Etapele redactarii textului

Redactarea textului este un process care implica o suma de abilitati fizice si

mentale, desfasurate in mai multe etape. Prin urmare redactarea textului presupune
gasirea unor idei interesante, Identificarea subiectului. Documentarea, selectarea si
ordonarea informatiei. Analizarea datelor. Redactarea pe ciorn,presupune nlnuirea

datelor culese ntr-un tot unitar.Stilizarea

Prin urmare, scrierea textului este un process continuu de gandire, actiune si
revizie.
Planificarea textului:
A recurge la o serie de tehnici si strategii pt a gasi un subiect interesant, pt a
intelege, pt a descoperi idei originale care scot in evident personalitatea autorului,
pt a ordona aceste idei si a le da o forma care sa aiba efectul dorit asupra cititorului.
Planificarea textului:
1. Trebuie sa alegem o tem ape care sa o stapanim si care sa ne de-a
posibilitatea de autoexprimare.
2. Intotdeauna trebuie sa restrangem o tema larga la un subiect prcis, pe care
sa il putem controla si aprofunda, subiectele mici pot fi mai usor tratate.
3. Subiectul ales trebuie sa fie semnificativ, relevant, care sa provoace
curiozitatea cititorului.
4. Este de dorit ca autorul sa creeze tensiune.
Cum ne vin ideile originale pentru text:
1. Memoria
2. Observatia
3. Speculatia un mod ipotetic de a pune problema si de a face legaturi intre
diverse elemente, exista trei forme de speculatie :
a. Privind obiectele statice si insistand asupra locului pe care acestea le ocupa
in spatiu in raport cu alte obiecte.
b. Privind obiectele in miscare.
c. Privind obiectele prin cadrul unor retele complexe, cu alte obiecte. Scopul
speculatiei este de a genera o informatie si de a o interpreta pt a iesi din
rutina.
4. Lecturile
5. Notite asculta cu atentie pt a intelege structura si pt a surprinde sau a
capta esentialul.
-trebuie sa sintetizam, sa parafrazam, sa rezumam, sa selectam.
6. Trimiterile bibliografice pt o documentare eficienta trebuie sa consultam fisiere.
7. Internetul
8. Interviul sau discutia
9. Mass-media
10. Imaginatia.
A plagia a fura ideile sau cuvintele altui autor fara a indica sursa.
11. Sa nu folosim informative dintr-o singura sursa, consultam mai multe carti si nu
reproducem mecanic ideile.
12. Utilizati informatiile citite integrandu-le in propriul sistem de gandire.

13. Citati ideile altora, parafrazati, rezumati, dati trimiteri bibliografice.

Redactarea textului pe ciorna :
1. Analiza publicului virsta, sexul, gradul de pregatire a cititorului, statutul
social si economic, ce prejudecati si atitudini are publicul.
2. Cum sa trezim interesul cititorului, gradul in care este receptat textul depinde
de mai multi factori.
-Factori externi
-Factori demografici
-Factori interni
Printre factorii externi se numara :
1. Locul unde apare textul
2. Formatul textului
3. Momentul aparitiei
4. Contextul evenimentul in care apare
5. Contextul creat de textile recente pe aceeasi tema.
Factorii demografici:
1. Varsta
2. Sexul
3. Nivelul de instruire
4. Determinarile sociale.
Factorii interni:
1. Motivatia
2. Atitudinile
3. Credintele
4. Valorile personale ale cititorilor.
Pentru a captiva atentia cititorului trebuie :
1.
2.
3.
4.

Intensitatea gandirii
Ar fi bines a folosim repetitia
Contrastul
Relevanta

Pentru a ii face pe cititori sa retina ideile, putem recurge la urmatoarele

strategii:
1. Repetarea frecventa a ideilor importante.
2. Folosirea unor formule fixe, a unor slogane.
3. Folosirea unor cuvinte cheie
4. Structurarea clara a textului, astfel ca el sa fie usor de urmarit de catre
cititori.
Implicarea autorului in text:
1. Prin tonul adoptat
2. Prin rolul asumat.
3. Prin modul in care isi proiecteaza un text starea de spirit.
Tonul este important.
Rolul care si-l asuma in text ii reflecta personalitate, le da incredere cititorilor, face
ca mesajul sa fie inteles ca catre ei. Rolul este in functie de scopul pe care si-l
propune autorul.

