna locală

Fauna este tot atât de bogată şi variată, în concordanţă cu condiţiile oferite de
cadrul natural.
Astfel, în etajul subalpin se întâlnesc rozătoare, păsări, reptile cum ar fi: vipera
comună, şopârla de munte şi altele.
Etajul pădurilor este populat cu mamifere şi păsări. Mamiferele sunt reprezentate
de: ursul brun, mistreţul, căpriorul, lupul, râsul, viezurele şi mai rar veveriţa.
În regiunile calcaroase este răspândit jderul de pădure şi iepurele.
Pădurile adăpostesc o varietate largă de specii de păsări cum ar fi: cocoşul de
munte, mierla şi acvila de munte, ce reprezintă o raritate a naturii.
Mamiferele sunt reprezentate prin vulpi (Vulpes vulpes L.), iepuri (Lepus
europaeus Transsylvanicus), rozătoare.
Ca reprezentanţi ai avifaunei întâlnim fazanul (Phasianus colchinus L.), cioara
(Corvus corone cornix),
52/83
IPROMIN S.A.

În perimetrul de exploatare nu au fost identificate zone de habitat a animalelor

sălbatice, exceptând exemplare de şoareci de câmp şi popândăi.
Prin realizarea lucrărilor de exploatarea a sării geme în perimetrul Valea Florilor
nu distrug sau alterează habitatele speciilor de animale incluse în Cartea Roşie
4.4.5. Rute de migrare

România se află pe un culoar de migraţie (Fig.1). În zona Transilvaniei, păsările
sălbatice vin în lunile aprilie-mai din Africa Centrală, de Vest şi bazinul Mării Mediterane.
În luna septembrie, păsările sălbatice pleacă spre zona Africii. Migraţia de iarnă începe
în luna noiembrie şi se încheie în luna martie. În acest interval specii de păsări din zona
Cercului Polar de Nord iernează în Delta Dunării.
Fig. 2. Rute de migraţie ale păsărilor sălbatice

Efectul cumulat asupra ROSCI0261 este minim pentru că zona nu este
reprezentativă pentru fondul de biodiversitate al acestui sit şi ca urmare a lipsei
activităţilor industriale în apropierea obiectivului analizat.
4.4.6. Informaţii despre speciile locale de ciuperci

Nu este cazul.
4.4.7. Impactul prognozat

Impactul prognozat asupra biodiversităţii este localizat în perimetrul concesionat
şi se datorează prafului, zgomotului şi vibraţiilor produse de utilajele terasiere, folosite la
amenajarea haldei de steril şi de mijloacele transport auto al acestuia şi de lucrările de
realizare ale liniei C.F.
În timpul perioadei de deschidere şi pregătire impactul asupra biodiversităţii va fi
reprezentat de particule în suspensie de origine minerală rezultate din procesul de
53/83
IPROMIN S.A.

transport cu autobasculantele a rocilor sterile, care în anumite perioade de secetă

prelungită şi vânturi puternice pot fi depuse pe aparatul foliar al plantelor din zona
învecinată, afectând astfel unele procese de metabolism ale plantelor cerealiere.
Impactul major asupra vegetaţiei va fi generat numai de îndepărtarea solului vegetal
în zona platformelor incintelor şi de praful generat, care datorită vânturilor din direcţie nord-
estică, se depune pe culturile din imediata apropiere a perimetrului de exploatare.
Impactul asupra vegetaţiei va fi diminuat prin adoptarea unor măsuri pentru
diminuarea prafului rezultat în urma activităţii şi prin realizarea programelor de
Fauna destul de modest prezentă, aşa cum am arătat mai sus, chiar dacă va fi
relativ perturbată, există habitate asemănătoare în apropiere. Prin urmare nu se poate
vorbi de un impact major din acest punct de vedere.
Nu este cazul.

Pentru diminuarea impactului asupra florei şi faunei din zonă, titularul activităţii va
avea în vedere următoarele măsuri:
– lucrările de exploatare şi prelucrare a sării se vor realiza numai în perimetrul
– respectarea tehnologiei de exploatare aprobată prin Licenţa de exploatare;
– diminuarea concentraţiilor de pulberi în atmosferă, în principal pe drumurile
utilizate pentru transportul producţiei;
– folosirea utilajelor în limita timpilor de funcţionare necesari pentru activitatea
proiectată;
– utilizarea de echipamente şi autobasculante performante, care să nu producă
un impact semnificativ asupra mediului prin noxele emise;
– amenajarea depozitului de sol vegetal pentru depozitarea temporară a
acestuia, în vederea utilizării acestuia pentru reconstrucţia ecologică a
suprafeţelor afectate, la încetarea activităţii;
– gestionarea corespunzătoare a sterilului şi a deşeurilor menajere;
– realizarea programelor de reconstrucţie ecologică.
Măsurile din studiu vor fi preluate de conducerea societăţii în vederea aplicării şi
utilizării celor mai bune tehnici disponibile care să asigure un nivel minim de zgomot,
vibraţii şi praf, astfel ca efectele asupra terenurilor agricole şi în special asupra
biodiversităţii din zonele perimetrale să fie excluse.
Terenul fiind un habitat de pajişte şi mlaştini sărăturate în care gradul de
acoperire cu vegetaţie este sub 40% acesta nu reprezintă sursa sigură de hrană pentru
niciuna din speciile de animale enumărate în cap. 4.4.4.. Aceasta afirmaţie este
sustinută de numărul redus al acestora în perimetru.
54/83
IPROMIN S.A.

Se recomandă monitorizarea pulberilor în suspensie şi a nivelului de zgomot la

limita perimetrului de exploatare, astfel încât societatea să ia măsurile tehnice
corespunzătoare pentru diminuarea şi reducerea oricărui tip de poluare sau de efecte
asupra biodiversităţii din zonele învecinate.
Un ultim aspect demn de menţionat este realizarea programului de investiţii care
cuprinde achiziţionarea de utilaje mult mai moderne şi mai performante decât cele din
dotarea unităţii, cu efect imediat şi benefic asupra emisiilor de noxe în atmosferă,
consumului de combustibili fosili, densitatea traficului şi reducerea orelor de funcţionare.
De asemenea se cunoaşte că aceste utilaje sunt mult mai puţin poluante fonic iar efectul
este imediat asupra faunei.
4.5. Peisajul
4.5.1. Informaţii despre peisaj, încadrarea în regiune, diversitatea acestuia
Perimetrul în care se vor desfăşura lucrările de exploatare se află amplasat la limita

dintre intravilanul şi extravilanul localităţii Valea Florilor, comuna Ploscoş, judeţul Cluj.
Peisajul în zona perimetrului de exploatare Valea Florilor este specific zonei de deal,
cu suprafeţe întinse, pe care se găsesc pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-
sarmatice, tufărişuri subcontinentale peri-panonice, pajişti stepice subpanonice, dar şi
terenuri agricole şi păşuni.
4.5.2. Caracteristici şi geomorfologia reliefului
Zona studiată este situată în partea sud-vestică a Câmpiei Transilvaniei,

subdiviziune a Depresiunii Transilvaniei.
Din punct de vedere geomorfologic, arealul analizat este reprezentat de Câmpia
Transilvaniei, mai exact între Colinele Luduşului şi Câmpia Fizeşului.
55/83
IPROMIN S.A.

4.5.3. Caracteristicile reţelei hidrologice

Reţeaua hidrografică este formată din văi mici fără debit constant. Cursul
principal de apă este Valea Florilor, care în cursul superior urmăreşte zone de apariţie a
sării la suprafaţă.
Această vale colectează văile secundare Valea Borcoş, Valea Vântului, Valea
Întunecată, Valea Luncii.
Suprafaţa zăcământului formează „piaţa de adunare a apelor” din Valea Florilor şi
afluenţi. Astfel se formează o mlaştină sărăturoasă care seacă aproape complet în
perioadele secetoase.
4.5.4. Zone împădurite în arealul amplasamentului

În urma verificăriilor realizate pe amplasament nu au fost identificate zone
împădurite.
4.5.5. Impactul prognozat
Impactul major asupra vegetaţiei va fi generat numai de îndepărtarea solului vegetal

în zona platformelor incintelor şi de praful generat, care datorită vânturilor din direcţie nord-
estică, se depune pe culturile din imediata apropiere a perimetrului de exploatare.
Impactul asupra vegetaţiei va fi diminuat prin adoptarea unor măsuri pentru
diminuarea prafului rezultat în urma activităţii şi prin realizarea programelor de
Nu este cazul.
4.5.5.1. Tipuri de peisaj, încadrare în regiune, modificări în utilizarea terenului;

impactul acestor schimbări asupra stabilităţii peisajului
Peisajul în zona perimetrului este specifică sărăturilor, caracterizată prin lipsa

totală a arborilor şi arbuştilor şi prin prezenţa plantelor halofite, dispuse în zone relativ
concentrice, pe genuri şi pe specii, după gradul de concentrare a sărurilor. Centrul
sărăturilor îl ocupă Salicornia herbacea şi Suaeda maritima, iar cercul exterior este
format de Salicornia herbacea în asociaţie cu Aster tripolium, A. limosa şi A.
transilvanica.
56/83
IPROMIN S.A.

Terenurile din zona perimetrului de exploatare Valea Florilor sunt terenuri ce se

încadrează la categoria de folosinţă neproductiv.
Odată cu încetarea activităţii de exploatare terenul pe care a fost amplasat
obiectivul minier Valea Florilor va fi refăcut şi adus cât mai aproape de starea iniţială
începerii procesului de exploatare, diferenţa constând în modificarea morfologiei acestuia.
Din punct de vedere al potenţialului agricol, terenul ocupat de exploatare se
încadrează în categoria de terenuri puţin productive, fiind redat în folosinţă după
încetarea activităţii de refacere a mediului.
4.5.5.2. Explicarea utilizării terenului pe amplasamentul propus
UTILIZAREA TERENULUI PE AMPLASAMENTUL ALES
Suprafaţa [km2]
Înainte de
Utilizarea
punerea în
terenului După punerea în aplicare a proiectului Recultivată
aplicare a
proiectului
0,011 km2 - suprafaţa afectată de incinta de extracţie
0,002 km2 - suprafaţa afectată de incinta de aeraj
0,004 km2 - suprafaţă halde
0,004 km2 - halda de steril de la gura galeriei
Teren 0,001 km2 - depozit sol vegetal
neproducti 0,009 km2 - suprafaţă drumuri tehnologice 0,233 km2
v - drum acces incintă de extracţie şi deviere
0,233 km2 0,007 km2
drum comunal
0,001 km2 - drum acces incintă de aeraj
0,001 km2 - drum acces lângă banda de transport
0,006 km2 - construcţia liniei de cale ferată industrială
Alte
terenuri - 0,201 km2 0,201 km2
nefolosit
4.5.4. Relaţia dintre proiect şi zonele protejate

Activitatea de exploatare a resurselor de sare gemă din perimetrul Valea Florilor,
se află la cca. 2 km de Situl de Importanţă Comunitară ROSCI0261 Valea Florilor,
distanţă la care activitatea de exploatare a sării geme nu va fi resimţită.

