Analiza

conținutului
comunicării
lect.univ.dr. Adriana Ștefănel
adriana.stefănel@fjsc.ro

https://www.futurelearn.com/courses/social-media-research-plan
După acest curs studenții și studentele ar trebui:

• să de nească metoda analizei de conținut

• să distingă între abordarile calitative și cele cantitative
ale metodei

https://depositphotos.com/65739929/stock-photo-man-walking-on-stairs.html
• să aplice metoda la o temă de cercetare
fi
 Să trăiești în lumea actuală însemnă să te confrunți cu o
multitudine de texte, pe cât de efemere, pe atât de
invadatoare: mesaje publicitare, cărți de telefon, ziare,
a șe, ghiduri turistice, e-mailuri publicitare (….) Enunțuri
peste care aruncăm o privire, le consultăm, dar rareori le
citim în adevăratul sens al cuvântului.

 Dominique Maingueneau 2005/2007, p.13

fi
Cantitativ Calitativ
in funcție de gradul de formalizare a ipotezelor

in functie de structura eșantionului

în funcție de rezultatele așteptate

 Pe parcursul acestui curs vom utiliza termenul de text
pentru a identi ca datele care constau în cuvinte și/sau
imagini înregistrate fără intervenția cercetătorului.

Caracteristici ale textelor:

•Un text nu este în mod necesar produs de un singur locutor
•În același text pot coexista semne lingvistice și semne iconice
•Un text nu mai este doar un ansamblu de semne pe o pagină
fi
Analiza de conținut reprezintă un set de tehnici de cercetare cantitativă a comunicării, în
scopul identificării și descrierii obiective și sistematice a conținutului manifest al acesteia
(Berelson, B., 1952, apud Wimmer, R., Dominick, J., 2010, p. 157)

Ansamblu de tehnici de cercetare cantitativă a comunicării, constând în identificarea și

descrierea obiectivă și sistematică a conținutului comunicării în vederea formulării unor
concluzii științifice privind personalitatea celor ce comunică, societatea în care se
realizează comunicarea, precum și comunicarea însăși ca interacțiune socială .(C. Zamfir;
L. Vlăsceanu 1993 p. 26)

Analiza conținutului reprezintă o modalitate cantitativ-calitativă de studiere a comunicării,

dar nu numai a conținutului manifest al acestuia, ci și a celui latent. (Chelcea S. 2007,
p.568)
https://whomakesthenews.org/gmmp-2015-reports/
 De ce facem analiză de conținut
ascensiunea media și creșterea importanței
propagandei/combaterii propagandei
Depășirea simțului comun în
analiza textelor
fi
fi
•ca orice artefact, textele sunt accesibile unei  lecturi la
nivelul simțului comun;
•Indivizii umani posedă, mai mult sau mai puțin cristalizată,
o concepție cu privire la diferite aspecte și fenomene ale
socioumanului, au explicații și formulează predicții în
legătură cu acestea.   
Limite ale cunoașterii comune:
1.Subiectivitatea
 2.Particularizarea
3.Înregistrarea legăturilor aparente
4.Observația selectivă: eliminarea disonanței cognitive
5.Lipsa precizie
Dacă există o știință a societăților, ar de așteptat ca acesta să
nu e o simplă parafrază a prejudecăților tradiționale, ci să ne
facă să vedem lucrurile altfel decât cum le apar ele oamenilor
obișnuiți; căci obiectul oricărei științe este să facă descoperiri
și orice descoperire zdruncină mai mult sau mai puțin opiniile
primite de-a gata
E.Durkheim 1895/2002 , p.13

 Atenție: analizăm un text pentru a trage concluzii, a face

inferențe de natură psihologică și sociologică
De ce analizăm textele?

• NU valoarea literară a textelor

• NU aflarea adevărului
• NU importanța mesajului
• CI formularea de inferențe asupra particularităților
nonlingvistice ale persoanelor și structurilor sociale

• Apărută ca reacție la subiectivitatea criticii literare

• Implică stabilirea unor categorii, iar apoi numărarea
ocurențelor

Curs: Analiza conținutului comunicării

Subiecte potrivite pentru analiză de text

• Influențe ideologice in discursul jurnaliștilor;

• Stereotipuri de gen în noul val al cinematografiei românești;
• Imaginea românilor în presa britanică;
• Structuri narative în discursul electoral;
• Construirea identității în mediul on-line;
• Teme naționale în mesajele publicitare;

Curs: Analiza conținutului comunicării

Avantajele analizei de conținut:

• Rigoarea: depășirea impresiei, a afirmațiilor fără acoperire empirică

• Evoluție comparativă
• Caracterul neprovocat al artefactelor studiate
• Cost relativ redus
• Accesibilitatea : studii ”la distanță”

Limite ale analizei de conținut:

• Stabilirea ”obiectivă” a grilei de analiză;

• Interpretarea atitudinilor, valorilor și intențiilor autorului documentului supus investigației nu se rezolvă doar
prin relevarea tendințelor statistice.

