TEHNICĂ EXPERIMENTALĂ ŞI BIOETICĂ

2. Alegerea temei de cercetare

2.1. Stabilirea subiectului ce se doreşte a fi

cercetat

Pentru alegerea unei teme de cercetare ştiinţifică, iniţial, se

studiază o idee de cercetare într-un domeniu specific, care uneori
poate fi foarte extins, după care se stabilesc subiectul ce se
doreşte a fi cercetat şi obiectivele urmărite.
Subiectul de cercetare vizat trebuie foarte bine ales, în
sensul că este esenţial să fie un subiect de interes în domeniul
respectiv, să rezolve probleme practice şi să demonstreze ipoteze
teoretice. Valoarea ştiinţifică a subiectului trebuie să fie
recunoscută şi de către alţi profesionişti care consideră importantă
studierea lui.

2.2. Stabilirea obiectivelor ce se doresc atinse

în cercetarea ştiinţifică

Pentru stabilirea obiectivelor ce vor fi urmărite trebuie

răspuns la întrebarea „De ce vreau să studiez subiectul
respectiv?”
Răspunsul general la această întrebare este îmbogăţirea,
înnoirea cunoaşterii ştiinţifice actuale. Răspunsurile particulare,
adică obiectivele propuse, depind de subiectul ales şi de cei care
vor audia prezentarea rezultatelor ştiinţifice obţinute la finalul
cercetării.
Pentru definitivarea obiectivelor urmărite trebuie studiate
eventualele întrebări ce pot fi ridicate de către cei prezenţi la
comunicarea rezultatelor. Căutarea răspunsurilor la posibilele
întrebări, înainte ca ele să fie puse, permite de multe ori
clarificarea unor probleme de natură ştiinţifică.

2.3. Documentarea în literatura ştiinţifică de

specialitate

Fiecare experimentator sau cercetător, în formare sau cu o

oarecare experienţă, care realizează un studiu ştiinţific, trebuie să

3
 TEHNICĂ EXPERIMENTALĂ ŞI BIOETICĂ

fie familiarizat cu tema de cercetare ce urmează a fi abordată şi cu

realizările altor cercetători în domeniul vizat.
Nici un cercetător nu poate studia toate cărţile, articolele
sau alte materiale publicate în aria tematică de interes, iar acestea
nu sunt toate focusate pe subiectul ales sau nu sunt relevante
pentru obiectivele propuse. De aceea se impune o selectivitate
mare în alegerea literaturii de studiat, prin găsirea publicaţiilor cele
mai pertinente în domeniul temei alese, pentru a obţine eficienţă
maximă.
Documentarea în literatura ştiinţifică de specialitate este un
proces continuu. Documentarea exploratorie se realizează înainte
de stabilirea clară a ipotezelor enunţate şi obiectivelor propuse şi
stabileşte subiectele de interes special pentru tema propusă.
Documentarea specifică se realizează după stabilirea precisă a
subiectului de cercetare şi este esenţială pentru a pune bazele
cercetării experimentale.

2.4. Planificarea documentării

Studiul literaturii de specialitate se poate realiza pe două

mari căi:
• documentarea clasică, în bibliotecă, studiind
materialele publicate pe suport de hârtie
• documentarea folosind sursele electronice (Internet)

2.4.1. Documentarea clasică în bibliotecă

Documentarea la bibliotecă, în condiţiile în care computerul

personal, este chiar lângă noi în încăpere şi este conectat la
internet, poate părea o glumă. Dar, nu este deloc aşa, studiul de
documentare realizat în bibliotecă este o muncă foarte serioasă şi
dacă este bine făcută poate duce la rezultate ale cercetării foarte
bune.
De multe ori timpul petrecut la bibliotecă poate părea prea
lung, dar mai important decât acesta este responsabilitatea în
cunoaşterea a ceea ce s-a realizat şi ce se face încă în domeniul
temei propuse.
Nu toate publicaţiile găsite pe temă sunt de interes. Unele
dintre ele pot ridica semne de întrebare referitor la modul în care
au fost realizate experimentele şi obţinute rezultatele. De aceea,
trebuie realizată o documentare selectivă în funcţie de sursa de
publicare, autorul, data la care a apărut publicaţia şi relevanţa
pentru studiul experimental ce urmează fi realizat. O atenţie
specială trebuie acordată selecţiei literaturii ştiinţifice culese de pe
Internet.
Publicaţiile ştiinţifice studiate şi selectate trebuiesc notate
cu mare atenţie. Pentru a constitui viitoarea bibliografie la lucrarea
prin care se comunică rezultatele cercetării (referat ştiinţific de

