Baltagul

de Mihail Sadoveanu

Date despre autor și operă:

-Mihail Sadoveanu aparține prin creația sa perioadei interbelice
-în această perioadă se dezvoltă marile construcții epice(romanele)
-ca specii ale prozei se cultivă schițe, nuvele, povestiri
-tematica este diversificată
-ea străbate întregul strat social, citadin, rural: iubire, ura, dementa, obsesie, etc
-romanul apare în 1930 și a fost parțial publicat în revista “Adevărul literar și artistic”
-este un roman realist, tradițional, mitic, social, polițist și al dragostei matrimoniale

Tipuri de romane din perioada interbelică:

-modern, subiectiv, de analiza psihologica, al experientei directe
-Ultima noapte de dragoste de Camil Petrescu -balzacian,
realist-Enigma Otiliei de George Călinescu
-politic,realist-Gorila de Liviu Rebreanu
-metempsihozei-Adam și Eva de Liviu Rebreanu
-antiromanul- Pâlnia şi Stamate de Urmuz

Surse de inspirație:
-Balada “Miorița” (transhumanța, mobilul crimei)
-Balada “Dolca” (animalul credincios)
-Balada “Șalga” (animalul credincios)

Titlul:
-este un topor cu 2 ascuțișuri și coadă lungă, folosit ca armă de către ciobani
-sens figurat: dualitatea viață-moarte și face trimitere la “labrysul” grecesc cu care a fost ucis
minotaurul, este arma a crimei, respectiv armă a dreptății

Tema:
-viața și moartea
-avem și alte arii tematice: iubire(răzbunare, cunoaștere), familie, călătoria

Motive:
-baltagul
-apa
-labirintul
-soarele

Compoziție și structură:
-16 capitole și 3 secvente epice:
-Secvența I, cap 1-7: este surprinsă neliniștea Vitoriei din cauza întârzierii soțului, hotărârea de a
merge în căutarea soțului și pregătirile pe care le face pentru drum
-Secvența II, cap 8-13: drumul parcurs de Vitoria împreună cu Gheorghiță
-Secvența III, cap 14-16: se înfățișează deconspirarea făptașilor, praznicul de înmormântare și
pedeapsa ucigașilor

Conflictele:
-interior: evidențiază trăirile Vitoriei
-exterior: intre Vitoria și cei 2 criminali (Ilie Cuțui, Calistrat Bogza)
Perspectiva narativă:
-romanul este relatat din perspectiva unui narator omniscient și obiectiv
-relatarea e la pers a 3-a
-viziunea e “din spate”
-focalizarea e externă (personajele știu mai mult decât naratorul) deoarece naratorul împrumută
registrul stilistic(limbajul) personajelor și dă impresia că se creează o complicitate între el și acestea

Cronotop:
-acțiunea se desfășoară în Moldova, în satul Măgura Tarcăului și în localitățile prin care trece
Vitoria împreuna cu Gheorghiță: Călugăreni, Fărcaș, Bicar, Borca, etc
-de la Sf. Andrei până înainte de Paști

Momentele subiectului:
Expozițiunea:
-sunt prezentate personajele, dar și trăirile personajelor care e îngrijorată din cauza întârzierii
întoarcerii soțului de la Dorna.

Intriga:
-pregătirea ritualică a Vitoriei
-evidențiază neliniștea Vitoriei, hotărârea de a porni în căutarea soțului, postul negru ținut de
aceasta timp de 12 vineri, dar și nenumăratele vizite la Biserici și Mănăstiri.

Desfășurarea acțiunii:
-este prezentat drumul parcurs de Vitoria pentru a-și găsi soțul. Descoperă dispariția lui Lipan între
Suha și Sabașa, îl găsește pe Lupu, câinele lor, care o ajută să descopere osemintele soțului într-o
prăpastie. Vitoria organizează înmormântarea lui Lipan, la care sunt invitați și cei 2 infractori din
localitatea “Doi Meri”, Calistrat Bogza și Ilie Cuțui

Punctul culminat:
-este reprezentat de demascarea celor doi criminali de către Vitoria, la masa de praznic

