CURS 4

Detecţia neintrusivă
- Detecţia radar;
 EfectulDoppler
Efectul Doppler poate fi formulat astfel: percepţia unei unde acustice este
proporţională cu viteza relativă dintre emiţător şi receptor.
Matematic, această definiţie este exprimată prin relaţia de forma :
unde ∆λ este diferenţa dintre lungimea de
∆λ v undă reală şi cea aparentă;
= c - viteza sunetului
λ c v - viteza “ţintei”
Efectul Doppler constă în variaţia frecvenţei unei unde electromagnetice sau
elastice emise de o sursă de oscilaţii, dacă aceasta se află în mişcare faţă de
receptor.
Frecvenţa măsurată creşte atunci când sursa se apropie de receptor şi scade
când sursa se depărtează de receptor.

c+v fr- frecventa reflectata de tinta

f r = ft ft- frecventa emisa de generatorul acustic
c−v
 Detecţia radar (prin efect Doppler)

Generator Transmiţător
semnal (antenă)

Afişare Receptor
date Procesor

Principiul detecţiei radar.

 Variaţia de frecvenţă (numită uzual ‘bataie”) este dată de formula:
unde: f -deviaţia de frecvenţă, Hz;
f r - frecvenţa reflectă de ţintă, Hz;
f0 f 0 - frecvenţa emisă spre ţintă, Hz;
∆f = f r − f 0 = 2 ⋅ v cos(ϕ) c - viteza luminii, m/s;
c v - viteza ţintei, m/s;
cos φ - unghiul dintre direcţia undei
emise si direcţia de deplasare a ţintei

În cazul particular în care ţinta se deplasează perpendicular pe direcţia undei de

emisie(φ=90º), nu există deviaţie in frecvenţă prin efect Doppler, viteza ţintei neputând
fi măsurată.
Dacă ţinta se deplasează paralel cu direcţia undei de emisie(φ=0º), deviaţia de frecvenţă
prin efect Doppler este maximă. În acest caz formula devine:
?
 Analiza efectului Doppler – detecţia de viteză
Pentru analiza efectului Doppler se consideră următoarele situaţii caracteristice
privind poziţia relativă dintre sursa (S) şi observatorul (detectorul de semnal, D),
care percepe un semnal transmis uniform, în toate direcţiile (sub formă de unde
sferice), din punctul S:

1. Sursa fixă, detectorul în mişcare

2. Sursa în mişcare si detectorul în mişcare
3. Ambele în staţionare

Dacă propagarea este

uniformă şi nu există VS
VD
obstacole în calea undei, λ
frontul de undă va avea
aceleaşi caracteristici după S D
toate direcţiile şi la aceeaşi
distanţă faţă de sursă va
există o oscilaţie simfazică
(locul geometric al
suprafeţei de undă este un
cerc).
 Viteza de propagare v a undei, având
caracteristicile: frecvenţa f şi lungimea de undă v=λ⋅ f
λ este:

Caracteristica de poziţie w a undei la momentul t, este:

v ⋅t
w=
λ
v ⋅t
Unda emisă din S va fi deci detectată în punctul D cu w v
o frecvenţă f*: f '= = λ = = f
t t λ
Dacă sursa S este fixă şi detectorul este de asemenea fix (nu există mişcare
relativă între cele două), unda acustică detectată în D va avea aceeaşi
caracteristică de frecvenţă ca şi unda propagată (nu apar modificări la recepţie).

În cazul în care observatorul D se deplasează faţă de

sursă cu viteza vD, distanţa relativă a sursei faţă de d r = v ⋅ t + vD ⋅ t
detector dr, la momentul t, este:

În aceste condiţii, caracteristica de poziţie wI, dr v ⋅ t + vD ⋅ t

raportată la lungimea de undă este: wI = =
λ λ
Frecvenţa fI a undei recepţionate de către wI v + v D  v + vD 
fI = = = f ⋅ 
observatorul în mişcare este în acest caz: t λ  v 
Dacă detectorul se depărtează de sursă că
frecvenţa receptată va fi mai scăzută decât la  v − vD 
sursă, conform relaţiei: f '
I = f ⋅ 
 v 
În cazul în care sursa se deplasează cu viteza vS, în
timp ce observatorul stă pe loc (vD=0), fenomenul λ II = v ⋅ T − v S ⋅ T
recepţiei suferă noi modificări privind caracteristicile
undei ce ajunge la detector

Astfel, frontul de undă W1 aflat în poziţia 1, după o perioadă T, ajunge în poziţia