4
 TEHNICĂ EXPERIMENTALĂ ŞI BIOETICĂ

literatură, lucrare de diplomă sau de disertaţie, sau chiar o lucrare

ştiinţifică ce urmează a fi publicată într-o revistă de specialitate),
este nevoie de numele complet al autorilor, titlul complet, numele
revistei care a publicat articolul, numărul volumului, numărul
paginii, editorul, anul apariţiei.

Exemplu:
În cazul cărţilor ce vor fi citate ca bibliografie:
1. Smith, J.E., Biotechnology, Cambridge University Press,
Cambridge, p. 76-102, 2004
2. Pană, C.O., Biotehnologii în nutriţia şi alimentaţia
animalelor, Ed. Coral Sanivet, Bucureşti, p. 89-114, 2000
3. Lehninger, A. L., Biochimie, vol I, Bucureşti, Editura
Tehnică, p. 179-208, 1987

În cazul articolelor publicate în reviste de specialitate:

1. Park, CB., Clark, DS., Sol-gel encapsulated enzyme
arrays for high-throughput screening of biocatalytic activity,
Biotechnol. Bioeng., 78 (2), 229-235 (2002)
2. Keay, L., Moser, P.W., Widdi, B.S., Proteases of the
Genus Bacillus. 1. Neutral Proteases, Biotechnol. Bioeng. 12 (1)
179-212, (1970)
3. Jiuhong, Y., Huangxian, J., Amperometric biosensor for
hydrogen peroxide based on hemoglobin entrapped in titania sol –
gel film, Anal. Chim. Acta, 486, 209-216, (2003)

2.4.2. Documentarea folosind sursele

electronice

Internetul este un sistem global de comunicare a datelor,

accesibil întregii lumi. Este o reţea a unei reţele care conţine
milioane de reţele private şi publice, din domeniul academic, al
afacerilor, al instituţiilor statului sau personale.

Internetul susţine surse şi servicii informaţionale foarte

diverse, cum sunt poşta electronică (e-mail), conversaţiile online,
transferul şi distribuţia de documente şi alte surse world wide web
(www).

5
 TEHNICĂ EXPERIMENTALĂ ŞI BIOETICĂ

Reţeaua www a fost creată în 1989 de către omul de ştiinţă

englez Tim Berners-Lee de la European Organization for Nuclear
Research (CERN) din Geneva, Elveţia şi a fost utilizată de public
începând din 1992.
World wide web (www) este o imensă colecţie de pagini
web, fiind astfel partea cea mai utilizată a internet-ului. Paginile
web pot fi vizualizate cu ajutorul navigatoarelor web (browser) (ex.
Internet explorer, Firefox, Opera, Apple Safari) şi sunt
interconectate prin intermediul link-urilor. Sute de noi pagini cu
informaţie se adaugă în fiecare oră la cele deja existente. Fiecare
pagină este localizată pe câte un server, iar acestea sunt
interconectate. Astfel informaţia este disponibilă oricui accesează
internet-ul. Paginile web conţin texte, grafice, tabele, imagini, filme
etc., orice poate prezenta interes.
Prin intermediul motoarelor de căutare (ex. Yahoo, Google),
pe baza cuvintelor cheie, Internetul constituie o sursă de
documentare rapidă şi foarte cuprinzătoare pentru oamenii din
întreaga lume.
Internetul s-a născut din nevoia de a comunica, de a
transmite şi accesa cât mai rapid noile informaţii aduse de
progresul foarte accelerat al tehnicii. Comunitatea academică din
universităţi a necesitat accesul la publicaţii, la cunoaşterea şi
promovarea ideilor şi rezultatelor cercetării ştiinţifice realizate în
diferitele zone ale lumii.
Astăzi, cu fiecare zi care trece, reţeaua web creşte cu o
viteză uimitoare. Tehnologia se dezvoltă rapid, iar informaţia nouă
conţinută în paginile web este indispensabilă pentru învăţământ,
cercetare, afaceri sau în scopuri personale.
În comparaţie cu metodele clasice de documentare
(biblioteca), reţeaua www permite o accesare rapidă şi completă a
informaţiei din întreaga lume. Internetul permite utilizatorilor să se
conecteze rapid la alte computere, iar informaţia găsită poate fi
stocată foarte uşor.

