Sunteți pe pagina 1din 2

Baltagul de Mihail Sadoveanu.

Roman realist cu substrat mitic Baltagul de Mihail Sadoveanu (1930) de Mihail Sadoveanu este o monografie a lumii patorale: cartea descrie modul de viata al muntenilor ancorat in traditie si obiceiuri stravechi inca de pe vremea dacilor. Muntenii au o gandire totemica, primitiva, ei fac o semioza a naturii si isi traiesc existenta in functie de reperele cosmice. Baltagul este un totem, simbol al coincidentia oppositorum ( imagine a contrariilor)- viata-moarte si sacruprofan. Baltagul este arma de lupta dar si instrumentul de aparare, este o secure cu doua taisuri care simbolizeaza intemeierea unei noi ordini. Grecescul labrys inseamna labirint = intemeierea echilibrului. Teme : calatoria labirintica a unui initiat catre centru pentru descoperirea adevarului, infaptuirea actului justitiar si implinirea datinei ( ritualului de inmormantare). Compozitia: la nivelul structurii romanul Baltagul se evidentiaza printr.un polimorfism compozitional: roman mitic prin corespondenta cu povestea lui Isis si Osiris si prin semnificatia pe care muntenii o dau soarelui si apei ( aflata la crucea Talienilor axis mundi- pe muntele Stanisoara, Vitoria Lipan cerceteaza imprejurarile pentru a vedea daca Nechifor s.a inaltat la soare ori a curs la o apa. Roman baladesc, dezvoltare epica a mitului mioritic prin: transhumanta, crima din invidie, relatia dintre om si natura si animalul psihopomp ( animal ce cominica cu mortii). Roman monografic(traditii, obiceiuri), roman initiatic, politist, de dragoste. Incipitul romanului contine o legenda cosmologica pe care Nichifor Lipan, oierul instarit din satul Magura Tarcaului, o spunea la petreceri: neamurile se aduna in imparatia lui Dumnezeu pentru a.si indeplini oranduiala. Personajul principal Nichifor Lipan, absent din actionea propriu zisa, este construit din rememorari si scenarii onirice: barbatul apare in visele sotiei trecand pe o apa neagra spre asfintit, femeia nu ii vede chipul dar ii aude vocea. Nechifor apare ca omul cu caciula brumarie si cal alb tintat in frunte. Inca din incipitul romanului, povestirea hazlie spusa de Nechifor la chefuri despre darurile facute de Dumnezeu oamenilor la facerea lumii scoate in evidenta faptul ca muntenilor, ajunsi prea tarziu, Dumnezeu numai le putea da decat o inima buna si mai ales muieri frumoase si iubete. Se prefigureaza faptul ca personajul central al romanului va fi o femeie, Vitoria, nevasta oierului ucis Nechifor Lipan. Aceasta munteanca de la Magura Tarcaului isi duce viata asemenea tuturor celorlalte inaintase ale sale, ingrijind de gospodarie si de copii, in timp ce sotul stapaneste turme de oi, era mai mult plecat cu treburi. Nestiutoare de carte, insa dotata de o inteligenta intuitiva, stie sa descopere adevarul in semnele naturii, intuieste cauza lucrurilor si firea oamenilor si are o mare putere de adaptare la imprejurari. Chipul Vitoriei se structureaza din multe unghiuri. Fiind un roman auctorial, ea este portretizata de catre autor. Mai ales fizic. Era inca o femeie frumoasa, foarte harnica si apriga cu sine, cu sotul si cu copii. In acelasi timp isi iubeste foarte mult sotul si copii dar si propriul mod de viata. Stie ca exista tren si telefon dar ea merge calare si scrisorile i le scrie parintele Daniil. Aculta sfatul preotului si prezicerile vrajitoarei, se roaga la icoane dar are incredere doar in ea insasi. Se supune tuturor formalitatiilor cerute de autoritati mai mult ca sa fie sloboda si sa.si caute sotul si dreptatea. Vedem chipul Vitorie prin ochii copiilor sai care o iubesc chiar daca deseori n.o inteleg. In calatorie se comporta astfel incat sa treaca cat mai neobservata, dar stie sa intrebe mestesugit pe cei care par a fi dispusi sa dea relatii. In intalnirea cu cei doi ucigasi joaca spectacolul umilintei ipocrite, al vaduvei necajite pentru a adormi banuieli si a.si putea continua demersul. In finalul demascarii si pedepsirii ucigasilor apare Vitoria cea adevarata, in fapt munteanca puternica dintotdeauna care poarta, in continuare, pe umarul ei soarta familiei sale asa cum hotareste ea in spiritul traditiei care este singura lege adevarata pt aceasta categorue de oameni.