W2, lungimea de undă pe direcţia observatorului λII

Caracteristica de poziţie wII este în acest caz: v ⋅ T − vS ⋅ T

wII =
λ
Caracteristic pentru unda receptată de către v v 
observator, este frecvenţa fII:
f II = = f  
λ II  v − vS 
 Dacă sursa se depărtează de observator,
frecvenţa undei recepţionate va scădea faţă v  v 
de cea emisă conform relaţiei:
f '
II = = f ⋅  .
λ II  v + vS 

A treia situaţie caracteristică, combină cele două v ± vD

detaliate anterior, analizând cazul în care atât f III = f⋅ .
receptorul cât şi sursa sunt în mişcare. Frecvenţa
undei receptate fIII, este
v m vS
Tehnologiile radar utilizate în prezent pe piaţa aplicaţiilor telematice, cuprind
următoarele categorii:

radarele cu microunde;

radarele în infraroşu;

radarele cu ultrasunete;

radarele acustice;

radarele cu procesare video.

Radare cu microunde:
Principiul de funcţionare: transmiterea unui semnal electromagnetic cu frecvenţa
de 10 GHz, monitorizat dpdv al frecvenţei semnalului reflectat (care revine de la
ţintă).

Microcontroller
Sensor Doppler conversie semnal
analog - digital
Această situaţie este întâlnită frecvent si în practică, unde sistemele de detecţie radar
(din dotarea echipajelor rutiere ale poliţiei) sunt folosite în scopul determinării vitezei de
deplasare a vehiculelor din trafic.
Autorizare Data Denumire echipament Producator Termen de
nr. omologarii valabilitate
AM 231/94 18.01.1994 Traffipax-speedophot-m Trafiipax-vertieb 31.03.1995
AM 090/95 31.03.1995 Traffipax-speedophot-m Trafiipax-vertieb 31.03.2005
AM 333/99 16.07.1999 JAI Pro Vida 2000/Stalker JAI A-S 16.07.2004
Dual
AM 535/99 20.12.1999 AMVT 01 S.C. FEA S.A. 20.12.2003
AM 185/01 27.07.2001 Autovision Compact Traffic Safety Systems 27.07.2006
PYTHON II Limited Anglia
AM 242/05 22.11.2005 Gatso GTC-D Gasto Meter BV Olanda 22.11.2010
AM 271/05 21.12.2005 Gatso DRCS Gasto Meter BV Olanda 21.12.2010
AM 168/06 27.10.2006 Multiradar S580 Robot Visual Systems 27.10.2011
Germania
AM190/06 18.12.2006 Codec C01 SC CODES SRL Cluj- 18.12.2011
Napoca
AM 290/07 06.12.2007 PoliScan Speed Vitronic Germania 06.12.2012
AM 301/07 20.12.2007 Trafficam TCS-1 Intellicam ltd Israel 20.12.2012
Autorizare Data Denumire echipament Producator Termen de
nr. omologarii valabilitate
AM 059/08 10.10.2008 Scout Stalker Dual DSR Sintel Italia 10.10.2013
AM 012/09 13.03.2009 Radar AUTOVISION Traffic Safety Systems ltd. 13.03.2014
GB
AM 032/09 01.06.2009 CODEC C02M SC CODEC SRL 01.06.2014
Cluj-Napoca
AM076/09 12.10.2009 Redflex Radarcam Redflec traffic system 12.10.l2014
Australia
AM 089/09 18.12.2009 Redflex Red-speed Redflec traffic system 18.12.2014
Australia
AM 022/10 07.06.2012 Velored Base SCAE SPA Italia 07.06.2015
AM 002/11 23.03.2011 LTI 20/20 TruCam Laser Technology USA 23.03.2016
 Particularităţile detecţiei:

• Facilităţi privind semnalul de ieşire digital;

• Puterea electrică necesară: maxim 5W;
• Se poate interfaţa cu generaţiile de microcontrolere comune
deoarece semnalul d ieşire este în domeniul 0 – 5V;
• Fiabilitate ridicată;
• Rang de detecţie spre maxim;
• Permite caracterizarea completă a vehiculului;
• Limitare de viteza dată de frecvenţa undei transmise (max. 150
km/h);
• Dimensiuni obiect detectat maxim 20 m.
 Radarele cu detecţie în infraroşu

Funcţie de caracteristica undei transmise (caracteristica detectorului) sunt:

-sisteme în infraroşu pasive
- sisteme active de detecţie
Sistemele pasive detectează obiectele situate în câmpul de detecţie şi folosesc
algoritmi de procesare de semnal pentru a extrage informațiile dorite.
Sistemul nu emite nici o energie proprie, în sensul de detecție.
Sistemele în infraroșu pasive pot detecta: prezența, rata de ocupare, și
contorizarea numărului de vehicule
Detecţia activă, operează prin transmiterea de energie fie de la o diodă
emițătoare de lumină (LED) sau o diodă laser. Un LED este utilizat pentru un
non-imagine emitor IR activ, o altă diodă laser este utilizat pentru o imagistică
activă detector IR. În ambele tipuri de detectoare de LED-uri sau cu laser dioda
luminează ținta, iar energia reflectată este axată pe un detector format dintr-un
pixel sau o matrice de pixeli. Datele măsurate sunt apoi prelucrate utilizând
diverși algoritmi de procesare a semnalului pentru a extrage informațiile dorite.
Detectoarele active, IR pot oferi informaţiile: prezență vehicul, viteză, grad de
ocupare fiind operabile atât ziua cât şi noaptea.
Sistemul laser activ poate fi de asemenea utilizat pentru clasificarea vehiculelor,
Radarele laser (LIDAR) - LIgth Detection And Ranging, au fost introduse la
finele anilor 1990.
Radarele cu laser sau LIDAR au fost introduse la începutul anilor 1990.
Este o metodă de măsurare a distanțelor variabile prin iluminarea țintei cu
lumină laser și măsurarea reflexiei cu un senzor.
Diferențele dintre timpii de întoarcere și lungimile de undă ale laserului pot fi
apoi utilizate pentru a realiza reprezentări digitale 3D ale țintei. Are aplicații
terestre, aeriene și mobile.
Lidar folosește lumină ultravioletă, vizibilă sau în infraroșu pentru a vizualiza
obiecte. Poate viza o gamă largă de materiale, inclusiv obiecte nemetalice,
roci, ploaie, compuși chimici, aerosoli, nori și chiar molecule unice.
Un fascicul laser îngust poate cartografia caracteristicile fizice cu rezoluții
foarte mari; de exemplu, o aeronavă poate cartografia terenul la o rezoluție de
30 de centimetri
Lidar transmite un puls laser infraroșu îngust pentru a măsura timpul dus-
intors la o țintă calculând intervalul țintă. Viteza este calculată prin schimbarea
intervalului de timp. Radarele laser sunt utilizate si in pozitie stationara dar
dispun si de modul in miscare.
Lidar au gama de detectare mai scurtă și sunt mult mai sensibile la condițiile
meteorologice decât radarele cu microunde. Semnalelor laser se propaga cel
mai bine în condiții de atmosfera rece si uscata cu luminozitate clara.
 Modul de detecţie al sistemelor LIDAR

D1 − D 2
T1 , D1 ,
v=
T1 − T2

T2 , D2 ,
Modul POP:
Un mod imprecis de stabilire a vitezei unui vehicul in trafic care foloseşte pulsuri
de scurta durata. Folosind puteri scăzute ale antenei radarului se determina o
viteza aproximativa a vehiculului. Daca viteza măsurată in acest mod este mai
mare decât limita legala, operatorul poate declanşa manual aparatul radar, la
putere maxima, pentru o măsurare exacta a vitezei autovehiculului.

MPH BEE 3 = 67ms, K or Ka-Band

MPH Enforcer = 67ms, K sau-Ka Band
MPH Z25 = 16ms K-Band
MPH Z35 = 16ms K-Band
 Erorile detecţiei radar
A. Erori datorate diferenţei relative de nivel în pantă

A1. Radarul este situat în vârf de pantă, iar vehiculul ţintă la baza pantei:
eroarea de citire este pozitivă:

−1 
d
α = tan   V indicată>V reală
x

d
α

x
A2. Radarul este situat la baza pantei, iar autovehiculul coboară panta: eroarea este
negativă:

V indicată <V reală

x

d
A3. Atât radarul cât şi vehiculul ţintă se află pe cei doi versanţi ai pantei: indicaţia
radarului va fi în pozitivă, rezultând o viteză mai mare decât cea reală.
R

α
−1 
d
α = sin  
R
d
V indicată >V reală
B. Erori datorate poziţiei instantanee dintre vehiculul ţintă şi
radar, pe aliniamente fără diferenţă de nivel

B1. Radarul este poziţionat pe

sensul opus de deplasare, caz Radar
în care va citi o viteză mai Vradar
mare decât cea reală conform R
schiţei trigonometrice alăturate
d
Vauto
V indicată>V reală

Ţintă
B2. Efectul de cosinus

R
α
d

R
Vm = V0 ⋅ cos(α ) = V0
(R 2
+ d2 )
Vm – viteza măsurată
V0 – viteza reală a veh. ţintă;
R – distanţa de detecţie faţă de ţintă;
d – dezaxarea radar faţă de direcţia de deplasare a ţintei
http://www.copradar.com/preview/chapt2/ch2d1.html