Documentarea ştiinţifică poate fi realizată pe internet prin

accesarea paginilor web utile în acest scop:
• www.sciencedirect.com,
• www.proquest.com,
• www.pubmed.gov,
• www.percid.be etc.

2.5. Identificarea, selectarea şi evaluarea

datelor de literatură găsite

Pentru identificarea literaturii de specialitate în ceea ce

priveşte experimentul ce urmează a fi realizat, este importantă
familiarizarea cu terminologia şi sursele de informare.

6
 TEHNICĂ EXPERIMENTALĂ ŞI BIOETICĂ

Sursele primare de documentare sunt materialele publicate

pe suport de hârtie şi pe suport electronic. Accesul la aceste surse
primare se face prin intermediul index-urilor, bazelor de date,
cuvintelor cheie etc.
Cele mai multe biblioteci academice utilizează sisteme de
clasificare similare pentru organizarea pe rafturi a cărţilor,
revistelor de specialitate sau a materialelor documentare de alt tip.
Cărţile pot fi identificate folosind fişele de bibliotecă, care în
general sunt clasificate în ordine alfabetică după numele autorului,
sau după subiectul abordat. Fiecare fişă conţine numele complet
al autorilor, titlul complet al cărţii, numărul volumului, editura care
a publicat cartea, când este cazul editorul, anul publicării, numărul
de pagini.
Căutarea articolelor publicate în reviste de specialitate în
biblioteci este relativ complexă, dar bibliotecarii specializaţi pot fi
de un real interes în facilitarea identificării materialelor ţintă.
Bibliotecile conţin, de cele mai multe ori, baze de date
pentru diferite domenii ştiinţifice. Astfel, unele reviste pot fi găsite
într-o bibliotecă, dar nu şi în altele.
În cazul revistelor de specialitate, pentru identificarea
articolelor interesante pentru tema propusă, utilizarea index-urilor
este etapa iniţială, foarte importantă şi eficientă.
Index-urile pot fi de autor, de subiect, de cuvinte cheie, etc.
Indexul de autor este util în cazul în care am identificat un
autor care a prezentat rezultate pe tema de cercetare
experimentală luata de noi în considerare şi dorim să studiem
toate publicaţiile sale succesive.
Index-ul de subiect ne permite aflarea studiilor realizate de
către mai mulţi autori, din ţări diferite, în perioade de timp diferite,
în domeniul nostru de interes.
Utilizarea cuvintelor cheie permite căutarea rapidă a
informaţiei în indexuri, pe baza acestora.
În index-uri, de obicei, găsim titlul lucrării, autorii, rezumatul
lucrării publicate in extenso în revista de specialitate, totodată fiind
specificate titlul revistei, volumul, pagina la care apare articolul şi
anul apariţiei, adresa de e-mail a autorului corespondent. Ulterior,
cu aceste date, dacă articolul a fost selectat ca fiind corespunzător
scopului nostru, putem căuta revista respectivă în bibliotecile care
o deţin şi putem achiziţiona o copie a acestei lucrări. În cazul în
care revista ştiinţifică nu se găseşte în bibliotecile la care avem
acces, este posibilă cererea articolului direct de la autori, utilizând
poşta electronică (e-mail).
Internetul este o bibliotecă electronică imensă, ce deţine un
volum foarte mare de informaţie.
Efectul tehnologiei asupra comunicaţiilor pe teme
profesionale este evident. Putem trimite sau putem primi informaţii
cu viteze fenomenale, în intervale de timp extrem de scurte. Astăzi
cele mai multe biblioteci permit accesul la baze de date
electronice, prin utilizarea cuvintelor cheie reprezentative pentru
tema de cercetare experimentală.

7
 TEHNICĂ EXPERIMENTALĂ ŞI BIOETICĂ

Bazele de date accesate prin intermediul computer-ului

sunt foarte avantajoase pentru orice documentare ştiinţifică. Într-
un timp scurt pot fi găsite un număr mare de titluri bibliografice, în
diferite domenii. Dezavantajul prezentat de acestea este că, multe
dintre bazele de date nu oferă informaţii din perioada
premergătoare anilor 1970-1980.
Foarte multe dintre revistele de specialitate apar acum şi
sub formă de publicaţii electronice şi ne oferă informaţiile de ultimă
oră din domeniul pe care dorim să-l studiem.

