PROIECT DIDACTIC

Profesor
Data
Clasa: a VIII-a
Aria curriculară: Limba si comunicare
Obiectul: Literatura română
Subiectul: Baltagul, de M.Sadoveanu,
-momentele subiectului
Tipul lecţiei.de însuşire a cunoştinţelor
Durata: 50 minute
Obiective cadru: Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

Obiective de referinţă: să identifice valori etice şi morale într-un text,

exprimându-şi impresiile şi preferinţele;
utilizarea relaţiilor de sinonimie, de antonimie, de omonimie în
organizarea mesajului oral
sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite.
Obiective operaţionale

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

-să identifice momentele subiectului din lectura “Baltagul”

-să identifice elemente ce aparţin structurii narative a textului:elementele
expoziţiunii,construirea intrigii,rolul aşteptării în text, traseul personajelor, identificarea
criminalului, finalul textului.
-să încadreze textul în genul epic.
O3 – să interpreteze viziunea autorului asupra universului rural;

Strategia didactică:conversaţia euristică, explicaţia,descoperirea inductivă, lucrul cu

manualul.

Resurse materiale: tabla, creta, caietele elevilor, manualul,

Resurse umane clasă de elevi omogenă, 23 de elevi

SCENARIUL DIDACTIC
Moment organizatoric
- notarea absenţelor;
- asigurarea celor necesare lecţiei.

I. Actualizarea cunoştinţelor învăţate anterior

Profesorul aminteşte elevilor că în ora anterioară au efectuat lectura romanului “Baltagul”(fragmentul din
manual).
Prin întrebări profesorul verifică cunoaşterea textului şi a elementelor de vocabular.
-Care sunt personajele romanului?
Unde începe actiunea romanului.?
Numeşte trei localităţi din text prin care trec eroii în căutarea lui Lipan.
Indică formele literare ale cuvintelor:acu, cerca, stuh, să-i ieie,sara, învăliţi, bonditi, hodina, oloi, băiet
Care sunt sinonimele literare ale următoarelor regionalisme:oable, hudiţă,strachină,iarmaroc, jidov,au
purces, ţintirim.
Interpretaţi în contextul romanului expresiile:”Muierea-i muiere şi bărbatu-i bărbat”,”Dornele-s numai
pâraie..;câte neamuri atâtea Dorne”,”Eu te cetesc pe tine”.

II. Captarea atenţiei pentru activitatea didactică ce urmează

Profesorul anunţă titlul lecţiei şi obiectivele acesteia-MOMENTELE SUBIECTULUI-.Elevii îşi notează

pe caiete titlul lecţiei.
In ce gen literar aţi încadra acest text.De ce? Elevii îşi formulează argumentele.

III.Dirijarea învăţării
Elevii vor fi împărţiţi în 5 grupe de cate 4-5 elevi, fiecare având o culoare care reprezintă o anumita stare
sufletească şi prin care vor sublinia un anumit conţinut emoţional al fragmentului discutat.
Roşu-iubire,negru-tensiune,pericol, avertisment;galben-creator, elemente simbolice.; verde-optimism,
îmbunătăţire,albastru-retrospectivă.
Lectia va avea aspectul unor cadrane în care elevii vor nota in alb elemente ale mom subiectului şi
colorat alte aspecte considerate importante pentru înţelegerea textului.
  Care este, pe scurt, firul epic al romanului?
( Vitoria Lipan îşi aşteaptă soţul plecat de prea mult timp, la Dorna să cumpere oi. Văzând că nu se
mai întoarce se hotărăşte să plece în căutarea lui împreună cu fiul ei Gheorghiţă. Pentru plecare face o serie întreagă
de preparative gospodăreşti şi religioase. Reface apoi drumul până la Dorna, ia contact cu alţi oameni şi alte feluri de
societăţi decât cea cu care era familiară şi până la urmă, ajutată şi de prietenii pe care şi-i face pe drum îşi găseşte
soţul mort într-o râpă, dar descoperă totodată şi făptaşii crimei, pedepsindu-i pentru fapta nelegiuită prin aceeaşi
armă ce au folosit-o şi ei, însă, spre deosebire, în legitimă apărare.) .
In genul epic faptele sunt povestite de un narator-la ce persoană se face naraţiunea?
La persoana a III-a-narator omniscient

