Temă și viziune în “Baltagul”- Mihail Sadoveanu

ROMAN INTERBELIC REALIST MITIC

IPOTEZĂ
- publicat în anul 1930
- este un adevărat “poem al naturii și al sufletului omului simplu, o <<Mioriță>> în
dimensiuni mari“
DEF ROMANULUI
- este o specie a genului epic, în proză, de mari dimenisuni
- prezintă o acțiune complexă desfășurată pe mai multe planuri narative
- timpul și spațiul sunt extinse
- personajele sunt numeroase și trăiesc puternice conflicte, atât interioare, cât și
exterioare
ÎNCADRAREA ÎN CURENT
- se încadrează în REALISM ( curent literar apărut în sec. al XIX-lea, ca reacție împotriva
romantismului )
- trăsături :
1. romanul înfățișează o poveste verosimilă : încercarea Vitoriei Lipan de a-l
găsi pe Nechifor, ciobanul dispărut
2. spațiul este real : zona Moldovei, Măgura Tarcăului
3. perspectivă “dindărat“, narator obiectiv
4. personajele sunt influențate de mediul în care trăiesc : din cauză că Vitoria
locuiește într-o lume arhaică, fără instituții, se bazează pe credință și tradiții
; aceasta nu știe să citească
CUPRINS
ELEMENTE DE COMPOZIȚIE :

Momentele subiectului :
- evenimentele sunt structurate pe etape narative
- în expozițiune se prezintă satul Măgura Tarcăului, portretul fizic al Vitoriei Lipan, care
este surprinsă pe prisma casei în timp ce torcea și se gândea la întârzierea soțului său
care era plecat să cumpere oi din Dorna

1
 - intriga surprinde frământările femeii, decizia acesteia de a pleca împreună cu fiul ei,
Gheorghiță în căutarea lui Nechifor, dar și acțiunile înainte de plecare : ține post negru
12 vineri, anunță autoritățile de dispariția soțului, vinde diferite lucruri pentru a face
rost de bani, își trimite fiica, pe Minodora, la mănăstire
- desfășurarea acțiunii prezintă în linii mari traseul pe care îl reconstituie Vitoria și
Gheorghiță ; Vitoria dobândește statut justițiar deoarece reușește să pună “cap la cap“
informațiile primite de la diferiți oameni și să ajungă la osemintele soțului ei, aflând și
criminalii ( Calistrat Bogza și Ilie Cuțui )
- punctul culminant : cuprinsă de furie Vitoria vrea să se răzbune pe criminali; Ilie Cuțui își
recunoaște vină, însă cel de-al doilea devine agresiv; Gheorghiță îl lovește pe Calistrat
Bogza cu baltagul, făcându-și astfel dreptate
- deznodământul : Gheorghiță îi ia locul tatălui său, iar familia își reia viața
Incipitul și finalul :
- incipitul e reprezentat de amintirea legendei pe care o spunea Nechifor Lipan la
petreceri
- e vorba de legenda creației lumii : fiecare popor a mers la Dumnezeu pentru a cere ce i
se cuvine; fiindcă muntenii au întârziat Dumneze nu a mai avut lucruri materiale să le
ofere, însă în schimb i-a înzestrat cu femei frumoase și cu o inimi usoare
- finalul restabilește echilibrul familiei Lipan și al întregii comunități
Perspectiva narativă
- perspectiva narativă „dindărăt”
- narațiunea se face la persoana a III-a, realizată de un narator omniprezent și omniscient
- naratorul prezintă în mod obiectiv, prin tehnica detaliului și observației, lumea satului
de munteni și acțiunile Vitoriei
- la parastasul soțului, Vitoria preia rolul naratorului
Titlul
- este sintetic
- dpdv morfologic este alcătuit dintr-un substantiv comun, simplu
- dpdv simbolic : baltagul este o armă cu statut ambivalent; securea cu 2 tăișuri reprezintă
pe de o parte moartea și viața, dar cum reiese și din romanul nostru, e o armă a crimei,
a pedepsei

2
 - în roman există 2 baltaguri : cel cu care a fost ucis Nechifor și cel al lui Gheorghiță cu
care a făcut dreptate; astfel baltagul a devenit “ creangă de aur” pentru a plesna ceea ce
ucigașul luase de la Nechifor
TEMA
- TEMA MATURIZĂRII
- traseul labirintic pe care îl parcurge Gheorghiță, un tânăr de 18 ani,alături de mama sa, îi
oferă operei caracter de bildungsroman
- traseul devine o opurtunitate pentru Gheorghiță în cunoașterea de sine și a lumii
1. scena coborârii în prăpastie
o coborârea în prăpastie arată ca procesul inițiatic al feciorului presupune o moarte
simbolică
o prăpastia este locul infernal, în care tânărul neexperimentat va fi supus la
confruntarea cu imaginea îngrozitoare a rămășițelor părintelui său
o Gheorghiță iese din râpă ca un om format, capabil să preia locul tatălui său și să
conducă familia
2. punctul culminant
o confruntarea dintre Gheorghiță și Calistrat Bogza arată încheierea procesului de
maturizare a băiatului
o atunci când Calistrat cere înapoi baltagul care se afla în mâinile feciorului, Vitoria
își întreabă fiul dacă nu poate citi ceva pe el
o cuprins de furie, Calistrat se repezește să i-l smulgă
o Gheorghiță fu cuprins de o putere absolută și îl lovește pe ucigaș cu baltagul în
frunte
o înainte de a se stinge, Calistrat a recunoscut că el îl ucise pe Nechifor “Eu l-am
pălit într-adevăr pe Nechifor Lipan și l-am prăvălit în râpă”

CONCLUZIE
În concluzie, romanul tradițional realist “Baltagul” de Mihail Sadoveanu recompune imaginea
unei societăți arhaice, păstrătoare a unor tradiții care au supraviețuit trecerii timpului.