BALTAGUL

de MIHAIL SADOVEANU
ROMANUL OBIECTIV / REALIST
Romanul este opera epic, n proza, de mare ntindere, cu o actiune desf
asurata pe mai multe planuri si la care participa un numar mare de personaje.
Trasaturile romanului obiectiv:
si propune sa reflecte existenta obisnuita
universul fictiv al operei literare este construit dupa principiul veros
imilitatii
constructia subiectului respecta ordinea cronologica
incipitul se afla ntr-o strnsa legatura cu finalul
incipitul prezinta cadrul actiunii, fixeaza timpul, reuneste cele mai im
portante personaje din roman
actiunea se desfasoara coerent, fara aparitia unor situatii neprevazute,
evolutia ei putnd fi anticipata
finalul este nchis, rezolvnd conflictele si nepermitndu-i cititorului alte
interpretari
personajul este reprezentativ pentru o categorie sociala sau umana, fiin
d deseori vorba de tipuri
naratorul este omiscient, relatnd la persoana a III-a, neutru si impersoa
nl, fara sa emita judecati de valoare, sa comenteze faptele sau sa explice situa
tiile
BALTAGUL -Mihail Sadoveanu
Debuteaza n anul 1904 cu patru volume de povestiri: Povestiri, Soimi
i, Dureri nabusite, Crsma lui mos Precu. Momente importante n evolutia autorului n p
lan estetic sunt romanele Baltagul (1930), Creanga de aur (1933), Noptile de Snzi
ene (1934) si Fratii Jderi (1935-1942). Temele operei sale sunt foarte variate:
copilaria, natura, viata taranilor, iubirea, natura, istoria, calatoria, povesti
rea.
Baltagul, publicat n anul 1930, este un roman polimorf, realist si
simbolic n acelasi timp, ncadrndu-se ntr-un tip aparte de realism, si anume realismu
l mitic. Actiunea este structurata n functie de doua planuri narative: unul reali
st si unul mitic. Coordonata realista a structurii romanului se refera la calato
ria pe care o face Vitoria Lipan, la aflarea adevarului si la descrierea satului
moldovenesc. Daca avem n vedere motivul adevarului, romanul si dezvaluie o alcatu
ire n trepte. Motivul cautarii si al cunoasterii se dezvolta ntr-o structura labir
intica. Planul mitic are n centru miturile din care s-a inspirat autorul, precum
si sensul ritualic al gesturilor Vitoriei. Cel mai important mit care sta la baz
a structurii acestui roman este mitul mioritic, fapt subliniat si de moto-ul pe
care l alege autorul pentru opera sa: Stapne, stapne, / Mai chiama s-un cne... . Acest
mit include modul de ntelegere a lumii de catre personaje, traditiile pastorale,
dar si comuniunea om-natura. Alt mit identificat n structura romanului este mitul
egiptean al lui Isis si Osiris.
Tema romanului se refera la drumul parcurs de Vitoria Lipan pentru a
flarea adevarului despre moartea sotului ei, urmata de savrsirea dreptatii prin p
edepsirea vinovatilor. De asemenea, se regasesc si alte teme ale operei sadoveni
ne, si anume: natura, iubirea, viata pastorala, calatoria. n acelasi timp, romanu
l prezinta monografia satului moldovenesc de la munte, cu obiceiurile legate de
transhumanta si de alte evenimente importante din lumea satului, cum ar fi ritua
lurile de nunta, botez si nmormntare.
Titlul exprima ideea de dreptate pe care Gheorghita o va realiza c
u ajutorul baltagului. Baltagul, toporul cu doua taisuri, este un obiect ambival
ent: arma a crimei si intrumentul actului justitiar, reparator.

Naratiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul omniprezent s

i omniscient reconstituie n mod obiectiv, prin tehnica detaliului si observatie,
lumea satului de munteni si actiunile Vitoriei. Secventele narative sunt legate
prin nlantuire si alternanta. Naratiunea este preponderenta, dar pasajele descrip
tive fixeaza diferite aspecte ale cadrului sau elemente de portret fizic, indivi
dual si colectiv. Timpul derularii actiunii este vag precizat, prin anumite repe
re temporale: aproape de Sf. Andrei , n Postul Mare , 10 Martie. Spatiul n care se desf
ara actiunea este la nceput satul Magura Tarcaului. Fiind un roman realist, pentr
u a sublinia veridicitatea, autorul introduce toponime care exista pe harta: Pia
tra-Neamt, Sabasa, Farcasa etc. De asemenea, actiunea romanului se desfasoara cr
onologic, urmarind momentele subiectului.

Incipitul romanului descrie o cosmogonie populara, spusa uneori de N

echifor Lipan la nunti si cumetrii, care pune n relatie destinul individual al ac
estuia reprezentat de munteni, cu destinul altor neamuri : Domnul Dumnezeu, dupa
ce a alcatuit lumea, a pus rnduiala si semn fiecarui neam. [...] La urma au venit
si muntenii s-au ngenunchiat la scaunul mparatiei. Domnul s-a uitat la ei cu mila
: - Dar, voi, necajitilor, de ce ati ntrziat? [...]
Apoi ati venit cei din urma, z
ice Domnul cu parere de rau. Dragi mi sunteti, dar n-am ce va face. Ramneti cu ce
aveti. Nu va mai pot da ntr-adaos dect o inima usoara ca sa va bucurati cu al vost
ru. Sa va para toate bune; sa vie la voi cel cu cetera; si cel cu bautura; si saveti muieri frumoase si iubete. n cadrul textului cuvintele rnduiala si semn sunt fre
vent folosite, ele fiind considerate cuvintele-cheie ale romanului. Prin dispari
tia lui Nechifor Lipan, rnduiala , adica ordinea cosmica, a fost distrusa. n opera sa
doveniana, natura se reflecta n om, deoarece tragedia este anuntata de schimbarea
starii naturii: Vitoriei i se paru ca brazii sunt mai negri dect de obicei , vremea
se tulbura, iarna vine mai repede. Un alt element care confirma moartea lui Nec
hifor Lipan este visul Vitoriei, care anunta si calatoria pe care trebuie sa o f
aca n cautarea celui disparut: Se facea ca vede pe Nechifor Lipan calare, cu spate
le ntors catre ea, trecnd spre asfintit o revarsare de ape. Semnele viitoarei calat
orii vin si din partea naturii: Cocosul da semn de plecare .
Intriga cuprinde framntarile personajului principal, dar si pregatir
ile pe care le face pentru calatorie. Pe plan social, se contureaza monografia u
nui sat de munte, unde traditia nu permite abateri de la legile nescrise. Minod
ora este certata de mama ei cnd este interesata de lumea orasului. n viata ace
stei societati arhaice biserica si practica magica coexista. naintea plecarii, Vi
toria se supune unui ritual de purificare: tine post negru douasprezece vineri,
merge mpreuna cu fiul ei la biserica pentru a se nchina la sfnta Ana, vinde lucruri
pentru a face rost de bani de drum, merge la Piatra-Neamt sa consulte autoritat
ile, sfinteste baltagul care i va apartine lui Gheorghita. Atitudinea ei fata de
lumea orasului este foarte importanta pentru tipul de mentalitate pe care l repre
zinta: ea nu are ncredere n rnduiala din aceasta lume si refuza scrierea unei jalbe
catre stapnirea pamnteana .
Desfasurarea actiunii prezinta calatoria Vitoriei si a fiului ei, G
heorghita. Aceasta calatorie n cautarea adevarului despre sotul ei ncepe n luma mar
tie si strabate invers linia transhumantei. Cautarea adevarului este asociata cu
motivul labirintului. Parcurgerea acestui drum are diferite semnificatii. Vitor
ia reconstituie traseul si evenimentele care au condus la moartea barbatului ei,
ceea ce simbolizeaza o dubla aventura, a cunoasterii lumii si a cunoasterii de
sine. Pentru Gheorghita, calatoria are rolul unei initieri, romanul capatnd carac
ter de bildungsroman. Primul semn legat de trecerea lui Nechifor Lipan pe acel t
raseu apare la Bicaz, unde hangiul si aminteste de acesta. Urmele sunt gasite si
la Calugareni, apoi la Farcasa. La Vatra-Dornei ciobanul cumparase n noiembrie tr
ei sute de oi. Odata cu aceasta achizitie, n marturile oamenilor apar trei cioban
i. Chipul unuia ramne n amintire, deoarece are buza despicata, detaliu ce semnaliz
eaza natura malefica si infernala a personajului. La hanul din Brosteni aflam ca
ciobanii au trecut spre gura Negrei. Urma acestora este regasita la Borca, apoi

