Curs 6

Analiza de conținut

Lect.univ.dr. Adriana Ștefănel

adriana.stefanel@fjsc.ro
După acest curs veți putea să:

• Definiți metoda analizei de conținut și să

identificați dacă subiectul pe care
intenționați să-l cercetați se pretează la o
asemenea abordare

• Prezentați avantajele și limitele metodei

• Prezentați detaliat etapele de cercetare

• Realizați practic o cercetare bazată pe

metoda analizei de conținut
Exemple:

http://blog.lib.umn.edu/cspg/smartpolitics/2
011/01/a_content_analysis_of_barack_o.p
 Definiție:

• Analiza de conținut reprezintă un set de
tehnici de cercetare cantitativă a comunicării,
în scopul identificării și descrierii obiective
și sistematice a conținutului manifest al
acesteia (Berelson, B., 1952, apud Wimmer, R., Dominick, J.,
2010, p. 157)
ATENȚIE: nu doar textele pot fi analizate prin acestă metodă
ci și documentele nescrise (desene, caricaturi, imagini, etc.).
Materialele analizei de conținut sunt practic nelimitate:
discuții de orice fel, manuale școlare, articole de presă,
discursuri politice, anunțuri publicitare, etc.

Descoperă diferențele între diverse pattern-uri comunicaționale la

nivel global
Detectează existența propagandei
Identifică intențiile, tendințele sau tendințele de comunicare ale
unui individ, unui grup sau unei instituții
Descrie răspunsurile atitudinale și comportamentale ale unui
individ sau ale unui grup la un act de comunicare
Determină starea psihologică sau emoțională a oamenilor sau
grupurilor
Definiție:

• Analiza de conținut: tratarea cantitativă a unui material simbolic calitativ.

Avantajele analizei de conținut:

• Rigoarea: depășirea impresiei, al afirmațiilor fără

acoperire empirică
• Evoluție comparativă
• Caracterul neprovocat al artefactelor studiate
• Cost relativ redus
• Accesibilitatea : studii ”la distanță”
Limite ale analizei de conținut:

• Stabilirea ”obiectivă” a grilei de analiză;

• Interpretarea atitudinilor, valorilor și
intențiilor autorului documentului supus
investigației nu se rezolvă doar prin
relevarea tendințelor statistice.
Factori favorizanți ai dezvoltării metodei:

• Exigența procedurilor de validare fiabile

• Grija de a identifica mecanismele de influență
prin intermediul mass-media
• Curentul structuralist
• Apariția societății informaționale
• ”Explozia” siguranței statistice
• Ascensiunea limbajului informatic

Adaptare după Bardin, L., în Moscovici,S., Buschini, F., (coord)

2007, p.298
 ATENȚIE: Scopul unei cercetări bazate
pe analiză de conținut este ca înțelegerea
materialul analizat să depășească lectura

Etapele analizei de conținut : obișnuită. Acest lucru este posibil doar

dacă se iau toate precauțiunile necesare cu
privire la rigoarea științifică.

• Planificarea cercetării:
 Identificarea teoriilor ce configurează tema
 Stabilirea ipotezelor și întrebărilor cercetării În funcție de materialul ce trebuie observat și de
problema pe care caută să o rezolve, analistul are
la dispoziție un dispozitiv de operațiuni, cum ar fi:
 Conceptualizare, operaționalizare, sistem de codare clasamente, condensările, adunările, numărarea,
indiciile și altele. El este ca un bucătar ce are la
(schema de categorii) dispoziție o carte de rețete: inspirația de moment
și jongleriile nu sunt excluse, bucătarul încercând
 Eșantionare să obțină un preparat cât mai bun. Analistul speră
la o interpretare finală temeinică. Bucătarul
adună ingredientele în vederea unui amestec
• Culegerea datelor subtil. Analistul elaborează ipoteze pe care speră
să le dovedească pe materiale simbolice. In
 Codarea datelor +10%
ambele cazuri, exisă un demers bazat pe răbdare,
iar, uneori, există momente de impas, de rateuri
 Analiza fidelității codării dar și de reușite.

Bardin, L., în Moscovici,S., Buschini, F., (coord)

• Analiza datelor 2007, p.299

 Analiza de frecvențe (ocurențe)

 Analiza de corelații (co-ourențe)
 Analiza de tendința
 Analiza de contingență
Schema de categorii:

http://www.cna.ro/IMG/pdf/Repreze
ntarea_violentei_1-3_100310.pdf
• Conținuturile comunicării urmează să fie
clasificate, introduse în rubrici sau clase
(categorii) relevante Atunci când nu sunt utilizate categorii standard,
• Stabilirea sistemului de categorii decurge în analistul procedează prin încercare și eroare
creând o schemă de categorii originală.
mod logic din ipotezele ce trebuie testate sau
din întrebările de cercetare
Unitățile de analiză:

• Utilizarea tehnicii analizei de conținut

presupune determinarea unităților de
înregistrare, de context și de numărare.

• Unitatea de înregistrare: acea parte din

comunicare ce urmează a fi caracterizată și
introdusă într-una dintre categoriile schemei de
analiză.
• Unitatea de context: acel segment al
comunicării care permite a se vedea dacă
unitatea de analiză are orientare pozitivă, neutră
sau negativă.
• Unitatea de numărare: are funcție de
cuantificare.
Unitatea de înregistrare:

• Cuvântul sau simbolul constituie cele

mai mici unități de înregistrare.

• De cele mai multe ori, tema – o

aserțiune despre un anumit subiect –
reprezintă unitatea de înregistrare cea
mai convenabilă.
 …

• Alegerea unității de înregistrare are

consecințe directe în analiza conținutului:

ATENȚIE: unitățile de înregistrare foarte

mici nu ajută suficient la înțelegerea
mesajului.
 Unitatea de context:

• Mărimea unității de context este condiționată de

mărimea unității de înregistrare;

• Unitățile de înregistrare pot fi reperate în

contexte diferite (ex: Avem nevoie de un altfel de
președinte… președintele Traian Băsescu nu…)
și de aceea, a spune că într-o comunicare au fost
reperate unele cuvinte nu este o informație
valoroasă.
Unitatea de numărare:

• Se preferă unitățile de numărare cu caracteristici fizice evidente (lungimea, suprafața, durata).

Nu este același lucru dacă o temă beneficiază de o expunere

pe mai multe pagini sau pe câteva rânduri. De asemenea nu
este lipsit de interes poziționarea sau durata unei știri în
cadrul unui calup de știri.
Procedee de analiză a conținutului:

• Analiza frecvențelor: constă în determinarea numărului de apariții ale

unităților de înregistrare în sistemul categoriilor de analiză.

• Analiza tendinței: pune în evidență orientarea față de subiect.

• Analiza contingenței: evidențierea structurilor de asociere a termenilor

dintr-un text.