Definirea scopului. Cu ce scop scriem un text:

1. Motive externe
2. Motive interne
Rolul reprezinta sarcina pe care autorul si-o asuma cu idea transmisa prin
intermediul textului. Rolul poate sa fie definit.
Exista 3 etape in definirea scopului:
1. Formularea ipotezei
2. Testarea ipotezei (schitam structura viitorului text)
3. Decizia finala ( se i-a o decizie asupra structurii de ansamblu al textului)
Orice text are un scop general si un scop particular.
Scopul general este de mai multe feluri:
1. De a informa
2. De a convinge
3. De a se autoexprima
4. De a oferi moment de extindere
Scopul particular este mesajul autorului si reactiile scontat. Scopul particular care
autorul re formuleaza, trebuie sa aiba urmatoarele calitati :
1. Sa fie important pt a atrage atentia publicului
2. Sa ofere cititorilor o perspective noua asupra subiectului
3. Sa fie sufficient de ambitios pt a iesi din rutina dar sa fie ambitios in raport cu
posibilitatile de realizare a autorului care scrie textul.
Tipuri de text :
1. Text informativ, expozitiv, textul narativ(presupune o succsiune de
evenimente desfasurate in timp si spatiu).
2. Text descriptive (descrie ceva, evoca scene, persoane, obiecte, emotii si se
concentreaza asupra detaliilor descriptive, persoane, obiecte, emotii si se
concentreaza asupra detaliilor descriptive prezentate obiectiv sau subiectiv
de catre autor).
3. Testul argumentative (are drept scop convingerea cititorilor in legatura cu
anumite puncte de vedere, trebuie sa contina argument).
4. Textul mixt ( cand 2 din aceste texte se uneste intr-un text).
Cum si ce scriem pe ciorna :
Activitatea de planificare a textului da posibilitatea de a vedea o imagine a
intregului, de aceea ideile pe care le retinem pentru text, trebuie sa fie puse in
relatie si ierarhizate.
Exista idei prinicpale si secundare:
1. Se pun pe acelasi plan idei cu acelasi grad de generalitate.
2. Diviziunile trebuie sa fie in baza unor criteria unitare de structurare a
materialului.
3. Intre diviziuni si subdiviziuni trebuie sa exsite o legatura implicita sau
explicita, clara cititorului.
4. Ordonarea diviziunilor si a subdiviziunilor, trebuie sa aiba o directive clara, sa
reflecte teza formulata la inceputul textului sis a conduca la concluzii correct
formulate.

Modalitati de organizare a textului :

3 principii : Simplitate - Simetrie Ordine
Orice text este alcatuit din propozitii in sens logic. O propoz. In sens logic este o
asertiune (afirmatie) individuala despre un obiect sau un eveniment. La baza
procesarii textului exista cateva reguli. Nu toate propozitiile stau pe acelasi plan,
sub aspectul importantei, cu cit o propozitie este mai importanta pentru sistemul
argumentative al autorului, cu atat ea are mai multe sanse sa fie retinuta de autor.
Gradul de dificultate a unui text este direct proportional cu numarul de propozitii
logice pe care acesta le contine, cu cit nr de propozitii logice este mai mare, cu atat
gradul de dificultate a textului va fi mai mare.
A organiza un text inseamna a ordona ideile in asemenea mod incat sa fie usor
integrate de cititor in sistemul lor de cunostinte.
Exista mai multe modalitati de organizare a textului:
1. Ordinea naturala de prezentare a ideilor.
2. Ordinea temporal si ordinea spatial
3. Ordinea logica gradare ascendenta
-De la general la particular si invers.
-De la simplu la compus si invers
-Pro si Contra
-Intrebarile jurnalistului.
4. Ordinea importantei
5. Ordinea alfabetica
Sa asiguram textului unitate si coerenta atunci cand fiecare informative diferita
raspunde in mod specific propozitiilor TEZA ocupand un loc bine definit in raport cu
aceasta teza si cu toate celelalte idei exprimate in text.
Un text prezinta coerenta atunci cand legatura dintre idei si informatii apare in mod
evident cititorilor. Coerenta unui text tine de functia fiecarei propozitii in
context si de relatiile reciproce dintre propozitii :
1. Coerenta locala se marcheaza prin diferite mijloace lingvistice
(pronume,adverbe,conjunctii(
2. Coerenta globala este asigurata de tehnicile prin care autorul isi exprima
ideile.
- Detalierea si exemplificarea
- Definirea
- Comparatie si contrast
- Analogie
- Clasificarea
- Cauza-efect ; efect-cauza.
Ordinea de planificare a textului :
I.
Ordine naturala organizarea ideile pe axa spatial si temporala.
Pe axa temporala organizarea textului.
- Prezentarea evenimentelor in timp
- Textul sa releve modificarile sau conservarile de stare a obiectului de la o
etapa la alta.