Extracţia sării geme în perimetrul de exploatare Valea Florilor va avea un impact
negativ minor asupra mediului înconjurător în perioada valabilităţii licenţei, prin
schimbarea reliefului zonei.
Măsurile propuse constau în principal din:
57/83
IPROMIN S.A.

respectarea tehnologiei de exploatare aprobată prin Licenţa de exploatare;

–
diminuarea concentraţiilor de pulberi în atmosferă, în principal pe drumurile
–
proiectată;
Măsurile din studiu vor fi preluate de conducerea societăţii în vederea aplicării şi
utilizării celor mai bune tehnici disponibile care să asigure un nivel minim de zgomot,
vibraţii şi praf, astfel ca efectele asupra terenurilor agricole şi în special asupra
biodiversităţii din zonele perimetrale să fie excluse.
4.6. Mediul social şi economic

Din punct de vedere administrativ, perimetrul este situat la limita dintre intravilanul şi
extravilanul localităţii Valea Florilor, comuna Ploscoş, judeţul Cluj.
Localităţile cele mai apropiate sunt Valea Florilor şi Ploscoş.
Cele mai apropiate case de perimetrul în care se vor desfăşura activităţi de
exploatare, aparţin localităţii Valea Florilor şi se găsesc la distanţe de minimum 260 m.
Starea de sănătate a populaţiei din jurul perimetrului Valea Florilor este apreciată
ca fiind bună. Impactul prognozat al activităţii de exploatare asupra mediului social-
economic este foarte redus, posibilităţile de creare a unor stări de disconfort pentru
populaţia din zonă, datorită zgomotelor şi vibraţiilor, fiind atenuate substanţial de
distanţele relativ mari până în marginea localităţilor respective.
Executarea activităţii de exploatare va avea şi un impact pozitiv asupra mediului
social - economic din localităţile apropiate, prin crearea de noi locuri de muncă.
Impactul potenţial al activităţii propuse asupra populaţiei locale
Impactul principal asupra zonei analizate se produce în timpul execuţiei lucrărilor
şi se resimte în special în zona lucrărilor, zonă amplasată în afara zonei locuibile a
localităţii Valea Florilor. Circulaţia autovehiculelor de transport materiale de construcţie
va constitui surse temporare de disconfort pentru populaţia riverană drumurilor utilizate
pentru acces la amplasamentul lucrării. Impactul este produs în principal de sursele deja
menţionate de poluanţi ai aerului şi de zgomotul suplimentar indus de utilajele în
funcţiune. Acest impact este temporar producându-se numai pe perioada de execuţie a
lucrărilor.
Numărul de locuitori în zona de impact
Nu este cazul.
Impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor economice locale
58/83
IPROMIN S.A.

Ca urmare a apariţiei proiectului, impactul acestuia asupra activităţii economice

va fi pozitiv, asigurându-se condiţiile de dezvoltare economică ale zonei şi contribuţia la
creşterea nivelului de taxe colectate la bugetul local. Se vor crea locuri de muncă şi
implicit condiţiile de viaţă ale populaţiei.
Impactul potenţial al proiectului asupra activităţiilor economice locale
Pozitiv.
Impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor de viaţă ale locuitorilor
Pozitiv: contribuie, prin taxele plătite, la creşterea bugetului local şi prin angajarea
unor persoane din zonă.

precum şi pentru reducerea la minim a posibilităţilor de poluare a aşezărilor umane, se
vor adopta o serie de măsuri cum ar fi:
– respectarea tehnologiei de exploatare aprobată prin Licenţa de exploatare;
– diminuarea concentraţiilor de pulberi în atmosferă, în principal pe drumurile
proiectată;
– utilizarea de echipamente şi autobasculante performante, care să nu producă
un impact semnificativ asupra mediului prin noxele emise;
4.7. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor etnice şi culturale
Nu este cazul.
Impactul potenţial al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural,
arheologic sau asupra monumentelor istorice
Următoarele situri arheologice din Valea Florilor au fost înscrise pe Lista
Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din
România în anul 2004:
– Tumulii preistorici şi situl arheologic din punctul “La nord de sat”;
– Urmele unei arhaice exploatări de sare (epoca Latène).
59/83
IPROMIN S.A.

Facem precizarea că perimetrul Valea Florilor, în care se vor desfăşura

activităţile de exploatare a resurselor de sare gemă, nu vor afecta siturile
arheologice ce sunt incluse pe Lista Monumentelor Istorice.
4.8. Impactul cumulat cu alte proiecte sau activităţi

În mod tradiţional, sintagma impact cumulativ presupune existenţa mai multor
efecte de mică intensitate, care prin cumulare, să producă rezultate semnificative. Pe de
altă parte, efecte cumulative pot fi şi rezultatele acumulării în timp a unui singur efect de
mică intensitate cu acţiune continuă o perioadă mai îndelungată.
Datorită lipsei activităţilor industriale în apropierea obiectivului analizat nu va
rezulta un impact cumulat cu alte proiecte sau activităţi.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Terenurile din zona perimetrului de exploatare dezvoltare sunt terenuri aflate în
proprietate privată, persoane fizice sau în proprietatea S.C. DIANA EXPLOATĂRI
MINIERE S.R.L.
Această opţiune a societăţii a fost determinată de următorii factori:
- specificul şi experienţa firmei în domeniul exploatării şi valorificării
substanţelor minerale utile pentru obţinerea de produse miniere
comercializabile;
- cunoaşterea pieţei, a beneficiarilor actuali sau potenţiali;
60/83
IPROMIN S.A.

- existenţa fondurilor de investiţii necesare începerii şi dezvoltării activităţii.

- produsul activităţii, are asigurată desfacere.
- accese realizabile cu costuri reduse;
Alternativa analizată în cadrul documentaţiilor elaborate pentru deschiderea
perimetrului Valea Florilor, având în vedere protecţia mediului înconjurător, s-au referit la:
– reducerea nivelului zgomotului şi a gazelor de ardere parţială a energiei
electrice la acţionarea unor utilaje (excavatoare), dar această variantă s-a
dovedit total neeconomică şi cu foarte mici avantaje din punct de vedere
ecologic; în consecinţă s-a optat pentru varianta ca toate utilajele să fie
acţionate cu motoare termice;
– metoda de exploatare propusă, cu combina de abataj, se va utiliza deoarece
cererea pieţei pentru sare gemă este în stare solidă, costurile de exploatare
sunt mai mici, este mai sigură din punct de vedere al protecţiei mediului.
O primă variantă studiată a fost prin metoda modelul final de exploatare pe cale
umedă, care a fost abandonat deoarece produce un impact negativ asupra solului cât şi
asupra pânzei freatice.
S-a optat pentru cea de-a doua variantă, care este reprezentată de exploatarea, cu
combina pe cale uscată deoarece cererea pentru sare este în stare solidă, costurile de
exploatare sunt mai mici şi este mai sigură din punct de vedere al protecţiei mediului,
deoarece exploatarea în stare uscată este controlabilă.
Adoptarea acestor soluţii tehnice contribuie la limitarea efectelor negative asupra
mediului din următoarele considerente:
 metoda de exploatare propusă, cu combina pe cale uscată, este utilizată
deoarece cererea pentru sare este în stare solidă, costurile de exploatare
sunt mai mici;
 exploatarea în stare uscată este controlabilă;
 se utilizeaza numai energie electrică, astfel nu se polueaza aerul în subteran,
sau la suprafaţă.
6. MONITORIZAREA
Beneficiarul trebuie să cunoască din timp şi să îşi asume responsabilităţile privind
respectarea normelor legale privind nivelul emisiilor de poluanţi, obligativitatea
monitorizării acestora şi întocmirea planului de management de mediu, cu proceduri
conforme standardelor Uniunii Europene. Asumarea acestor responsabilităţi include în
final achiziţia echipamentelor şi utilajelor care să permită aplicarea celor mai bune
tehnici disponibile (BAT) şi implicit asigurarea conformării cu legislaţia în vigoare,
garanţia protecţiei factorilor de mediu.
61/83
IPROMIN S.A.

Pentru limitarea efectelor negative accidentale generate de activitatea de

exploatare a sării, în perioada derulării proiectului, S.C. DIANA EXPLOATĂRI MINIERE
S.R.L. va implementa un sistem de monitorizare a factorilor de mediu.
A. Monitorizarea înainte de începerea activităţii de exploatare

- determinări privind calitatea factorului de mediu „sol” pentru stabilirea poluării
de fond;
- determinări privind calitatea factorului de mediu „aer” pentru stabilirea poluării
de fond.
B. Monitorizarea în perioada de activitate:

 monitorizarea factorului de mediu aer:
- controlul emisiilor de gaze de combustie de la motoarele termice şi
menţinerea maşinilor şi utilajelor în cadrul parametrilor prevăzuţi de
fabricant şi utilizarea în principal a maşinilor echipate cu dispozitive cu
catalizator – pe perioada utilizării maşinilor şi utilajelor cu motoare
termice;
- urmărirea nivelului emisiilor de pulberi sedimentabile în perimetru şi pe
drumurile de transport;
 monitorizarea factorilor de mediu sol şi subsol:
- urmărirea modului de încadrare a lucrărilor de exploatare a sării geme în
limitele perimetrului minier aprobat de către A.N.R.M.;
- controlul gradului de fisurare şi al stabilităţii terenului din zona de influenţă
a lucrărilor miniere;
- se va urmări respectarea cu stricteţe a tehnologiei de exploatare în cadrul
obiectivului minier pentru evitarea generării unor alunecări de teren
datorită pierderii stabilităţii taluzelor haldei de steril;
- controlul lucrărilor de gestionare a apelor pluviale colectate şi evacuate din
obiectivul minier, depozitele temporare de sol vegetal şi steril minier, etc.;
- periodic se vor executa măsurători topografice pentru urmărirea modului
de încadrare a lucrărilor în proiectul de exploatare;
- urmărirea subsidenţei suprafeţei terenului din raza de influenţă a lucrărilor
miniere închise;
- se va urmări ca lucrările de exploatare să fie executate numai în
perimetrul de explorare astfel încât afectarea ecosistemul zonei să fie
diminuată cât mai mult posibil şi redusă în limitele stabilite prin proiect.
 monitorizarea factorului de mediu apă:
- monitorizarea calităţii apei prin colectarea de probe de apă din amonte şi
aval de halda de steril şi de gura galeriei;
 monitorizarea factorului de mediu biodiversitate:
- se va urmări ca lucrările de exploatare să fie executate numai în
perimetrul de explorare astfel încât afectarea ecosistemul zonei să fie
diminuată cât mai mult posibil şi redusă în limitele stabilite prin proiect.
62/83
IPROMIN S.A.

