UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU”

Facultatea de Drept
Programul DEI

TITLUL: ETAPELE PROCESULUI DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ

Disciplina Etică și integritate academică

Profesor coordonator
Lect.univ.dr.Elena Ștefan

Student
Neacșu Ioana-Ana,IF

Bucuresti
2020
 INTRODUCERE

În ceea ce privește o lucrare științifică , realizarea acesteia constă într-un proces complex din
punct de vedere intelectual , proces care are în vedere mai multe etape până la obținerea unei
forme finale.Alegerea , informarea , documentarea unei teme , redactarea lucrării ,dar și
prezentarea lucrării sunt unele dintre etapele specifice realizarii unei lucrări științifice.

Una dintre întrebarile premergătoare realizării unei lucrări științifice este aceea de indentificare a
naturii lucrării .Care lucrări sunt considerate a fi științifice si de ce anume?

Fac parte din tipologia lucrării științifice tratatele de specialitate elaborate de colective
academice , dar si simplele referate tematice ale studenților.

Având în vedere toate aceste detalii, alegerea acestui subiect a avut ca și scop principal punerea
în valoare a acestei teme importante , temă cu care am avut contact înca din primii ani de scoala
prin simplele referate tematice cu diferite teme, fiind poate nu atât de conștienți de importanța
acesteia , crezând ca acele referate din scoala nu se aproprie nici pe departe de caracterul
științific .

Scopul alegerii acestei teme este unul informativ atat pentru publicul larg, cât si pentru
propria persoană, avand in vedere faptul ca în timpul documentarii pentru acest subiect , s-au
acumulat informații ce vor fi folosite în viitorul apropiat pentru redactarea unor lucrări cu
caracter științific.

În timpul vietii,în scoala sau în afara acesteia , cu siguranta fiecare dintre noi s-a lovit de acest
subiect, de aceea am luat de cuviință faptul ca , realizând acest proiect , etapele realizarii unei
lucrări științifice vor deveni mult mai clare , totodata fiind astfel cunoscute ,se vor respecta si
criteriile de ordine .
 CONȚINUT LUCRARE

Pentru o aprofundare a temei , cât și pentru întelegerea Cerc acesteia , trebuie clarificată pentru
început noțiunea de cercetare științifică. Pentru a o defini o putem clasifica ca o activitate
creatoare si sistematica, o activitate intensă de cautare , producere si promovare a cunoștintelor
științifice fundamentale , având ca scop mărirea si îmbogațirea volumului de cunoștințe ,
cunoștințe ce fac parte din toate domeniile .

Nu poate exista știință fară cercetare,dar în egala măsură nu se poate face cercetare științifică in
afara cadrului strict al regulilor științifice.Totodata cercetarea mai poate fi definită ca fiind
efortul de a dobandi noi informații, activitate realizată în scopul găsirii de noi răspunsuri.

Exista o serie de motive în scopukl cărora cercetarea este realizată , printre care se numără:

1.În scop universitar pentru obținerea unei diplome , fie ea licență, master , doctorat, diplome
necesare pentru a atesta faptul că s-au realizate anumite cursuri.

2.Pentru a obține o serie de beneficii profesionale precum promovările în mediul academic , care
sunt condiționate de titlul de doctor

3.Pentru a îsi îndeplini o plăcere proprie , o plăcere intelectuală, pentru a dobandi cunoștinte noi

4.Cercetare științifica realizată pentru a servi societatea , adaugand astfel un plus de informatii ,
un plus de cultura , de care se poate folosi publicul larg, astfel realizandu-se un progress al
societatii.

5.Cercetare științifică pentru a caștiga un venit .Veniturile pot fi alocate nu doar institutiilor de
cercetare științifică , ci si Universitatților care au la randul lor nevoie de astfel de venituri
suplimentare.

Cercetarea științifcaă la randul ei poate fi catalogată și împartiță in mai multe categorii ,printre
care se numara :

1. Cercetarea stiintifica teoretica , sau asa numita cercetare științifică fundamentală : se mai
poate numi ca fiind cercetarea pura folosita pentru dezvoltarea teoretică, avand la bază
formularea de idei abstracte si de modele explicative.
 2. Cercetarea științifică empirică, opusă cercetării teoretice este al doilea tip de cercetare,
aceasta avand la baza o observare dicreta a realitatii,desi aceasta porneste cu o serie de
concepte si modele ce fac parte din sfera teoreticului, verificand astfel teoria , insa prin
concluziile sale poate contribui la o imbogatire a teoriei.

