Romanul Baltagul – Mihail Sadoveanu

Romanul Baltagul, apărut în 1930, este o ,,Mioriță în dimensiuni mari” G Călinescu.

 Motto

Versul ,,moto” : ,,Stăpâne/stăpâne,/Mai cheamă și-un câine”, argumentează viziunea mioritică a

morții, căreia Sadoveanu îi dă o nouă interpretare, aceea a existenței duale ciclice, succesiunea de la
viață la moarte și din nou la viață.

 Titlul
Titlul operei este unul semnificativ, întrucât în mitologia românească baltagul este arma magică
menită să îndeplinească dreptatea. Principala trăsătură a baltagului este că, atunci când este folosit
pentru împlinirea dreptății, acesta nu se pătează de sânge.Din punct de vedere morfologic, este format
dintr-un substantiv articulat cu articolul hotarat “-ul” care, in sens denotativ, semnifica un topor cu
doua taisuri. In sens conotativ, se concretizeaza motivul labirintului la nivelul actiunii. Baltagul devine
obiect simbolic, ambivalent: arma a crimei si instrumentul actului justitiar, reparator.

 Tema
Roman al perioadei de maturitate, marile teme sadoviene se regasesc aici: viata pastorala, natura,
miturile, iubirea, arta povestirii, intelepciunea.
Tema romanului ilustrează lumea arhaică a satului românesc, sufletul țăranului moldovean ca
păstrător al tradițiilor strămoșești și al specificului național, cu un mod propriu de a gândi, a simți și a
reacționa în fața problemelor vieții.

 Perspectiva narativa
Naratiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul omniprezent si omniscient reconstituie in mod
obiectiv, prin tehnica detaliului si observatiei, lumea satului de munteni si actiunile Vitoriei. Desi
naratorul omniscrient este unic, la parastasul sotului, Vitoria preia rolul naratorului. Inteligenta si
calculata ca “un Hamlet feminin”, ea reconstituie crima pe baza propriilor deductii si o povesteste
veridic celor prezenti, ceea ce ii determina pe criminali sa-si recunoasca vina in fata satului si a
autoritatilor.

 Structura
Din punct de vedere compozitional, textul este structurat in saisprezece capitolate, urmarind doua
coordonate fundamentale, aspectul realist (reconstituirea monografica a lumii pastorale si cautarea
adevarului) si aspectul mitic (sensul ritual al gesturilor personajului principal). Orizontul mitic include
modul de intelegere a lumii de catre personaje, traditiile pastorale, dar si comunicarea om-natura si
mitul marii treceri.
  Firul epic al romanului:
Vitoria Lipan îşi aşteaptă soţul plecat de prea mult timp, la Dorna să cumpere oi. Văzând că nu
se mai întoarce se hotărăşte să plece în căutarea lui împreună cu fiul ei Gheorghiţă. Pentru plecare
face o serie întreagă de preparative gospodăreşti şi religioase. Reface apoi drumul până la Dorna, ia
contact cu alţi oameni şi alte feluri de societăţi decât cea cu care era familiară şi până la urmă,
ajutată şi de prietenii pe care şi-i face pe drum îşi găseşte soţul mort într-o râpă, dar descoperă
totodată şi făptaşii crimei, pedepsindu-i pentru fapta nelegiuită prin aceeaşi armă ce au folosit-o şi
ei, însă, spre deosebire, în legitimă apărare.).

 Momentele subiectului:

1. situaţia iniţială (expoziţiunea)

– cap. I-III –cunoaştem satul de munte cu toate caracteristicile sale, facem cunoştinţă cu câteva dintre
personaje şi abia se schiţează trăsăturile Vitoriei Lipan

2. cauza care declanşează acţiunea (intriga)

– cap. IV-VI –dominată de tensiunea aşteptării, a incertitudinilor, a consultărilor şi a preparativelor pentru
plecare

3. desfăşurarea acţiunii
- cap. VII-XIII –liniară, simplă, prezintă drumul parcurs de Vitoria şi Gheorghiţă până în momentul
descoperirii adevărului. Sunt prezentate: nunta, botezul, înmormântarea, cu toate datinile fixate de veacuri.
4. rezolvarea situaţiei dificile (punctul culminant)
- cap. XIV-XVI –dramatică, în care dominantă este săvârşirea actului justiţiar, pe baza normelor morale ale
poporului şi cu respectarea datinilor acestuia
5.situaţia finală( deznodământul)
– cap. XVI– o prezintă pe Vitoria care ia frâiele gospodăriei în mâinile sale şi începe rânduiala după datina
străbună.

 Care este prima referire temporară din text şi ce moment al acţiunii marchează ea?
( Vitoria(…)stând singură pe prispă, în lumina de toamnă(…). …ş-acu Sfântu-Andrei era aproape…).

 Indicii temporali
 Ce rol au indicii temporali în text? Notaţi astfel de secvenţe şi comentaţi-le.
(toamna – târgul de oi de la Dorna; Sf. Andrei – momentul când Vitoria îşi dă seama că întârzierea
soţului este suspectă; înaintea sărbătorilor de iarnă- întoarcerea lui Gheorghiţă acasă; Boboteaza –
plecarea la Piatra-Neamţ şi la mănăstirea Bistriţa; 27 februarie – începe împlinirea hotărârii; 10 martie
– plecarea spre Dorna; „luna lui mărţişor”, „soarele îşi slobozise iarăşi puterile” - găsirea câinelui,
certitudinea crimei; „Drumul se curăţise de ape şi se zvânta.(…) pământul se ochise bine şi înverzeau
pajişti” - găsirea lui Nechifor în râpă; primăvara, pe vremea postului mare ; praznicul; la praznic, la
asfinţitul soarelui -- demascarea criminalului; „ Cătră Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” - popasul
celor trei ciobani la ultima Dornă).