Există un program de monitorizare pe toată perioada operaţională şi care va fi

prelungit la finalul lucrărilor de închidere şi ecologizare a obiectivului minier.
În perioada operaţională se va asigura monitorizare permanentă a lucrărilor de
ecologizare executate în paralel cu lucrările de exploatare şi care vor consta în principal în:
– controlul emisiilor de gaze de combustie de la motoarele termice şi a
emisiilor de pulberi sedimentabile,
– controlul lucrărilor de gestionare a apelor pluviale colectate şi evacuate din
carieră, depozitul temporar de sol vegetal, incintă, etc.,
– eliminarea fragmentelor de roci din perimetrul de exploatare şi zonele
limitrofe.
În urma efectuării lucrărilor cuprinse în programul de monitorizare se vor întocmi
note de constatare care vor sta la baza elaborării soluţiilor tehnice de remediere ale
oricărui fenomen care poate influenţa negativ comportamentul lucrărilor miniere de
ecologizare executate.
C. Monitorizarea la finalul exploatării:

La finalul programului de exploatare, pe o perioadă de minimum 2 ani, S.C.
DIANA EXPLOATĂRI MINIERE S.R.L. va asigura monitorizarea factorilor de mediu şi a
lucrărilor de reconstrucţie ecologică, urmărindu-se în principal:
– stabilitatea taluzelor haldei de steril, prin montarea unor reperi topografici;
– urmărirea subsidenţei suprafeţei terenului din raza de influenţă a lucrărilor
miniere închise;
– controlul stării fizice a zonei de execuţie digului de izolare de la gura galeriei
şi zonei adiacente acestuia (stabilitatea, comportamentul rocilor în care este
încastrat digul, etc.);
– eficienţa lucrărilor de acoperire cu sol vegetal, fertilizare şi înierbare;
– dezvoltarea vegetaţiei plantate.
7. SITUAŢII DE RISC
7.1. Riscuri naturale

În general, factorii naturali care pot genera dezastre sunt determinaţi de:
potenţialul seismic corelat cu traseul principalelor falii tectonice, reţeaua hidrografică,
clima, gradul de acoperire cu vegetaţie, compoziţia solului şi dispunerea straturilor
geologice.
63/83
IPROMIN S.A.

Riscurile naturale pot fi determinate din analiza implicării celor două mari categorii
de hazarde naturale:
a) endogene:
 erupţiile vulcanice (nu este cazul);
 cutremurele (activitate intensă în zonă).
b) exogene:
 biologice (epidemii, invazii de insecte şi rozătoare): potenţial moderat;
 geomorfologice (deplasări în masă, eroziuni): nu a fost identificat un astfel de
potenţial pe amplasment sau în zona adiacentă complexului imobiliar;
 astrofizice: neaplicabil;
 hidrologice (inundaţiile): nu este cazul;
 climatice: nesemnificativ;
 biofizice (focul): nu este cazul.
7.2. Accidente potenţiale

Cauzele principale ale producerii unor accidente în cadrul danei de expediere a
produselor de carieră sunt reprezentate în principal de: eroarea umană, avarii ale
utilajele de excavare, terasiere şi de transport, operarea incorectă a componentelor
tehnologice sau ca urmare a unor calamităţi naturale.
7.3. Măsuri de prevenire a accidentelor

La executarea ansamblului de lucrări miniere subterane pentru exploatarea
zăcământului de sare Valea Florilor se vor respecta prevederile cuprinse în:
– Legea Sănătăţii şi Securităţii în Muncă nr. 319/2006;
– Normele metodologice de aplicare;
– Ordinul M.M.S.S./M.S.F. nr. 508/933/2002 privind aprobarea normelor
generale de protecţia munci;
– H.G. nr. 300/02.03.2006 privind cerinţe minime de securitate şi sănătate
pentru şantierele temporare sau mobile;
– H.G. nr. 1049/09.08.2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă sau
subteran;
– Norme de medicina muncii aprobate cu Ordinul nr. 1957/1995;
– Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat de
M.L.P.A.T. cu Ordinul 9/N/1993.
– Prescripţii tehnice privind proiectarea, realizarea şi conservarea haldelor P.T.
– M33-1997, elaborate de INSEMEX Petroşani în colaborare cu specialişti din
R.A.M.R. şi avizate de M.M.P.S.
Instrucţiuni cu caracter general:
64/83
IPROMIN S.A.

Locurile de muncă trebuie să fie astfel organizate încât să asigure o protecţie

adecvată impotriva riscurilor. Ele trebuie menţinute în stare corespunzătoare, iar
substanţele ori depunerile periculoase trebuie îndepărtate sau ţinute sub supraveghere,
pentru a nu pune în pericol securitatea şi sănătatea lucrătorilor.
Posturile de lucru trebuie proiectate şi realizate după principii ergonomice, ţinându-se
seama de necesitatea lucrătorilor de a urmări derularea operaţiunilor de la postul lor de lucru.
Lucrătorii izolaţi din posturile de lucru trebuie să beneficieze de supraveghere
adecvată sau de mijloace de telecomunicaţie.
La orice loc de muncă ocupat de lucrători trebuie să existe în permanenţă o
persoană responsabilă care să aibă calităţile şi competenţa acestei funcţii, desemnată
de angajator.
Angajatorul care răspunde de locul de muncă trebuie să se asigure că planul de
securitate şi sănătate precizează că au fost luate toate măsurile necesare pentru
protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor atât în situaţii normale, cât şi în situaţii critice.
Planul de securitate şi sănătate trebuie actualizat periodic şi ori de câte ori este
nevoie şi prezentat la inspecţia locului de muncă.
Lucrările trebuie executate în conformitate cu planul de securitate şi sănătate.
Lucrătorii trebuie să beneficieze de informare, instruire şi pregătire sau de
reciclare profesională necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lor.
Angajatorul trebuie să se asigure că lucrătorii primesc instrucţiuni pe înţelesul lor,
astfel încât să nu pună în pericol propria securitate şi sănătate sau pe a celorlalţi lucrători.
Pentru fiecare loc de muncă trebuie elaborate instrucţiuni scrise, care să cuprindă
reguli ce trebuie respectate în scopul asigurării securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi al
utilizării în siguranţă a utilajelor. Aceste instrucţiuni trebuie să includă informaţii cu privire
la utilizarea echipamentelor de intervenţie, precum şi la măsurile ce trebuie luate la locul
de muncă sau în apropierea acestuia, în caz de urgenţă.
La fiecare loc de muncă sau pentru fiecare activitate trebuie aplicate metode
sigure de lucru.
Atunci când planul de securitate şi sănătate prevede acest lucru, trebuie introdus
un sistem de permise de lucru pentru executarea lucrărilor periculoase şi pentru
executarea lucrărilor care în mod normal nu sunt periculoase, dar care, în interacţiune
cu alte activităţi, pot genera pericole grave.
Permisele de lucru trebuie emise înainte de începerea lucrului de către persoana
desemnată în acest scop şi trebuie să specifice condiţiile ce trebuie îndeplinite şi
măsurile ce trebuie luate înainte, în timpul lucrului şi după lucru.
Angajatorul are obligaţia să asigure revizuirea periodică a măsurilor referitoare la
securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv a sistemului de gestionare a securităţii şi
sănătăţii în muncă.
Utilaje şi instalaţii mecanice şi electrice. În momentul alegerii, instalării, punerii în
funcţiune, exploatării şi întreţinerii utilajelor mecanice şi electrice trebuie să se acorde
atenţia cuvenită securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, luându-se în considerare prevederile
65/83
IPROMIN S.A.

privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale, precum

şi ale legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/655/CEE.
Dacă instalaţiile sunt amplasate într-o zonă în care există sau poate exista riscul
de incendiu ori de explozie datorat aprinderii unor gaze, vapori sau lichide volatile,
atunci ele trebuie să corespundă utilizării într-o astfel de zonă.
Utilajele trebuie să fie prevăzute, dacă este necesar, cu dispozitive de protecţie
corespunzătoare şi sisteme de securitate în caz de avarie.
Instalaţiile şi utilajele mecanice trebuie să prezinte o rezistenţă suficientă, fără
defecte evidente şi să corespundă scopului pentru care au fost realizate.
Utilajele şi instalaţiile electrice trebuie să fie de capacitatea şi puterea
corespunzătoare scopului pentru care au fost realizate.
Utilajele şi instalaţiile mecanice şi electrice trebuie să fie instalate şi protejate
astfel încât să prevină pericolele.
Verificarea sistematică, întreţinerea, precum şi testarea utilajelor şi instalaţiilor
mecanice şi electrice se fac în baza unui program (grafic) de revizii şi reparaţii stabilit
conform reglementărilor tehnice.
Întreţinerea, verificarea şi testarea oricărei părţi a instalaţiei sau utilajului trebuie
efectuate de către o persoană competentă.
Procesele-verbale de verificare şi testare trebuie întocmite şi păstrate în mod
corespunzător.
Echipamentul de protecţie. Trebuie să fie adecvat, pregătit pentru utilizare şi în
stare de funcţionare în orice moment. Întreţinerea trebuie efectuată ţinându-se seama
de activităţile exercitate.
Protecţia impotriva riscului de explozie, a atmosferelor nocive şi a riscului de
incendiu. Trebuie luate măsuri pentru evaluarea prezentei substanţelor nocive şi/sau
potenţial explozive în atmosfera şi pentru măsurarea concentratiei acestora.
Atunci când documentul de securitate şi sănătate prevede acest lucru, trebuie
montate dispozitive de supraveghere care să înregistreze şi să măsoare concentraţiile
de gaze, automat şi continuu, în punctele menţionate, dispozitive de alarmă automate,
sisteme de decuplare automată a instalaţiilor electrice şi sisteme de oprire automată a
motoarelor cu ardere internă.
Dacă sunt prevăzute măsurători automate, valorile determinate trebuie
înregistrate şi păstrate aşa cum este prevăzut în planul de securitate şi sănătate.
Se interzice fumatul în subteran.
Executarea unor lucrări cu flacără deschisă la locurile de muncă care pot
prezenta un risc de incendiu sau explozie este interzis, cu excepţia cazurilor când au
fost luate măsurile de securitate corespunzătoare pentru prevenirea declanşării
incendiilor sau exploziilor, precum şi a propagării acestora.
Trebuie luate toate măsurile necesare pentru combaterea formării şi acumulării
atmosferelor explozive.
66/83
IPROMIN S.A.

