Baltagul

de Mihail Sadoveanu

Realismul este un curent literar care apare la sfarsitul secolului al XIX-lea in Franta, ca o reactie impotriva
romantismului, impotriva tendintei de evadare din real a romanticilor, promovand in operele literare o
viziune asupra vietii cat mai aproape de realitate. Trasaturile realismului sunt autenticitatea, veridicitatea si
obiectivitatea. Temele preferate de autori sunt problemele societatii contemporane lor, pe care le prezinta in
mod critic, iar personajul este unul tipic, reprezentativ pentru o categorie sociala.

Scriitor deosebit de prolific, Mihail Sadoveanu a creat o opera care se intinde pe aproape jumatate de secol,
avand amploarea unei intregi literaturi.

Publicat in anul 1930, in perioada interbelica, romanul “Baltagul” de Mihail Sadoveanu este un roman
monografic, mitic, dar si initiatic (bildungsroman).

Tema romanului este calatoria cu scopul aflarii adevarului. Aceasta este, insa, si un pretext pentru autor
pentru a prezenta si lumea arhaica a omului romanesc, specificul nostru national. Totodata, sunt prezente si
tema familiei, dar si a initierii.

Titlul romanului este unul simbolic deoarece baltagul (un topor cu doua taisuri) este atat arma crimei (cu
care a fost ucis Nechifor Lipan), cat si arma dreptatii, intrucat acelasi baltag este folosit pentru uciderea
criminalului.

Compozitional, romanul este alcatuit din 16 capitole prezentate prin inlantuire si evocare. Perspectiva
narativa este obiectiva, naratiunea fiind relatata la persoana a III-a, de catre un narator omniscient.
Relatiile temporale si spatiale sunt relativ definite, actiunea petrecandu-se pe meleagurile Moldovei, de la
sfarsitul toamnei pana la sfarsitul primaverii.

Incipitul romanului contine legenda pe care Nechifor Lipan obisnuia sa o spuna pe la nunti si pe la petreceri,
legenda despre darurile pe care Dumnezeu le-ar fi dat neamurilor.

Expozitiunea prezinta personajele, spatiul si timpul actiunii. Astfel, Vitoria Lipan este o munteanca din
Magura Tarcaului, casatorita cu Nechifor Lipan. Au impreuna doi copii, Gheorghita si Minodora. Pentru ca
Nechifor era oier priceput, “avere aveau cat le trebuia”. Intr-o zi, Nechifor pleaca la Dorna sa cumpere oi si nu
se mai intoarce acasa o buna vreme.

O scena semnificativa pentru tematica operei este cea de la inceput, cand Gheorghita vine acasa de sarbatori,
asa cum ii ceruse mama sa. Vitoria il primeste “cu mare bucurie”, iar apoi se retrage in alta odaie “ca sa poata
plange singura”. Gheorghita observa totusi suferinta ascunsa a mamei sale si transformarea ei: “se uita
numai cu suparare si i-au crescut tepi de aricioaica”. Vitoria ii spune lui Gheorghita ca, fiind singurul barbat
din familie, trebuie sa plece in cautarea tatalui sau. Desi accepta initial, Gheorghita cere explicatii in legatura
cu ce ar trebui sa faca si atunci Vitoria realizeaza ca trebuie sa renunte la nadejdea pe care si-o pusese in el.
De aceea, decide sa plece impreuna la drum, avertizandu-l pe Gheorghita de scopul calatoriei sale: “pentru
tine de aci inainte incepe a rasari soarele”. In cautarea sotului disparut, Vitoria il gaseste pe Lupu, cainele lui
Nechifor, in curtea unui gospodar. Cu ajutorul acestuia descopera ramasitele pamantesti ale sotului sau intr-
o rapa de sub Crucea Talienilor. Anunta autoritatile sa constate crima, apoi pregateste cele necesare pentru
inmormantare si parastas.

O ultima scena semnificativa este cea de la parastasul dat in memoria lui Nechifor. Vitoria intuieste cine este
principalul vinovat de crima si pune la cale un abil scenariu, prin vorbe aluzive, insinuari, reusind sa-l faca pe
Calistrat Bogza sa cedeze psihic si sa-si recunoasca vina. Acesta vrea sa isi recupereze baltagul de la
Gheorghita, insa atunci “feciorul mortului simti crescand in el o putere mai mare si mai dreapta decat a
ucigasului”. Il paleste pe Bogza cu baltagul in frunte, arma crimei devenind astfel si arma dreptatii. Odata
dreptatea infaptuita, sufletul ambelor personaje isi poate gasi linistea, viata reluandu-si cursul ei firesc.

In concluzie, desi urmareste un singur fir epic, actiunea operei este complexa deoarece in “Baltagul” se
regasesc mai multe tipuri de romane. Acesta este un roman monografic prin prezentarea detaliata a satelor
de munte ale Moldovei cu topografia lor, institutiile specifice, obiceiurile, traditiile, mentalitatea oamenilor.
Este si un roman mitic prin numeroasele asemanari cu balada “Miorita”, dar si cu mitul despre Isis si Osiris.
Aspectul initiatic este evident pentru Gheorghita, care este supus pe parcursul calatoriei unor probe menite
sa-l pregateasca pentru viata, dar si pentru Vitoria, care pleaca de la o lume cunoscuta, cea a satului
traditional, catre una necunoscuta.