Sunteți pe pagina 1din 5

Etica in mass media

Introducere Etica in mass media si-a creat un traseu complicat in evolutia acestui domeniu fiind un subiect constroversat pentru mijloacele de presa care se confrunta cu o tendinta semnificativa de a omite anumite aspecte deontologice si morale. Daca acele coduri de presa concepute inca din anii 1910 pentru tarile Europei impuneau anumite reguli codificate pentru jurnalisti , astfel incat ei sa le aplice in activitatea lor , in societatea contemporana se manifesta o serie de discrepante intre teorie , reguli scrise si practica. Cele mai multe institutii de presa functioneaza conform regulamentului propriu conform deciziei patronilor de presa care mizeaza pe castigul unei audiente pronuntate , exercitandu-se presiuni la nivel redactional care determina jurnalistii sa,, cada in prapastia dezinformarii , manipularilor informare corecta. Exista doua perspective care inconjoara studiul eticii , ce privesc partea de discutii , dezbateri indelungate si o serie de analize in legatura cu ceea ce percep indivizii ca fiind just , moral , onest pe de o parte si pe de alta parte tensiunea existenta in redactia unui ziar , spre exemplu unde deciziile se iau in mod alert fara o evaluare si verificare a informatiilor. In lucrarea prezenta vom aborda aspecte legate de moralitate , principii de etica si deontologie , care vor suscita probabil citorii la comentarii pro sau contra subiectului acestuia care produc sentimente contradictorii. Vom debuta cu un capitol special dedicat provenientei deontologiei, moralei si radacinilor lor care sunt in stransa legatura cu sfera filozofica si promotorii domeniului eticii si anume Aristotel si Platon. Vom afla detalii istorice , sistematice si stiintifice ale eticii ca disciplina filozofica si ca disciplina stiintifica . In cel de-al doilea capitol vom aprofunda mai mult subiectul , concetrandu-ne pe partea de etica si principii morale asupra mass media , atributii morale ale jurnalistului atingand si notiuni de statut professional si elementele constitutive ale acestuia . Vom face deasemenea comparatii intre codurile deontologice in domeniul si incalcarii unor reguli de

jurnalismului si alte coduri din domenii precum relatiile publice , domeniul medical unde principiile sunt mult mai riguroase si stricte. Partea teoretica in ansamblu va cuprinde o abordare in care se accepta , se recunoaste manifestarea unei tendinte de incalcare a codului deontologic si a statutului professional si ulterior rezolvarea acestei dileme etice prin imprimarea a ceea ce apartine valorilor morale positive si a ceea ce nu intra in aceasta categorie . La partea aplicativa , vom analiza si vom dezbate intr-un capitol principiile de incalcare a normelor morale si etice ce se produc in cazul decesului lui Sergiu Nicolescu . Prin intermediul unei metode de cercetare calitative vom analiza si vom comenta principiile de respectare a vietii private si intime in momente de ananghie si suferinta , alegerea unei informari corecte a publicului si granita dintre informatiile de interes public si cele ce tin care au rolul de a prejudicia imaginea subiectului in cauza.

1.1Definirea eticii in mass media Intr-o societate democratica specifica zilelor noastre principalele valori la nivel moral se bazeaza pe cinste , adevarul faptelor , pe grija respectarii adevarului , pe refuzul coruptiei , datoria de a publica ceea ce este de interes public. Daca privim valorile acestea raportate la domeniul mass media , o societate demna are pretentia de a primi informatii riguroase , de calitate , cat mai aproape de adevar, de a-i fi protejata viata persoanala fara a incalca anumite aspecte de intimitate si confidentialitate. Aceste aspecte graviteaza in jurul eticii , moralei si deontologiei specificice sectorului media care definesc analizeaza indatoririle morale ale comportamentul acesteia . Etica jurnalistica

jurnalistului , pe cand deontologia consta in evidentierea regulilor de conduita , plasate in afara domeniului legal . In Statele Unite , spre exemplu s-a acordat o mare atentie valorilor etice la care se raporteaza jurnalistul in pofida faptului ca in cazul media nationale codul etic vizeaza acea formalitate ce prevede constrangeri , mustrari care nu par a fi o amenintare pentru presa. Codul etic nu prespune sanctiunea , pedeapsa actiunilor , dar este ca o carte de vizita a constiintei morale a unui journalist. Codurile

de practica si metodele de autoreglare sunt mai putin hotaratoare , exacte si stringente decat in alte domenii. Legile si reglementarile institutionale sunt mijloace formale de control pentru jurnalisti , insa principiile specifice codului etic vizeaza conduita morala , buna practica bazata pe onoare ,pe dreptate , reprezentand mijloace informale de control.In Romania , prima institutie care a publicat propriul cod etic pe web site este Money Chanel. In Codul Aliantei de Etica , spre exemplu exista principii fundamentale ale mass media precum respectul pentru adevar si dreptul publicului la informare. Desi , in mediul actual in care traim , ideea de etica este privita ca o alegere individuala , adica se bazeaza mai mult pe deciziile individuale in functie de valorile fiecaruia , in cadrul jurnalismului s-au compus anumite coduri , cum ar fi actul de MEAA care cuprinde un ghid mai strict ce propune care este actiunea corecta in toate circumstantele(http://www.studymode.com/coursenotes/Ethical-Journalism-Notes-1361024.html.) Odata cu expansiunea liberalismului pe plan national in urma cu prabusirea Uniunii