În interiorul zonelor care prezintă risc de explozie trebuie luate toate măsurile
necesare pentru a împiedica aprinderea atmosferei explozive.
Pentru prevenirea exploziilor se stabileşte un plan detaliat cu privire la
echipamentele de lucru şi măsurile necesare ce trebuie luate.
Incendii, arderi şi încălzire. Oriunde se proiectează, se construiesc, se dotează,
se dau în folosinţă, se exploatează sau se întreţin locuri de muncă, trebuie luate
măsurile adecvate pentru prevenirea declanşării şi propagării incendiilor care provin de
la sursele identificate în planul de securitate şi sănătate.
Trebuie să fie stabilite prevederi pentru stingerea rapidă şi eficientă a oricărui incendiu.
Locurile de muncă trebuie să fie dotate cu echipamente adecvate pentru stingerea
incendiului şi, dacă este necesar, cu detectoare de incendiu şi sisteme de alarmă.
Echipamentele neautomate de stingere a incendiului trebuie să fie accesibile şi
simplu de manipulat şi, dacă este necesar, protejate contra riscurilor de deteriorare.
La locul de muncă trebuie păstrat un plan de prevenire şi stingere a incendiilor
care să precizeze măsurile ce trebuie luate, pentru prevenirea declanşării şi propagării,
detectarea şi stingerea incendiilor.
Echipamentul pentru stingerea incendiilor trebuie să fie semnalizat în conformitate
cu prevederile legislaţiei naţionale care transpun Directiva 92/58/CEE. Aceste panouri de
semnalizare trebuie să fie rezistente şi amplasate în puncte corespunzătoare.
Trebuie luate măsuri pentru prevenirea şi detectarea la timp a aprinderilor spontane.
Introducerea materialelor inflamabile în lucrările miniere subterane trebuie să fie
limitată la cantitatea strict necesară.
Atunci când este necesară utilizarea fluidelor hidraulice (fluide pentru
transmiterea energiei mecanice hidrostatice şi/sau hidrocinetice) trebuie utilizate numai
fluide greu inflamabile, în scopul evitării riscului de incendiu şi propagarii sale.
Fluidele hidraulice trebuie să corespundă specificaţiilor şi condiţiilor de testare
referitoare la rezistenţă la foc, precum şi criteriilor de igienă.
Când se utilizează fluide hidraulice care nu corespund specificaţiilor, condiţiilor şi
criteriilor prevăzute anterior, trebuie luate măsuri suplimentare pentru evitarea riscului
sporit de incendiu şi propagarea sa.
Explozivi şi dispozitive de amorsare. Operaţiunile de depozitare, transport şi
utilizare a explozivilor şi dispozitivelor de amorsare trebuie să fie executate de către
persoane competente, autorizate corespunzător. Aceste operaţiuni trebuie organizate şi
efectuate astfel încât să nu constituie nici un pericol pentru lucrători.
Planurile lucrărilor miniere subterane trebuie să fie întocmite la o scară care să
ofere o reprezentare clară, în conformitate cu Ordinul ministrului economiei şi comerţului
şi al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 65/133/2003 privind
aprobarea Regulamentului de topografie minieră. Ele trebuie să fie uşor accesibile şi să
fie păstrate atât timp cât este necesar, din motive de securitate.
În afară de galerii şi zonele de extracţie, trebuie reprezentate toate lucrările
miniere cunoscute, care pot influenţa exploatarea şi securitatea.
67/83
IPROMIN S.A.

Planurile şi desenele abatajelor, precum şi ale altor lucrări miniere subterane

trebuie să fie actualizate periodic şi ori de câte ori este nevoie şi să se găsească în
permanenţă la locul de muncă.
Căi de circulaţie. La locul de muncă accesul trebuie să se facă fără pericol şi, în
caz de urgenţă, evacuarea trebuie să se efectueze rapid şi în condiţii de siguranţă.
Căile de circulaţie, inclusiv scările, scările fixe, cheiurile şi rampele de încărcare,
trebuie să fie calculate, dimensionate şi amplasate astfel încât pietonii sau vehiculele să
le poată utiliza uşor, în deplină securitate şi conform destinaţiei lor, iar lucrătorii aflaţi în
vecinătatea acestor căi de circulaţie sa nu fie periclitaţi de niciun pericol.
Căile utilizate pentru traficul pietonal şi/sau traficul de mărfuri trebuie să fie
dimensionate în concordanţă cu numărul de utilizatori potenţiali şi cu tipul de întreprindere.
Dacă pe căile de circulaţie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie prevăzută o
distanţă de securitate corespunzătoare pentru pietoni.
Între căile de circulaţie destinate vehiculelor şi porţi, portaluri, pasaje pentru
pietoni, coridoare şi scări trebuie să existe o distanţă de securitate.
Traseul căilor de circulaţie şi acces pentru vehicule şi pentru pietoni trebuie să fie
semnalizat vizibil pentru a se asigura protecţia lucrătorilor.
Căi şi ieşiri de urgenţă. În caz de pericol, lucrătorii trebuie să poate evacua rapid
şi în condiţii de securitate maximă toate locurile de muncă.
Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie să fie libere şi să conducă în modul cel mai
direct spre exterior sau într-o zonă de securitate, la un punct de adunare ori la un post
de evacuare sigur.
Numărul, distribuţia şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de urgenţă se fac în funcţie
de folosirea, dotarea şi dimensiunile locurilor de muncă, precum şi de numărul maxim de
persoane prezente.
Uşile de la ieşirile de urgenţă trebuie să se deschidă spre exterior. Trebuie să fie
închise astfel încât să poată fi deschise uşor şi repede de către persoanele care ar avea
nevoie să le utilizeze în caz de urgenţă. Nu trebuie încuiate cu lacăt, broască cu cheie
sau alt sistem de zăvorâre.
Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces către
acestea trebuie să fie libere, astfel încât să poată fi utilizate în orice moment, fără piedici.
Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare trebuie prevăzute şi cu
iluminare de siguranţă de intensitate corespunzătoare, în eventualitatea unei întreruperi
a alimentării cu energie electrică.
Căile şi ieşirile de urgenţă specifice trebuie semnalizate în conformitate cu
prevederile legislaţiei naţionale care transpun Directiva 92/58/CEE.
Orice exploatare subterană trebuie să aibă acces la suprafaţă prin cel puţin două
ieşiri separate, construite solid şi uşor accesibile lucrătorilor din subteran.
Când circulaţia prin aceste ieşiri necesită un efort important din partea lucrătorilor,
ele trebuie să fie prevăzute cu mijloace mecanice pentru transportul lucrătorilor.
68/83
IPROMIN S.A.

Lucrările miniere subterane în care se execută diverse activităţi trebuie să fie

construite, exploatate, echipate şi întreţinute astfel încât lucrătorii să poată lucra şi
circula în ele cu riscuri minime.
Galeriile trebuie să fie prevăzute cu panouri indicatoare pentru a permite
orientarea lucrătorilor.
Transport. Instalaţiile sau mijloacele de transport trebuie să fie instalate,
amenajate, exploatate şi întreţinute astfel încât să se asigure securitatea şi sănătatea
lucrătorilor care le conduc, le utilizează sau se află în vecinătatea lor.
Transportul cu ajutorul instalaţiilor mecanice trebuie să facă obiectul unei montări
corespunzătoare şi al unor instrucţiuni scrise, afişate la locul de exploatare.
Susţinerea şi stabilitatea lucrărilor miniere. Susţinerea lucrărilor miniere trebuie
efectuată cât mai repede posibil după excavare, în afară cazurilor în care stabilitatea lucrării
nu condiţionează securitatea lucrătorilor. Această susţinere trebuie să fie realizată în
conformitate cu monografiile de armare şi instrucţiunile scrise şi elaborate în acest sens.
Lucrările miniere în care este permis accesul lucrătorilor trebuie să fie controlate
periodic din punct de vedere al susţinerii şi stabilităţii lucrării şi întreţinute în mod corespunzător.
Aeraj. Acolo unde se acumulează sau există riscul să se acumuleze în atmosferă
substanţe nocive, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a se asigura:
a) reţinerea lor la sursă,
b) captarea la sursă ori eliminarea,
c) diminuarea acumulărilor acestor substanţe, astfel încât să nu existe riscuri
pentru lucrători.
Sistemul trebuie să fie capabil să disperseze aceste substanţe nocive astfel încât
să nu prezinte niciun risc pentru lucrători.
În zonele în care lucrătorii pot fi expuşi atmosferelor nocive pentru sănătatea lor,
pe lângă echipamentele individuale de protecţie respiratorie, trebuie să existe un număr
suficient de aparate respiratorii şi echipamente de reanimare corespunzătoare.
În asemenea cazuri, trebuie să fie prezent la locul de muncă un număr suficient
de lucrători instruiti care să folosească asemenea echipamente.
Aparatele respiratorii şi echipamentele de reanimare trebuie să fie depozitate şi
întreţinute corespunzător.
În cazul în care gazele toxice sunt sau pot apărea în atmosfera locului de muncă,
trebuie să existe un plan de apărare care să precizeze echipamentele disponibile şi
măsurile preventive adoptate.
Toate lucrările din subteran la care este permis accesul trebuie să fie aerisite în
mod corespunzător.
Trebuie prevăzut un aeraj permanent pentru a se menţine cu o marjă suficientă
de securitate:
a) o atmosfera sănătoasă;
b) o atmosferă în care riscurile de explozie şi de prafuri respirabile sunt sub control;
69/83
IPROMIN S.A.

c) o atmosferă în care condiţiile de muncă sunt corespunzătoare în timpul lucrului,