Exemplu:
• Journal of Cereal Science
• Animal Behaviour
• Animal Feed Science and Technology
• Animal Reproduction Science
• Annales de Génétique
• Annual Review of Fish Diseases
• Applied Animal Behaviour Science
• Aquacultural Engineering
• Aquaculture
• Aquatic Toxicology
• Aquatic Living Resources
• Aquatic Ecosystem Health and Management
• Bioavailability of Nutrients for Animals
• Cell
• Fisheries Research
• Journal of Agricultural Engineering Research
• Livestock Production Science
• Livestock Science
• Research in Microbiology
• Reviews in Fisheries Science
• Reviews in Molecular Biotechnology
• Small Ruminant Research etc.

Dar, un studiu bibliografic serios necesită cunoaşterea

primelor rezultate în tema aleasă, înainte de realizarea bazelor de
date electronice, iar acestea se găsesc în biblioteci.
După găsirea materialului documentar, acesta trebuie
neapărat selectat pentru a reţine doar articolele relevante,
credibile pentru tema de cercetare propusă şi a îndepărta pe cele
neconcordante cu scopul propus.
Pentru a realiza selecţia cât mai rapid şi eficient, trebuie
dezvoltată o tehnică rapida, eficientă ca timp care permite
clasificarea lucrărilor fără a citi tot conţinutul articolului. Astfel,
dacă titlul pare a fi pertinent se citeşte rezumatul. Dacă acesta
conţine informaţie care pare utilă, se citesc concluziile şi datele
relevante prezentate în tabele şi figuri, sau metoda utilizată.
Parcurgând aceste informaţii putem alege dacă este importantă
citirea întregului articol sau nu. Dar, citarea ca sursă bibliografică a

8
 TEHNICĂ EXPERIMENTALĂ ŞI BIOETICĂ

lucrării unui autor presupune cunoaşterea deplină a conţinutului

acesteia şi a ceea ce susţine autorul.
Credibilitatea surselor bibliografice este asigurată de autor,
de editor şi de scopul urmărit la publicarea articolului şi se impune
prudenţa în această privinţă, mai ales în cazul informaţiilor găsite
pe Internet.

Aprecierea relevanţei şi credibilităţii datelor de literatură

identificate se poate realiza dacă avem în vedere:
• utilitatea informaţiei în ceea ce priveşte obiectivele
propuse şi relevanta la tema de cercetare abordată
• credibilitatea autorului – pentru un autor fără
renume în lumea ştiinţifică trebuie verificată afilierea la o
universitate
• credibilitatea editorului – revistele ştiinţifice de
specialitate publică doar articole recenzate de alţi oameni de
ştiinţă, care verifică calitatea ştiinţifică a cercetării experimentale
efectuate şi în aceeaşi măsură calitatea limbajului utilizat
• bibliografia citată – aceasta trebuie să fie în
concordanţă cu tema studiată, clar şi complet redactată
• calitatea ştiinţifică a metodei experimentale –
metoda utilizată trebuie să fie completă şi reproductibilă
• interpretarea obiectivă a datelor experimentale –
prin folosirea testelor statistice cunoscute şi adecvate
• credibilitatea informaţiilor descărcate de pe
Internet – trebuiesc avuţi în vedere autorul si editorul responsabili
pentru informaţie, existenţa link-urilor la alte surse credibile,
designul paginii web, care în cazul universităţilor recunoscute este
standard şi conservator.

Odată ce s-a realizat identificarea, selectarea şi evaluarea

datelor de literatură găsite, acestea trebuiesc înmagazinate într-o
bază de date. O bază de date de literatură este sistemul
informaţional automatizat alcătuit din date ştiinţifice găsite în
literatura de specialitate şi dintr-un sistem de căutare, de păstrare
şi de prelucrare a informaţiilor.
O astfel de bază de date permite accesul rapid şi punctual
la informaţia stocată.

2.6. Redactarea unui referat ştiinţific de

literatură (referat bibliografic eng. review)

Referatul ştiinţific de literatură (review) reuneşte într-un

singur studiu informaţiile publicate de alţi cercetători, până în
momentul actual, pe o anumită temă aleasă spre cercetare. El
poate fi un studiu independent, sau constituie un capitol la o
lucrare de diplomă sau la o lucrare ştiinţifică.