Deznodământul:
-Calistrat este răpus de baltagul lui Gheorghiță și mușcătura lui Lupu. Ilie Cuțui temându-se de
moarte recunoaște comiterea crimei și își cere iertare, urmând ca Vitoria să își continue viața

Elemente mitice:
Este un roman mitic pentru ca întâlnim o serie de elemente cu semnificație mitico-simbolice:
-criticul Alexandru Paleologu(tatăl) consideră ca Vitoria se aseamănă cu zeița egipteană Isis care
merge în căutarea soțului Osiris
-numele personajelor au semnificație mitico-simbolică, semnificații de învingători:
• Nechifor(gr. Nikeforos)= cel care a ieșit învingător
• Gheorghiță (sf. Gheorghe)= cel care a învins balaurul
• negustorul David face trimitere la cel care l-a ucis pe Goliat
-mitul mioritic al existentei (al morții)
-coborârea lui Gheorghiță în râpă care e echivalentă cu o coborâre în Hades(infern), moment în care
acesta se maturizează

Elemente realiste interbelice:

Realismul interbelic se găsește în acest roman prin:
-elemente de roman polițist: mobilul crimei, investigația, ancheta, victima, răufăcătorii și pedepsirea
-există elemente de roman social: ni se prezintă obiceiuri, tradiții, mentalități din lumea satului
-monografie a satului Moldovenesc
-roman al dragostei matrimoniale
Elemente realiste:(încadrare strict în curent)
-obiectivitate
-fixare în timp și spațiu
-personaje tipice în împrejurări tipice
-personaj, produs al mediului
-tehnica detaliului semnificativ: visele, semnele vremii
-înfățișarea cât mai veridică a realității
-caracterul critic acuzator
-stilul sobru, impersonal

Gheorghiță
-personaj secundar al romanului, va parcurge un traseu inițiatic => bildungsroman
-numele: gr. Georgeos= agricultor, țăran și face trimitere la începutul muncilor de primăvară și la
păstorit
-numele e în strânsă legătura cu tatăl sau deoarece și pe acesta inițial îl chema Gheorghiță, dar fiind
bolnav i-a fost schimbat pentru a păcăli moartea=> legătura puternica tată-fiu
-chiar dacă știe “slovă”(să citească), Vitoria îl consideră imatur și incapabil să deslușească tainele
lumii
-fiind neofit Vitoria îl ia tovarăș de drum
-misiunea de a-și găsi tatăl e una sacră, iar Gheorghiță e incapabil sa o finalizeze
-Vitoria e disprețuitoare cu Gheorghiță când acesta consideră ca era mai bine să lase pe mâna
autorităților găsirea tatălui: “Eu am necazul meu. Fă cum spun eu.”
-Baltagul ce îi e pregătit pentru drum lui Gheorghiță, e o armă simbolică, magică și nu va fi pătat cu
sânge
-coborârea în râpă e echivalentă cu o coborâre în Hades(în infern) sugerând o moarte simbolică
-aici băiatul trebuie sa vegheze osemintele tatălui său, dar este înspăimântat de zgomotele nopții,
încearcă să iasă la buza prăpastiei, dar ațipește. Vitoria se întoarce din sat și îl ceartă că nu a fost în
stare să țină lumina aprinsă la capul mortului
-înfruntarea decisivă dintre Gheorghiță și ucigașii tatălui său (Ilie Cuțui și Calistrat Bogza) îl fac pe
băiatul sfios și supus mamei, să devină cap de familie
-el trebuie sa înțeleagă că trebuie să își plătească datoriile, să fie responsabil, să respecte datinile, să
fie prevăzător și mândru că e un bun gospodar
Treptele inițierii pe care le parcurge Gheorghiță:
• copilăria fericită
• drumul/labirintul
• coborârea în râpă
• înfruntarea ucigașilor
• asumarea responsabilităților