ţinându-se seama de metodele de lucru aplicate şi de eforturile fizice impuse lucrătorilor.
Când aerajul natural nu permite îndeplinirea prevederilor de mai sus, aerajul
principal trebuie să fie asigurat cu una sau mai multe staţii de ventilatoare principale.
Trebuie luate măsuri pentru asigurarea stabilităţii şi continuităţii aerajului.
Depresiunea ventilatoarelor principale trebuie să fie supravegheată în mod continuu şi
pentru semnalizarea opririlor intempestive trebuie prevăzut un dispozitiv automat de alarmă.
Parametrii de aeraj trebuie măsuraţi şi înregistraţi periodic.
Proiectul de aeraj, care să indice parametrii caracteristici utili ai sistemului de
aeraj, trebuie elaborat, actualizat periodic şi să fie disponibil la locul de muncă.
Exerciţii de securitate. La toate locurile de muncă ocupate în mod obişnuit de
lucrători trebuie să se efectueze periodic exerciţii de securitate. Scopul principal al acestor
exerciţii este de a forma deprinderile şi de a verifica aptitudinile lucrătorilor desemnaţi să
utilizeze, să manipuleze sau să exploateze echipamentul de salvare în caz de pericol.
De asemenea, lucrătorii trebuie să exerseze asupra modului de folosire,
manipulare sau exploatare corectă a acestor echipamente.
Echipamente de prim ajutor. Trebuie să se găsească în permanenţă acolo unde
condiţiile de muncă impun acest lucru şi să fie corespunzătoare, în funcţie de activitatea
desfăşurată. Aceste echipamente trebuie să fie semnalizate corespunzător şi uşor accesibile.
În funcţie de importanţa locurilor de muncă, a tipului de activitate care se
desfăşoară şi de frecvenţa accidentelor presupuse a avea loc, trebuie să fie prevăzute
una sau mai multe încăperi de prim ajutor. În aceste încăperi instrucţiunile de prim ajutor
trebuie să fie lizibile şi afişate la loc vizibil.
Încăperile de prim ajutor trebuie dotate cu instalaţii şi echipamente de prim ajutor
indispensabile şi uşor accesibile brancardierilor.
Acestea trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale
care transpun Directiva 92/58/CEE.
Materialele de prim ajutor trebuie să existe la locurile de muncă unde condiţiile de
muncă impun acest lucru. Acestea trebuie să fie semnalizate corespunzător şi să fie
uşor accesibile.
Un număr suficient de lucrători trebuie să fie instruiţi cu privire la utilizarea
echipamentelor şi materialelor de prim ajutor prevăzute.
Măsuri de precauţie privind evacuarea lucrătorilor. Pentru a se putea retrage în
siguranţă atunci când este necesar, fiecare lucrător trebuie să dispună de o mască de
autosalvare pentru protecţia respiratorie pe care trebuie să o aibă permanent la
îndemână. Ei trebuie să fie instruiţi cu privire la utilizarea acestor măşti de autosalvare.
Măştile de autosalvare trebuie să rămână permanent la locul de muncă, iar starea
lor de funcţionare trebuie să fie controlată cu regularitate.
Iluminare. Fiecare loc de muncă trebuie să dispună de o iluminare suficientă,
care să asigure securitatea şi sănătatea lucrătorilor:
a) lucrătorii trebuie să dispună de o lampă individuală, adaptată utilizării;
70/83
IPROMIN S.A.

b) pe cât posibil, posturile de lucru trebuie să fie prevăzute cu dispozitive care să

permită o iluminare artificială corespunzătoare, în scopul protejării securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor;
c) instalaţiile de iluminat trebuie să fie astfel plasate încât tipul de iluminare
prevăzut să nu antreneze riscuri de accidentare pentru lucrători.
Controlul prezenţei în subteran. În orice moment trebuie să fie posibilă
cunoaşterea cu exactitate a persoanelor aflate în subteran.
Organizarea salvării. Pentru a permite desfăşurarea unei acţiuni rapide şi
eficiente în eventualitatea unui incident major, trebuie să fie organizată o echipă de
salvare corespunzătoare.
Echipa de salvare trebuie să dispună de un număr suficient de salvatori antrenaţi
şi dotaţi cu echipament de salvare corespunzător, pentru a putea interveni în toate
locurile exploatării subterane sau a lucrărilor de exploatare în curs.
Cerinţe privind coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă
pe durata elaborării proiectului lucrării conform H.G. 300/2006
I. Prestatorul are obligaţia de a propune o persoană fizică ale căror competenţe în
materie de coordonare să fie de nivel superior – minim 90 ore, şi să prezinte un
certificat/adeverinţă de absolvire a unui curs de formare profesională, organizat de către un
furnizor de formare autorizat (conform O.U.G. 129/2000, cu modificările şi completările
ulterioare) şi care îndeplineşte cumulat cerinţele privind formarea profesională şi experienţa
definite în Legea 319/2006, H.G. 1425/2006, H.G. 300/2006 şi Ordinul 242/2007.
II. Activitatea de coordonare privind asigurarea cerinţelor de sănătate şi securitate
în muncă pentru şantierele temporare şi mobile poate fi exercitată de:
1. o persoană juridică, care trebuie să facă dovada că are sub un raport
contractual persoane autorizate care îndeplinesc cerinţele formulate la
punctul I privind funcţia de coordonator în materie de securitate şi sănătate în
muncă pentru şantiere temporare şi mobile.
2. o persoană fizică, care îndeplineşte cerinţele formulate la punctul I şi se află
sub un raport de muncă cu un angajator care este abilitat (conform H.G.
1425/2006) să presteze activităţi externe de prevenire şi protecţie;
3. o persoană fizică autorizată (conform O.U.G. 44/2008), abilitată să presteze
această activitate şi care îndeplineşte cerinţele formulate la punctul I.
Dosarul coordonatorului de securitate şi sănătate în muncă pe durata elaborării
proiectului tehnic de execuţie al lucrărilor va cuprinde următoarele documente:
1
Copie diplomă de studii
.
conform H.G. 1425/2006,
2 Copie certificat absolvire curs nivel mediu de
Ordinului 242/2007 şi Legea
. pregătire în domeniul SSM
319/2006
Copie certificat / adeverinţa absolvire curs
3 conform H.G. 1425/2006 şi
postuniversitar evaluarea riscurilor profesionale
. Ordinului 242/2007
– minim 180 ore
71/83
IPROMIN S.A.

4 Copie certificat / adeverinţa absolvire curs conform O.U.G. 44/2008 şi

. coordonator SSM nivel superior – minim 90 ore Ordinului 242/2007
În baza propunerilor prestatorului, Beneficiarul/Managerul de proiect validează

coordonatorul de SSM.
Beneficiarul/Managerul de proiect îşi rezervă dreptul şi posibilitatea de a recuza
persoana fizică desemnată dacă ea nu îşi exercită misiunea conform obligaţiilor
reglementare sau contractuale.
În acest caz, Beneficiarul/Managerul de proiect poate cere prestatorului înlocuirea
imediată a coordonatorului în materie de Securitate şi Sănătate în Muncă pe durata
realizării proiectului tehnic de execuţie a lucrărilor prin altă persoană ce justifică
competenţa cerută.
Planul de securitate şi sănătate al şantierului va conţine:
I. Informaţii administrative proprii ale operaţiunii
a) descrierea sumară şi adresa operaţiunii.
b) adrese ale intervenienţilor:
– managerul de proiect;
– proiectant;
– coordonatorul de SSM;
c) descompunerea pe secţiuni de lucrări
d) planing previzional de execuţie.
II. Condiţii tehnice şi măsuri de organizare generală
1. caracteristicile geotehnice ale terenului:
– elemente caracteristice rezultate din sondaje, în special toate dispoziţiile
cercetate pentru fazele provizorii.
– natura şi structura solului, prezenţa pânzelor freatice, a solurilor poluate
etc.
2. eventuale demolări:
– caracteristicile construcţiei;
– rezultatele diagnosticului efectuat (structura şi starea construcţiilor,
materii şi materiale cu risc specific, precum: azbest, plumb etc.).
3. lucrarea de construit:
– principii de realizare reţinute pentru terasamente, infrastructuri şi
suprastructuri, ţinând cont de riscurile din fiecare fază de execuţie.
4. mediul înconjurător şi servituţile:
– reţele subterane şi aeriene, servituţi particulare (interdicţie de survol,
reţele hertziene etc.);
– riscuri legate de circulaţia exterioară sau publică în apropierea
şantierului.
5. instalaţii de şantier şi acces:
– planul de principiu pentru acces şi circulaţie în ampriză;
– caracteristicile căilor de acces şi servituţi;
72/83
IPROMIN S.A.

– planul de principiu al instalaţiilor, în special fazarea care cuprinde poziţiile

echipamentelor de lucru pentru ridicare, zonele de depozitare, „baza de
viaţă”, reţele provizorii şi puncte de branşament.
6. perioada de pregătire a şantierului:
– trebuie să fie determinată pentru a stabili documentele necesare unei
bune execuţii a lucrărilor;
III. Măsuri de coordonare luate de către coordonator:
1. circulaţia pe verticală şi pe orizontală:
 separarea fluxurilor de mărfuri şi persoane;
 reguli şi responsabilităţi de întreţinere a circulaţiei;
 dispoziţii particulare de acces, împrejmuire etc.
2. condiţii de manutanţă a materiilor şi materialelor:
 limitarea manutanţei manuale;
 organizarea şi fazarea permit evitarea interferenţelor şi zonelor
interzise;
 eventualele dispoziţii pentru gestionarea interferenţelor în privinţa
macaralelor;
 mijloace de manutanţă verticală şi reguli de utilizare (ridicător de
sarcini etc.)
3. depozitarea şi evacuarea deşeurilor şi materialelor ce prezintă sau nu
riscuri specifice acestora:
 modalităţi de depozitare;
 dispoziţii referitoare la materiale şi substanţe ce prezintă riscuri
specifice (azbest, produse chimice etc.).
4. protecţia colectivă:
 metode de construcţie integrând protecţia colectivă definitivă;
 punerea în aplicare a protecţiei colective (schele perimetrice etc.)
utilizabile de către toate unităţile de lucru;
 responsabilităţi de mentenanţă a protecţiei colective şi dispoziţii de
salvgardare în caz de carenţă a întreprinderilor responsabile.
5. închiderea şantierului şi protecţia accesului:
 descrierea împrejmuirii şi închiderea acceselor;
 responsabilităţi de punere în operă şi de mentenanţă a acceselor,
pasajelor acoperite.
6. electricitatea pe şantier:
 planul de principiu al instalaţiilor cu distribuţie separată, iluminatul
căilor de circulaţie şi acces, iluminatul de securitate, tablourile
principale şi secundare de pe şantier normalizate sau descrierea de
principiu a iluminatului (care cuprinde iluminatul de securitate) şi de
repartiţie a distribuţiei electrice;
73/83
IPROMIN S.A.

