SCHIȚA ANALIZEI Baltagul

1.Încadrare

Roman tradițional:

expresie a vieţii satului românesc, a universului rural

ţăranul- „ principalul meu erou” ( Sadoveanu)

valorifică tradiții românești: oierit, sărbători, etc.

puternic înrădăcinat în credința creștină a poporului dar și în obiceiurile precreștine (vizita la baba
Maranda)

Roman mitic:

zugrăveşte o civilizaţie veche pastorală

valorifică mituri precum cel al transhumanței (Miorița) sau cel al coborârii în Infern (Isis și Osiris)

Roman realist, obiectiv:

narator obiectiv, omniscient, neimplicat

narațiunea la persoana a III-a

realismul descrierilor

tehnica detaliilor

elementele reale de cronotop (Bistrița, Vatra Dornei)

legătura care se stabilește între mediu și personaje

2. Tema

condiția muntenilor ancorați într-o societate pastorală arhaică

viaţa şi moartea într-un spaţiu specific tradiţional

călătoria- iniţiere şi cunoaştere pt. Gheorghiţă şi refacerea echilibrului prin răzbunarea morţii soțului

Secvența 1– povestea din incipit spusă de Nechifor la toate cumetriile surprinde câte ceva din
specificul muntenilor: fără multe înzestrări inative, însă cu inimă veselă și cu neveste iubețe

Secvența 2– noaptea petrecută de Gheorghiță lângă trupul tatălui contribuie la maturizarea acestuia

Viziunea despre lume– profund tradițională

3. Elemente de structură

Titlul:baltagul este arma crimei, iniţial o unealtă de lucru

obiect însuşit de răufăcători dar recuperat de erou

semn al răzbunării

denotă ceva din hotărârea și dârzenia muntenilor

Perspectiva narativă naraţiunea la persoana a III- a narator omniscient

cunoaşte totul despre personajele sale, se caracterizează prin obiectivitate

Construcţia subiectului

expoziţiune- satul Măgura Tarcăului

familia Lipan: Nechifor plecase la Dorna să vândă şi să cumpere oi, Vitoria- neliniştită de întârzierea
lui, Gheroghiţă- chemat de la stână

intriga- lipsa mare a soțului de acasă și hotărârea Vitoriei de a pleca în căutarea lui Lipan

desfăşurarea acţiunii: pregătirile pentru drum, călătoria la Piatra pt. a anunţa autorităţile de
dispariţia soţului, călătoria la Mănăstirea Bistriţa: închinarea şi spovedania, călătoria explorativă cu
un traseu labirintic: Bicaz- Călugăreni- Fărcaşa- Borca şi Cruci- Vatra Dornei şi Broşteni- Borca-
Subasa- Suha. Între ultimele sate cadavrul este regăsit- pregătirea pentru înmormântare.

punct culminant- intens dramatism- în faţa celor adunaţi Vitoria reconstituie traseul soţului dispărut,
spre disperarea criminalilor aflaţi de faţă.

pedepsirea vinovaţilor: Cuţui moare răpus de baltag şi câine iar Bogza e arestat

4. Statutul personajelor

Vitoria Lipan

personaj principal

figură reprezentativă pentru locuitorii munteni

„exponent al speței” (G. Călinescu) țăranului român

Nechifor

erou absent

în jurul lui se învârte toată acțiunea

tipul munteanului, stăpân al naturii, om cu „inima ușoară și blândă”, căruia îi plăcea să petreacă și să
binedispună lumea la nunți

reflectă imaginea ciobanașului din balada populară „Miorița”

5. Trăsături

Portret fizic esenţializat:

aproape 40 de ani, ochi căprui, gene lungi, părul castaniu

„frumuseţe neobişnuită în privire” – forţă interioară, inteligenţă

privirea îi era „dusă departe”- zbucium sufletesc=) frumuseţe sobră

Portret moral- 3 ipostaze:

ţărancă:

femeie energică şi hotărâtă

harnică şi pricepută în gospodărie

apără semnele şi rânduielile vechi, religioasă

are un simţ practic, plină de prevedere- înţelege absenţa soţului

fermitate- organizează cu tact gospodăria la plecare

inteligentă, se descurcă atunci când iese din spaţiul munţilor prima dată

are o logică bazată pe raţiune, descoperă ucigaşii

capacitate de analiză psihologică, abilitate de a se preface, diplomaţie- scena demascării

soţie:

iubire- caracterizare directă: „ abia acum înţelegea că dragostea ei se păstrase ca-n tinereţe”

credincioşie: caract. directă: „ n-am să mai am hodină cum n-are pârâul Tarcăului pân ce l-oi găsi pe
Nechifor Lipan”)

devotament: „ dac-a intrat el pe celălalt tărâm, oi intra şi eu după dânsul”

mamă:

asprime față de Minodora care nu avea voie cu băieți, coc, bluză și vals

veghează cu străşnicie la educaţia copiilor- legile morale nescrise

mentor pentru maturizarea lui Gheorghiţă