Pe axa spatial In text autorul prezinta lucrurile dintr-o perspective static,

accentual cade pe ansamblu si detalii. Textul descriptiv - 2 tipuri de
descriere :
1. Descriere stiintifica informeaza, limbaj exact.
2. Descriere literara autorul selecteaza datele intr-un mod original pt a
transmite o stare de spirit si pentru a scoate fata ascunsa a obiectului.
II.
Ordinea logica
Autorul il ajuta pe cititor sa urmareasca pas cu pas evenimentele. In acest mod se
acumuleaza o tensiune care mentine interesul cititorului.
Organizandu-si ideile de la particular la general le observam si face o abstractizare.
Metoda deductiva si enductiva de la cunoscut la necunoscut, de la simplu la
complex se bazeaza pe ghidarea textului spre un mod de receptare in care o etapa
cognitiva o include imediat pe cea precedent.
Autorul prezinta informatia in asa fel incant cititorul sa poata percepe o singura
informative noua intr-o etapa. Complexitatea sarcinilor cognitive creste odata cu
adaugarea fiecarui element nou. Fiecare etapa este complexa cu cea anterioara si
simpla in raport cu cea care urmeaza.
Organizand textul de la complex la simplu, autorul porneste de la o asertiune de
ordin general care mai apoi o descompune in pastille ei compomente pentru ca
cititorul sa inteleaga fiecare element care formeaza tot intregul.
Pro si Contra - 2 modalitati de organizare a textului :
1. Intai prezentam argumentele pro, apoi cele contra.
2. Prezentam un aspect pro si contra.
III.
IV.

Ordinea importantei autorul acorda prioritate ideile principale, apoi

urmeaza cele secundare.
Ordinea alfabetica se utilizeaza in intocmirea dictionarelor,
enciclopediilor, glosare.

Tehnici de dezvoltare a ideilor :

- Detalierea si exemplificarea ( pentru a explica intr-un mod mai
convingator, autorul trebuie sa dea exemple, argument.
Exista 2 cai de a prezenta exemplele :
- Multe si sculte.
Abuzul de exemple strica ; trebuie sa fie autentice, verificare si seminificative.
Textul este compus din elemente :
- Abstracte
- Concrete
A defini : - a circumscribe obiectul, caracterizare succinta.
1. Specificand genul proxim
Enumeram trasaturile distinctive rezultate in urma unor opozitii stabilite cu
alte elemente din sistem.
Prezentand sinonime ( termini cunoscuti )
Dind etimologie cuvintelor ( explicand originea lui).
Metoda :
Precizand ceea ce nu este obiectul respectiv, comparative
Exista 2 moduri de realizare a unei comparatii :

1. Prezentarea succesiva a trasaturilor specifice unui obiect, apoi a celuilalt

obiect.
2. Prezentarea in paralel a modului in care se manifesta o trasatura la fiecare
din obiectele comparate, relevand mai intai elementele de asemanare apoi
deosebirile.
De ce apelam la comparatii :
Pentru a ajunge la niste concluzii :
a. 2 sau mai multe obiecte apparent asemanatoare difera in mod essential.
b. 2 sau mai multe obiecte apparent diferite sunt foarte asemanatoare.
c. 2 sau mai multe obiecte, desi comparabile, nu sunt la fel intr-una sau in mai
multe privinte.
4.Contrastul
5.Oximoronul
6.Analogia consta in comparatia unui element mai putin cunoscut cu alt element
care ne este cunoscut si prin aceasta este mai accesibil perceptiei si gandirii.
(pisica-tigru)
Analogia dintre 2 obiecte sau fenomene se pot face in baza unei singure trasaturi
sau ansamblu de trasaturi. Pentru a fi credibila analogia nu trebuie sa fie fortata.
Exista analogie:
literala sunt asociate obiecte din aceeasi categorie
- LiteraRa analogie figurative in care sunt associate obiecte din domenii
diferite.
7.Clasificarea mod de a cunoaste lumea inconjuratoare. De a ordona, reduce
complexitatea obiectelor si fenomenelor la clase.
A clasifica a scoate gandirea de sub tirania unicitatii privind in evident relativismul
in gandire si organizarea sistemului.
Pentru a elabora o clasificare vom elabora 2 operatii :
1. Analiza
2. Sinteza
1. Analiza se va analiza fiecare element pe care vrem sa-l clasificam pentru a
depista deosebirile si asemanarile lui.
2. Dupa analiza se face sinteza. Introduce un criteriu cunoscut in baza caruia se
va analiza clasificarea.
O clasificare buna este :
1. Consecventa
2. Completa
3. Semnificativa
4. Transparenta.
1.Pentru a fi consecventa, clasificarea se face in baza unui criteriu aplicat tuturor.
2.Clasificarea nu trebuie sa omita categorii majore.
3.Semnificativa sa pune in evident trasatrile specifice la ceea ce caracterizeaza.
4.Transparenta strucutra coerenta, bine organizata.
8. Cauza, eveniment, effect
Tema : Structura globala si locala a textului