responsabilităţi privind instalaţia, controalelor periodice şi a


mentenanţei.
7. măsuri luate în caz de coactivitate:
 dispoziţii luate:
 pentru a limita coactivitatea;
 pentru a interzice lucrările suprapuse;
 pentru a preveni riscurile de cădere a obiectelor;
8. condiţii de muncă:
 limitarea manutanţei manuale;
 aspiraţia şi ventilaţia locaţiilor;
 alegerea modului de operare şi a produselor care produc daune sau
au consecinţe dăunătoare.
9. lucrări specifice:
 utilizarea explozibililor;
 consemnele instalaţiilor.
 lucrări ce expun lucrătorii la riscul de a fi îngropaţi sub alunecări de
teren, înghiţiţi de terenuri mocirloase/mlăştinoase ori de a cădea de
la înălţime datorită naturii activităţii desfăşurate sau a mediului
înconjurător.
 Altele.
IV. Subiecte legate de activităţi de exploatare apropiate şantierului:
1. şantiere limitrofe;
2. întreprinderi industriale, comerciale, etc. în vecinătate sau în interiorul
arealului pe care se situează şantierul (coactivitate, riscuri specifice,
consemne specifice etc.).
V. Măsuri generale pentru asigurarea ordinii şi curăţeniei şantierului:
1. cantonament:
 acces – localizare ţinând cont de treceri, dimensiuni, echipamente;
 alimentare cu apă, electricitate, asanare, incendii – prim ajutor;
 responsabilităţi privind curăţenia şi mentenanţă
2. curăţenia şantierului:
 organizarea şi responsabilităţile pentru curăţenia şantierului, trierea
şi reguli de evacuare a molozului, curăţirea vehiculelor care ies din
incinta şantierului.
VI. Organizarea situaţiilor de urgenţă, a primului ajutor, evacuarea personalului,
conduită în caz de incendii:
a. organizarea primului ajutor:
 dispoziţii de alertare, acces, circulaţia de siguranţă;
 mijloace de evacuare a personalului;
 prezenţa personalului de prim ajutor / salvării.
b. incendii:
74/83
IPROMIN S.A.

 depozitarea şi utilizarea produselor inflamabile;

 organizare şi mijloace de luptă împotriva incendiilor;
 relaţia cu serviciul de securitate.
VII. Modalităţi de cooperare între antreprenori, angajatori şi lucrătorii
independenţi
Registrul - jurnal de coordonare. Jurnalul de coordonare este documentul sau
ansamblul de documente care se deschide şi se completează de către coordonatorul de
SSM pe toată perioada de studiu, concepţie şi elaborare a proiectului.
Jurnalul de coordonare va conţine următoarele elemente:
1. Numele şi adresa intervenienţilor.
– momentul intervenţiei fiecăruia pe şantier, efectivul prevăzut de lucrători
precum şi durata de execuţie a lucrărilor prevăzute.
2. Deciziile, constatările şi evenimentele importante pentru conceperea
proiectului sau realizarea lucrării.
3. Observaţiile antreprenorilor completate şi vizate.
4. Observaţiile făcute pentru intervenienţi şi urmările lor.
5. Urmările observaţiilor asupra intervenienţilor şi a reprezentanţilor
lucrătorilor care sunt importante pentru conceperea proiectului sau
pentru realizarea lucrării.
6. Lipsurile intervenienţilor în raport cu principiile generale de prevenire,
regulile aplicabile şi măsurile concrete adaptate la caracteristicile
specifice ale şantierului sau în raport cu planul de securitate şi
sănătate.
7. Raporturile reuniunilor din structura de conducere stabilite de H.G.
300/2006 privind şantierele temporare sau mobile.
8. Informaţii despre accidentele sau incidentele ce au avut loc (cauze,
masuri).
Dosarul de intervenţii ulterioare (D.I.U.)
I. Obiective: D.I.U. permite regăsirea documentelor detaliate necesare pentru
operaţiunile de mentenanţă ce privesc obiectivul.
Deoarece pot avea un impact notabil asupra condiţiilor de intervenţii, în dosar
trebuie integrate:
1. elementele tehnice proprii lucrării;
2. restricţiile geografice, geotehnice proprii zonei;
3. problemele de mediu:
– climat;
– infrastructură de transport;
– altele.
II. Conţinut:
Cap. I - Documentaţie care specifică accesul la obiectiv
Cap. II - Documentaţie care prezintă obiectivul
75/83
IPROMIN S.A.

Cap. III
- Documentaţie care prezintă lucrările executate în cadrul obiectivului
Cap. IV
- Documentaţie care prezintă tehnici speciale utilizate
Cap. V
- Documentaţie care prezintă informaţii pentru executanţii de lucrări
ulterioare
Instrucţiuni specifice:
 Lucrările se execută cu personal calificat sub conducerea unui maistru minier;
 Accesul personalului în lucrare se va face numai după verificarea de către
maistru a stării lucrării (aerisire, susţinere);
 Personalul va fi echipat şi dotat corespunzător (salopete, cizme, cască,
lampă, mască);
 Formaţia de lucru va fi alcătuită din 3 oameni – miner, ajutor miner, vagonetar.
Minerul va fi şeful de echipă.
Elaborare program de evaluare a stării de securitate
La evaluarea stării de securitate la executarea lucrărilor miniere subterane, se au în
vedere specificaţii privind prevenirea unor avarii (în conformitate cu PT-M01 – Prescripţiile
tehnice privind întocmirea Planului cadru de prevenire şi lichidare a avariilor) ca:
a) incendii de suprafaţă şi/sau subterane,
b) inundaţii de suprafaţă şi/sau subterane,
c) surpări în subteran,
d) întreruperea funcţionării utilajelor electromecanice şi de transport.
Ca măsuri generale - cadru de luat pentru prevenirea avariilor se specifică:
A) Prevenirea incendiilor. La gurile de galerie, pe toată durata execuţiei acestora
se va realiza o dotare minimă cu mijloace de stingere a incendiilor constând din:
- stingător portativ cu spumă – 1 buc;
- lopeţi cu coadă – 2 buc;
- cazma – 1 buc;
- târnăcop – 1 buc;
- găleţi de tablă - 2 buc.
B) Prevenirea inundaţiilor. Se va realiza izolarea gurilor de galerie ce urmează să
fie executate în perimetru faţă de viiturile de apă sezoniere, prin executarea unor canale
de scurgere a apelor pluviale de pe versanţi;
C) Prevenirea surpărilor în subteran. Se va realiza controlul periodic al susţinerii
galeriilor.
D) Prevenirea întreruperii funcţionării utilajelor. În perioadele de sistare a
activităţii, în toate lucrările miniere subterane accesibile, aerul de mină trebuie să
conţină volumetric cel puţin 19% oxigen.
La toate lucrările miniere ce se vor menţine accesibile şi în funcţiune în perioada
de exploatare, trebuie să se realizeze aerisirea, astfel încât să se asigure permanent o
atmosfera nepericuloasă.
76/83
IPROMIN S.A.

În acest sens este necesară realizarea unui control intermitent al bioxidului de carbon
şi a altor gaze (hidrogen sulfurat, bioxid de sulf, oxizi de azot, oxid de carbon) utilizând
detectoare portabile, lampa de siguranţa cu benzină, certificate de către INSEMEX Petroşani.
Evidenţele privind măsurătorile de bioxid de carbon şi alte gaze vor fi analizate
periodic de către o persoană desemnată, care va controla măsurile luate pentru
reducerea concentraţiilor în limitele admise de norme şi care va dispune măsurile
necesare în vederea preîntâmpinării unor situaţii similare.
Periodic, persoane cu responsabilitate în procesul tehnologic, vor verifica vizual
lucrările miniere nesusţinute şi vor lua măsuri de copturire în zonele în care există
tendinţe de desprindere a rocii.
În eventualitatea necesităţii executării unor lucrări de împuşcare, acestea se vor
face in conformitate cu legislaţia în vigoare privind regimul materiilor explozive.
În timpul activităţii de exploatare, orice persoană implicată, dacă observă situaţii
de pericol, care ameninţă securitatea salariaţilor sau a lucrărilor miniere, este obligată să
ia măsuri imediate (corespunzător atribuţiilor) pentru înlăturarea lor şi să anunţe pe cei
aflaţi în pericol, precum şi conducerea unităţii.
Programul de evaluare a stării de securitate va conţine referiri pentru fiecare
etapă de desfăşurare a activităţii de exploatare şi va fi revizuit şi completat cu
schimbările importante ce vor surveni în lucrările miniere, aeraj, pericol de inundaţii şi
alte asemenea care pot genera situaţii noi sau deosebite de cele prevăzute iniţial.
Accesul în subteran va fi permis numai personalului unităţii care lucrează în
subteran. Accesul altor persoane este permis dacă sunt însoţite de un cadru tehnic.
Orice persoană care constată probleme de securitatea muncii sau a lucrării, este
obligată să ia măsuri imediate în conformitate cu atribuţiile proprii şi să anunţe imediat
pe cei aflaţi în pericol şi pe şeful ierarhic.
Personalul de control şi supraveghere va atrage atenţia muncitorilor care intră în
schimb asupra situaţiilor speciale ivite la locurile de muncă şi va stabili măsurile
necesare pentru prevenirea accidentelor tehnice şi umane.
Utilizarea şi acţionarea instalaţiilor, maşinilor unelte, aparatelor de către alte
persoane decât cele autorizate sau numite în acest scop sunt interzise.
Intrarea în incinta unităţii a persoanelor aflate sub influenţa alcoolului este interzisă.
Se va lucra în echipe formate din cel puţin 2 persoane, din care una va fi
desemnată şef de formaţie. Se va lucra numai în locurile în care au fost desemnaţi.
Accesul în lucrările miniere care prezintă pericol va fi oprit şi vor fi montate
plăcuţe de avertizare cu inscripţia „Nu intraţi: Pericol de accidentare”. În lucrările miniere
subterane accesul se va bloca prin montarea unui semn vizibil (cruce).
Dacă interdicţia accesului durează mai mult, accesul se va bloca prin grilaj, iar
reluarea activităţii se va face pe baza unei dispoziţii scrise a organului care a dispus
interdicţia.
Se va asigura legătura telefonică sau prin radio cu conducerea unităţii.
77/83
IPROMIN S.A.