Vitoria Lipan
-personaj principal
-tipul țărăncii cu psihologie rudimentară care este surprinsă în mai multe ipostaze:
-țărancă și locuitoare a satului, gospodină, mamă, soție
-portretul fizic al Vitoriei este abia schițat: „Ochii ei căprui,...lumina castanie a părului”
-țărancă fascinantă prin frumusețea gândului, a vorbei și a gustului, prin simplitatea acestora
-ca locuitoare a satului respecta tradițiile, datinile și trăiește în cultul soarelui la care se închină
• “cu-o inimă ca din el ruptă”
-este o femeie credincioasă:
• se împărtășește
• ține post negru 12 vineri
• duce daruri la biserică de sărbătoarea celor 48 de mucenici: colaci, unt-de-lemn și vin
-este și o femeie superstițioasă deoarece:
• crede în vise și în semne
• merge la vrăjitoare care îi spune că soțul ei întârzie pe la o femeie cu ochii verzi
-la înmormântare, ea respecta datinile:
• tocmește bocitoarele și buciumașii
• pregătește găina neagră care trebuie dată peste groapă
• pregătește carul mortuar cu cetină de brad
-gospodină:
• este harnică și pricepută
• își menține în ordine gospodăria înstărită pe care o va lăsa în grija argatului Mitrea
• are spirit practic deoarece reușește să transforme marfa în bani
• este autoritară cu bacii(ciobanii) soțului ei
-ca mamă
• vrea să pară aspră cu copii ei și îi învață să respecte rânduiala satului
• pe Minodora o ceartă când nu e destul de harnică și când o vede preocupată de hainele
moderne, o va trimite la mănăstire cât ea este plecată
• pe Gheorghiță îl privește cu îngăduință pentru ca îl vede sfios și nesigur, dar îl și ironizează
când îl vede preocupat de joc și mândre și îl ia tovarăș de drum pentru a se maturiza
-ca soție
• ea este devotată și iubitoare
• Nechifor este pentru ea “dragostea ei de mai bine de 20 de ani”
• este neliniștita atunci când Nechifor întârzie acasă, dar știe că se întoarce întotdeauna la ea
“ca la apa cea bună”
• este geloasă și are vorba ascuțită, dar știe că are putere asupra lui Nechifor pentru că acesta
arată “părere de rău” după ce o lovea
• ea spune că alături de Nechifor s-a simțit “mulțămită și înflorită” și simte că de această dată
el nu mai este cu cei vii
-Vitoria își depășește condiția de om al muntelui cu o gândire arhaică prin:
• inteligență
• spirit de observație
• adaptare la mediu
• prin capacitate de manipulare a psihologiei umane
• ea trăiește rememorând sentimentele puternice ascunse în suflet
•
-este caracterizată atât în mod direct, cât și în mod indirect
• autocaracterizare : “cea mai amărâtă și mai necăjită femeie din lumea asta”, “slabă la minte”
• Gheorghiță o consideră “fermăcătoare” deoarece ea îi spune “eu te cetesc pe tine măcar ca
nu am multa carte”
• subprefectul Balmez o consideră vicleană și ascunsă
• un funcționar de la primărie zice despre ea că este “o muiere ciudată”
• soția lui Iorgu, Maria Vasiliu, o consideră “o dragă prietenă”
• criticul Nicolae Manolescu spune în “Arca lui Noe” ca Vitoria dovedește “îndrăzneală” prin
faptul că părăsește satul natal

• popasurile pe care le face în diferite locuri îi evidențiază perseverența și răbdarea

• comportamentul față de negustorul David conturează o femeie sigură și hotărâtă
• ea joaca pe tot parcursul drumului o comedie a umilinței
• este prietenoasă atunci când este apreciată și bine primită la crâșma lui moș Pricop
• se preface neajutorată și cere ajutor chiar și din partea răufăcătorilor
• are spirit de vendetă (răzbunătoare) și spirit justițiar
• este considerată purtător al “crengii de aur” (este erou ales)
Tot ce întreprinde Vitoria are la baza iubirea pentru soțul ei, care o acompaniază în drumul ei prin
momentele de interiorizare prin care recapitulează viața alături de Nechifor. Semnele care i se arată
în vis o conving de necesitatea călătoriei. Reconstituirea drumului și a întâmplărilor reprezintă o
adevărată pledoarie pentru adevăr și dreptate, ilustrând inteligența, intuiția și perseverenta Vitoriei.