Care sunt momentele subiectului? Răspunzând la întrebare se va realiza pe tablă şi în caiete

următoarea schemă:
1.situaţia iniţială (expoziţiunea) – –cunoaştem satul de munte cu toate caracteristicile sale, facem
cunoştinţă cu câteva dintre personaje şi abia se schiţează trăsăturile Vitoriei Lipan.
2. intriga cap. IV-VI –dominată de tensiunea aşteptării, a incertitudinilor, a consultărilor şi a
preparativelor pentru plecare
3. desfăşurarea acţiunii - cap. VII-XIII –liniară, simplă, prezintă drumul parcurs de Vitoria şi
Gheorghiţă până în momentul descoperirii adevărului. Sunt prezentate: nunta, botezul,
înmormântarea, cu toate datinile fixate de veacuri.
4. punctul culminant) cap. XIV-XVI –dramatică, în care dominantă este săvârşirea actului
justiţiar, pe baza normelor morale ale poporului şi cu respectarea datinilor acestuia
5.situaţia finală( deznodământul) – cap. XVI– o prezintă pe Vitoria care ia frâiele gospodăriei în
mâinile sale şi începe rânduiala după datina străbună.

IV-Asigurarea feed-back-ului:
Se fac observaţii asupra felului cum s-a lucrat.ce culaore predomină în configurarea acţiunii
romanului?-elevii argumentează-negru, roşu,galben...
V-Temă:Povestiţi la alegere unul din episoadele din roman care au o tensiune dramatică deosebita.
 Schema tablei
BALTAGUL -Momentele subiectului-

Expoziţiunea-
-satul de munte, Vitoria Lipan îşi aşteaptă soţul plecat de prea mult timp, la Dorna să cumpere oi
-îşi aminteşte de soţul plecat,povestea pe care o spunea,îi fixează glasul în eternitate.
-obiceiurile muntenilor:transhumanţă, se conduc după ritmurile naturii,semnele vremii.

Intriga:-unele elemente sunt dispersate în expoziţiune

Tensiunile aşteptării devin greu de suportat, cere ajutor autorităţilor,treptat se încheagă decizia de a pleca în
căutarea soţului pierdut.
-visul,căutările la baba Maranda,postul,rugăciuni la icoana sfintei Ana de la manastirea Bistriţa,înstrăinarea
de lume
-sosirea lui Gheorghiţă o bucură,vede în el un sprijin
pregătirile de drum şi confecţionarea unui baltag binecuvântat de părintele Daniil

Desfăşurarea acţiunii:
- prezintă drumul parcurs de Vitoria şi Gheorghiţă până în momentul descoperirii adevărului. Sunt
prezentate: nunta, botezul, înmormântarea, cu toate datinile fixate de veacuri. Momentul plecării este
simbolic-după sărbătorile de iarnă,
merge pe drumul străbătut totdeauna de ciobanii de la munte.
Deosebit talent în a cerceta oamenii pe acre îi îtâlneşte în drum
-află că Lipan a juns la Dorna cu oile, că a fost însoţit de doi oameni-Calistrat Bogza şi Ilie Cuţui .
-La Suha îl găseşte pe Lupu,câinele lui Nechifor,pripăşit în curtea unui gospodar.
Ageră la minte ,ea deduce că tragedia s-a petrecut între Suha şi Sabasa.Nerobosită, cercetează împrejurările
şi cu ajutorul câinelui descoperî trupul soţului ei într-o prăpastie.
-cerceând, vede căpăţâna spartă de baltag.
Îndeplineste rânduielile sacre:priveghiul, face planuri de înmormântare.
-autorităţile deschid o anchetă.

Punctul culminant: săvârşirea actului justiţiar, pe baza normelor morale ale poporului şi cu respectarea
datinilor acestuia.
-praznicul înmormântării este un moment tensionat deoarece au fost invitaţi şi cei doi tovarăşi ai lui Lipan.
Vitoria reconstituie în minte şi cu glas tare întâmplările petrecute,aduce vorba despre baltag,face o descriere
minuţioasă a drumului oierilor între Suha şi Sabasa.Calistrat îşi pierde cumpătul şi se aruncă asupra lui
Gheorghiţă, care dă drumul câinelui.
Calistrat este lovit cu baltagul în frunte şi mărturiseşte crima comisă.
Vitoria se simte uşurată, stiind că s-a făcut dreptate.
-se gândeşte la împlinirea până la capăt a datinei.

Deznodământul:
-Vitoria face planuri de viitor,ia în mână hăţurile gospodăriei şi viaţa îşi urmează cursul firesc.