la Sabasa. Este foarte important ca n aceasta calatorie ei asista la un botez, l

a Cruci si la o nunta, la Borca. Succesiunea acestor momente esentiale din viata
omului, i da de gndit Vitoriei si anticipeaza ritualul de nmormntare din final.
Dupa popasul de la Crucea Talienilor, Vitoria coboara pe celalalt ve
rsant al muntelui, n satul Suha. Ajunsa aici, Vitoria iese din ntuneric, misterul
labirintului este rezolvat deoarece ea stie cu certitudine ca asasinii sunt Cali
strat Bogza si Ilie Cutui. Adevarul trebuie nsa demonstrat si va face acest lucru
cu ajutorul lui Iorgu Vasiliu, crciumarul din Sabasa si de sotia lui. Tot n Sabas
a l gaseste pe Lupu care o calauzeste n rpa unde descopera oasele si hainele lui Ne
chifor. n zilele urmatoare, femeia si ndeplineste datoria, realizeaza ritualurile d
e nmormntare. Echilibrul existential trebuie repus n drepturile sale prin ncadrarea n
ordinea cosmica: i fac toate slujbele rnduite, ca sa i se linisteasca sufletul. Pri
n nmormntare, Nechifor Lipan se rentoarce n locul ce i se cuvine n acest univers arha
ic.

