1.

Documentarea
medicală

Ruxandra Ofelia RADU

 Noțiuni de bază
1. CONCEPTUL ŞI DEFINIŢIA DOCUMENTĂRII ŞTIINŢIFICE
- MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE DOCUMENTĂRII
- TIPURI DE DOCUMENTE
2. BIBLIOTECI ŞI CENTRE DE DOCUMENTARE
3. FAZELE DOCUMENTĂRII:
- ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII, PRINCIPII DE CĂUTARE,
SELECŢIA DOCUMENTELOR, ANALIZA DOCUMENTARĂ
- EVALUAREA CALITĂŢII INFORMAŢIILOR, ÎN CONCORDANŢĂ CU
TIPUL MATERIALULUI CONSULTAT – ANALIZA CRITICĂ A SURSELOR
DE INFORMAŢII
4. STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR:
- FONDUL DE CARTE, PERIODICE, REPERTORII BIBLIOGRAFICE,
CATALOAGE ŞI INDEXURI. SERVICIUL AUTOMATIZAT PRIN
TELEDOCUMENTARE
- PRINCIPII GENERALE DE STRUCTURARE ŞI STOCARE A
INFORMAŢIILOR ÎNTR-O BAZĂ DE DATE. ACCESUL LA BAZA
DE DATE
 Noțiuni de bază
5. DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ
- UTILIZAREA INTERNET-ULUI ÎN DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ
– CONCEPTE ŞI TERMINOLOGIE DE BAZĂ

6. SERVERE ŞI BAZE DE DATE SPECIALIZATE PE PROBLEME

BIOMEDICALE
 CONCEPTUL ŞI DEFINIŢIA
DOCUMENTĂRII ŞTIINŢIFICE

• documentarea
– definiţia (MDE, 1978): ştiinţa înregistrării, organizării şi
diseminării cunoştinţelor specializate;
– Otlet, Lafontaine, 1895 – ştiinţa care permite furnizarea tuturor
documentelor despre un subiect

• documentul: orice material scris, în format tipărit sau electronic,

care are drept scop transmiterea coerentă de informaţii

• conceptul de documentare implică activitatea unei persoane/grup de

persoane care este interesată/sunt interesate de un anumit subiect şi
care consultă documente aferente subiectului în cauză
 BIBLIOTECI ŞI
CENTRE DE DOCUMENTARE
• Biblioteca
- reprezintă o colecţie de documente primare, secundare şi terţiare,
sistematizate pentru a fi utilizate

- clasificare după natura informaţiilor deţinute:

- generale (Library of Congress, Biblioteca naţională, Biblioteca centrală
universitară)
- specializate pe domenii (exemple în domeniul medical: Biblioteca U.M.F.,
cu filiale ultraspecializate la discipline şi catedre)

- clasificare după modul de stocare şi prezentare a informaţiei

- biblioteci clasice – organizate pe baza unui fond propriu de carte şi periodice
- biblioteci multimedia – biblioteci în care informaţia se poate găsi în format
tipărit, pe CDROM, pe casete video/audio, pe discul unor calculatoare sau
on-line, iar această informaţie poate fi consultată simultan
 BIBLIOTECI ŞI
CENTRE DE DOCUMENTARE
• Centrul de documentare
- afiliat unor centre naţionale de cercetare ştiinţifică sau unor institute de
cercetare (Institutul naţional de informare şi documentare, Centre de
documentation du C.N.R.S., Research materials information center, Institute
for scientific information, Centre de documentation des sciences humaines)
- oferă informaţii complexe, cu o mare diversitate de documente primare,
secundare şi terţiare

• Institute for Scientific Information – ISI – Thomson Institute (SUA):

- clasifică cele mai valoroase reviste din lume în toate domeniile, inclusiv
medicină/biologie (Master Journal List) în baza unor criterii riguros stabilite,
cuantificabile (board-ul revistei, adresabilitate, factorul de impact); recomandare:
dr. Eugene Garfield: The Impact Factor, pagina Home a Thomson Institute
 FAZELE DOCUMENTĂRII:
ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII,
PRINCIPII DE CĂUTARE, SELECTIA DOCUMENTELOR,
ANALIZA DOCUMENTARĂ
ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII
- unde pot fi găsite referinţe bibliografice pentru un anumit subiect?
- surse: documente primare, secundare, terţiare
- documentele secundare – indispensabile într-un demers de cercetare, singura cale de
acces organizat la documentele primare

SURSE SECUNDARE
- caracteristici:
- informaţii generale sau specializate
- informaţii exhaustive sau limitate
- informaţii de semnalare sau de analiză
- decalaj în timp între apariţia unui document primar şi semnalarea sa într-o sursă
secundară
- difuzarea în manieră “personalizată” (selectivă) a informaţiei – servicii speciale
pentru abonaţi
 FAZELE DOCUMENTĂRII:
ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII,
PRINCIPII DE CĂUTARE, SELECTIA DOCUMENTELOR,
ANALIZA DOCUMENTARĂ

Forme de prezentare:

a) reviste de semnalare
b) reviste analitice
c) liste bibliografice inserate în diverse lucrări
d) sisteme de catalogare-indexare în biblioteci
e) servicii de difuzare personalizată a documentelor
 PRINCIPII DE CĂUTARE

- alegerea celui mai potrivit criteriu de căutare (modalitate de referire sintetică şi

eficientă la subiectul propus)
- criterii uzuale de căutare:
- cuvinte-cheie (exprimă condensat conţinutul unui text/subiect)
- index de subiecte
- index de autori
- alegerea celui mai potrivit instrument de căutare (una dintre sursele secundare)
- datorită complexităţii de informaţii furnizate de instrumentele de căutare,
utilizarea lor corectă şi eficientă necesită, frecvent, o instruire prealabilă
- căutarea are un caracter mediat – prin documente secundare sau terţiare, care nu
oferă cunoştinţele
propriu-zise, ci deschide căi de acces la documentele primare, susceptibile de a
conţine atare informaţii
- aspectul lingvistic al căutării