Având aceste notiuni definite si bine documentate , este mult mai usor de trecut la
proiectarea efectiva a unei cercetari științifice si a tot ce inseamna ea. Pentru a ajunge la
rezultatul final ,trebuiesc întrunite anumite conditii de fond si forma si trebuiesc urmate
anumite etape pentru.

In primul rand , pentru a putea fi considerate o cercetare științifică aceasta trebuie sa

îndeplinească anumite conditii printre care se Numara:

1.Claritatea scopului si obiectivelor pe care cercetarea le are

2.Un plan al activitatii de cercetare care sa fie bine realizat, astfel incat sa fie posibila atingerea
obiectivelor

3.Corectitudinea datelor

4.O analiza corecta a datelor

5.Concluziile obtinute in urma cercetarii sa fie in conformitate cu rezultatele obtinute

6.Una dintre cele mai importante conditii care trebuie indeplinita este accea ca cercetatorul ,
persoana care realizeaza lucrarea sa fie onesta si totodata competenta,

ETAPELE CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

1.Un prim pas important si esential in realizarea unei lucrari de cercetare este acela de alegere a
temei.Exista numeroase modalitati de alegere a unei teme , trebuiesc luate in calcul mai multe
surse inspirationale precum: consultarea unui expert din domeniul respectiv(profesor.
cercetatori;activitatea proprie dintr-un anumit sector ,sau chiar lectura si informarea din
domeniul respectiv , consultarea materialelor .
In consecinta, fiecare cercetare debuteaza cu formularea unor probleme, precum: problemele
teoretice, probleme educationale, probleme factual-teoretice, probleme psihosociale.

Concomitent cu algerea temei, cercetatorul trebuie sa demareze o documentare intensiva pe tema

aleasa , pentru a lua in calcul toate optiunile de inspiratie , toate informatiile puse la indemana
publicului larg , o documentare pe tema aleasa .

Desi teoretic , aceasta etapa poate fi considerata una dintre cele mai usoare , daca nu , pentru o
serie de cercetatori , poate fi considerata cea mai usoara etapa in procesul cercetarii ,in realitate
aceasta este cea mai complexa , cea care aduce in viitorul apropiat cele mai multe probleme si
intrebari . De ce este aceasta etapa considerata cea mai grea?

Pentru a iesi in evidenta , pentru ca ne dorim un rezultat inedit si nou, tindem sa gresim atunci
cand alegem tema cercetarii. Alegem intotdeauna teme multe prea ample , unde informatia
lipseste , sau in polul opus , teme mult prea simple , abordate de prea multe ori , astfel incat
informatia este lipsita de noutate , lucrarea devenind astfel doar o reformulare de idei deja
enuntate de multe prea multe ori. Alegerea temei trebuie gandita indelung , analizata cu atentie.
Tema trebuie intr-un anumit fel sa se muleze pe aspiratiile noastre , pe personalitatea noastra ,
astfel incat atunci cand va trebui discutata efectiv , cuvintele vor veni de la sine , fiind un subiect
pe care l-am ales din placere , un subiect abordabil care sa ne reprezinte, astfel lucrarea va avea
un rezultat desavarsit.

2.A doua etapa in realizarea procesului de cercetare sttintifica este reprezentata de formularea
ipotezelor . Ce sunt ipotezele?

Ipoteza, desi poate fi definita intr-o multitudine de moduri, se ia in calcul definitia data de Lazar
Vlasceanu care afirma ca „ipoteza este un enunt predictiv conditional cu privire la relatia dintre
atributele , variabilele care caracterizeaza unitatile primare sau structurile analizate „. Aceasta
ddfinitie se afirma si se evidentiaza prin deosebita complexitate pe care o atribuie definirii
ipotezei . O definitie mai simpla , dar la fel de lamuritoare , poate fi considerata aceea a lui Ion
Marginean care afirma „ ipoteza este un enunt referitor la relatia dintre doua sau mai multe
fenomene „.
Dupa ce a fost stabilita definitia ipotezei , se adauga faptul ca aceasta este de doua tipuri: ipoteza
factuala si ipoteza teoretica.

O ipoteza este considerata a fi corecta din punct de vedere logic aceastra trebuie sa fie empiric
verificabila in vederea validarii si integrarii sale teoretice .