Pentru Gheorghita, cautarea tatalui are rolul unei initieri deoarece

pe parcursul acestei calatorii labirintice el se maturizeaza. Esential este mom
entul n care este pus sa vegheze, n rpa, osemintele tatalui, actiune care are semni
ficatia unei renasteri simbolice si care asigura continuitatea dintre parinte si
fiu, nsemnnd si dobndirea unei personalitati: Sngele si carnea lui Nechifor Lipan se
ntorceau asupra lui n pasi, n zboruri, n chemari. Maturizarea se mplineste n momentul
care l pedepseste pe unul dintre asasinii tatalui, omorndu-l cu ajutorul baltagul
ui sfintit.
Punctul culminant al textului este plasat n scena parastasului, unde
Vitoria conduce din fundal, cu inteligenta si tenacitate, ancheta care duce la
dezvaluirea si pedepsirea vinovatilor. Reconstituirea fidela a scenei crimei sur
prinde pe toata lumea, chiar si pe ucigasii Ilie Cutui si Calistrat Bogza. Primu
l si recunoaste vina, nsa al doilea devine agresiv. Este lovit de Gheorghita cu ba
ltagul lui Nechifor si sfsiat de cinele Lupu. Vitoria Lipan devine n final un perso
naj justitiar: legile nescrise ale demnitatii nu au fost respectate, ucigasii tr
ebuie sa plateasca deoarece au ncalcat normele morale ale colectivitatii.
Deznodomntul l prezinta pe Bogza recunoscndu-si vina si cerndu-i iertare
Vitoriei. Aceasta i raspunde foarte rece: Dumnezeu sa te ierte. , apoi pune la cale
pomeniile viitoare pentru sufletul lui Nechifor Lipan, dar si drumul de ntoarere
spre casa mpreuna cu fiul ei si cu oile pe care le cumparase Nechifor niante sa fi
e ucis. Astfel, finalul restabileste att ordinea sociala, ct si pe cea cosmica: Ne
chifor Lipan a fost razbunat si a fost reintrodus n ordinea cosmica prin ritualul
de nmormntare, iar Vitoria trebuie sa se ntoarca la viata ei, sa aiba grija de cas
a si de copiii ei: La patruzeci de zile vom fi iar aici si vom ruga pe domnu Toma
si pe parintele sa ne ajute a mplini datoria de patruzeci de zile. Atuncea om fa
ce praznic mai bun, cu carne de miel de la turma cea noua. Om aduce atuncea de l
a manastirea Varaticului si pe sora-ta Minodora, ca sa cunoasca mormntul. S-apoi
dupa aceea ne-om ntoarce iar la Magura, ca sa luam de coada toate cte-am lasat. Ia
r pe sora-ta sa stii ca nici c-un chip nu ma pot nvoi ca s-o dau dupa feciorul ac
ela nalt si cu nasul mare al dascalitei lui Topor. Aceste cuvinte ale Vitoriei se
leaga de povestea lui Nechifor de la nceputul romanului: muntenii nu au noroc n v
iata, dar au o inima usoara care i ajuta sa treaca peste marile necazuri si sa-si d
uca mai departe viata.
n concluzie, romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu apartine realismul
ui mitic datorita faptului ca are o strucutura polimorfa, datorita mbinarii planu
lui realist cu cel mitic.
CARACTERIZAREA VITORIEI LIPAN
Vitoria Lipan, personajul principal al romanului, este o figura rep
rezentativa pentru lumea traditionala descrisa n roman. ntruneste calitatile funda
mentale ale omului de la tara care respecta legile stramosesti, putnd fi consider

ata un personaj exemplar care capata o alura mitica.