Activitatea concomitentă la zi în subteran în acelaşi perimetru se va desfăşura pe

baza unui proiect aprobat de forul tutelar. În proiect se vor prevede:
o pilierii şi planşeele de siguranţă precum şi evitarea surpărilor;
o evacuarea muncitorilor în cazul efectuării lucrărilor de împuşcare;
o măsurii de preîntâmpinare a pătrunderii în subteran a gazelor rezultate din
lucrările de împuşcare;
o controlul atmosferei minei după efectuarea lucrărilor de împuşcare;
o evitarea inundaţiilor prin realizarea de foraje pentru drenarea apelor din
precipitaţii, cantonate în rocile cristaline.
Se vor respecta toate prescripţiile din cartea tehnică a utilajelor ce se vor folosi
pentru activitatea din subteran: combină ALPIN MINER AT 105 IC-P, benzi
transportoare, concasor cu impact, concasor cu fălci, site (ciururi) de diferite dimensiuni
între 0 – 16 mm, buncăr de recepţie, etc., referitoare la funcţionare, reparaţii.
Pentru transportul auto se vor aplica reglementările legale privind circulaţia pe
drumurile publice, instrucţiunile de exploatare în vigoare din care se reţin următoarele:
 respectarea traselor stabilite de conducerea unităţii;
 se interzice depozitarea materialului în afara zonelor stabilite;
 se interzice deplasarea autobasculantelor cu bena ridicată;
 bascularea se va face după oprirea maşinii, tragerea frânei de mână, iar
pornirea se va face după readucerea benei în poziţie de mers;
 se interzic orice fel de manevre în timpul încărcării-descărcării.
Se va asigura iluminatul electric fix cu lămpi plasate la înălţime şi distanţă care să
asigure 20 lucşi iar în locurile de muncă de 50-100 lucşi.
Lucrările miniere vor fi controlate zilnic din punctul de vedere al stabilităţii,
înlăturându-se eventualele copturi.
Se va ţine evidenţa zilnică a înregistrărilor tensiometrelor precum şi măsurători
topografice trimestriale pe aliniamentele stabilite.
Se interzice orice lovitură cu cupa a autoîncărcătorului în scopul desprinderii
blocurilor sau îndreptarea frontului. Lucrările de eliminare a unor denivelări se vor
executa manual.
Verificarea vizuală şi prin ciocănire a stării pereţilor şi a tavanului lucrărilor.
Verificarea se face de cel puţin de 2 de ori/săptămână şi se va face de pe platforma unei
maşini elevator. Rezultatul verificării va fi consemnat într-un registru special sau în cel
de predare-prelucrare a schimbului. Dacă se indică prezenţa unei copturi se va trece la
eliminarea acesteia. Copturirea se va face de o echipă formată din 2 oameni din care
unul calificat, minier asistat de şeful de schimb.
În cazul în care în fluxul tehnologic de exploatare sunt utilizaţi explozivii, conform
Legii nr. 126/1995 – privind regimul materiilor explozive, cu modificările şi completările
ulterioare, a Ordinului M.M.P.S. nr. 838/1997 – Norme specifice de securitate a muncii
pentru depozitarea, transportul şi folosirea materialelor explozive şi a Ordinului nr.
M.M.P.S. 214/1999 – Norme specifice de protecţie a muncii pentru exploatarea
78/83
IPROMIN S.A.

substanţelor minerale utile prin derocare cu explozivi, S.C. DIANA EXPLOATĂRI

MINIERE S.R.L. va trebui să obţină autorizaţie pentru transportul, manipularea şi
utilizarea explozivilor sau va contacta societăţi comerciale specializate şi autorizate
pentru transportul, manipularea şi utilizarea explozivilor.
Instrucţiuni de folosire a utilajelor principale

Combina
 deservirea combinei se face numai de persoane instruite şi autorizate;
 se va urmării ca poziţia combinei să fie corectă;
 gresarea zilnică a punctelor de gresaj;
 se verifică pompa de ulei;
 se interzice intrarea mecanicului în spaţiul dintre combină şi perete;
 se interzice repararea sau remedierea defecţiunilor în timpul funcţionării
utilajului;
 la organele în mişcare se va monta apărători de protecţie.
S.C. DIANA EXPLOATĂRI MINIERE S.R.L. îşi asumă întreaga responsabilitate
privind aplicarea Normelor de securitate şi sănătate în muncă.
79/83
IPROMIN S.A.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢIILOR
Pentru realizarea investiţiei, respectiv exploatarea resurselor de sare gemă din

perimetrul Valea Florilor, judeţul Cluj, titularul investiţiei nu a întâmpinat dificultăţi în
achiziţia/concesionarea terenurilor necesare activităţilor.
80/83
IPROMIN S.A.

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
Obiectivul analizat în prezenta documentaţie este reprezentat de exploatarea

resurselor de sare gemă din perimetrul Valea Florilor, judeţul Cluj.
Activitatea de exploatare şi valorificare în perimetrul Valea Florilor va fi
desfăşurată de către S.C. DIANA EXPLOATĂRI MINIERE S.R.L. societate comercială
ce are printre domeniile de activitate extracţia sării, cod CAEN 0893.
Activitatea de exploatare în perimetrul Valea Florilor, judeţul Cluj a fost oferită
spre concesionare în cadrul rundei 59/2008, prin Ordinul A.N.R.M. 65/09.04.2008,
publicat în Monitorul Oficial al României nr. 310/21.04.2008.
Conform rezultatelor concursului public de oferte, activitatea de exploatare a
resurselor de sare gemă din perimetrul Valea Florilor, judeţul Cluj a fost câştigată de
către S.C. DIANA EXPLOATĂRI MINIERE S.R.L., conform procesului verbal nr.
136/17.09.2008.
Activitatea de exploatare a resurselor de sare gemă din perimetrul Valea Florilor
se va desfăşura pe o perioadă de 20 ani în baza Licenţei de exploatare eliberată de
către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.
Terenurile pe care se vor desfăşura activităţile miniere, situate în extravilanul
localităţii Valea Florilor, judeţul Cluj, sunt terenuri aflate în proprietatea S.C. DIANA
EXPLOATĂRI MINIERE S.R.L.
Prin realizarea programului de exploatare, până la finalul termenului de
valabilitate a Licenţei de exploatare, din suprafaţa totală de 0,233 km 2 vor fi afectate
următoarele suprafeţe de teren:
- suprafaţa afectată de incinta de extracţie 0,011km2

- suprafaţa afectată de incinta de aeraj 0,002km2
- suprafaţă halde 0,004km2
- halda de steril de la gura galeriei 0,004km2
- depozit sol vegetal 0,001km2
- suprafaţă drumuri tehnologice 0,009km2
- drum acces incintă de extracţie şi deviere drum comunal 0,007km2
- drum acces incintă de aeraj 0,001km2
- drum acces lângă banda de transport 0,001km2
- construcţia liniei de cale ferată industrială 0,006km2
Total suprafaţă afectată 0,032km2
- suprafaţă neocupată 0,201km2
Suprafaţa afectată de incinta gară expediţie – 4.200 m 2 – este în proprietatea

C.F.R. Cluj, cu care S.C. DIANA EXPLOATĂRI MINIERE S.R.L. a încheiat un contract
de concesiune a terenului pe perioada de valabilitate a licenţei.
81/83
IPROMIN S.A.


- DN1(E81) Bucureşti – Cluj Napoca până în localitatea Turda, de unde se continuă
pe DJ 161B până în localitatea Valea Florilor, şi apoi pe drumurile comunale se
ajunge în zona perimetrului;
- DN15 (E60) Bucureşti – Piteşti, până în localitatea Câmpia Turzii, de unde se
continuă pe DC69A până în localitatea Valea Florilor, şi apoi pe drumurile
comunale se ajunge în zona perimetrului.
Conform programului de lucrări miniere propus de către S.C. DIANA
EXPLOATĂRI MINIERE S.R.L. activitatea se va desfăşura pe o perioadă de 20 ani ,
perioadă în care va fi exploatată anual cantitatea de cca. 440 mii t de sare gemă,
întreaga cantitate urmând a fi valorificată pentru industria chimică. Realizarea acestui
obiectiv va avea ca efect atragerea în circuitul economic a resurselor minerale existente
pe plan local şi valorificarea acestora, cu utilizarea forţei de muncă autohtone.
Din punct de vedere calitativ, se apreciază că sarea gemă din perimetrul Valea
Florilor poate fi utilizată ca sare alimentară, caracteristicile sării, încadrându-se în
condiţiile SR 13360:1996 Sare pentru uz alimentar.
Facem precizarea că deschiderea carierei Valea Florilor pentru exploatarea
resurselor de sare gemă se face pe un amplasament situat la cca. 2 km se află Situl de
Importanţă Comunitară ROSCI0261 Valea Florilor.
Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului conţine date
informative asupra:
– lucrărilor de deschidere şi pregătire, exploatare, protecţia zăcământului,
prelucrare;
– surselor de poluare şi protecţia factorilor de mediu;
– impactului produs asupra factorilor de mediu;
– lucrărilor de reabilitare a factorilor de mediu după încetarea activităţii.
Activitatea minieră pe amplasamentul analizat va consta din:
 lucrări miniere de deschidere:
- accesul în subteran,
- realizarea galeriei de coastă şi a puţului de aeraj;
 lucrări de pregătire:
- săparea galeriei de aeraj în centrul camerei de exploatare,
 lucrări de exploatare:
- derocarea resursei cu combina de abataj,
- încărcarea producţiei,
- transportul producţiei.
Haldarea temporară a rocilor sterile rezultate prin exploatare se va face astfel:
82/83
IPROMIN S.A.

