Statistică Biologică

Noțiuni de bază

Statistica matematică este o ramură a matematicii aplicate care se ocupă cu gruparea, analiza
și interpretarea datelor referitoare la un anumit fenomen în scopul obținerii unor previziuni
privind desfășurarea sa ulterioară.
Populație statistică: o mulțime de elemente, obiecte care au un anumit număr de însușiri
comune.
Populație biologică: o comunitate de indivizi care ocupă același areal, au aceeași amplitudine
de variație a eredității, se reproduc în același mod și au suferit aceeași acțiune a selecției.
Cerința ca o mulțime să constituie o populație este ca elementele sale să aibă cel puțin o
caracteristică comună (caracteristică=însușire, proprietate).
Caracteristicile sunt exprimate cu ajutorul unor valori ale variabilelor analizate.
Variabilă: entitate care poate lua valori diferite (este acea proprietate a unui fenomen, obiect
sau proces care poate să ia diferite valori, deci poate să varieze).
Clasificarea variabilelor:
1. Variabile cantitative (sunt asociate caracteristicilor cantitative): – sunt generate de
efectuarea unei măsurători. Rezultatul măsurătorii este un număr care poate fi încadrat
în una din situațiile:
- Variabile cantitative continue: - iau valori într-un interval de numere reale
(exemplu: înălțimea unei persoane adulte se poate aprecia că este un număr din
intervalul [1,35m;2,10m])
- Variabile cantitative de tip discret: - iau un număr finit de valori (exemplu: o familie
poate avea 1, 2, 3, 4, …, n copii)
- Interval: distanța dintre două puncte (pe o scală are o semnificație precisă)
2. Variabile calitative (atribute) – exemplu: culoarea florilor
- Se recomandă a fi ordonate atunci când iau valori asociate următoarelor tipuri de
scale
Scală nominală: - variabile clasificate în grupuri distincte pe baza unor caracteristici
(exemplu: variabila culoarea florilor cu variantele alb, roz, roșu, variabila gen cu
valorile M/F); grupurile nu pot fi ordonate
Scală ordinală: - clasificare ordonată după ranguri (mic->Mare), ierarhia
taxonomică (specie ->clase), variabila calificativ (insuficient->foarte bine); nu se
specifică distanța dintre ranguri
Constantă: - un număr specific care rămâne același indiferent de condiție.
Dată/date: - valoare pe care o ia o variabilă pentru un subiect dat (reprezintă unitatea
statistică).
Observație: In practică nu se lucrează direct cu populația deoarece aceasta cuprinde un număr
foarte mare de indivizi , iar în anumite cercetări se dispune de o cantitate limitată de material
de analiză.
Selecție (lot, probă, eșantion): subcolectivitate a populației, extrasă din aceasta respectând
următoarele condiții:
- Fiecare individ sau element al populației are aceeași șansă de a face parte din
selecție
- Extragerea indivizilor/elementelor din populație se face la întâmplare.
Statistica biologică oferă metode de studiu asupra unei selecții pe baza cărora se emit concluzii
ce sunt generalizate la întrega populație
Volumul selecției n: - numărul indivizilor/ elementelor ce alcătuiesc selecția
Fie X o caracteristică cantitativă studiată, corespunzătoare unei selecții de volum n.
Fie x1, x2, …, xk valorile distincte ale caracteristicii X.
Frecvența absolută a valorii xi, notată ni: reprezintă numărul de repetări a valorii xi.
x1 x2 x3 ... xk
n1 n2 n3 nk -> n1+ n2 +n3 + ... + nk = n
Frecvența relativă a valorii xi, notată fi, este raportul, fi=ni/n.

Modul de prezentare a datelor statistice

Repartiția de frecvențe: tabel cu două coloane ce conține valorile de observație distincte xi ale
caracterului studiat, ordonate crescător și frecvențele absolute ni ale acestora.

Dacă frecvențele absolute ale unei repartiții de frecvențe cresc până la un anumit număr și
descresc asemănător se spune că repartiția este simetrică (exemplu: repartiția normală).

Analiză statistică descriptivă: măsuri de centralitate (media, mediana, modulul), măsuri de

împrăștiere (varianța, abaterea standard, coeficientul de variație), măsuri de simetrie (asimetria
și boltirea).

Analiză statistică inferențială: rezultatele obținute în cazul unor selecții sunt generalizate la
întrega populație. Aceasta cuprinde estimatori statistici, intervale de încredere, teste statistice.

Statistică descriptivă. Indicatori ai repartițiilor de frecvențe.

Repartiția de frecvențe se poate caracteriza printr-o valoare sau mai multe valori, și anume
acelea care sunt cele mai reprezentative pentru toată repartiția.

1. Indicatori de poziție: sunt valori ce măsoară tendința centrală a repartiției de frecvențe.

Media, notată 𝑥,̅este o valoare aproximativă a valorii centrale a repartiției de frecvențe în
jurul căreia fluctuează valorile variabilei X.
Pentru o repartiție de frecvențe de forma (*)
(*) media, notată 𝑥̅ este
Mediana, notată cu 𝑀𝑒 , este acea valoare a repartiției de frecvențe care împarte valorile acesteia
în două părți egale ca număr (mediana este valoarea situată la mijlocul șirului valorilor).

Pentru a calcula mediana unui șir de valori, se ordonează șirul crescător iar apoi, în funcție de
paritatea numarului n, mediana se obține cu formula (1) sau (2).

Dacă n=2k+1 (n- impar), atunci Me = xk+1 (1)

𝑥𝑘 +𝑥𝑘+1
Dacă n=2k (n- par), atunci 𝑀𝑒 = (2)
2

Modulul (valoare modală, dominantă), notat 𝑀𝑜 este acea valoare a unei repartiției de frecvențe
căreia îi corespunde cea mai mare frecvență absolută.

2. Indicatori de variație: varianța, abaterea standard, coeficientul de variație

Dacă datele sunt puternic împrăștiate și nu se poate contura nici o tendință centrală, atunci
media aritmetică nu are nici o semnificație.

Varianța, notată 𝑆 2 este raportul dintre suma pătratelor abaterilor de la medie și numărul
gradelor de libertate. In general, numărul gradelor de libertate (GL)este egal cu numărul total
de valori din care se scade numărul condițiilor (legăturilor) la care sunt supuse aceste valori
(GL=n-1, unde n este volumul selecției).

𝑟𝑒𝑝𝑎𝑟𝑡𝑖ț𝑖𝑎 (∗)
⇔

Abaterea standard, notată S, arată cu cât se abat în medie valorile de observație față de media
𝑥̅ . Se calculează cu formula 𝑆 = √𝑆 2.

Observație: Majoritatea valorilor repartiției de frecvențe sunt cuprinse în intervalul

Coeficientul de variație, notat CV% al unei repartiții de frecvențe este raportul dintre abaterea
standard și media aritmetică. Acest coeficient arată ce procent din media aritmetică reprezintă
abaterea standard.