Ipotezele trebuie sa intruneasca anumite conditii metodoligice pentru a putea fi considerata

corecta :

1.ipoteza trebuie sa fie corecta din punct de vedere formal

2.orice ipoteza se bazeaza intr-o anumita masura pe cunoasterea prealabila si ca atare si totodata
trebuie sa fie compatibila cu cunoasterea stiintifica precedneta

Astfel , in urma cercetarii si documentarii reiese faptul ca ipotezeza , in esenta ei , pentru a

indeplini conditiile mai sus impuse si explicate de validitate , ea trebuie sa indeplineasca cele
doua calitati esentiale. Prima calitate pe care ipoteza trebuie sa o indeplineasca tine de faptul ca
aceasta prin datele oferite de cercetare sa poate fi validata , sa fie testabila. Pentru a testa o
ipoteza este necesara construirea unui plan de observatie in functie de tema aleasa pentru
cercetare. A doua calitate pe care o ipoteza trebuie sa o indeplineasca este aceea de a fi
plauzibila, sa fie compatibila cu restul cercetarii, sa aibe in vedere de a prezenta consistenta
interna , nu externa.

Pentru a clarifica conceptul de ipoteza , vom folosi un exemplu. Se presupune ca tema aleasă este
„Stima de sine la adolescenții delicventi” . Pornind de la tema , ipoteza va fi : statutul de
delicvent care acesta la randul sau determina si provoaca un nivel ridicat al stimei de sine in
cazul adolescentilor.

In cazul in care , rezultatul final al cercetarii se afla in contradictie cu ipoteza , atunci ipoteza va
fi respinsa .In acest caz reiese faptul ca , o ipoteza nu poate fi dovedita , ci mai degraba sustinuta
prin intermediul etapelor de testare stiintifica si atfel se poate spune despre acesta ca fiind
adevarata.

A treia etapa a procesului de cercectare stiintifica este reprezentata de constructia

variabilelor sau operationalizarea.
O prima intrebare reiese inca de la inceput. Ce sunt variabilele si ce scop au acestea in procesul
cercetarii stiintifice?

Conceptul de variabila desemneaza orice fenomen psihosocial care are proprietatea de a varia in
functie de moment , loc, colectivitate , individ , indifferent de natura fenomenului respectiv.

Stabilirea si alegerea variabilelor este realizata prin analizarea atenta a literaturii de specialitate ,
a altor cercetarii , dar si prin utilizarea imaginative.

Variabilele sunt de mai multe tipuri:

1.variabilele sociodemografice ce presupune definirea varstei, genului , locului de munca, starii

civile,nivelului de instruire .

2.variabilele atitudinale si comportamentale care , la randul lor, caracterizeaza individualitatea

unei persoane din punct de vedere al comportamentului si al aptitudinilor

3.variabile socio-structurale. Acestea fac referire la tipul grupurilor in care este integrata
persoana investigata, pozitia in stratificarea sau ierarhia sociala.

Totodata variabilele sunt in stransa legatura cu ipotezele . pentru ca ipotezele sa fie verificabile ,
vaiabilele trebuie sa fie in numar suficient.

Sunt variabile urmatoarele : concepte , dimensiuni , indicatori, in masura in care au proprietati ce

se pot modifica in functie de anumite criterii.

Conceptele in functie de continut sunt de doua tipuri, potrivit lui Septimiu Chelcea. Primele
concepte sunt acelea care desemneaza unitati sociale , precum oamenii, grupurile , colective . Al
doilea tip de concepte sunt cele care se refera la calitatile obiectelor sociale .

Ce sunt dimensiunile?

Dimensiunle , prin natura lor , se refera la acele aspecte care prezinta un anumit grad de
generalitate al domeniului cercetat.

Indicatorii , la randul lor , pot fi definitionali , empirici si de inferenta , in functie de

caracteristicile pe care le indeplinesc.
 Al patrulea pas in vederea realizarii unei cercetari stiintifice este reprezentat de stabilirea
metodelor de cercetare si elaborarea instrumentelor de culegere a datelor

Acest pas este unul foarte important deoarece toate metodele si materialele de cercetare trebuiesc
atent selectionate atfel incat continutul cercetarii sa fie unul corespunzator cerintelor. Aceasta
erapa este conditionata de resursele puse la dispozitie cercetatorului pentru informare , dar si de
imaginatia acestuia , fiind foarte importanta totodata si originalitatea. Trebuiesc alese materiale
de informare ce se muleaza pe tema aleasa , care se afla in concordanta cu aceasta . Materialele
de informare trebuie sa fie in numar cat mai mare , dar totodata diversificate pentru a nu exista
problema repetitie.