 Comentaţi modul în care este realizată descrierea satului la începutul capitolului I.

(imagine panoramică, generală dar foarte clară datorită micilor amănunte: sat risipit pe sub pădurea de
brad, „cu căsuţe şindrilite între garduri de răzlogi”)
  Traseul parcurs de personaje
 Care este traseul parcurs de cele două personaje?
(BicazCălugăreniFarcaşaBorcaCruciţinutul DornelorVatra Dornei întoarcerea la
Borca şi reluarea căutărilorBorcaSabasamuntele StânişoaraSuha satul Doi Merişi
întoarcerea în Sabasa)

 Descrierea ținuturilor Dornei

 Comentaţi modul de descriere a ţinuturilor Dornei referindu-vă la elementele descrise,
atmosfera surprinsă, impresia de ansamblu.
(elemente descrise – oameni curaţi, „cu aprindere şi patimă”; spaţiul Dornelor: „numai pâraie, numai
muntişori cu brazi, tăpşanuri şi aşezări de sate”, cu „drum de dezgheţat cu pâraie sub omăt”; atmosfera
surprinsă – „oameni veseli, petrecăreţi care-şi trăiesc zilele ca şi cum ar fi ultima din această viaţă”; )

 Cum sunt prezentaţi oamenii de la munte? Faceţi referire la capitolele I şi X.

Muntenii sunt:

 oameni simpli, liniştiţi, împăcaţi cu soarta lor iuţi şi nestatornici ca apele

 răbdători în suferinţi
 fără griji în bucurii
 ferindu-se de oamenii de la câmpii
 le plac dragostea, beţia şi datinile

 Cum sunt prezentaţi oamenii de la oraş? Comparaţi felul de a fi a oamenilor de la ţară şi de la

oraş.
(orânduiţi ierarhic, oamenii de la oraş par a fi mai bine organizaţi, dar tot spre deosebire de cei de la
ţară sunt mult mai „înghesuiţi” şi par a nu avea liniştea şi libertatea acestora)

 Comentaţi modul în care obiceiurile şi tradiţiile populare ordonează viaţa oamenilor de la ţară,
referindu-vă la capitolul V.
(înaintea sărbătorilor de iarnă ciobanii urcă la casele lor lăsând treburile oieritului rezolvate până în
primăvară, iar oile la stâna din vale, sărbătorile de iarnă implică o mulţime de tradiţii capra, căluţul,
urările; la bobotează, preotul sfinţeşte fântânile, izvoarele şi toate apele; Vitoria ţine post 12 vineri,
iar în cea de-a şaptea merge la mănăstirea Bistriţei; Minodora se interesează de horele ce se joacă la
vale, în locul unde iernează oile; etc.)

 Comentaţi cele trei evenimente esenţiale ale existenţei, referindu-vă la ritualul specific fiecărei
ceremonii, atmosfera tipică şi semnificaţia fiecăruia.
(ritualul specific – botezul –Vitoria întâlneşte la Borca o „cumetrie”, fiind invitată mai mult fără voie
decât cu, pune „rodin sub pernă un coştei de bucăţele de zahăr şi pe fruntea creştinului celui nou o
hârtie de douăzeci de lei”, respectând întocmai datina cu care era învăţată;

nunta- o întâlneşte la Cruci, aici mireasa şi druştele au flori în păr, nevestele poartă „numai catrinţi şi
bondiţi”, vorniceii le ies înainte pentru a-i invita, le oferă să bea în cinstea mirilor, ameninţându-i cu
pistoalele de nu le intră în voie, iscusită Vitoria face o urare foarte frumoasă miresei;
 înmormântarea – găsindu-l pe mort, aprinde lumânări şi priveghează în aşteptarea autorităţilor la
căpătâiul acestuia, îl îngroapă apoi după datină oferind fiecăruia la ieşirea din cimitir „ un sfert de pâne
ş-un păhărel de rachiu”, apoi împarte coliva şi invită oamenii la praznic, unde găteşte după datina
postului, dar oferă băutură aleasă; atmosfera tipică – dacă la nuntă şi la botez oamenii petrec, fiind
veseli, primitori şi foarte gălăgioşi, la înmormântare deşi se strâng la praznic, nu se veselesc, fiind
liniştiţi; semnificaţia – fiecare dintre ele marchează un moment important în viaţa omului,
reprezentând un ciclu ritualic creştinesc după care se ghidează oamenii.)

 Comentaţi secvenţele care marchează momentele-cheie în maturizarea lui Gheorghiţă.

(din vorbele mamei sale Gheorghiţă a înţeles că seninătatea copilăriei şi bucuriile ei s-au spulberat şi
de acum el va fi sprijinul casei, şi deşi cunoştea deja meşteşugul oieritului cu toate rânduielile sale, s-ar
mai fi bucurat de copilărie şi de vremea petrecută cu tinerii din sat, vorbind despre fete; din lumea de la
oraş sau din spusele oamenilor el nu prea înţelege nimic, neobservând multe din cele văzute sau
înţelese de Vitoria, însă toată această înşiruire de evenimente la care participă îl maturizează fără a-şi
da seama ce se petrece cu el.)

 Ce rol are Vitoria în acest proces de maturizare?

(are rol de ghid, încurajându-l şi îndrumându-l mereu spre ceea ce trebuia înfăptuit)