Curs: Analiza conținutului comunicării

Factori favorizanți ai dezvoltării metodei:

• Grija de a identifica mecanismele de influență prin intermediul mass-media

• Apariția societății informaționale
• ”Explozia” siguranței statistice
• Ascensiunea limbajului informatic

Adaptare după Bardin, L., în Moscovici,S., Buschini, F., (coord) 2007, p.298

Curs: Analiza conținutului comunicării

 ATENȚIE: Scopul unei cercetări bazate pe analiză de
conținut este ca înțelegerea materialul analizat să
depășească lectura obișnuită. Acest lucru este posibil
Etapele analizei de conținut : doar dacă se iau toate precauțiunile necesare cu privire la
• Planificarea cercetării: rigoarea științifică.
v Identificarea teoriilor ce configurează tema
v Stabilirea ipotezelor și întrebărilor cercetării În funcție de materialul ce trebuie observat și de problema
v Conceptualizare, operaționalizare, sistem de pe care caută să o rezolve, analistul are la dispoziție un
dispozitiv de operațiuni, cum ar fi: clasamente,
codare (schema de categorii)
condensările, adunările, numărarea, indiciile și altele.
v Eșantionare
El este ca un bucătar ce are la dispoziție o carte de rețete:
• Culegerea datelor inspirația de moment și jongleriile nu sunt excluse,
+10%
v Codarea datelor bucătarul încercând să obțină un preparat cât mai bun.

v Analiza fidelității codării Analistul speră la o interpretare finală temeinică.

Bucătarul adună ingredientele în vederea unui amestec
• Analiza datelor subtil. Analistul elaborează ipoteze pe care speră să le
v Analiza de frecvențe (ocurențe) dovedească pe materiale simbolice. In ambele cazuri,
exisă un demers bazat pe răbdare, iar, uneori, există
v Analiza de corelații (co-ourențe) momente de impas, de rateuri dar și de reușite.
v Analiza de tendința
Bardin, L., în Moscovici,S., Buschini, F., (coord) 2007,
v Analiza de contingență p.299

Curs: Analiza conținutului comunicării

 Atunci când nu sunt utilizate categorii
Schema de categorii: standard, analistul procedează prin încercare și
eroare creând o schemă de categorii originală.

• Conținuturile comunicării urmează să fie

clasificate, introduse în rubrici sau clase
(categorii) relevante
• Stabilirea sistemului de categorii decurge
în mod logic din ipotezele ce trebuie
testate sau din întrebările de cercetare

Curs: Analiza conținutului comunicării

 Unitățile de analiză:

Utilizarea tehnicii analizei de conținut presupune determinarea unităților de înregistrare, de context și de numărare.

• Unitatea de înregistrare: acea parte din comunicare ce urmează a fi caracterizată și introdusă într-una
dintre categoriile schemei de analiză.
• Unitatea de context: acel segment al comunicării care permite a se vedea dacă unitatea de analiză
are orientare pozitivă, neutră sau negativă.
• Unitatea de numărare: are funcție de cuantificare.

Unitatea de numărare:
Unitatea de înregistrare: Unitatea de context:

• Se preferă unitățile de numărare cu caracteristici fizice evidente (lungimea, suprafața,

• Cuvântul sau simbolul constituie cele mai mici
durata).
unități de înregistrare.
• Mărimea unității de context este condiționată de mărimea unității de înregistrare;
• De cele mai multe ori, tema – o aserțiune
despre un anumit subiect – reprezintă unitatea
• Unitățile de înregistrare pot fi reperate în contexte diferite (ex: Avem nevoie de un altfel de președinte…
de înregistrare cea mai convenabilă.
Curs: Analiza conținutului comunicării
președintele Traian Băsescu nu…) și de aceea, a spune că într-o comunicare au fost reperate unele
cuvinte nu este o informație valoroasă. Nu este același lucru dacă o temă beneficiază de o
expunere pe mai multe pagini sau pe câteva rânduri. De
asemenea nu este lipsit de interes poziționarea sau durata
Alegerea unității de înregistrare are consecințe directe în analiza conținutului; : unei știri în cadrul unui calup de știri.
unitățile de înregistrare foarte mici nu ajută suficient la înțelegerea mesajului.

Curs: Analiza conținutului comunicării

Curs: Analiza conținutului comunicării

Curs: Analiza conținutului comunicării
Procedee de analiză a conținutului:

• Analiza frecvențelor: constă în determinarea numărului de apariții ale unităților de înregistrare în

sistemul categoriilor de analiză.

• Analiza tendinței: pune în evidență orientarea față de subiect.

• Analiza contingenței: evidențierea structurilor de asociere a termenilor dintr-un text.

Curs: Analiza conținutului comunicării

https://www.bbva.com/en/a-big-data-analysis-of-media-coverage-shines-light-on-covid-19-impact/