Sovietice , sectorul mass media in sec xx se confrunta cu o mai ampla responsabilitate in tratarea si verificarea informatiilor relatate. O conduita corespunzatoare potrivita si relevanta domeniului mass media se bazeaza pe anumite principii morale care au fost eleaborate de-a lungul timpului de catre filozofi. Unul dintre acestea se refera la a identifica o cale de mijloc in cazul dilemelor etice. Aristotel face o asociere intre abordarea extrema a unui subiect cu ideea de hrana excesiva si folosirea precara a unor informatii care este asociata cu ideea de hrana putina. Acesta sustine ca o solutie eficienta este moderatia adica de exemplu daca se trateaza un caz despre dezechilibre publice, gasirea unei cai de mijloc inseamna o balanta intre satisfacerea nevoii de informare si ideea de a pastra siguranta publica.Un alt principiu atribuit lui Imanuel Kant este imperativului categoric prin care constiinta individuala joaca un rol important. In cazul mass media , daca informatiile prezinta un soi de inselaciune acestea trebuie evitate de catre reporter, si astfel constiinta sa ii va spune ca este corect cum a procedat. Principiul utilitatii promovat in sec XIX in lucrarile lui John Stuart Mill sustine ca alegerile etice in mass media reies din luarea in calcul a tututor consecintelor si alegerea subiectelor care

accentueaza binele si diminueaza raul Conform acestui principiu prin relatarea unor subiecte cu nota tragica are drept scop meditic sa atraga atentia asupra unor invataminte pentru a reduce incindenta unor fapte necugetate. Valul ignoratiei presupunea corectitudinea fata de membrii societatii care trebuie tratati in mod egal . De exemplu ,in aria mass media , reporterul care primeste date din interior ale unei institutii , detalii si ponturi confidentiale despre tranzactiile bancare de exemplu ,trebuie sa trateze publicul consumator in mod egal , fara sa transmita spre exemplu pretenilor apropiati informatii secrete pe care le-ar utilize in interes propriu. Cel de-al patrulea principu se refera la principiul autodeterminarii care este legat de zicala ,, Iubeste-ti aproapele ca pe tine insutia carei relevanta in presa se traduce prin faptul ca aceasta nu trebuie sa devina un mijloc pentru ca o institutie , sau organizatie sa-si atinga scopul .Presa nu trebuie sa cada astfel prada unor detalii care vizeaza doar beneficifiul institutiei si sunt lasate intentionat dezvaluite pentru a fi pe placul opiniei publice. Asa cum am precizat mai sus , exista reglementari si legislatie cu privire la presa , unele de ordin permisiv care sprijina dreptul cetateanului de libera exprimare si expresie , iar altele de ordin coercitiv care constau in constrangerea relatarii unor informatii , principiul ocultarii atunci cand pericliteaza zona sociala sau imaginea cetatenilor si presupune sanctionarea exclusiv morala . Totusi, cu trecerea timpului s-a constat ca legile presei au dobandit un caracter desuet ca sa spunem asa , in sensul ca nu se mai tine cont de practica efectiva a acestora , nu se mai utlizeaza , normele care presupun o asumare codificata a eticii profesionale sunt deseori neglijate, ignorate . O cauza plauzibila a ideii de inactivitate a ,, legii presei este modul de intelegere mai eficient a modelului democratic de catre cetateni. Modelul democractic presupune o libertate de exprimare puternica a presei care poate prevala in raport cu ,, bunele practice adica bunul simt si conduita corecta , insa ingradirea acestei caracteristici ar putea sumbina rolul presei de watch-dog si functia sa sociala fundamentala de a informa si de a-si atrage destinatarul . Prin aceasta libertate ,,pretioasa presa se bazeaza pe construirea corecta a unei realitati sociale pe baza unor infiripari de informatii bogate care formeaza adevarul procesual. (Pag 95, Miruna Runcan , A patra putere , legislatiessi etica). De aceea , insasi audienta actuala este convinsa de faptul ca limitarea libertatii presei si

constrangerea acesteia , o va indemna si mai mult spre manipulare si distorsionare a subiectelor , precum si control politic. Astfel , o presa libera , lipsita de monopol va va avea privilegiul de a avea o audienta in functie de credibilitatea acesteia si va putea judeca si percepe ,, binele public in mod independent. (Ibidem , p.107). Expansiunea liberalizarii presei si tumultul creat de valul informational poate avea si consecinte mai putin favorabile asupra realitatii sociale si vietii indivizilor. Ce se intampla totusi atunci cand se profita de aceasta libertate in execes si apare problema protectiei vietii personale de exemplu? Presa actuala se bucura de ,, arma libertatii si accepta cu greu raspunderea pentru fapte precum informatii si detalii din spatiul intim ,zvonuri , imagini socante victime minore care reprezinta abateri ale eticii profesionale. (op. cit 179). Publicul cu diverse grade sociale poate fi astfel ,,sedus foarte simplu de catre mijloacele de presa , intrucat nu acorda suficent interes sau nu se complace intr-un mediu informational precar , promiscuu , josnic , inca nu constientizeaza faptul ca de exemplu ca intimitatea este unul din drepturile fundamentale ale omului pe langa faptul ca exista precizari clare ale acestui principiu in cadrul codurilor de etica profesionala . Presa libera nu nu pericliteaza poziti Puterii. Teama cea mare consta in audienta ei in randul populatiei. Daca cititorii ar simtii tot ceea ce in ziarul pe care il cumpara contrazicde e realitatea si si contravene propriilor observatii , propriilor idei si sentimente s-ar orienta catre un alt ziar.Puterea nu se teme de presa independenta , ci de milioanele de oameni care au acces la aceasta sursa de inf care nu poate fi controlata. Puterea a acuzat de multe ori presa sub pretextul ca datele prezentate nu corespund adevarului , sursa inf nefiinf verificata