La nceput, naratorul o descrie pe Vitoria pe prispa casei sale, aducn
du-si aminte de legenda pe care sotul ei obisnuia sa o povesteasca la nunti. ncre
menirea si privirea ei pierduta sugereaza nelinistea ei interioara, dar i se con
tureaza si un portret fizic succint: Ochii ei caprii, n care parca se rasfrngea lum
ina castanie a parului, erau dusi departe. ngrijorarea eroinei este cauzata de ntrzi
erea mult prea mare a sotului ei care plecase la Dorna sa cumpere oi. Portretul
fizic i pune n evidenta si frumusetea: Nu mai era tnara, dar avea o frumusete neobis
nuita n privire. Ochii i straluceau ca-ntr-o usoara ceata n dosul genelor lungi si
rasfrnte n crligase.
Portretul moral reiese mai ales din faptele si gndurile eroinei, pri
n caracterizare directa. Fiind o femeie credincioasa si cu frica de Dumnezeu, Vi
toria merge la parintele Daniil Milies pentru sfat si refuza sa creada ca sotul
ei ntrzie la petreceri att de mult. ngrijorarea ei ne subliniaza dragostea puternica
pe care i-o poarta sotului care era dragostea ei de douazeci si mai bine de ani.
Asa-i fusese drag n tinereta Lipan, asa-i era drag si acuma, cnd aveau copii mari
ct dnsii. , afirmatie din care putem deduce si vrsta acesteia. Datorita acestui sent
iment puternic, vrea sa afle cu orice pret ce s-a ntmplat cu sotul ei si nu crede
prezicerile babei Miranda cum ca acesta a parasit-o pentru o alta femeie cu ochii
verzi . Are deplina ncredere n sotul ei ca respecta sfnta taina a casatoriei, asa ca
devine tot mai sigura ca s-a ntmplat o nenorocire.
Vitoria respecta datinile stramosesti, se ghideaza n presupunerile ei
dupa semne ale credintei strabune, precum si dupa valori morale, actionnd n funct
ie de acestea. Ia n considerare semnele rau-prevestitoare, cum ar fi visele (l vis
eaza pe Nechifor calare cu spatele ntors catre ea, trecnd o apa neagra) si impresi
a ca aude glasul lui, fara a-i vedea nsa chipul.
Naratorul dezvaluie indirect, framntarile eroinei (care alcatuiesc
labirintul interior), care trece de la neliniste la banuiala, apoi la certitudi
nea ca ceva rau i s-a ntmplat sotului ei. Inteligenta, drza si cu o vointa puternic
a, Vitoria se hotareste sa plece n cautarea lui Nechifor, pe acelasi drum pe care
plecase si acesta (drumul poate fi considerat si un labirint exterior).
naintea calatoriei savrseste un ritual de purificare sufleteasca, t
ine post negru, daruieste manastirii Bistrita o icoana, o lasa pe Minodora, fiic
a ei, la manastire, actiuni care subliniaza credinta acesteia n Dumnezeu. Se ocup
a si de partea materiala a existentei, punnd n ordine gospodaria, dnd dovada de har
nicie si de spirit practic. Lucida si cu un spirit organizatoric deosebit, vinde
din bunurile agonisite ca sa aiba bani de drum, i comanda fiului ei un baltag no
u si pleaca mpreuna n cautarea lui Nechifor.
Hotarta sa afle adevarul si sa razbune moartea barbatului ei, Vito
ria se opreste n locurile unde poposise si Nechifor, respecta si onoreaza traditi
ile si obiceiurile, participnd la o cumatrie si la o nunta. Superstitioasa, conside
ra ca si acesta este un semn rau, pentru ca mai nti ntlneste botezul si apoi nunta.
Cu discretie si inteligenta, afla n fiecare loc unde ajunge noi amanunte legate d
e sotul ei. Punnd cap la cap cele aflate, cu o logica impecabila, descopera trupu
l lui Nechifor n rpa de sub Crucea Talienilor. Datina nmormntarii si pedepsirea ucig
asilor constituie fapte sugestive pentru caracterizarea indirecta a eroinei. Ea m
plineste si respecta toate datinile si obiceiurile nmormntarii. n pedepsirea vinova
tilor da dovada de tarie de caracter, dar si de viclenie, respectnd n acelasi timp
legile nescrise conform carora nimeni nu poate ramne nepedepsit dupa ce a nfaptui
t o crima. Gheorghita, precum si cei doi ciobani sunt surprinsi de intuitia si d
e inteligenta femeii, caracteriznd-o n mod direct: Mama asta cunoaste gndurile oamen
ilor, trebuie sa fie fermecata... . Dupa ce si mplineste datoria si reuseste sa faca
dreptate, se ntoarce la viata ei, fiind hotarta sa-si asume noile responsabilitat
i de femeie vaduva devenita cap de familie.

Portretul moral este puternic conturat, Vitoria fiind nzestrata

cu spirit justitiar, inteligenta, luciditate, stapnire de sine, devotament si nec
lintire n mplinirea traditiilor si datinilor stravechi, trasaturi care reies mai a
les din faptele, vorbele si gndurile femeii, prin caracterizare indirecta. Dialog
ul si relatiile cu alte personaje ale romanului evidentiaza, de asemenea, stapnir
ea de sine, inteligenta iesita din comun ca trasaturi definitorii. De asemenea,
alegerea numelui eroinei este una simbolica, care sugereaza natura de nvingatoare
a acestei femei puternice.
Pe lnga modalitatile traditionale de caracterizare, Sadoveanu fo
loseste si mijloacele artistice ale introspectiei psihologice, si anume, labirin
tul interior, memoria afectiva, credintele stramosesti, mentalitatea ancestrala,
superstitiile, semnele rau-prevestiroare, care determina comportamentul exterio
r al eroinei.