9
 TEHNICĂ EXPERIMENTALĂ ŞI BIOETICĂ

Acest studiu al bibliografiei de specialitate are rolul de a

justifica munca de cercetare, de a stabili ce metode pot fi utilizate,
sau pur şi simplu de a aduce noi contribuţii la cunoaşterea
subiectului în cauză.
Un subiect poate fi mult mai uşor înţeles dacă după citirea
şi studierea rezultatelor obţinute de alţi cercetători pe domeniul
respectiv, acestea sunt reunite şi sistematizate într-o lucrare
cuprinzătoare şi obiectiv prezentată.
Referatul ştiinţific de literatură foloseşte ca surse
bibliografice cărţi, monografii şi articole ştiinţifice publicate în
reviste de specialitate.
Pentru a scrie cât mai bine un referat ştiinţific de literatură
este indicat să se parcurgă o serie de etape.
Ca şi în cazul documentării, trebuie urmărite scopul şi
obiectivele pentru care se realizează cercetarea ştiinţifică şi
implicit referatul ştiinţific de literatură. Documentarea bibliografică
odată realizată, trebuie citită cu mare atenţie, pentru familiarizarea
cu rezultatele găsite. Acum începe şi organizarea referatului de
literatură prin stabilirea capitolelor şi subcapitolelor ce vor fi
tratate: istoric al studierii subiectului, metode utilizate de alţi
cercetători, adevăruri şi realităţi care vin să sprijine obiectivele
urmărite, argumente pro şi contra asupra fenomenului studiat etc.

Dacă se urmăreşte studierea subiectului de interes de mai

mulţi cercetători pe o perioadă mai lungă de timp, poate fi utilă
prezentarea rezultatelor în ordine cronologică. În cazul în care
există puncte de vedere diferite asupra subiectului, trebuie
prezentate opiniile diferite observate şi compararea teoriilor ce
stau la baza acestor observaţii.
Fiecare sursă bibliografică consultată şi utilizată la
realizarea referatului ştiinţific de literatură trebuie citată în text.
Totalitatea surselor bibliografice consultate va constitui capitolul
de bibliografie neapărat necesar de la sfârşitul studiului.
Pentru a porni mai uşor în scrierea referatului de literatură,
este bine să se înceapă doar cu 4-5 surse bibliografice (cărţi şi
articole). Se stabileşte linia generală a referatului şi se
consemnează informaţia cuprinsă în susrsele bibliografice
studiate. Atenţie! Informaţia din articolele şi cărţile consultate nu
trebuie prezentată în blocuri succesive, aşa cum apare în sursele
bibliografice consultate. Consemnarea trebuie să prezinte
rezultatele publicate de alţi cercetători într-o ordine logică şi
firească, obţinându-se un text fluent, uşor de citit şi de înţeles.
După epuizarea celor 4-5 surse bibliografice, pot fi abordate
şi alte articole de interes, iar ideile conţinute de acestea pot fi
inserate sau adăugate în textul anterior obţinut. La fiecare
adăugare de text trebuie revizuită fluenţa cu care se face trecerea
de la un punct de vedere la altul. Această fluenţă rezultată din
modul de exprimare şi corectitudinea gramaticală a textului.
De exemplu, este plictisitor de citit un text care sună în felul
următor: „autorul 1 a observat că…”, „autorul 2 a observat că…”,
„ceea ce a observat autorul 3 este că…”, „autorul 4 de asemenea

10
 TEHNICĂ EXPERIMENTALĂ ŞI BIOETICĂ

a observat că…”. De aceea, verbul a observa se poate înlocui cu

alte verbe, cum sunt a demonstra, a prezenta, a sugera, a raporta,
a găsi, a concluziona, a nota etc.
Demararea frazelor prin folosirea unor cuvinte de început
diferite contribuie de asemenea la obţinerea unui text frumos şi
plăcut. De exemplu: „În studiul realizat de…”, „La începutul
anilor…”, Autorul X a …”, „Aşa cum spunea şi…” etc.

Teste de verificare

1. Cum se planifică documentarea ştiinţifică?

2. Cum se redactează un referat ştiinţific de literatură?

11