solul vegetal se va depozita temporar pe un amplasament situat în

–
vecinătatea galeriei de coastă urmând a fi reutilizat la finalul exploatării pentru
execuţia lucrărilor de reconstrucţie ecologică a zonelor afectate de
exploatarea minieră;
– rocile sterile (argile şi marne nisipoase) se vor halda temporar pe un
amplasament situat în vecinătatea galeriei de coastă.
Impactul negativ major al activităţii este dat de lucrările de excavaţii din cadrul
obiectivului minier. Acest impact, cu implicaţii în principal asupra solului şi subsolului,
este inevitabil avându-se în vedere specificul activităţii, exploatarea şi valorificarea
zăcămintelor de substanţe minerale utile, impactul asupra mediului fiind semnificativ
diminuat prin măsurile constructive luate începând cu faza de proiectare.
Un alt impact semnificativ poate fi reprezentat de praful generat de activitatea de
haldare şi transport al sterilului, care datorită circulaţiei curenţilor atmosferici se poate
depune pe culturile din imediata apropiere a perimetrului de exploatare.
Activitatea de exploatare va cauza efecte negative asupra factorilor de mediu,
aer, sol şi subsol, biodiversitate, toate reduse la perimetrul minier şi în imediata
vecinătate a acestuia.
Nu există posibilitatea ca sănătatea şi confortul locuitorilor din localităţile
învecinate să fie afectate de programul de lucrări din perimetrul Valea Florilor.
Evaluarea impactului asupra mediului efectuată pentru activităţile preconizate a
se desfăşura pe amplasamentul Valea Florilor este următoarea:
1. nu se constată un impact asupra apelor, în zona obiectivului nefiind nici un
curs de apă, iar acviferele subterane sunt situate la adâncimi mari fiind puţin
probabilă infectarea acestora în cazul poluării accidentale cu produse
petroliere;
2. nu se poate semnala un impact major asupra calităţii aerului, la activitatea
de haldare sau la transportul sterilului, noxele generate de arderea
combustibililor pentru funcţionarea utilajelor încadrându-se în limite
admisibile, o eventuală concentrare a acestora fiind posibilă numai în
limitele perimetrului;
3. generarea de pulberi în atmosferă la haldare sau la transportul sterilului
este limitată prin tehnologiile proiectate şi prin măsurile luate din faza de
proiectare (umectarea periodică a drumurilor) ;
4. nu se va produce un impact major asupra factorilor de mediu: vegetaţie,
faună terestră şi asupra aşezărilor umane din vecinătatea obiectivului;
5. impactul asupra vegetaţiei este reprezentat de desolificările necesare pentru
amenajarea incintelor şi a haldei de steril, şi de praful generat de lucrările de
haldare şi transport, care se depune pe culturile din imediata apropiere a
perimetrului de exploatare;
83/83
IPROMIN S.A.

6. impactul negativ asupra aşezărilor umane este nesemnificativ, localităţile

cele mai apropiate fiind situate la distanţe la care efectele exploatării sării
nu mai pot fi resimţite.
Pentru diminuarea efectelor negative asupra mediului în timpul exploatării se vor
avea în vedere următoarele:
– pentru diminuarea impactului asupra solului şi subsolului, lucrările de
exploatare se vor executa numai în conformitate cu programul de exploatare,
cu respectarea tehnologiei de exploatare;
– nivelarea platformei haldei de steril şi a bermelor după primul an de activitate
se va face ţinând cont de geometria terenului;
– realizarea liniei CF pana la incinta de expediere se va face în conformitate cu
legislaţia în vigoare privitor la protecţia factorilor de mediu şi va respecta
– pentru haldarea rocilor sterile şi depozitarea solului vegetal se vor utiliza
amplasamente situate în apropierea incintei miniere;
– schimbul de ulei şi alimentarea cu motorină a utilajelor se va face numai în
locuri special amenajate pentru evitarea infestării solului cu produse petroliere;
– pentru reducerea antrenării de pulberi, drumurile tehnologice vor fi umectate
prin stropire cu o autocisternă;
– impactul asupra mediului va fi mult diminuat prin respectarea tehnologiilor
proiectate, pentru aceasta societatea urmând a implementa un sistem riguros
de control al calităţii în toate fazele tehnologice;
– menţinerea concentraţiilor noxelor sub pragul de alertă;
– supravegherea încărcării/descărcării corespunzătoare a materialelor excavate
pentru a se evita creşterea accidentală a emisiilor de pulberi în atmosferă;
– evitarea manipulării materialelor excavate în perioadele de vânt puternic
pentru a reduce degajările de pulberi în zona de lucru;
– valorile concentraţiilor noxei SO2 depind de calitatea combustibilului folosit.
Pentru menţinerea unui nivel redus al concentraţiei de SO2 recomandăm
folosirea combustibililor cu concentraţii reduse de S. Astfel se limitează
semnificativ contribuţia noxei SO2 la modificarea calităţii factorului de mediu “aer”;
– depozitarea materiilor prime, a materialelor şi a deşeurilor numai în spaţiile
special amenajate;
– colectarea selecţionată a deşeurilor şi evacuarea periodică a acestora;
– circulaţia auto se va face numai pe drumurile existente fără a se produce
pierderi de material pe carosabil;
– respectarea prevederilor privind gestionarea unor tipuri speciale de deşeuri
(gestionarea acumulatorilor epuizaţi – H.G. nr.1057/2001);
– achiziţia echipamentelor şi utilajelor care să permită aplicarea celor mai bune
tehnici disponibile (BAT) şi implicit asigurarea conformării cu legislaţia în vigoare;
84/83
IPROMIN S.A.

anunţarea autorităţilor pentru protecţia mediului despre situaţii accidentale care

–
pun în pericol ecosistemul terestru şi să acţioneze pentru refacerea acestora;
– refacerea terenurile afectate, asigurând încadrarea lor în peisajul zonei şi
aducerea la parametrii productivi şi ecologici naturali.
După terminarea lucrărilor de exploatare, la reintegrarea în ambientul natural al
amplasamentului vor fi avute în vedere următoarele:
– închiderea lucrărilor miniere subterane şi de legătură cu suprafaţa;
– dezafectarea incintelor;
– nivelarea suprafeţelor afectate de drumurilor de acces;
– lucrări de acoperire cu sol vegetal a suprafeţelor afectate de haldă şi incinte;
– fertilizarea şi înierbarea terenurilor care fac obiectul reconstrucţiei ecologice.
– pentru stabilirea soluţiilor de acoperire cu sol vegetal şi refacere a calităţii
solurilor societatea va consulta institute de cercetare specializate;
– deşeurile metalice şi materialele reciclabile vor fi colectate şi valorificate
conform reglementărilor legale în vigoare;
– la definitivarea programului de reconstrucţie ecologică a zonelor afectate de
activităţile de exploatare a sării vor fi consultaţi toţi factorii interesaţi.
Conducerea exploatării Valea Florilor va trebui să stabilească şi alte măsuri, să le
completeze pe cele din proiect cu măsuri specifice activităţilor desfăşurate.
Înainte de începerea lucrărilor de închidere şi ecologizare a obiectivului minier
considerăm oportună şi analiza posibilităţii ca salina Valea Florilor să fie amenajată şi
transformată într-un complex modern de sănătate ce valorifică potenţialul microclimatului
specific, sau un complex de recreere cu spaţii amenajate pentru desfăşurarea
concursurilor sportive naţionale şi internaţionale, locuri de joacă pentru copii, lăcaşe de
cult în care pot avea loc servicii religioase într-un cadru inedit, având în vedere reuşita
unor astfel de amenajări în cadrul salinei Cacica şi a salinei Slănic Prahova.
În cazul în care vor fi solicitări pentru transformarea salinei într-un astfel de
complex, lucrările de închidere a căilor de acces în subteran vor fi mutate la alte nivele,
în funcţie de cerere.
Programul de închidere a exploatării şi programul de reconstrucţie ecologică a
perimetrului afectat prin exploatarea sării în perimetrul Valea Florilor va fi prezentat
pentru analizarea soluţiilor tehnice propuse A.N.R.M. Bucureşti şi A.P.M. Cluj, în vederea
avizării.
85/83
IPROMIN S.A.

S.C. IPROMIN S.A.

BUCUREŞTI
FILA FINALĂ
LUCRAREA:

CONŢINE:
PARTE SCRISĂ: 83 file

PARTE DESENATĂ: 5 planşe anexate
Lucrarea a fost multiplicată şi distribuită astfel:

– 1 exemplar – AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CLUJ,
– 1 exemplar – S.C. DIANA EXPLOATĂRI MINIERE S.R.L.,
– 1 exemplar – S.C. IPROMIN S.A.
86/83
IPROMIN S.A.

Raport La Studiul de Evaluare VALEA FLORILOR

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport La Studiul de Evaluare VALEA FLORILOR

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. DIANA EXPLOATĂRI MINIERE S.R.L.

RAPORT LA STUDIUL EVALUARE A IMPACTULUI DE MEDIU

S.C. DIANA EXPLOATĂRI MINIERE S.R.L.

Cluj Napoca, str. Pandurilor, nr. 2/1;

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA

BENEFICIAR: S.C. DIANA EXPLOATĂRI MINIERE S.R.L.

EVALUATOR: S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

4.2.1. Date generale....................................................................................................30

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

1.1. Titularul activităţii

1.2. Autorul atestat al studiului evaluare a impactului şi al raportului la studiul de

1.3. Denumirea obiectivului

1.4. Descrierea proiectului

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

1.4.2. Descrierea etapelor

1.5. Durata de funcţionare

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

– etapa de funcţionare constând în lucrări miniere de exploatare a resurselor

1.6. Producţia planificată, resurse folosite pentru producerea energiei

1.7. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

1.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică

La începutul etapei de funcţionare, după realizarea galeriei de coastă, se vor

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

1.10. Descrierea principalelor alternative studiate şi indicarea motivelor pentru

1.11. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

1.12. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori

1.13. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind

1.14. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

Astfel structura rutieră proiectată este formată din următoarele straturi:

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

 fundaţie din blocaj de piatră brută pe un substrat de balast g=25 – 30 cm;

Se vor amenaja următoarele Incinte:

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

Aceste incinte proiectate sunt următoarele:

Amenajarea accesului în perimetrul de exploatare

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

grosimea şi lungimea tronsonului susţinut în beton, tipul echipamentului de lucru precum

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

incinta gară prin intermediul transportoarelor cu benzi de cauciuc. Produsul cu clasele 2

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

În principiu, soluţia de racordare la sursa de 20 KV a Societăţii „Electrica” se

2.2. Activităţi de dezafectare

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

01 Deşeuri rezultate de la exploatarea minieră şi a carierelor şi de la

10 Deşeuri din procesele termice

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 aprobată cu modificări

Cantitatea Managementul deşeurilor

prevăzută a fi cantitate prevăzută a fi generată

S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI

Cod clasificare statistică