Structura GLOBALA
Textul are introducere, cuprins si incheiere.
Introducere reprezinta primul contact cu cititorul.
I se da o cale cititorului. Ii face o promisiune ca sa-l atraga in restul textului. Il
motiveaza. Trebuie sa-i focalizeze interesul incit cititorul sa citeasca tot.
Introducerea are 4 functii :
1. De a directiona atentia.
2. In introducere se stabileste tonul (solemn, grav)
3. De a crea imaginea publica a autorului.
4. De a schita directia de dezvoltare a textului. ( proportional textului )
In functie de text, introducerea poate contine:
- O anecdota
- Un caz socant
- Citat de autoritate
- Un exemplu
- O scurta povestire personala
- Un apel la empatie
- Legatura cu alt text (intertextualitate)
- Putem utiliza o intrebare.
- Prezentam contextul (intr-un text stiintific concepte).
Introducerea NU trebuie sa contina :
- Formulari stereotipe
- Scuze adresate cititorului (nu sunt profesionist, dar indraznesc)
- Comentarii asupra subiectului (mereu am fost pasionata de acest subiect).
- Insulte la adresa cititorului (un cititor normal ar intelege).
Cuprinsul
Dezvoltarea ideilor din introducere. Dam explicatii, exemple in functie de genul
textului.
Incheierea :
Este ultimul contact al autorului cu cititorul.
-Trebuie sa fie un bun prilej de a intari convingerile cititorului.
-Trebuie sa contina cateva pagini
-sa aiba concluzii si recomandari
-sa dea senzatia lucrului finisat.
-sa interim convingeile cititorului.
-Sa dea impresia ca textul este un tot intreg din care nimic nu putem scoate sau
adauga.
Functiile incheierii :
- Sintetizeaza continutul
- Da sentimental intregului
- Il face pe cititor sa retina esentialul din text
- Motiveaza la actiuni ulterioare.
In functie de text, incheierea ar trebui sa contina :
- ideile cheie punctate, dar nu repetate din text.
- Sa puna accent asupra subiectului
- Sa contina un indemn direct la actiune
- Un apel la emotiile cititorului

Sa oferim perspective de abordare a subiectului.

Sa contina o rezolutie, un citat de autoritate motivat.
O intrebare adresata cititorului.

Ce nu ar trebui sa contina o incheiere :

- Insulte la adresa cititorului
- Aceeasi ide din introducere, dar reformulate.
- Idee care nu are legatura cu textul
- Concluzii care nu au acoperire in text.
- Scuze adresate cititorului.
- Sa se indoiasca de competent lui.
- Nu trebuie sa contina propozitii care sa prezica incheierea.
Tranzitia se face prin utilizarea conectorilor transfrasici (leaga frazele)
Tranzitia printr-ul paragraf.
Paragraful unitatea de baza a textului. O parte a unui intreg, o diviziune a textului
care ilustreaza logica interna a gandirii autorului.
Paragraful trebuie sa fie :
1. Unitar dezbate o problema, fara a se abate de la aceasta. Unitatea paragr.
este data de relatia paragrafului cu propozitia teza si cu intregul.
2. Coerent atunci cand autorul delimiteaza clar locul fiecarei idei in locul
textului si il face pe autor sa vada legatura intre idei.
3. Analitic atunci cand exprima complet o ide si adduce suficiente detalii
pentru elaborarea propozitiei teza.
Structura LOCALA - este data de combinatia cuvintelor.
2 Criterii cand scriem :
1. Selectia
2. Combinatia.
Selectam ideile reusite apoi le combinam.
Stilul combinarea cuvintelor in enunt. Are mai multe proprietati (calitati)
generale :
1. Proprietatea a folosi propriu cuvintele (cuv.potrivit la locul potrivit). A utiliza
correct cuvintele in propozitie.
Anacolut discontinuitatea unei structuri sintactice.
Constructii contaminate contopirea a 2 structuri sintactice in una singura.