Determinarea unitatilor sociale si a populatiei investigate reprezinta al cincilea pas .

Unitatile care pot consitui si reprezenta surse veritabile de date sunt indivizii, grupurile ,
organizatiile , societatile . In realizarea acestui proces de colectare de date sunt necesare trei
etape :

1.Stabilirea colectivitatii statistice

2.Gruparea unitatilor

3Alegerea esantionelor asupra carora urmeaza sa se realizeze investigatia propriu-zisa

Toate aceste operatiuni trebuie sa vizeze tema aleasa .

La ce se refera colectivitatile statistice? Colectivitatile statistice reprezinta grupurile , indivizii ,

persoanele implicate in cercetare , care ofera informatii legate de tema aleasa.

Desi in orice situatie ideala de cercetare , s-ar permite abordarea si studierea intregii populatii
care reprezinta obiectul de studiu al cercectarii, in realitate , insa, acest lucru este aproape
imposibil , de accea se necesita o ensationare a populatiei. La ce se refera esantionarea?

Esantionarea consta in alegerea unui anumit numar din totalitatea populatiei care fac parte din
stiudiul de cercetare cu scopul de a ase ajunge la un grup de persoane relativ restrans cu
caracteristici reprezentative pentru studiul nostru. Exista doua moduri de catalogare a
esantionarii. Aceasta poate fi aleatoare , atunci cand toti au sanse egale de a fi alesi , si
nealeatoare , care presupune alegerea indivizilor dupa anumite criterii atent stabilite.
Al saselea pas in vederea realizarii unei cercetari stiintifice este reprezentat de aspectul practic ,
cercetarea si documentarea efectiva pe teren .Aceasta etapa este in stransa legatura cu
esantionarea , deoarece pe esantionul ales se aduna infiormatiile pentru cercectare cu ajutorul
metodelor specifice precum interviul , chestionarul , observatie .

Acest pas este unul foarte important in adunarea datelor necesare cercetarii stintiice .

Odata incheiat acest pas , procesul de cercetare stiintifica devine unul mai clar, avand deja aleasa
tema , ipotezele , dar si informatiile selectionate atat din lucrarile de specialitate cat si din
documentare de pe teren . Urmeaza pasul numarul opt , acesta constand in prelucrarea efectiva a
informatiilor .

Prelucrarea datelor este un pas foarte important in realizarea unei cercetari corecte , un produs
finit corespunzator cerintelor pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a putea fi considerata
veritabila.

In primul rand se va incepe cu o selectionare a datelor . In timpul pasului de documentare ,

cercetatorii au adunat o serie de informatie , insa nu toate aceste informatii se muleaza pe subiect
cu totul . Munca de prelucrare consta intr-o lectura atenta a tuturor informatiilor si alegerea celor
mai potrivite.

Din punct de vedere tehnic , cele mai multe prelucrari se realizeaza electronic, iar in cazul
cercetarilor de mai mica amploare, prelucrarea se poate realiza si manual.

Analiza datelor si redactarea raportului de cercetare reprezinta unul dintre ultimii pasi pe care
trebuie sa-i avem in vedere pentru incheierea proceslui de realizare .

Odata ce datele sunt prelucrate , acestea trebuie sa treaca printr-un ultim proces , acela de
analiza, proces prin intermediul caruia se vor explica informatiile prelucrte.

Raportul de cercetare trebuie sa cuprinda tot parcursul proceslui de cercetare , toate etapele
necesare procesului de cercetare..

Ultimul pas trebuie sa fie reprezentat de concluzii. Prin concluzii , sistetizam tot continutul
lucrarii pentru identifica toate subiectele abordate si o reclarificare a cercetarii. Concluziile sunt
urmate de comunicarea rezultatelor cercetariisi eventuale recomandari , iar daca se necesita o
reeditare in procesul tehnorealizarii.
Pentru a clarifica foarte bine subiecul si totodata pentru a nu exista nelamuriri se va lua in calcul
urmatoarea schema ce curpinde toti pasii necesari procesului de cercetare stiintifica:

Formularea si alegerea temei

Formularea ipotezelor

Construirea variabilelor

Determinarea populației investigate

Documentarea pe teren

Prelucrarea datelor

Concluzia

Comunicarea rezultatelor
 CONCLUZII

In vederea realizarii unei cercetari stiintifice se iau in calcul mai multe etape pentre ca astfel
rezultatul finit sa fie unul corespunzator cerintelor.

In primul rand , am inceput cu definirea termenului de cercectare .