Relatia dintre doua personaje dintr.un roman realist-mitic.

Caracterizare: Statutul social, psihologic, moral al personajului Patru elemente de compozitie a textului dramatic relevante pentru psihologia personajului ( comicul, didascaliile, replicile, titlul, tema,conflictul) Doua scene semnificative care arata evolutia relatiilor dintre personaje Exprimarea opiniei personale despre viziunea despre lume a scriitorului in referinta cu relatia celor doua personaje

Vitoria are o mentalitate arhaica, mitica si o vocatie hermeneutica ( interpreteaza chipurile oamenilor, visele, miscarile naturii.. Este sotia lui Nechifor Lipan, oierul instarit din Magura Tarcaului. Femeie puternica, munteanca care preia din atributiile salbatice din locul in care traieste. Vitoria este un exponent al unui univers sacru. Limbajul este aluziv, aforistic, de multe ori este ironica. Este un model de iubire si devotament, ea isi iubeste sotul ca in tinerete si odata cu disparitia acestuia se interiorizeaza, se desface incet incet de lume si comunica in mod tainic cu cel disparut. Intreprinde o calatorie initiatica si justitiara, are rorul unui pedagog in relatie cu fiul ei, Gheorghita care va cunoaste pe parcursul calatoriei moartea initiatica. Personajul principal masculin, absent din discurs dar prezent in actiune, impreuna cu Vitoria formeaza un cuplu de initiati. El iese din spatiul sacru si intra in spatiul profan prin negustorie. Incipitul romanului evidentiaza incadrarea operei in roman mitic prin legenda comsologica pe care o spunea Nichifor la petreceri si cumatrii. Calatoria Vitoriei este motivata de iubirea pentru sotul ei si de datoria impusa de o voce ancestrala (datina). In constiinta femeii imaginea lui Nechifor se pastreaza vie pentru ca el era dragostea ei de mai bine de 20 de ani si daca o intrat el pe celalalt taram oi intra si eu. Portretul lui Nechifor se contureaza din rememorarile Vitoriei, el este un oier vrednic si fudul iubitor de petreceri, mester la vorba, indrasnet si fara teama de hoti. In conturarea personajului scriitorul urmareste corespondenta om-natura pentru ca muntenii sunt iuti si nestatornici ca apele, iar Nechifor, desi este un barbat nestatornic se intoarce la sotia lui ca la apa cea buna. Muntenii au cultul soarelui si calatoriile lor sunt coordonate de miscarea stihiilor ( vantul, zapada..). visul femeii cristalizeaza imaginea mortii pentru ca femeia comunica tainic cu cel disparut pe care il vede treccand pe asfintit pe o revarsare de apa. Inainte de a pleca la drum Vitoria trece printr.o perioada de asceza(purificare), tine post , se impartaseste si se deface de lume iesind din profan si patrunzand in sacru. Are capacitatea de a disimula, femeia nu pare vulnerabila, isi mascheaza suferinta si cauta sa.si razbune sotul. Actul justitiar este unul exemplar infaptuit in fata colectivitatii. In contiinta femeii rasuna vocea traditiei si atunci cand este responsabila pentru educatia Minodorei. Consider ca cele doua personaje ale cartii sunt reprezentative pentru viziunea despre lume a autorului: lumea muntenilor este un univers sacru in care se conserva miturile iar indivizii traiesc dupa legi nescrise si intr,un ritm cosmic. Cele doua personaje formeaza un cuplu de initiati, iar calatoria de cunoastere a lumii intreprinsa de Vitoria marcheaza trecerea eroinei de la exponent al unei colectivitati traditionale la individualitate prin trasaturi morale definitorii: tensiunea interioara camuflata, credinta puternica in legea stramoseasca. Devotamentul si iubirea pentru sotul ei si dragostea pentru copii.