Proprietati :
- Sa adaptam cuvintele scopului pe care il urmarim.
- Cuvintele treb. Adaptate tipului de text.
- O adaptare stilistica a cuvintelor.
Sinonime absolute cuvinte care pot fi atribuite oricarui tip de text.
Claritatea textul trebuie sa fie clar. Explicarea ideilor pt a fi acceptate de cititor.
Utilizarea conectorilor:
1. Conectori pt a marca o enumerare (in primul rand)
2. Pt a marca o alternative (sau sau)
3. Pt a marca raporturile spatiale (acolo, unde, deasupra, pe pozitie).

4. Pt a marca raporturile temporale (inainte)

5. Raport de cauzalitate ( intrucat, deoarece )
6. Pt a marca scopul ( cu scopul de a )
7. Pt a marca o consecinta ( prin urmare, deci, asadar)
8. Pt a marca o comparative (comparative, spre deosebire de, in mod similar).
9. Pt a marca opozitia sau contrastul (cu toate acestea, in pofida faptului )
10.Pt a marca modalizarea (negatia, interogatia, dubiul).
11.Pentru a marca o concluzie (in concluzie, in final).
Metode pt a fi concis :
Concizia nu trebuie sa utilizam cuvinte mai multe decat sunt necesare.
Polilohia tendinta unora de a vorbi mult si aiurea
Grafomania- pers. Care scriu mult si intr-aiurea.
Trebuie sa evitam repetitiile
Trebuie sa evitam lungirea inutila a frazelor.
Varietatea evitarea monotoniei.
- Rezulta din evitarea unor repetitii lexical si a unor constructii sintactice.
- Trebuie sa evitam cliseele.
Eficienta stilului:
- Se masoara prin puterea autorului de a-si face cititorul sa inteleaga cat
mai repede si mai exact ideile.
- Pt a scrie efficient, autorul trebuie sa aleaga intre tipuri de fraza. Sa
aleaga intre cuvinte concrete si abstracte.
- Trebuie sa alegem diateza : Pasiva sau Activa. (reflexiva)
- Sa aleaga intre Hipo si Hiperonime ; intre verb si substantiv.
- Sa cunoastem cum se ordoneaza cuvintele (topica):
Sunt 2 tipuri de topice :
1. Topica obiectiv (logic, direct)
2. Topica afectiv (subiectiv, invers)
1. Cea obiectiv urmeaz logica gndirii obinuit ntr-o limb dat,
2. Cea afectiv scoate n relief anumite cuvinte sau grupuri de cuvinte prin
schimbarea locului lor fa de cel conform topicii obiective, pe lng
accentuarea lor mai puternic, din considerente pragmatice, fr ca regulile
sintactice ale limbii s fie afectate.
Pentru eficienta :
- Trebuie sa construim fraze cat de cat simetrice
- Trebuie sa evitam frazele lungi
- Trebuie sa repetam anumite elemente importante
- Trebuie sa utilizam detalii
- Exemplele trebuie sa fie veritabile, verificate.
- Bine gandit.
Reguli generale :
- Frazele scurte mimeaza oralitatea si sunt de preferat in textile care poarta
amprenta comunicarii orale.
- Frazele lungi sunt de preferat in textele stiintifice, academic.
- Enunturile care contin cuvinte nefolositoare sunt plictisitoare.
- Frazele cu o structura monotona il fac pe cititor sa-si piarda interesul fata
de lectura.
- Frazele prea variate, distrag atentia.

Enunturile sophisticate, in care nu apare clar idea, il deruteaza pe cititor.

Enunturile prea simpliste il plictiseste pe cititor si isi pierde interesul fata
de lectura.

Euforia : tine de textul poetic, combinatia de sunete.

Naturaletea, expresivitatea, eleganta.
Originalitatea : 3 elemente :
- Creativitatea se reflecta in noutatea ideilor.
- Forta de evocare.
- Personalizarea.
Noutatea limbajului reflectata de creativitate.
Forta de evocare decurge din puterea textului de a capta emotia si rationalitatea
autorului, si de a transmite cititorului si a-l determina sa aiba reactii similar.
Personalizarea consta in capacitatea textului de a vorbi despre autorul sal prin
experientele proprii pe care le invoca, prin impunerea vocii destinata de altele.